Revista presei

Revista presei 13 – 14 Martie 2017

Port Constanta

O nouă afacere controversată în Portul Constanța: după ce a primit 100 milioane de euro, apoi încă 10, o companie olandeză mai cere 23 de milioane de euro pentru lucrări suplimentare la digul portului. Actualul director al portului, însă, refuză să plătească și invocă un contract defectuos semnat de fostul director.
Iar fostul director al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime (CNAPM), Decebal Ștefan, este acuzat inclusiv de un raport al Corpului de Control al Ministerului Transporturilor de nereguli la semnarea contractului. Pe vremea când semna acest contract, însă, în 2013, Decebal Ștefan era susținut puternic de un secretar de stat de la Transporturi, Valentin Preda. Un secretar de stat arestat la cererea DNA pentru că a încercat să îi transmită lui Liviu Dragnea date nedestinate publicității dintr-un dosar penal al DNA referitor la celebra Tel Drum SA din Teleorman.
Trei ani de lupte pentru un contract de 420 milioane de lei
Istoria dubioasă a contractului de lucrări la digul din Portul Constanța a început în 2010, când Compania Națională Administrația Porturilor Maritime a anunțat organizarea unei licitații. Obiectul acesteia: prelungirea digului de larg din Portul Constanța cu peste un kilometru (1.050 metri).
În primă fază, reprezentanții companiei de stat au atribuit contractul firmei Josef Mobius Bau AG. Însă licitația a fost contestată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, care a decis anularea acesteia și refacerea procedurii. Astfel, licitația a fost reluată, dar contractul a fost câștigat tot de Josef Mobius Bau AG. Procedura a fost din nou contestată, iar Curtea de Apel Constanța a decis eliminarea din competiție a firmei Josef Mobius. După doi ani de procese, în 2013, a fost organizată o nouă licitație. În urma căreia contractul a fost atribuit firmei olandeze Van Oord Dredging and Marine Contractors BV. Valoarea contractului a fost la acea dată de aproximativ 420 milioane lei, adică în jur de o sută de milioane euro. Banii au fost asigurați în proporție de 85% din fonduri europene, prin Programul Operațional Sectorial în Transport 2007-2013. Restul, de la bugetul de stat.
Contract suplimentat cu 41.000.000 lei
Valoarea contractului a fost suplimentată printr-un act adițional, semnat în 2015. Actualul director general al Administrației Porturilor Maritime, Nicolae Dan Tivilichi, a precizat pentru “România liberă” că „valoarea lucrărilor suplimentare a fost de 40.783.763 lei (fără TVA), în limita procentului de cheltuieli diverse și neprevăzute cuprinse în contract, respectiv 9,7% din valoarea contractului”.
În schimb, reprezentantul firmei Van Oord, Marius Stamat, nu consideră că prin semnarea actului adițional s-au suplimentat lucrările, deși recunoaște că firma olandeză a primit bani în plus față de valoarea licitată. „Contractul nu a fost niciodată suplimentat cu nici un 10%. Acea sumă a acoperit parțial lucrările suplimentare comandate de Administrație. Nu numai lucrări suplimentare, e vorba și de staționări, de mai multe. Acel 10% era pentru cheltuieli diverse și neprevăzute din contract. Administrația s-a oprit cu plata în limita aia”, a precizat Marius Stamat pentru RL.
Van Oord invocă -prevederile contractuale
Lucrările pentru prelungirea digului au fost finalizate în septembrie 2015. După un an, firma olandeză, prin Marius Stamat, a mai cerut printr-o notificare peste o sută de milioane lei, adică în jur de 23 milioane euro. Motivul? Van Oord a scos stabilopozi și blocuri evidate (din beton) din mare, lucrări pentru care a calculat daune, penalizări și despăgubiri.
De exemplu, Stamat a solicitat plata a peste zece milioane euro pentru „costurile aferente de staționare” și „costurile aferente extinderii de timp”. La această sumă a calculat dobânzi și penalizări în valoare de cinci milioane lei. Alte 40 de milioane lei au fost cerute pentru plata unor lucrări necertificate de inginer. Pentru aceste costuri a mai solicitat și plata unor daune de 1,5 milioane lei. Alte câteva zeci de mii de euro au fost solicitate pentru îndepărtarea pietrelor din zona de tranziție a digului. În plus, a mai cerut plata a 3,9 milioane lei „reprezentând dobânda contractuală, și anume costuri de finanțare (…) pentru facturile plătite cu întârziere”.
Marius Stamat a spus pentru RL că Van Oord are dreptul la suta de milioane de lei: „Este o datorie a Administrației Porturilor Maritime pentru lucrările efectuate la digul de larg. Lucrările au apărut în timpul execuției și nu s-au plătit. În plus, Administrația a modificat pro-iectul în timpul execuției -lucrărilor, ceea ce a dus la niște întârzieri. Aceste lucrări sunt adiționale. Noi spunem că, în conformitate cu contractul și desfășurarea lucrărilor, suntem îndreptățiți să primim banii”.

Portul a mutat disputa în justiție
Reprezentanții Administrației Porturilor Maritime consideră că pretențiile financiare ale firmei Van Oord nu sunt justificate. Ba chiar susțin că ar fi ilegale. Motiv pentru care au contestat în instanță notificările de plată ale olandezilor. Directorul Nicolae Tivilichi a precizat că nu a acceptat să plătească banii ceruți de olandezi pentru că ar exista un litigiu pe rol pe această temă. Despre care, însă, reprezentantul Van Oord, Marius Stamat, pretinde că nu știe nimic. „Nu există nici un proces între noi și ei. Încă nu am ajuns atât de departe. Poate a depus Administrația ceva, dar la noi nu a ajuns nimic”, a adăugat Stamat pentru RL.
Fostul director al Portului Constanța, responsabil de situație, Decebal Ștefan, nu a putut fi contactat pentru a lămuri problema.
Valentin Preda, „sifon“ în DNA pentru Dragnea
Valentin Preda fost trimis în judecată pentru divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, trafic de influență și complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității. În februarie 2013, procurorii DNA l-au săltat pe Valentin Preda din fața Ministerului Dezvoltării. Anchetatorii susțin că Valentin Preda primea informații confidențiale și secrete de stat din dosarele de corupție de la Emil Manolachi, ofițer de poliție judiciară din cadrul DNA. Ulterior, Preda a valorificat informațiile în interes personal sau în folosul unor alte persoane din anturajul său.
Practic, Valentin Preda este unul dintre foștii demnitari români care a reușit să penetreze și să obțină ilegal documente confidențiale și secrete de sub nasul procurorilor Direcției Națio-nale Anticorupție. Informațiile obținute de Preda făceau referire la compania Tel Drum SA, firmă racordată puternic, prin acționari și afaceri cu statul, la Liviu Dragnea, actualul șef al PSD. Cârtița lui Valentin Preda a fost comisarul-șef Dan Emil Manolachi, care lucra la Serviciul Specialiști din cadrul DNA.
Procurorul care instrumenta dosarul 67/P/2012 i-a cerut lui Manolachi să facă verificări cu privire la persoane fizice și juridice care apăreau într-un document clasificat al Serviciului Român de Informații. Imediat, Manolachi a luat legătura cu Preda și l-a informat despre dosarul de corupție în care era vizată firma Tel Drum. Preda i-a dat o cameră foto pentru a fotocopia documentele secrete. Pe 18 februarie 2013, secretarul de stat Valentin Preda s-a întâlnit cu Manolachi la stația de metrou Politehnica și a preluat camera foto. Imediat, Preda i-a dat un SMS lui Liviu Dragnea, în care îi solicita să se întâlnească pentru a-i prezenta „ultimele documente din Strategia Dunării”. Într-un final, cei doi au stabilit să se întâlnească a doua zi la Ministerul Dezvoltării.
A doua zi, pe 19 februarie 2012, la ora 09.25, Preda şi-a parcat autoturismul în fața clădirii în care funcționează Ministerul Dezvoltării Regionale. El a fost oprit de procurori. Asupra sa a fost găsită o sacoşă cu aparatul foto. Procurorii DNA l-au acuzat pe Valentin Preda de divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, trafic de influență și complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității. Pentru aceste capete de acuzare, Preda a fost trimis în judecată.
VERIFICARE. Controlorii Transporturilor: – Decebal Ștefan, negocieri în defavoarea statului
Corpul de Control al Ministerului Transporturilor a verificat contractul pentru prelungirea digului din Portul Constanța, la scurt timp după ce a fost semnat. În urma controlului, s-au constatat mai multe nereguli. De exemplu, s-a constatat că conducerea executivă a CN APM SA Constanța a aprobat plata avansului prevăzut de acordul contractual în sumă de 52,4 milioane de lei, aproximativ 12,4 milioane de euro, către Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, fără respectarea legii și a condițiilor contractuale. În plus, s-a mai constatat că s-au modificat și s-au adăugat clauze contractuale în defavoarea CNAPM.
Directorul Nicolae Tivilichi a precizat că, în urma raportului prezentat în 2015, Consiliul de Administrație a solicitat un audit intern și unul extern pentru a combate raportul Corpului de Control. „Concluziile celor două rapoarte de audit nu au confirmat concluziile raportului Corpului de Control. La acea dată, CN APM SA, la dispoziția Consiliului de Administrație, a contestat raportul în instanță, însă instanțele judecătorești au stabilit că acest gen de acte nu face parte din categoria celor administrative și nu poate face obiectul unei acțiuni în contencios administrativ”, a completat Tivilichi.
LEGĂTURĂ. Contractul, semnat de omul lui Valentin Preda
Contractul între Van Oord și Administrația Porturilor Maritime a fost semnat în anul 2013. Atunci, la conducerea companiei de stat se afla Decebal Șerban, prieten cu Valentin Preda, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor și ex-consilier al lui Radu Mazăre. În iulie 2013, Decebal Șerban a declarat într-o conferință de presă că este prieten cu Valentin Preda, dar că nu este omul lui Radu Mazăre: „Nu am legătură cu Mazăre. Nu sunt omul lui Mazăre. E adevărat, sunt prieten cu Preda”. Ștefan nu a dat mai multe detalii despre relația de prietenie cu omul de casă al lui Radu Mazăre, Valentin Preda.
Conform declarațiilor de avere din 2009, Decebal Șerban a fost pentru o scurtă perioadă de timp consilierul personal al lui Valentin Preda. În acea perioadă, Preda era secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
AVERE. Decebal Șerban, 13 terenuri pe litoral
Tot din declarațiile de avere rezultă că Decebal Șerban deține nu mai puțin de 13 terenuri intravilane, agricole și fânețe în județul Constanța. Toate au fost cumpărate în ultimii 16 ani. De exemplu, în 2012 a cumpărat un teren agricol de 8 ha în localitatea Negru Vodă. Un an mai târziu a mai cumpărat un teren extravilan de 3 ha în Năvodari. În 2016, a mai cumpărat două terenuri în suprafață totală de 1.200 mp în localitatea Palazu Mare din Constanța.Decebal Șerban nu și-a investit banii numai în terenuri. A cumpărat acțiuni la BRD, Banca Transilvania și la cinci SIF-uri

http://www.romanialibera.ro/special/dezvaluiri/bani-europeni-si-ai-statului-roman-naufragiaza-in-portul-constanta-pe-mana-unor-sefi-suspecti–angajatul-cartitei-lui-dragnea-din-dna-a-scufundat-110-milioane-de-euro-443389

La întâlnirea dintre comunitatea portuară şi primarul Constanţei, Decebal Făgădău, comandantul de cursă lungă Corneliu Idu, vicepreşedintele Constanţa Port Business Association (Patronatul Portuar), a cerut Administraţiei portuare să facă ordine în port, să facă reguli şi să impună respectarea lor.
„Trebuie să conştiintizeze că ea este cea care face ordine şi cheamă la ordine în portul Constanţa. Vama, Poliţia de Frontieră, Căpitănia, toate autorităţile statului român care îşi desfăşoară activitatea în port trebuie să respecte regulile impuse de CNAPMC. Nu invers. De cele mai multe ori ne confruntăm cu situaţii absolut incredibile, precum şi cu o rezistenţă foarte mare din partea autorităţilor faţă de nou, în modul în care se desfăşoară activităţile portuare de zi cu zi: remorcaj, pilotaj, sosiri-plecări de nave şi toate celelalte aspecte ale activităţii portuare.
Portul Constanţa este un bun naţional şi nu este jucăria nimănui. Nici Fondul Proprietatea, nici altcineva care printr-un joc politic a ajuns să deţină 20% din acţiunile CNAPMC, nu are dreptul să vină să împiedice dezvoltarea portului Constanţa, iar asta se întâmplă de câţiva ani. Dorim ca portul Constanţa să nu mai plătească dividende, iar banii din veniturile pe care le realizează să fie călăuziţi strict pentru dezvoltarea portului Constanţa.”

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-clc-corneliu-idu-cere-cnapmc-sa-faca-ordine-in-portul-constanta-314159

În anul 2016, portul Constanţa a derulat 20.393.803 tone de cereale şi 2.918.535 tone de seminţe uleioase, ponderea acestora ajungând la 45,02% în traficul total de mărfuri.
„Portul Constanţa este pe primul loc în Europa la traficul de cereale. Anul acesta există premisa ca producţia de grâne să crească cu minimum 10%. Ne dorim să promovăm portul Constanţa ca port de tranzit.

Agricultura din Serbia are capacitatea să crească de şase-şapte ori faţă de nivelul actual. Prin strategia navală pe care o realizăm împreună cu oraşele-port de la Dunăre, vrem ca acestea să devină nişte hub-uri care să alimenteze portul Constanţa”, a declarat Nicolae – Dan Tivilichi, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-constanta-cel-mai-important-port-cerealier-al-europei-314158

Industria navală mondială trece prin cea mai lungă şi profundă criză din ultimii 70 de ani. Numeroase şantiere navale din Europa şi Asia şi-au închis porţile ori şi-au redus dramatic capacităţile de producţie. Liderii construcţiilor navale – Coreea de Sud, China şi Japonia – trec prin momente extrem de grele. Înglobate în datorii, având mari pierderi financiare şi înregistrând cu 90% mai puţine comenzi de construcţii noi în 2017, marile şantierele navale din Coreea de Sud au recurs la restructurări masive ale capacităţilor de producţie, la concedieri şi tăieri de salarii, supravieţuirea lor fiind condiţionată de sprijinul statului şi îngăduinţa băncilor.
Acesta este climatul economic internaţional în care îşi desfăşoară activitatea Şantierul Naval Constanţa. Încă din primii ani ai crizei economice, compania şi-a restructurat producţia, orientându-se spre sectorul reparaţiilor navale. Strategia s-a dovedit a fi salvatoare. Şantierul a reuşit să obţină comenzi, să asigure lucrări pentru forţa de muncă şi să facă profit.
La evoluţia sănătoasă a SNC, un rol important l-a avut Sindicatului Liber al Navaliştilor, aspect relevat la conferinţa anuală a organizaţiei, care a avut loc vineri, 10 martie 2017. Din raportul consiliului de conducere al sindicatului rezultă că, în 2016, SNC a reparat 94 de nave pentru beneficiari străini şi 20 de nave pentru clienţi din ţară. În 2016, ponderea lucrărilor de reparaţii nave (după volumul de manoperă) a fost de 70% din total. În 2017, raportul dintre construcţiile noi şi reparaţii se va echilibra. Volumul lucrărilor de construcţii va creşte spre sfârşitul anului. Capacităţile de producţie pentru perioada 2017 – 2018 sunt acoperite cu lucrări în proporţie de 100%. Compania a semnat contractul pentru construcţia a şase tancuri chimice de 41.000 tdw. Prima nava va fi livrată în semestrul I 2018, iar a doua nava, în semestrul II 2018.
Directorul general al SNC, Radu Rusen, le-a comunicat delegaţilor la conferinţă că anul 2016 s-a încheiat cu un rezultat financiar pozitiv. El a atenţionat că 2017 va un an mai dificil, din cauza creşterii competiţiei pe piaţa reparaţiilor navele de la Marea Neagră şi Mediterana.
Liderul sindicatului, Dede Perodin, a vorbit despre buna colaborare dintre sindicat, acţionarul majoriar şi administraţie, fapt evidenţiat şi de rezultatul negocierilor colective. Astfel, într-un an extrem de greu pentru industria navală, sindicatul a obţinut majorarea salariilor cu 6%, începând cu data de 1 iunie 2017.
În intervalul mai 2016 – martie 2017, comisiile sindicate, precum şi organizaţiile de femei şi tineret au desfăşurat o activitate remarcabilă în interesul constructorilor de nave din SNC. Dintre acestea amintim:

– concursul de securitatea şi sănătatea muncii, organizat de la faza pe formaţii de lucru până la faza pe unitate şi pe industrie. La aceasta din urmă, echipa SNC a ocupat locul doi;- finalizarea lucrărilor de reparaţii şi modernizare la Clubul SNC şi la Baza Nautică SNC; – organizarea, din iniţiativa sindicatului, a unor programe de pregătire şi perfecţionare profesională, la care au participat 726 de angajaţi. Costurile instruirii s-au ridicat la 121.009 lei.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-salariile-lucratorilor-din-antierul-naval-constanta-cresc-de-la-1-iulie-2017-314278?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

• Cotidianul „Cuget Liber“ face apel la Ministerul Afacerilor Externe, ANR şi compania de crewing să îi repatrieze

În ediţia din 2 decembrie 2016, a ziarului „Cuget Liber”, am publicat următoarea ştire: Bulk-carrier-ul „Panormitis.AV”, încărcat cu oţel din Iran, se află în zona de ancorare a insulei Koh Si Chang, din Tailanda, începând din 21 iulie 2016. Din întregul echipaj, la bord se mai află cinci marinari români. Potrivit autorităţilor locale, aceştia ar urma să fie repatriaţi cu sprijinul Ambasadei României. Alţi membri ai echipajului, 16 filipinezi, au fost repatriaţi. Marinarii nu au fost plătiţi de mai multe luni şi nu au primit provizii. Au supravieţuit datorită ajutorului unei organizaţii umanitare locale, care le-a furnizat provizii minime de orez, conserve şi alimente proaspete.
La acea dată, am încercat să aflu mai multe despre acest caz şi m-am adresat Sindicatului Liber al Navigatorilor. Mi s-a comunicat că organizaţia nu deţine nicio informaţie, întrucât niciunul dintre românii de pe respectiva navă nu este membru de sindicat, iar în cazul în care nava deţine un contract colectiv de muncă, aşa cum prevede Convenţia internaţională MLC 2006, acesta nu a fost negociat cu SLN.
Au trecut mai bine de trei luni de atunci şi n-am mai auzit nimic despre marinarii români abandonaţi. Ieri, am primit un apel disperat, pe facebook, transmis prin intermediari de soţia unuia dintre marinari.
Din mesaj rezultă că nava aparţine companiei greceşti South Kap Navigation SA, este operată de Unibulk Shipping Enterprise şi se află în aceeaşi locaţie, fiind arestată (probabil pentru un litigiu comercial – n.n.).
„În urma demersurilor mele anul trecut (octombrie 2016), implicând organizaţia Human Rights at Sea, echipajul filipinez a fost salvat toamna trecută. Din păcate comandantul Sorin Iosif Oproiu şi alţi trei ofiţeri români sunt încă pe navă, fără hrană, fără energie şi într-o situaţie fizică şi mentală foarte precară. Armatorul grec le-a făcut promisiuni că le va rezolva problema (că va trimite echipaj la schimb şi le va plăti salariile restante de mai bine de un an), dar acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent, iar comandantul nu mai are motive să creadă că armatorul îşi va respecta promisiunile. Ambasada Română am înţeles că a vizitat nava anul trecut şi a ajutat echipajul cu provizii de hrană. Nefiind un expert în drept maritim, nu cunosc circumstanţele în care un căpitan poate abandona nava, dar această situaţie de criză umanitară cred că necesită o intervenţie rapidă pentru a salva viaţa echipajului. În acest sens am recontactat Human Rights at Sea, şi sper să existe o cale legală de a rezolva situaţia. Echipajul, adică cei patru români uitaţi de lume acolo, nu mai au energie, deci nici telefoane sau computere, nu mai au hrană sau apă. Părinii mei (care sunt prieteni cu Sorin Oproiu) sunt dispuşi să-i cumpere (online) un bilet de avion Bangkok-Bucureşti şi să-i reasigure întoarcerea acasă. Dacă ştie cineva care este calea de a ajuta aceşti oameni, vă rog să mă înştiinţaţi. Vă mulţumesc anticipat!”
Până acum, soţia marinarului s-a adresat Ambasadei României în Tailanda şi către Human Rights at Sea (o organizaţie de investigaţie şi advocacy independentă privind drepturile omului pe mare).
Sfatul nostru este ca familiile navigatorilor să se adreseze şi următorilor: – companiei de crewing care i-a recrutat pe marinari şi care are mari responsabilităţi faţă de ei;- Autorităţii Navale Române, care a autorizat compania de crewing şi care trebuie să execute poliţa de asigurare în caz de abandon pe mare;- Ministerului Afacerilor Externe, care are obligaţia să ordone Ambasadei din Tailanda să contacteze autorităţile din ţara respectivă şi să facă demersurile necesare în vederea repatrierii.
Nava „Panormitis.AV” are lungimea de 186,45 de metri şi lăţimea de 30 de metri, capacitatea de 41.551 tdw, a fost construită în 1996 şi este înmatriculată sub pavilion de complezenţă Liberia.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cine-ii-salveaza-pe-marinarii-romani-abandonati-in-thailanda-314277?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Economie

Compania sarba de distributie, logistica si marketing Nelt a inaugurat primul sau terminal privat de logistica feroviara. Terminalul se afla in centrul de distributie din Dobanovci (in apropierea Belgradului).
„Noul set de servicii de logistica care a fost creat odata cu lansarea terminalului nostru intermodal ne permite sa reducem cheltuielile clientilor nostri si sa le oferim servicii de transport si logistica mai rapide, mai sigure, si chiar mai calitative”, a declarat Ivan Milićević, manager de operatiuni si dezvoltare in cadrul Nelt.
Terminalul intermodal Nelt ofera servicii de import, de tranzit si de export companiilor transportatoare, operatorilor feroviari, agentilor de transport, producatorilor, detinatorilor si altor distribuitori.

http://clubferoviar.ro/serbia-deschide-un-nou-terminal-de-logistica-feroviara/

Comisia Europeana a anunta ca intentioneaza sa lanseze o licitatie pentru dezvoltarea cadrului tehnic si analitic pentru bune practici pentru administratorii de infrastructura feroviara. Contractul nr. MOVE/B2/2017-141 este evaluat la o suma cuprinsa intre 60.000,00 si EUR 135.000,00.
Operatorii economici care doresc sa participe la licitatie trebuie sa isi exprime interesul pana la 24 martie 2017. Operatorii economici care nu isi exprima interesul pana la aceasta data nu vor fi invitati sa depuna o oferta. Procedura de trimitere a invitatiilor va fi lansata la 31 martie.

http://clubferoviar.ro/ce-lanseaza-o-licitatie-pentru-dezvoltare-cadru-de-bune-practici-pentru-administratorii-de-infrastructura-feroviara/

CEFC China Energy Company Limited, una dintre primele zece companii private din China, este unul dintre investitorii cei mai activi care folosesc noul „Drum al Mătăsii“ în expansiunea afacerilor către Europa.

Astfel, la finele anului 2016, CEFC China, aflată pe locul 229 în topul Fortune Global 500, reuşea finalizarea a două tranzacţii de circa 1 miliard de dolari în două state europene prin achiziţionarea unor companii ce activează în domenii cheie ale businessului: piaţa imobiliară şi energie. Compania asiatică urmează, astfel, îndeaproape strategia naţională a Chinei, lansată în 2013, care vizează integrearea diplomaţiei cu investiţiile strategice şi care are ca scop revializarea Drumului Mătăsii pentru dezvoltarea şi crearea unui traseu economic cu Eurasia şi Europa. Numai în 2015, peste 100 de miliarde de euro au fost investite de companii din China în afara graniţelor sale, cea mai mare parte din bani fiind cheltuiţi pentru refacerea noului „Drum al Mătăsii“ şi crearea unei centuri economice care va cuprinde state din Asia şi Europa. În acest context se înscrie şi noile invesiţii realizate de CEFC China. Prima tranzacţie, în valoarea de circa 312 milioane USD, a vizat achiziţia unei clădiri de birouri în Praga şi asigură companiei o consolidare a prezenţei în zonă, dar şi stabilirea cartierului general european în Republica Cehă. „Considerăm Florentinum o excepţională oportunitate de afaceri şi o parte integrantă a strategiei noastre de a ne stabili cartierul general european în Republica Cehă“ a declarat, după achiziţionarea clădirii, Chan Chauto, preşedinte al CEFC China. Complexul oferă 50.000 de metri pătraţi de birouri şi încă 8.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale. Între chiriaşii actuali se numără Banca Chinei, HSBC Bank şi compania cehă RSJ Investment Group. Achiziţionarea clădirii de birouri din Praga completează o serie de alte invesţii realizate de CEFC în Cehia, precum achiziţia celui mai important producător de maşini unelte – Zdas, participaţii la producătorul de bere Lobkowicz, editura Empresa, clubul sportiv Slavia Praga şi în turism – o participatie semnificativa la linia aeriană Travel Service şi alte clădiri din centrul Pragăi (hotelurile Mandarin Oriental şi Le Palais sau clădirea istorică Zivnobanka). În acest an, CEFC China, fondată de Ye Jianming, ocupantul locului al doilea al doilea în topul primilor 40 milionari sun 40 de ani în 2016, si-a majorat participaţia la grupul financiar ceh şi slovac J&T, de la 9,9% până la 50%, pentru suma de 980 mil. euro. De asemenea, de menţionat că milionarul chinez investeşte într-unul din cluburile de tradiţie din fotbvalul ceh, Slavia Praga, cumpărând stadionul echipei pentru o sumă de aproximativ 35 milioane de dolari, şi în care doreşte să investească pentru modernizare alte 51 de milioane de dolari. Recent, Ye Jianming, preşedinte al CEFC China Energy Company Limited (CEFC China) a primit premiul Global Top 40 Young Business Leader din partea Revistei Fortune. Succesul CEFC este sustinut si de experienta angajatilor sai, fosti angajati ai unor companii puternici in sectorul de petrol si gaze (PetroChina, China National Petroleum Corp, Sinopec Corp). România, un punct strategic important A doua investiţie realizată la sfârşitul anul trecut, mult mai mare ca valoare decât cea din Cehia şi care defineste o altă direcţie de investiţii a CEFC China, este preluarea a 51% din KMG International (fostul Rompetrol Grup) de la compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan – KazMunayGas. Activele achiziţionate includ activităţile Rompetrol din România, Bulgaria, Moldova şi Georgia, dar şi unităţi de producţie precum rafinăriile Vega Ploieşti şi Petromidia Năvodari – cea mai mare rafinărie din România, aflată în portul Constanţa. Valoarea tranzactiei se ridică la circa 680 milioane USD şi a pus bazele parteneriatului strategic dintre Kazahstan şi China pentru dezvoltarea sectorului energetic din regiunea Mării Negre. Acesta va fi sustinut în viitor de investiţii de peste 3 miliarde USD din partea CEFC China în următorii 5 ani, dar şi de angajamentul KMG pentru aprovizionarea în următorii 15 ani cu o cantitate de 125 de milioane de tone de ţiţei a rafinăriilor Grupului. Miscarea CEFC China nu este una întâmplătoare, compania fiind implicată la nivel mondial în ample proiecte din sectorul de petrol şi gaze. Cea mai recentă este preluarea unei participaţii de 4%, pentru circa 900 milioane USD, dintr-un amplu zăcământ din Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) cu resurse totale estimate între 20 miliarde şi 30 de miliarde de barili de petrol. În acelaşi timp, CEFC este prezentă alături de KMG în Franţa şi Spania, prin compania de retail şi trading cu produse petroliere Dyneff. Aceasta este unul dintre cei mai mari distribuitori independenţi de combustibil din Franţa, avand o infrastructură logistică atât în Franţa cât şi în Spania, cu capacităţi strategice de depozitare în porturile principale de la Marea Mediterană şi de la Atlantic. La aceste proiecte de maximă importanţă în dezvoltarea CEFC China, se adaugă operarea unei rezerve petroliere de 17,6 milioane barili în insula Hainan, un depozit de 3,8 milioane barili în Shandong, dar şi alte direcţii de bussines precum construcţia unui depozit cu o capacitate de 63 milioane barili în Emiratele Arabe Unite, achiziţia unei participaţii semnificative în zăcăminte de petrol şi gaze din Ciad şi investiţii alaturi de Gazprom în trei zăcăminte în zona lacului Baikal din Siberia de Est. Lămuriri despre strategia investiţională a CEFC China La începutul anului, Forumul Contemporary Think Tank, împreună cu cea mai cunoscută companie chineză de consultanţă, Hujun Entrepreneurship Consulting Group, au găzduit forumul cu titlul „CEFC China: un gigant al antreprenoriatului privat implicat în revitalizarea Drumului Mătăsii. Li Su, fondatorul Hujun, a oferit celor interesaţi de strategia de investiţii a CEFC China câteva amănunte legate de acest aspect. El consideră că firmele chinezeşti au trecut prin trei stadii ale investiţiilor internaţionale: de la oameni de afaceri care construiesc legături internaţionale la companii private care achiziţionează resurse, apoi la marile investiţii ale companiilor de stat. „În prezent, explică ne aflăm în etapa de consolidare a Iniţiativei Drumului Mătăsii, în care companiile private şi capitalul financiar lucrează unii lângă alţii. Filosofia tradiţională chineză poate fi folosită pentru a sprijini dezvoltarea afacerilor. CEFC China, datorită experienţei şi lecţiilor învăţate în cursul dezvoltării Drumului Mătăsii, prezintă o teorie unică prin care combină esenţa celor cinci filosofii antice chinezeşti: Taoismul, Confucianismul, Legalismul, Mohismul şi Şcoala Diplomaţiei. CEFC China a aplicat aceste vechi înţelepciuni pentru a-şi îmbunătăţi planul strategic, a profita de oportunităţi de afaceri şi a înainta pe drumul Iniţiativei Drumului Mătăsii pentru marea renaştere chineză“, explică Li Su. Expertul spune că în această strategie comerţul cu petrol al CEFC China este doar o primă pagină. După etapa de acumulare, principala strategie a CEFC China va fi concentrarea asupra iniţiativei „O Cale, Un Drum” şi de a transforma oportunitatea la nivel macro a statului în marea strategie de dezvoltare a companiei. La rândul său, Ye Jianming, preşedintele CEFC China, crede că „încrederea culturală este o încredere mai fundamentală, mai largă şi profundă”. “Aceasta integrează idei moderne şi tradiţionale şi întăreşte energia pozitivă de a ajuta pe alţii să se realizeze înainte de a te realiza pe tine. În contextul globalizării, companiile chinezeşti au nevoie de un mod de gândire mai larg, care integrează şi interacţionează cu culturi din întreaga lume“, consideră Ye Jianming, preşedintele CEFC China.

http://adevarul.ro/economie/business-international/cefc-china-gigantulfinanciar-aduce-miliarde-euro-europa–noul-drum-matasii-1_58c660435ab6550cb847a919/index.html

„Datorita implementarii proiectelor de infrastructura in cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (EAEU), Rusia detine 15% din cifra de afaceri totala a transportului de marfuri intre Europa si China”, a anuntat Alexander Misharin, prim vicepresedintele Cailor Ferate Ruse. Guvernul rus planuieste sa investeasca 43 de miliarde de dolari in modernizarea infrastructurii feroviare pentru a beneficia de cresterea traficului de marfa intre China si Europa. „Rusia poate avea beneficii importante din transportul de marfa Europa-China, deoarece multe dintre transporturile feroviare ale Beijingului vor traversa teritoriul Uniunii Economice Eurasiatice (EAEU)”, a declarat Alexander Misharin. „In cadrul EAEU, avem posibilitatea de a implementa proiecte de infrastructura majore in Rusia in valoare de 2,5 trilioane de ruble (43 de miliarde de dolari) in urmatorii 5 ani”, a declarat Misharin.

Conform acestuia, investitiile vor fi folosite pentru reconstructia si modernizarea proiectelor de transport majore ale Rusiei, precum linia Baikal-Amur, Transiberianul si proiectele de legatura intre Marea Baltica si Marea Neagra. Misharin a prezentat si planurile Cailor Ferate Ruse de realizare a unui coridor feroviar de mare viteza care va conecta China, Rusia si Kazahstan cu un hub de transport din Berlin. Conform declaratiilor sale, Caile Ferate Ruse au semnat un memorandum de intelegere cu guvernul chinez si cu reprezentantii Cailor Ferate Chineze la 28 februarie care implica realizarea unui coridor de mare viteza de 10.000 de km.
Sectiunea din China a coridorului, care masoara 4.000 de km, a fost deja construita. Prima etapa a sectiunii ruse, care include linia Moscova – Kazan, nu a fost construita inca.

http://clubferoviar.ro/rusia-investeste-43-de-miliarde-de-euro-in-coridorul-de-transport-feroviar-de-marfa-europa-asia/