Revista presei

Reînființarea flotei maritime comerciale a României va fi cerută de la tribuna Senatului – Revista presei 17 – 19 Septembrie 2019

 

  • Port Constanța

17.09.2019

 

Campania dusă de cotidianul „Cuget Liber“ pentru reînființarea flotei maritime comerciale sub pavilion românesc a început să câștige susținători în Parlamentul României. După ce a citit articolul „Reînființarea flotei maritime comerciale sub pavilion românesc depinde doar de bunăvoința guvernanților”, apărut sub semnătura mea în ediția din data de 12 septembrie 2019 a ziarului, senatorul constănțean Ștefan Mihu a decis să se alăture eforturilor noastre.

„Cum pot să vă sprijin?”, m-a întrebat politicianul în debutul întâlnirii de la cabinetul parlamentar. „Da, știu! – a răspuns tot el. Cred că cel mai indicat este să fac o interpelare în plenul Senatului. Voi merge și la Ministerul Transporturilor să discut cu cei de acolo. Momentul politic este potrivit pentru a ataca această problemă.”

I-am pus senatorului la dispoziție materialul documentar necesar formulării interpelării: articolele semnate de mine și scrisoarea prin care trei organizații reprezentative ale transporturilor maritime – Liga Navală Română, Organizația Patronală „Constanța Port Business Association” și Sindicatul Liber al Navigatorilor – solicită președintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă și ministrului transporturilor, Răzvan Cuc, să salveze sectorul naval. De asemenea, i-am prezentat un scurt istoric al tentativelor de reînființare a flotei maritime comerciale sub pavilion românesc și al cauzelor eșuării lor. Politicianul și-a notat conștiincios, pe o foaie de hârtie, toate datele, cerându-mi, din când în când, lămuriri.

I-am explicat că există deja cadrul legal pentru reînființarea celui de-al doilea registru maritim, fiind necesară doar întocmirea și adoptarea unui proiect de pavilion, care să ofere facilități fiscale atractive pentru companiile de navigație străine și armatorii români.

„Domnule, voi face această interpelare pentru Constanța și constănțeni! Cei mai mulți navigatori sunt de aici, din Constanța”, a ținut senatorul să clarifice motivația demersului său.

Mă aștept ca și ceilalți parlamentari constănțeni, indiferent de culoarea lor politică, să se alăture campaniei noastre. Reînființarea flotei maritime comerciale sub pavilion românesc este o problemă de interes național și are nevoie de susținerea tuturor partidelor politice.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-reinfiintarea-flotei-maritime-comerciale-a-romaniei-va-fi-ceruta-de-la-tribuna-senatului-384194?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a cumpărat, prin procedură simplificată, servicii de asigurare a personalului în caz de boală profesională, accident ori deces produs în timpul sau din cauza îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin pe timpul intervenţiilor, concursurilor profesionale, antrenamentelor ori altor misiuni specifice pentru apărarea împotriva incendiilor. Contractul în valoare de 17.427 de lei a fost adjudecat de Omniasig Vienna Insurance Group SA

Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabile de atribuirea procedurii publice, sunt următoarele: director general – Daniela Şerban, director general adjunct – Bogdan Pascu, director exploatare – Teodor Patrichi, director coordonator – Ciprian Hanganu, director tehnic – Ion Tomescu,
director economic – Maria Mergiu, director comercial – Alexandru Madalin Crăciun, şef Seviciu Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi, şef Sucursala Energetică Port – Kiss Laszlo Eduard, şef Sucursala Servicii Port – Daniel Niculescu, şef Sucursala Nave Tehnice Port – Emil Sorin Banias, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, Serviciul Tehnic Reparaţii – Antoniela Moldoveanu, Serviciul Tehnic Reparaţii – Laura Bola, şef Birou Control Financiar Preventiv- Nicoleta Adina Gămalan, Departament Achiziţii Publice – Aurelian Liţa, şef Departament Administrativ – Mădălina Creţu, şef Birou Sănătate şi Securitate în Muncă – Aurelia Liliana Popa. Omniasig Vienna Insurance Group SA, în datele Registrului Comerţului
Înfiinţată în anul 2001, compania are sediul social în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 463.807.666 de lei, integral vărsat, este compus din 132.516.476 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 3,5 lei. Compania este deţinută de Vienna Insurance Group AG Wienner Versicherung Gruppe, din Austria, cu 99,50107% din capitalul social, Banca Comercială Română SA, cu 0,09317% din capitalul social, Acţionari Listă (6.908 persoane fizice şi juridice), cu 0,40576% din capitalul social.

Persoane împuternicite sunt: Harald Josef Londer – membru CA, Adrian Mircea Baciu – responsabil Protecţia Datelor, Judit Agnes Havasi – membru în CA, preşedinte consiliu de supraveghere, Eleni Skoura – membru în consiliul de supraveghere, Liliana Savu – director Direcţia daune, Liviu Andrei Neacşu – director Direcţia financiară, Dragoş Bejan – şef Departament financiar, Eduard Marius Berca – împuternicit sucursală, Oana Zoiţa – director Direcţia Reasigurare, Roxana-Mariana Gorîn – Direcţia Vânzări Directe, Liliana Savu – director Direcţia Daune, George Stan – director Direcţia Vânzări Directe, Liliana-Cristina Rădoi – director Direcţia Monitorizare Creanţe, Dragoş Bejan – şef Departament Direcţia Financiară, Lucian Filip – director Direcţia Brokeri, Liviu-Andrei Neacşu – director Direcţia Financiară, Anita Dobre – şef Departamentul Recrutare şi Dezvoltare Direcţia Resurse Umane, Luminiţa-Roziţa Crăciun – şef Departamentul Administrare Personal şi Salarizare – Direcţia Resurse Umane, Daniela Dumitru – consilier juridic Departamentul Guvernare Corporatista Direcţia Juridică, Elena-Ancuţa Ifrim – director adjunct Direcţia Subscriere Corporate Non Auto, Andreea-Mihaela Ailincăi – şef departament Guvernare Corporatistă, Cristina-Dalia Oproiu – director Direcţia Juridică, Corina Croitoru – împuternicit sucursală, Ioan- Ilie Anghelina – împuternicit sucursală, Anda Popescu – împuternicit sucursală, Maria Colbu – împuternicit sucursală, Dorin Dumitru Serbanati – împuternicit sucursală, Adriana Angela Ghemes – împuternicit sucursală, Remus Adrian Urcan – împuternicit sucursală, Gabriel Guţă Dumitru – împuternicit sucursală, Mihaela Duţă – împuternicit sucursală, Mihail Tecău – preşedinte al directoratului, Iovan Lucian Ioan – împuternicit sucursală, Adrian Nechifor – împuternicit sucursală, Radu Bejan – împuternicit sucursală, Silvana Elena Popescu – împuternicit sucursală, Teodor Ştefan Iancu – director Direcţia Managementul Activelor, Bogdan Ionuţ Speteanu – membru în consiliul de supraveghere, Mădălin Roşu – membru în directorat, Franz Fuchs – membru în consiliul de supraveghere, Ivasciuc Ioan Constantin – împuternicit sucursală, Bartic Anamaria Daniela – împuternicit sucursală, Grigore Mihai-Daniel – împuternicit sucursală, Mircea Arsene – împuternicit sucursală, Ioan-Marius Şucan – împuternicit sucursală, Panait Axente – împuternicit sucursală, Georgel Soare – împuternicit sucursală, Riener Harald – membru în consiliul de supraveghere, Claudiu Dorobanţu – împuternicit sucursală, Alexandrina Iuga – împuternicit sucursală, Matula Werner – membru în consiliul de supraveghere, Marek Piotr Golebiewski – vicepreşedinte al directoratului, Roland Gröll – membru în consiliul de supraveghere, Hans Raumauf – membru în consiliul de supraveghere, Cristian-Marian Dumitrache – împuternicit sucursală, Mariana Petrescu – împuternicit sucursală, Bogdan Caracudă – împuternicit sucursală, Cătălin Andrei Matei – împuternicit sucursală, Sfetea Bogdan Tudor – membru în directorat, Valeria Coman – împuternicit sucursală, Nicola-Antoniu Sorin – împuternicit sucursală, Liviu Andrei Neacşu – împuternicit sucursală, Claudia Simona Betea – împuternicit sucursală, Florin Cune – împuternicit sucursală, Ramona Daniela Adămescu – împuternicit sucursală, Ferencz Tamás – împuternicit sucursală, Silviu Stratnic Costinel – membru în directorat, Dumitru Cătălin Ghintuială – împuternicit sucursală, Mariana Ciuche – împuternicit sucursală, Alina Dorina Buzatu – împuternicit sucursală, Bicu Ovidiu – împuternicit sucursală, Cosmulese Gheorghe – împuternicit sucursală, Marian Sorin Radu – împuternicit sucursală, Alina Staicu – împuternicit sucursală, Traian Laurenţiu Ciobanu – împuternicit sucursală, Cristina Lidia Gal – împuternicit sucursală, Vlad Bucăloiu – împuternicit sucursală. Cenzorii companiei sunt: SC Pricewaterhousecoopers Audit SRL, reprezentat prin Vasile Iuga, şi Kpmg Audit SRL, reprezentat prin Tudor Alexandru Grecu. Omniasig Vienna Insurance Group SA desfăşoară a activităţi de asigurări (exceptând asigurările de viaţă).

În anul fiscal 2015, societatea cu 1.238 de salariaţi a raportat un profit de 15.836.541 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, compania a avut 1.178 de salariaţi şi a declarat un profit de 2.294.053 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 1.167 de salariaţi şi un profit de 3.076.880 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/angajatii-cn-apm-constanta-asigurati-de-omniasig-vienna-insurance-group-in-caz-de-boala-profesionala-accident-ori-deces-document-700471.html

 

18.09.2019

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) a emis o dispoziţie de dragaj pentru zonele 4, 6 şi 9 din zonele de nord şi sud ale Portului Constanţa, lucrările fiind executate în zona platformelor de operare Socep, Chimpex, Umex, NSS şi Oil Terminal, informează biroul de presă al companiei.

Conform sursei citate, până în prezent au fost finalizate 11 etape din cadrul proiectului de investiţie „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor pentru siguranţa navigaţiei în Portul Constanţa” ce vizează adâncirea bazinului de la şapte la nouă metri, inclusiv lucrări de protecţie a cheurilor din portul de lucru.

„Lucrările de dragaj au început în luna mai 2018 şi au un termen de execuţie de 20 de luni, iar valoarea contractului este de 139.317.822,44 lei (fără TVA), – se arată în informarea transmisă de CNAPM.

Valoarea integrală a proiectului „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimii şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa” este de 227.834.000 lei, din care construcţii-montaj 188.504.000 lei, fiind cofinanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 şi eşalonat pe o perioadă de cinci ani, cea mai mare valoare fiind repartizată în cel de-al doilea an.

Conform programului iniţial, s-a luat în calcul dragarea unei suprafaţe totale de 1.815.655 metri pătraţi, din care în portul de lucru 371.286 metri pătraţi estimându-se că va fi dragat un volum total de 1.820.429,81 metri cubi de material solid şi depuneri.

De asemenea, va fi creată o nouă platformă portuară cu suprafaţa de 7125 mp, vor fi realizate lucrări de protecţie a cheului pe lungimea de 1250 metri liniari şi va fi achiziţionat şi pus în funcţiune un sistem hidrografic complex pentru urmărirea şi calcularea volumelor dragate în port în care este inclus şi o navă hidrografică de cercetare.

https://www.dcnews.ro/constanta-cnapm-a-inceput-o-noua-etapa-a-dragajului-de-investitie-in-portul-maritim_690684.html

 

Au trecut mai bine de șapte ani de când Ovidiu Cupșa se află la cârma Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV. În acest interval de timp, unitatea de învățământ marinăresc a devenit una dintre instituțiile de excelență ale României și lider european în domeniul pregătirii maritime.

Preocuparea principală a conducerii CERONAV este dezvoltarea: realizarea de investiții ambițioase, deschiderea de noi cursuri pentru sectorul maritim și al navigației fluviale, pentru off-shore, activitățile portuare și de operare a navelor, pentru orice alte activități din domeniul industriei navale.

Cu o ofertă de piață impresionantă – 200 de tipuri de cursuri – și având baze de pregătire moderne, la Constanța și Galați, CERONAV și-a câștigat statutul de centru de pregătire regională. În momentul de față, instituția funcționează ca o adevărată fabrică de competențe, pregătind între 500 și 600 de cursanți pe săptămână, alături de români fiind și navigatori străini, care se instruiesc în special pentru sectorul off-shore.

Viitoarele investiții îi vor permite CERONAV să asigure servicii integrate – instruire, cazare și masă – și să atragă un număr mult mai mare de cursanți străini.

„În curând, va fi aprobată hotărârea de guvern pentru înființarea campusului ce va fi amplasat pe malul lacului Siutghiol, pe terenul aflat în proprietatea privată a CERONAV. Prin asigurarea serviciilor integrate, instituția noastră va deveni mult mai atractivă pentru cursanții străini. Pe de altă parte, vor crește și încasările noastre. Investiția se ridică la aproape 10 milioane de euro și va fi finanțată din veniturile proprii.

Campusul va cuprinde săli moderne de cursuri, spații de cazare pentru 100 de persoane, o bază de antrenament cu un nou bazin, iar dotările vor fi la standarde înalte. Totodată, vom achiziționa un simulator destinat cursurilor off-shore, dar care va putea fi utilizat și în pregătirea personalului militar. După cum se știe, de câțiva ani avem o înțelegere cu o companie americană care furnizează traning pentru militarii NATO și cei americani, în domeniul salvării vieții pe mare. Așteptăm modificarea HG 449 pentru a ni se permite pregătirea personalului militar”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Ovidiu Cupșa, directorul general al CERONAV.

XXX
La această oră, se află în derulare construcția poligonului de antrenament de la Galați. După cum se știe, în cadrul sucursalei CERONAV din orașul de la Dunăre a fost construit un centru de pregătire modern, ultima etapă a investiției în valoare de 5 milioane de euro, respectivul poligon.

De asemenea, la baza nautică de pe malul lacului Siutghiol va fi construit un poligon marinăresc, pentru instruirea în domeniul manevrelor navei. Se lucrează şi la proiectul unui port de acostare la malul lacului. În plus, va fi achiziționat un simulator firefighting, care poate fi folosit pentru instruirea tuturor categoriilor de personal civil (navigatori, pompieri, ISU) și militar, iar în procedură de furnizare se află o barcă cu vele, pentru pregătire conducătorilor de ambarcațiuni.

Pe generoasa lista de investiții a instituției sunt incluse proiecte în valoare totală de 75 de milioane de lei, care urmează a fi finalizate până în anul 2021.

„Programul de dezvoltare nu se va opri aici”, mă avertizează Ovidiu Cupșa: „CERONAV și Autoritatea Navală Română au fost acceptate să facă parte din Programul Operațional Infrastructură Mare, fapt ce ne va permite să accesăm fonduri europene pentru investițiile de valori mult mai mari, din perioada următoare, în special pe proiecte de creștere a siguranței navigației. Odată finalizate aceste investiții, CERONAV va putea face față cu succes competiției internaționale din domeniul instruirii în profesiile din industria navală. Vom fi unul dintre marii jucători din piață, la nivel mondial!”

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ovidiu-cupsa-vom-fi-unul-dintre-marii-jucatori-de-pe-piata-mondiala-si-8221-384284?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

19.09.2019

 

Cerealele au invadat portul Constanța. În ziua de 18 septembrie 2019, din cele 26 de nave aflate în danele sale de operare, 14 nave încărcau 370.700 tone de grâu, porumb și floarea soarelui. Alte trei nave așteptau în radă să intre la operare, pentru a prelua 184.000 de tone de grâu. Pentru următoarele două săptămâni și-au anunțat sosirea în porturile maritime românești 73 de nave, din care: 64 de nave la Constanța, 8 nave la Midia și o navă la Mangalia.

Stimați cititori, trebuie spus că evoluția porturilor maritime românești în primele opt luni ale anului 2019 a întrecut așteptările. Traficul general de mărfuri a crescut cu 8,79% comparativ cu aceeași perioadă din 2018. Împreună, porturile Constanța, Midia și Mangalia a derulat 43.387.319 tone.

Cum se explică acest salt? În primul rând, prin creșterea cu 22,01%, față de perioada ianuarie – august 2018, a cantităților de cereale derulate. A contribuit, de asemenea, saltul înregistrat și de alte grupe de mărfuri cu pondere ridicată în traficul total: minereurile și deșeuri de fier (+21,75%), îngrășămintele (+31,12%), petrolul brut (+5,52%), cărbunii (+9,66%) și produsele metalice (+8,20%).

Traficul maritim a fost de 33.198.735 tone (în creștere cu 4,86% față de aceeași perioadă din 2018), iar cel fluvial, de 10.188.584 tone (mai mare cu 23,94%).

Dacă ritmul fluxurilor de mărfuri se va menține în următoarele luni cel puțin la același nivel, porturile maritime românești vor încheia anul 2019 cu un trafic record, de peste 65 de milioane de tone. În 1988, când transportul maritim de mărfuri se derula exclusiv prin portul Constanța, acesta atinsese un maxim istoric de 62,4 milioane de tone.
x x x
Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 37.746.093 tone de mărfuri, mai mult cu 11,32% față de ianuarie – august 2018. Saltul s-a datorat creșterii exportului de: cereale provenite din România, Serbia și Ungaria (+21,92%), produse petroliere (+27,24%), minereuri și deșeuri de fier (+21,75%), combustibili solizi (+7,91%) și îngrășăminte (+40,59%).

În structura fluxurilor de mărfuri nu s-au produs schimbări semnificative. Dacă în primele opt luni din 2018, cerealele și semințele uleioase au avut o pondere de 37,86%, în ianuarie – august 2019 au reprezentat 37,48% din volumul total de mărfuri manipulate. Ponderi importante au înregistrat: minereurile și deșeurile metalice (16,04%), mărfurile containerizate (11,78%), hidrocarburile (11,21%), îngrășămintele și produsele chimice (11,90%), combustibilii solizi (7,43%) și produsele metalice (4,68%).

În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 4.445.421 tone, respectiv 450.242 TEU (containere standard), fiind mai mic cu 0,67%, în tone, și cu 1,72%, în TEU.
x x x

În lunile ianuarie – august 2019, portul petrolier Midia a derulat un trafic total de 5.480.667 tone de mărfuri, mai mic cu 7,20% față de aceeași perioadă din 2018. Cantitățile de hidrocarburi, care dețin o pondere de 93,56% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, s-au diminuat cu 7,71%.
x x x

Surpriza o reprezintă micuțul portul Mangalia, care a manipulat 157.351 tone de mărfuri, cu 139,66% mai mult decât în ianuarie – august 2018. În structură, cimentul reprezintă 56,58% din traficul total, iar produsele petroliere 32,86%.
x x x
Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 168,5 milioane de tone de mărfuri, în primele opt luni ale anului 2019, în scădere cu 7,7% față de perioada de referință din 2018.

Novorossiysk – cel mai mare port al Federației Ruse – a manipulat 103,1 milioane tone de mărfuri, cu 0,1% mai puțin decât în ianuarie – august 2018. În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Tuapse – 15,8 milioane tone (-8,7%), Rostov pe Don – 10,6 milioane tone (-6,1%), Kavkaz – 13,7 milioane tone (-33,7%), Taman – 9,7 milioane tone (+12,2%), Temryuk – 3,0 milioane tone (+27,4%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-porturile-maritime-romanesti-se-indreapta-spre-un-record-de-trafic-de-marfuri-384377?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța, Midia și Mangalia, în perioada ianuarie – august 2019, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de același interval de timp din 2018):
a) în creștere față de anul precedent
– cereale – 13.149.010 tone (+22,01%);
– petrol brut – 5.124.316 tone (+5,52%);
– produse petroliere – 4.287.540 tone (+1,77%);
– minereuri de fier, deșeuri de fier – 3.364.403 tone (+21,75%);
– cărbune – 2.804.415 tone (+9,66%);
– îngrășăminte – 2.793.477 tone (+31,12%);
– minereuri și deșeuri neferoase – 2.695.214 tone (+1,50%);
– produse metalice – 1.775.132 tone (+11,29%);
– minerale brute sau prelucrate – 448.410 tone (+59,02%);
– produse alimentare – 269.955 tone (+110,80%);
– ciment – 228.369 tone (+51,37%);
– animale vii – 63.440 tone (+12,31%);
– celuloză și deșeuri de hârtie – 32.452 tone (+66,30%);
– piele, textile, confecții – 1.608 tone (+27,72%);
b) în scădere față de anul precedent
– articole diverse – 4.454.143 tone (-0,52%);
– semințe uleioase – 1.010.412 tone (-51,03%);
– produse chimice – 428.380 tone (-22,16%);
– echipamente, mașini – 237.197 tone (-33,66%);
– lemn, plută – 198.616 tone (-0,71%);
– sticlă, sticlărie și produse ceramice – 11.755 tone (-56,55%);
– articole fabricate din metal – 5.848 tone (-15,23%);
– cartofi, alte legume – 3.227 tone (-5,67%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-384379?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Printr-un comunicat de presă, Federația Sindicatelor Trans-Conex solicită „stoparea inițiativei Ministerului Transporturilor de a transfera către autoritățile locale porturile de pe malul Dunării, aflate în prezent în administrarea Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu.”

Luarea de poziție a structurii sindicale vine după ce ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat la sfârșitul lunii august că decizia de a transfera către autoritățile locale porturile de pe malul Dunării este deja luată, preluarea portului din Drobeta Turnu Severin fiind deja într-un stadiu avansat.

„Apreciem că, în ansamblul său, măsura este insuficient fundamentată legal, economic și social – se spune în mesaj. Există riscul real ca activitatea Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu să fie influențată puternic negativ, cu consecința unor pierderi economice și financiare insurmontabile.”

Federația atrage atenția asupra faptului că „există pericolul ca acest transfer să ducă la desființarea unor locuri de muncă. De altfel, nici UNIREA – Sindicatul Portuar Român, (organizația sindicală reprezentativă și semnatară a contractului colectiv de muncă) și nici salariații Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu nu au fost consultați în niciun fel în privința acestui transfer.”

Trans-Conex atrage atenția supra faptului că, sub pretextul trecerii porturilor în administrarea autorităților locale, se intenționează dezvoltarea unor spații de agrement și turism tocmai în zonele cele mai active comercial și aducătoare de venit pentru Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu. „Suspectăm, din experiențele precedente, că acest transfer are în spate, mai curând, interese politice si imobiliare – prin valorificarea unor terenuri de către grupurile de interese locale. Exemplele eșecurilor porturilor Turnu Măgurele și Zimnicea sunt elocvente în acest sens, demonstrând că autoritățile locale nu au capacitatea de a le administra și dezvolta.

Activitățile portuare desfășurate de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu sunt de interes public național și duc la îndeplinire inclusiv a unor obligații ce îi evin statului român din acordurile și convențiile la care România este parte. O parte dintre porturile vizate de acest transfer, precum Drobeta Turnu Severin și Giurgiu, fac parte din rețeaua centrală de transport european, așa cum este menționat în Regulamentul (UE) nr.1315/2013.

Având în vedere cele expuse, Federația Sindicatelor Trans-Conex împreună cu UNIREA – Sindicatul Portuar Român solicită oprirea acestei inițiative și anunță că vor face toate demersurile necesare pentru a o bloca, luând în calcul inclusiv organizarea unor acțiuni de protest în toate porturile afectate și la sediul Ministerului Transporturilor”, se precizează în comunicatul semnat de Silviu Stanciu, președintele federației.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-federatia-sindicatelor-trans-conex-se-opune-transferului-porturilor-dunarene-la-autoritatile-locale-384376?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) a emis o dispoziţie de dragaj pentru zonele 4, 6 şi 9 din zonele de nord şi sud ale Portului Constanţa, la platformele de operare Socep, Chimpex, Umex, NSS şi Oil Terminal.

Lucrările au început în luna mai 2018 şi au un termen de execuţie de 20 de luni, iar valoarea contractului este de circa 140 milioane de lei, informează biroul de presă al companiei.

Conform programului iniţial, s-a luat în calcul dragarea unei suprafaţe totale de 1,8 milioane de metri pătraţi, din care în portul de lucru 370.000 de metri pătraţi

Această operaţiune face parte dintr-un proiect de modernizare a portului, cu o valoare integrală de 228 milioane de lei, din care construcţii-montaj 188 milioane de lei, proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructura Mare.

https://jurnalul.antena3.ro/bani-afaceri/economia/modernizare-la-portul-constanta-821691.html

 

  • Economie

19.09.2019

 

Primele 116 proiecte finanţate prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, în valoare de aproximativ 2 miliarde de lei, au fost aprobate marţi, implementarea lor urmând să înceapă din luna octombrie, a anunţat premierul Viorica Dăncilă.

„Aşa cum ne-am angajat, continuă susţinerea investiţiilor pentru comunităţile locale. Primele 116 proiecte finanţate prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii au fost aprobate astăzi. Este vorba de lucrări de infrastructură, drumuri locale, modernizări şi reabilitare străzi, şcoli şi grădiniţe, dar şi spitale, construcţia de reţea de distribuţie şi alimentare cu gaze naturale sau reţea de canalizare. Toate proiectele aprobate au documentaţia completă. În perioada următoare se vor semna contracte de finanţare pentru aceste proiecte, astfel încât din luna octombrie să înceapă implementarea lor”, a declarat Viorica Dăncilă, marţi, în deschiderea şedinţei de guvern.

Premierul a precizat că valoarea totală a celor 116 proiecte de investiţii, care vor fi derulate în toate regiunile, este de aproximativ 2 miliarde de lei.

„Acesta este un prim pachet de proiecte finanţate din Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. Vom continua analiza pentru a fi aprobate şi alte proiecte până la nivelul plafonului de contractare de 10 miliarde de lei pentru acest an”, a mai afirmat Dăncilă.

https://www.economica.net/dancila-primele-116-proiecte-finantate-prin-fondul-de-dezvoltare-si-investitii-au-fost-aprobate_173926.html

 

Compania de stat Bulgartransgaz, operatorul reţelelor de transport de gaze naturale din Bulgaria, a semnat miercuri un contract în valoare de 1,1 miliarde euro cu grupul Arkad din Arabia Saudită pentru construcţia unui gazoduct care ar urma să transporte, în principal, gaze naturale ruseşti către Serbia, de la graniţa Bulgariei cu Turcia, transmite Reuters.

Contractul prevede că Arcad Consortium va furniza materialele şi echipamentele necesare, se va ocupa de designul, construcţia şi punerea în exploatare a unei conducte care va face legătura între graniţa Bulgariei cu Turcia şi graniţa Bulgariei cu Serbiei. Conducta trebuie construită şi pusă în exploatare în termen de 615 zile. Contractul a fost semnat după ce un tribunal din Bulgaria a ridicat ultimele obstacole juridice care stăteau în calea acestui contract.

Autorităţile de la Sofia se grăbesc să termine această conductă, cu o lungime de 484 de kilometri, în ideea de a-şi asigura o conexiune cu gazoductul TurkStream promovat de Rusia, care ar urma să ajungă până în Ungaria via Serbia.

În luna decembrie 2014, Rusia a anunţat că renunţă la proiectul gazoductului „South Stream”, care urma să permită furnizarea de gaze naturale ruseşti spre Bulgaria, Serbia şi Ungaria, via Marea Neagră, în favoarea proiectului „Turkish Stream”, care prevede construcţia unei conducte de gaze din Rusia până în Turcia, via Marea Neagră.

Conducta TurkStream, construită în prezent între Rusia şi Turcia, via Marea Neagră, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa. Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.

Grupul rus Gazprom trebuie să aleagă una dintre cele două posibile rute pentru cea de-a doua linie a TurkStream: prin Bulgaria sau Grecia. Până acum, gigantul rus nu a anunţat în mod oficial dacă a selectat vreuna dintre cele două rute.

https://www.stiripesurse.ro/o-companie-din-arabia-saudita-va-construi-un-gazoduct-in-bulgaria_1384522.html

 

Mai multe documente de cooperare în diferite domenii, precum energia, transporturile, comunicaţiile, au fost semnate miercuri de demnitari români şi polonezi, în contextul reuniunii interguvernamentale România – Polonia.

În cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Victoria, au fost semnate următoarele documente: Memorandumul de înţelegere în domeniul energiei între Ministerul Energiei din România şi Ministerul Energiei din Polonia, un Memorandum de înţelegere între Ministerul Transporturilor şi Ministerul Infrastructurii din Polonia, privind cooperarea în domeniul infrastructurii şi transporturilor, Memorandumul de înţelegere între Ministerul Transporturilor şi Ministerul Economiei Maritime şi Navigaţiei Interioare din Republica Polonă privind cooperarea în domeniul maritim şi al navigaţiei interioare, Memorandumul de înţelegere între Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat din România şi Ministerul Antreprenoriatului şi Tehnologiei din Republica Polonă, Memorandumul de înţelegere în domeniul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale între Ministerul român al Comunicaţiilor şi Ministerul Digitalizării al Poloniei, Declaraţia comună privind cooperarea în domeniul programelor comunitare între Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Investiţiilor şi Dezvoltării Economice din Polonia, precum şi un Acord între Academia de Poliţie ‘Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti şi Şcoala Superioară de Poliţie din Szczytno.
Miercuri, premierul Viorica Dăncilă l-a primit, la Palatul Victoria, pe omologul polonez, Mateusz Morawiecki, aflat în vizită oficială în România pentru a participa la cea de a doua rundă de consultări interguvernamentale româno-polone. După ceremonia oficială de primire, cei doi premieri au avut convorbiri tete-a-tete şi convorbiri bilaterale în format restrâns, potrivit agendei Executivului. S-au desfăşurat, de asemenea, consultări interguvernamentale în plenul celor două delegaţii, în cadrul unui dejun de lucru, şi discuţii bilaterale între miniştrii de resort din România şi Republica Polonă.

https://www.dcnews.ro/documente-de-cooperare-romano-polona-in-diferite-domenii-semnate-la-guvern_691134.html

 

17.09.2019

 

Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, a declarat luni, la Râmnicu Vâlcea, că începe o nouă rundă de negocieri cu Comisia Europeană pe viitoarele programe operaţionale 2021-2027 şi că România doreşte să adopte modelul polonez în privinţa pregătirii unui portofoliu de proiecte care să intre în execuţie şi să poată genera cheltuieli încă din ianuarie 2021, când se va intra pe noua perioadă de programare.

„Mâine (marţi, n.r.) începem o nouă rundă de negocieri cu Comisia Europeană, la sediul Ministerului Fondurilor Europene, legate de cum vor arăta viitoarele programe operaţionale 2021-2027. Aşa cum am observat, ele au început foarte târziu. Deşi programele se numeau 2007-2013, 2014-2020, primele licitaţii, primele ghiduri, primele contracte semnate se produceau la doi-trei ani distanţă de primul an al acestui exerciţiu… Şi asta ţine de dinamica discuţiilor la nivelul instituţiilor europene, fiindcă acolo se agreează şi bugetul şi regulamentele pe care facem cheltuielile în proiecte. Ne dorim, cel puţin la nivel guvernamental, să avem pregătit un portofoliu de proiecte şi pentru autorităţile locale, şi pentru marile companii naţionale, care să aibă proiect tehnic, eventual şi licitaţia pe execuţie făcută, aşa încât să intrăm în lucrări să putem genera cheltuială încă din ianuarie 2021, când intrăm pe noua perioadă de programare. Asta înseamnă că vom porni, propunem şi Comisiei Europene această metodă, de la o listă de proiecte aflată astăzi în lista de rezervă, pe diversele programe. Pe Programul Operaţional Regional, de exemplu, şi nu numai, avem zone în care au fost mai multe proiecte decât bani disponibili (…) Este şi o asumare din partea noastră, ca şi guvern, dar este o abordare pe care Polonia a folosit-o cu succes”, a declarat Roxana Mînzatu.

Ministrul Fondurilor Europene a precizat că primăriile şi autorităţile judeţene şi-au pregătit studii de fezabilitate şi au întocmit documentaţii, dar nu au mai prins finanţare şi că din acest motiv se doreşte ca aceste proiecte să fie cât mai avansate, chiar şi până în faza de execuţie.

„Pornind de la acele proiecte, ne dorim să dăm un tip de asistenţă tehnică de la Ministerul Fondurilor Europene şi să lucrăm în aşa fel încât peste anul care vine, 2020, să avansăm de la nivelul de studiu de fezabilitate către proiect tehnic cu licitaţie, până la execuţie, aşa încât să putem să avem cheltuială pe execuţie din ianuarie 2021 pentru că va fi eligibil, va fi decontabil şi, până la urmă, dacă negociem cu CE pe acest potofoliu de proiecte va înţelege că avem o strategie pe care să absorbim banii în exerciţiul viitor. Şi autorităţile, comunităţile locale şi consiliile judeţene vor înţelege că ceea ce au pregătit ca documentaţie va avea şi surse de finanţare, nu a rămas pur şi simplu un proiect depus, eligibil şi fără finanţare. Acum facem un inventar, un recensământ al acestor proiecte care nu au primit finanţare pe POR, pe PNDR şi acolo unde o să putem să avem această abordare, o să ducem mai departe documentaţiile, în aşa fel încât o să putem finanţa din exerciţiul viitor, chiar din 2021, fără a mai aştepta”, a precizat ministrul.

Roxana Mînzatu a mai spus că Ministerul Fondurilor Europene va încerca să menţină programele oarecum similare cu cele din actualul exerciţiu, astfel încât să nu fie nevoie de o nouă acreditare.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/09/16/minzatu-incepem-o-noua-runda-de-negocieri-cu-ce-legate-de-cum-vor-arata-viitoarele-programe-operationale-2021-2027–370450

 

Exportatorii români ar trebui să se concentreze cât mai mult spre pieţe din afara Uniunii Europene, cum ar fi America, Asia sau Africa, în contextul în care trei sferturi din exporturile României au ca destinaţie state UE, a afirmat luni secretarul de stat din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţului şi Antreprenoriatului (MMACA), Paula Pîrvănescu.

„Chiar acum, de curând, într-o vizită la Comisia Europeană am văzut că, din păcate, 75% din exporturile României se îndreaptă către ţări din cadrul Uniunii, şi ar trebui bineînţeles să ne ducem cât mai mult în celelalte zone, atât Asia, cât şi America cât şi Africa sunt pieţe foarte bune şi vă spun cu toată încrederea că produsele noastre merită să ajungă acolo”, le-a transmis secretarul de stat participanţilor la o conferinţă privind viitorul pieţei energiei româneşti şi europene.

Aceasta a susţinut că oamenii de afaceri români sunt tot mai interesaţi de piaţa din Statele Unite şi a prezentat iniţiativele recente ale Ministerului pentru Mediul de Afaceri privind încurajarea exportatorilor români.

„Am încercat să ne extindem în America, am încercat să luăm în primul rând pieţe tradiţionale, la noi în România a existat o întârziere în ceea ce priveşte exporturile în acele ţări cu care înainte aveam contacte foarte bune. Am descoperit în ultima perioadă faptul că piaţa din Statele Unite prezintă un interes aparte pentru antreprenorii români, iar anul trecut şi anul acesta am fost prima delegaţie din cadrul UE ca ţară privind participarea la summitul Select USA. După situaţia de anul trecut, anul acesta am organizat şi o misiune economică, şi din cele 38 de companii participante, 22 dintre ele au primit subvenţie de 50% privind transportul şi cazarea”, a afirmat Paula Pîrvănescu.

Secretarul de stat a invitat companiile din energie prezente la eveniment să se organizeze în grupuri de câte 7 firme, pentru a primi finanţare pentru participarea la târguri internaţionale.

„Pe lângă aceste târguri şi misiuni economice, dumneavoastră, dacă reuşiţi pe industrie, eu vă propun acum, în momentul în care sunteţi un număr de minim 7 companii şi doriţi să participaţi oriunde în lumea aceasta la un târg sau la o misiune economică puteţi să veniţi la noi la minister să solicitaţi dacă (târgul respectiv, n.red.) nu este pe lista târgurilor şi misiunilor economice din cadrul semestrului următor, să reuşiţi în continuare să o adăugaţi”, a declarat Pîrvănescu.

Ea a confirmat că politicile guvernamentale româneşti privind cercetarea/dezvoltarea, dar şi cele privind IT-ul, sunt în întârziere.

„Într-adevăr, statul se mişcă cu o viteză mult mai redusă decât ar trebui şi mult mai redusă decât se aşteaptă mediul privat, dar cu toate acestea reuşim să mai şi livrăm din când în când. (…) Zona de cercetare/dezvoltare este într-adevăr încă uşor delicată la noi, cu toate că pachetul fiscal este în avantaj, atât pentru cercetare/dezvoltare cât şi pentru IT, se vede lucrul acesta, dar din păcate politicile noastre sunt mult mai întârziate şi nu au ajuns încă la un nivel încât antreprenorii să le dezvolte cu uşurinţă, dar cu siguranţă în perioada următoare vor fi schimbări majore, şi aici mă refer doar la elanul pe care îl are acum această zonă, bineînţeles şi cu sprijinul Comisiei Europene prin toate programele care sunt destinate având cheltuieli eligibile şi pe această chestiune”, a declarat secretarul de stat.

Reprezentantul Ministerului pentru Mediul de Afaceri a susţinut că firmele finanţate prin ediţia pe anul 2018 a programului Start-Up Nation al MMACA urmează să creeze peste 40.000 de locuri de muncă.

„În urma primei ediţii (a Programului Start-Up Nation, n.r.), din 2017, s-au creat peste 21.000 de locuri de muncă. După ediţia din 2018, unde avem semnate 10.000 de acorduri de finanţare, în momentul acesta, conform acordurilor semnate, se vor crea peste 40.000 de locuri de muncă, din care 25.000 de locuri de muncă sunt reprezentate de absolvenţi”, a precizat Pîrvănescu.

De asemenea, secretarul de stat a recomandat oamenilor de afaceri din domeniul energetic să caute finanţare şi direct la Uniunea Europeană, prin variantele programului Horizon 2020.

„Pe lângă chestiunea finanţărilor, să nu uităm că avem variante de finanţare prin Programele Operaţionale Regionale, implementate prin ministerele de resort, şi pentru investiţii mari aveţi variantele prin Horizon 2020 şi multe alte variante direct de la Comisia Europeană, unde accesul antreprenorilor români nu este restricţionat şi aveţi liber la ele. E important ca dumneavoastră să identificaţi în primul rând colaboratori care vă pot ajuta în identificarea variantelor de finanţare care vă pot creşte partea de productivitate şi de competitivitate din cadrul unităţii de producţie pe care o aveţi”, le-a transmis Paula Pîrvănescu antreprenorilor din energie.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/09/16/pirvanescu-mmaca-romania-exporta-din-pacate-75-in-ue-dar-asia-america-africa-sunt-piete-foarte-bune–370295

 

România rămâne lider în Uniunea Europeană la exportul de grâu după primele 10 săptămâni din anul de marketing 2019/2020, cu peste 1,5 milioane tone livrate în spațiul extracomunitar, conform datelor colectate de Comisia Europeană. Această cantitate reprezintă 34% din grâul exportat de statele membre UE în perioada 1 iulie – 8 septembrie a.c. și aproximativ 42% din volumul livrat de România în zona non-UE în anul de marketing 2018/2019, scrie fermierinromania.ro.

Exporturile României din recolta de grâu a acestui an sunt relativ egale cu cele realizate în aceeași perioadă a anului trecut și se cifrează la aproximativ 260 de milioane de euro, la prețurile medii ale lunilor iulie și august a.c. Faptul că România exportă o cantitate importantă din grâul destinat comercializării pe piețele externe în perioada imediat următoare recoltării denotă, pe de o parte, că este deficitară în privința spațiilor de depozitare, iar, pe de altă parte, lipsa capitalului necesar pregătirii viitoarelor recolte.

Anul trecut, România s-a plasat pe locul al doilea în Uniunea Europeană la exportul de grâu, cu aproape 3,7 milioane tone furnizate în țările non-UE (17% din totalul exporturilor UE), după Franța, care a livrat aproximativ 9,7 milioane tone (46% din exporturile UE). În acest an, Franța va trebui să dubleze cantitatea livrată la export, după producția record de peste 39 milioane tone (35,7 milioane tone a obținut anul trecut), anunțată de ministerul francez de profil. Între 1 iulie și 8 septembrie a.c., Franța a vândut pe piețele extracomunitare peste un milion de tone de grâu comun și grâu dur, fiind al doilea exportator din UE în această perioadă, după România.

Piețele de desfacere tradiționale pentru grâul comun românesc sunt Egipt, Iordania, Sudan, Etiopia, Israel. Egiptul este principala destinație, anul trecut achiziționând 35% din grâul livrat în zona non-UE de România. Grâul dur românesc a fost comercializat, în anii precedenți, în Liban, Turcia, Moldova, Libia.

Prognoza Comisiei Europene (CE) pentru recolta de grâu a României din acest an este de până la 8,7 milioane tone grâu (din care, 28.000 tone grâu dur), ceea ce înseamnă 1,45 miliarde de euro la prețurile actuale de tranzacționare, în scădere de la 10 milioane tone, anul trecut. Conform previziunilor CE, România va coborî un loc în clasamentul european și se va plasa pe poziția a cincea, fiind surclasată de Polonia, cu o producție estimată în creștere cu aproximativ un milion de tone, ajungând până la 10,6 – 11 milioane tone în acest an.

Statele membre ale Uniunii Europene au exportat aproximativ 4,48 milioane tone de grâu, în primele 10 săptămâni din anul de marketing 2019/2020 care a început la 1 iulie anul curent. Principalele cinci destinații ale țărilor comunitare sunt Algeria, Arabia Saudită, Egipt, Coreea de Sud, Sudan, pentru grâul comun, și Turcia, Tunisia, Mauritania, Coasta de Fildeș, Elveția pentru grâul dur.

Prețul grâului, în general, în scădere

În luna august, prețurile grâului au scăzut, în general, pe piețele externe, sub presiunea recoltelor în curs, dar și a producțiilor mai mari decât așteptările. Conform Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA), în Uniunea Europeană scăderea a fost cu 8 dolari/tonă (peste 7 euro/tonă), de la 192 dolari/tonă în iulie a.c., la 185 dolari/tonă, în medie, în luna august, reducerea fiind influențată, în special, de avansul recoltei franceze. Randamentele mai mici ale culturilor de grâu din Rusia, ca urmare a vremii uscate, au coborât prețul de la Marea Neagră cu mai puțin, 7 dolari/tonă (aproximativ 6,4 euro/tonă), de la 195 dolari/tonă, la 188 dolari/tonă. În Statele Unite ale Americii și în Argentina prețurile au scăzut, de asemenea, însă în Australia, condițiile uscate și perspectivele unor producții mai mici au determinat o ușoară creștere a cotațiilor, cu 2 dolari.

La bursa Euronext, Paris, grâul a fost cotat, ieri, la închidere, cu 169 euro/tonă (185 dolari/tonă, la paritatea euro/dolar de ieri, 12 septembrie, de 1,0963), pentru contractele cu livrare în luna decembrie a.c. Pentru livrare în luna martie 2020, cotația a fost de 173,50 euro/tonă (190 dolari/tonă).

În România, prețurile medii de vânzare a grâului au fost, în săptămâna 4 – 11 septembrie a.c., conform Bursei Române de Mărfuri, astfel:

– 682 lei/tonă, cu livrare în Estul țării, în scădere cu 5 lei/tonă comparativ cu o săptămână în urmă și cu 6 lei/tonă mai puțin decât în urmă cu o lună;
– 697 lei/tonă cu livrare în Sudul țării, cu 8 lei/tonă mai puțin decât în urmă cu o săptămână, însă cu 22 de lei mai mult decât în urmă cu o lună;
– 825 lei /tonă – FOB Constanța, cu 20 lei/tonă mai puțin decât în urmă cu o săptămână și cu un leu sub prețul din urmă cu o lună.

Grâul furajer s-a tranzacționat, în medie, cu 623 lei/tonă în Est și cu 630 lei/tonă în Sud, în scădere comparativ cu o lună în urmă.

În Vestul țării, grâul s-a tranzacționat, în săptămâna 28 august – 03 septembrie 2019, cu 658 lei/tonă, mai puțin cu 44 de lei/tonă comparativ cu săptămâna anterioară și cu 28 de lei mai redus decât în urmă cu o lună.

https://economie.hotnews.ro/stiri-agricultura-23369818-romania-ramane-lider-1-5-milioane-tone-grau-livrate-export-valoare-260-milioane-euro.htm