Revista presei

Proiectul rutei de transport mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică, discutat astăzi cu delegația companiei de căi ferate din Georgia – Revista presei 18 – 20 Martie 2019

  • Economie

20.03.2019

 

Secretarul de stat Maria Magdalena Grigore a avut astăzi, 19 martie 2019, o întrevedere cu delegația S.A. Căi Ferate Georgiene, directorul general, David Peradze, șeful Departamentului de Dezvoltare a Afacerilor și Relații Internaționale, Ketevan Hundadze și reprezentantul în cadrul Organizației pentru Cooperarea Căilor Ferate, Zurab Kozmava. Delegația s-a aflat în România pentru discuții cu oficiali și reprezentanți ai instituțiilor de profil pe tema dezvoltării cooperării româno-georgiene în domeniul transporturilor. Punctul focal al discuțiilor a vizat aspectele concrete legate de transpunerea în realitate a proiectului Rutei de transport mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică.

Oficialul român a exprimat satisfacția pentru nivelul foarte bun al relațiilor dintre România și Georgia, reliefat, între altele, de ritmul susținut al contactelor bilaterale la toate nivelurile. A subliniat importanța transpunerii dialogului politic în acțiuni concrete, cu obiectivul creșterii și diversificării relațiilor comercial-economice bilaterale, inclusiv prin valorificarea oportunităților existente la nivel regional. A evidențiat necesitatea concertării eforturilor pentru dezvoltarea conectivității între România și Georgia, cu obiectivul creării condițiilor necesare stimulării contactelor între mediile de afaceri din cele două țări, a turismului, relațiilor cultural-educaționale și relațiilor people-to-people în ansamblu. A mulțumit părții georgiene pentru implicarea sa activă în transpunerea în realitate a proiectului Rutei de transport mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică. În context, a salutat prezența ministrului georgian de externe, David Zalkaliani, la reuniunea ministerială cvadrilaterală România-Republica Azerbaidjan-Georgia-Turkmenistan, derulată la București, la 4 martie 2019. A reiterat susținerea României pentru aspirațiile europene și euroatlantice ale Georgiei și a încurajat, din nou, partea georgiană să continue procesul de reforme.

Interlocutorii au mulțumit pentru sprijinul constant al țării noastre. Au subliniat că dezvoltarea relației cu UE va continua să reprezinte o prioritate a agendei de politică externă, acest obiectiv beneficiind de o largă susținere în rândurile opiniei publice georgiene. În context, au reliefat importanța conferită de Georgia dezvoltării conectării sale „fizice” cu UE, în sectoare cheie precum transporturile, energia și telecomunicațiile. Au asigurat că partea georgiană va oferi sprijinul său pentru soluționarea aspectelor practice legate de Ruta de transport mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică. A evidențiat importanța menținerii ritmului susținut al dialogului bilateral, cu obiectivul dezvoltării cooperării româno-georgiene în toate domeniile de interes comun.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/proiectul-rutei-de-transport-marfuri-marea-neagra-marea-caspica-discutat-astazi-cu-delegatia-companiei-de-cai-ferate-din-georgia-687078.html

 

 

Viteza internetului, alături de cea a transporturilor vor conta tot mai mult în industria auto şi a logisticii, pe măsură ce piaţa locală va dori să ţină ritmul cu economiile din Europa Centrală.
Dincolo de nevoia de infrastructură modernă, România are nevoie de a intra cât mai rapid în Spaţiul Schengen, atât pentru a valorifica portul Constanţa, cât şi pentru a putea exporta mai rapid maşinile produse de Ford la Craiova şi de Dacia la Mioveni. Acum în Constanţa avem un trafic de circa 2 milioane de containere anual. Dacă intrăm în Spaţiul Schengen am putea să vorbim de multiplu de 5-7-10 ori mai mare şi avem drept exemplu portul Koper din Slovenia. Constanţa este cel mai mare hub de forţă de muncă neexploatat din România care dispune de legături aeriene, feroviare, portuare şi rutiere moderne“, a spus Sorin Preda, CEO al dezvoltatorului Global Vision.

Gabriel Sicoe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România, a subliniat că pentru ca România să rămână competitivă trebuie să fie atentă la calitate, costuri şi termene, inclusiv activitatea de logistică şi transport. Astfel, companiile vor putea creşte gradul de integrare locală şi noi componente vor putea fi achiziţionate din România, în loc să fie importate.

https://www.zf.ro/eveniment/zf-transport-logistics-automotive-summit-2019-romania-are-nevoie-de-schengen-si-infastructura-rutiera-si-feroviara-moderna-pentru-a-ramane-in-joc-17942729

 

Graţie ascensiunii Chinei, Trieste pare pregătit să revină în centrul unei lumi a cărei ordine este în schimbare, notează The New York Times.

Preşedintele chinez Xi Jinping soseşte în Roma pentru o vizită de stat în timpul căreia Italia este aşteptată să devină prima ţară G7 care va participa la iniţiativa chineză a noului drum al mătăsii.
Acordul ar putea deschide Italia în faţa unor mai ample investiţii chineze în infrastructură.

Oficialii spun că se aşteaptă ca conglomerate susţinute de Beijing să facă oferte de milioane de euro pentru concesiuni în domeniul infrastructurii.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/trieste-un-port-italian-uitat-ar-putea-deveni-poarta-de-intrare-a-chinezilor-in-europa-17942476

 

Un consorţiu de investitori care include şi Fondul Suveran de Investiţii din Polonia (PFR) a ajuns la un acord pentru preluarea celui mai mare terminal de containere din portul Gdansk de la un fond gestionat de banca de investiţii Macquarie din Australia, într-o tranzacţie ce depăşeşte cinci miliarde de zloţi (1,3 miliarde dolari), au anunţat, marţi, companiile, transmite Reuters.
Partidul Dreptate şi Justiţie (PiS), aflat la putere în Polonia, susţine că ţara a fost mult prea dependentă de investitorii străini care au făcut achiziţii în anii 1990 şi 2000, iar acordul pentru terminalul de containere din Gdansk înseamnă că o entitate a statului va prelua o participaţie la un activ strategic.

„Suntem convinşi că în următoarele decenii consorţiul va crea condiţiile necesare pentru dezvoltarea portului”, a declarat directorul general de la PFR, Pawel Borys.

Potrivit acestuia, consorţiul colaborează cu opt bănci care oferă finanţare pe termen lung pentru această tranzacţie şi investiţii ulterioare.

Alături de PFR, din consorţiul care a cumpărat terminalul de containere din portul Gdansk mai fac parte operatorul portuar PSA International şi fondul IFM Investors. Atât Fondul Suveran de

Investiţii din Polonia, cât şi IFM Investors, vor deţine fiecare o participaţie de 30% la terminalul din portul Gdansk, în timp ce PSA va avea 40%.

Terminalul de containere din portul Gdansk a avut o capacitate de 1,9 milioane TEU în 2018.

https://www.economica.net/cel-mai-mare-terminal-de-containere-din-polonia-a-fost-cumparat-cu-suma-de-1-3-miliarde-dolari_166308.html

 

19.03.2019

 

Pe data de 8 martie 2019, Ministerul de Finanțe a pus în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern privind organizarea și funcționarea mult contestatului Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții SA. Atât în mediul politic, cât și în cel de afaceri, proiectul este perceput ca o afacere dubioasă, comparabilă cu megaescrocheriile derulate sub umbrela Fondului Proprietății Private.

Să ne amintim că, în anul 1992, Guvernul Văcăroiu a dat pe mâna FPS, o structură aservită politic, unitățile din industrie, agricultură, transporturi, construcții, turism și comerț. Știți bine ce a urmat! La cârma unităților economice, în adunările generale, în consiliile de administrație și în conducerile executive au fost puși oamenii Partidului Social Democrat. Funcțiile de conducere se transformaseră în sinecuri. Unii dintre activiștii partidului de guvernământ figurau în zece AGA și consilii de administrație.

Companii profitabile ale statului au fost nu doar prost administrate, cât mai ales devalizate, pentru a fi falimentate și vândute pe doi bani, prin licitații cu dedicație.

Sub administrarea FPS a dispărut fără urmă o flotă de 301 nave, au dispărut ramuri industriale întregi, de am ajuns să vorbim astăzi despre reindustrializarea României.

Potrivit proiectului social-democrat, Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții va fi o societate de investiții financiare pe acțiuni, având ca acționar unic statul român. Capitalul ei social, în valoare de 19,111 miliarde de lei va cuprinde un aport în natură (reprezentat de pachetele de acțiuni pe care statul le deține la 28 de societăți și pe care le transferă la FSDI), precum și dintr-un aport în numerar în valoare de 9 miliarde de lei.
Printre cele 28 de societăți ce vor fi incluse în portofoliu, se numără companii strategice pentru economia românească, la care statul român este acționar majoritar: Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime; Societatea Națională Nuclearelectrica, Oil Terminal, Romgaz, Hidroelectrica și altele.
Guvernanții și ignoranța anumitor aspecte

Se remarcă faptul că au fost incluse toate companiile din transportul pe apă, singurul sector de transport care mai funcționează la parametri normali, în România. De ce? Pentru că aceste companii sunt profitabile și deosebit de atractive pentru investitori.
Guvernanții români ignoră cu bună știință un aspect esențial: menirea companiilor care administrează infrastructura de transport naval nu este să facă profit de dragul profitului, ci pentru a-l reinvesti în întreținerea și dezvoltarea infrastructurii porturilor și canalelor navigabile, în asigurarea adâncimilor optime de navigație, în dotarea cu nave tehnice moderne și așa mai departe.

Dacă Guvernul vrea bani pentru investiții în industrie, comerț, infrastructură și sturt-up-uri, cum se afirmă în proiectul de hotărâre de guvern, de ce nu apelează la zecile de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană le-a pus la dispoziția României?

Oare de ce inițiatorii preferă înființarea controversatului FSDI, în loc să recurgă la instrumentul parteneriatului public-privat, care poate fi folosit punctual pentru fiecare investiție rentabilă și sustenabilă, în parte?
Inițiatorii nu răspund la întrebarea: de ce trebuie ca statul să își sporească implicarea în economia reală? Timp de 27 de ani, toate guvernele au acționat pentru reducerea sectorului de stat din economie, prin privatizări de societăți comerciale și vânzări de active. Din ce motive s-a schimbat macazul politicii economice? Au descoperit guvernanții că statul e un bun administrator, un bun investitor?

Iată o altă întrebare: de ce se dorește înființarea unei noi entități, când există Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), fostul FPS? La sfârșitul anului 2016, în administrarea acesteia se aflau 515 societăți. Dintre acestea: 277 sunt privatizabile (din care 7 au capital majoritar de stat) și 238 sunt neprivatizabile. Cu numai trei privatizări realizate în 2016, AAAS aproape că a uitat de ce a fost înființată, iar mulțimea insolvențelor și falimentelor din portofoliul ei spune totul despre capacitatea ei administrativă.

Doamnă prim-ministru Vasilica Dăncilă, n-ar fi mai bine ca această instituție să fie transformată în Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții, să i se încredințeze misiunea de a face investiții rentabile și sustenabile, folosind resursele de care dispune deja și pe cele ce le va atrage din dividende și vânzările de acțiuni?

În ediția viitoare vom continua analiza acestui controversat proiect economic.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-vor-mai-ramane-in-viata-porturile-maritime-si-fluviale-daca-ajung-la-fondul-suveran-371080?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Compania guvernamentală DP World și Ministerul Transporturilor din România au semnat, duminică, 17 martie 2019, un memorandum de înțelegere.

DP World operează în portul Constanța cel mai mare terminal de containere din zona Mării Negre. La începutul lunii februarie 2019, contractul de concesionare a terminalului a fost prelungit cu încă 30 de ani. DP World a investit, până în prezent, în portul Constanța aproape 200 de milioane de dolari. Compania își propune să realizeze noi investiții de aproximativ 100 de milioane de dolari.

Gigantul DP World administrează terminale de containere în 80 de porturi din întreaga lume. În anul 2018, acestea au operat 71 milioane de containere.

Sultan Ahmed Bin Sulayem – președintele Autorității Maritime a orașului Dubai a declarat, în cadrul ceremoniei de semnare a memorandumului, că singurul obstacol pentru a aduce nave mai mari în portul Constanța îl reprezintă restricțiile de navigație din Strâmtoarea Bosfor, din Turcia. „În prezent, avem un proiect de a construi un canal paralel pe Strâmtoarea Bosfor, care va avea mai puține restricții. Am discutat cu oficialii din Turcia, care și-au dat acordul pentru acest proiect. Când va fi gata, în termen de 5 ani, va fi un câștig foarte mare”, a afirmat Sultan Ahmed Bin Sulayem.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-dp-world-si-ministerul-transporturilor-au-semnat-un-memorandum-de-intelegere-371079?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Port operator Luka Koper d.d. has held its now annual event in Cairo with its Egyptian business partners, hosting over 80 Egyptian freight forwarders and exporters, and representatives of Slovenian logistics companies that are already operating in Egypt or are looking for new business opportunities there.

Egyptian foreign minister Sameh Hassa Shoukry said that business cooperation between Slovenia and Egypt is on the increase and was marked by 40% growth last year. He called on the companies from both countries to further increase their investments in Slovenia and Egypt and also announced the intention of both governments to promote and facilitate business cooperation through the reduction of bureaucratic impediments. “Both our countries have a maritime tradition. We are linked by the Suez Canal through which all maritime trade between the Far East and Europe is conducted”, added Shoukry.

Dimitrij Zadel, president of the management board of Luka Koper, recalled the long tradition of the company’s presence on the Egyptian market and focused on key investments that will increase the port’s capacities in the coming years.

Fruits and vegetables are the main Egyptian export commodities transported via Koper port. In the opposite direction, other goods, such as paper, cellulose and various goods in containers, are transported, including, for some years now, Polish apples.

In October 2018, a delegation from Alexandria port, Egypt, visited Koper port in order to strengthen mutual relations and exchange best practices, including the port’s policies regarding environmental protection.

The delegation also met with representatives of freight forwarders, agents and customs control to explore expanding cooperation and improving the flow of goods into the hinterland of Alexandria.

https://www.portseurope.com/koper-port-hosts-promotional-event-in-cairo/

 

18.03.2019

 
Emiratele Arabe Unite reprezintă principalul partener comercial al României în zona Golfului, iar Memorandumul de înţelegere între compania DP World şi Ministerul Transporturilor este garanţia colaborării în proiecte strategice în România, a declarat ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, duminică seara, la Palatul Victoria.

„Prezenţa dumneavoastră în România este esenţială pentru a dezvolta şi a pune în aplicare investiţii de o importanţă majoră pe teritoriul ţării noastre. Memorandumul de înţelegere între compania DP World şi Ministerul Transporturilor este garanţia colaborării în proiecte strategice în România. Relaţia cu DP World a început încă din 2004, iar în 2011 a fost consolidată prin semnarea la Dubai a unui protocol de colaborare între Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi DP World din Emiratele Arabe Unite. În baza acestui document cele două părţi au promovat şi promovează dezvoltarea cooperării în domeniul transporturilor maritime şi al infrastructurii portuare”, a subliniat ministrul Transporturilor.

Potrivit acestuia, la începutul anului 2019, Constanţa South Container Terminal SRL, în care DP World este acţionar unic, a prelungit până în anul 2049 contractul său de închiriere în portul Constanţa, primul port situat în afara Orientului Mijlociu în care DP World şi-a extins astfel operaţiunile.

„Evenimentul de astăzi reprezintă o dinamizare a colaborării noastre. Oamenii de afaceri din Emiratele Arabe Unite vor avea noi şi noi oportunităţi de afaceri în România. Sunt convins că nu departe de această zi importantă ne vom întâlni pentru a semna în baza acestui memorandum noi contracte care vor însemna atât afaceri durabile pentru oamenii de afaceri emiratezi, dar şi noi locuri de muncă şi şanse de dezvoltare pentru România. Prin semnarea astăzi la Bucureşti a acestui memorandum ne manifestăm aprecierea faţă de activitatea DP World în Portul Constanţa şi dorinţa de a continua dezvoltarea acestei colaborări pe toate modurile de transport”, a mai precizat Răzvan Cuc.

El a arătat, de asemenea, că dinamizarea dimensiunii economice şi comerciale a relaţiilor biletarale cu statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului constituie un obiectiv specific important al Guvernului României inclusiv în programul de guvernare 2017 – 2020.

„Emiratele Arabe Unite, un stat care reprezintă principalul partener comercial al României în zona Golfului. Dinamizarea dimensiunii economice şi comerciale a relaţiilor bilaterale cu statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului constituie un obiectiv specific important al Guvernului României inclusiv în programul de guvernare 2017 – 2020. Din 2016 şi până în prezent Ministerul Transporturilor şi Guvernul României au deschis calea unor noi investiţii într-un domeniu extrem de important: cel al infrastructurii”, a mai menţionat ministrul Transporturilor.
Preşedintele Dubai Ports, Vămi şi Zona Liberă şi preşedinte al Autorităţii Maritime a oraşului Dubai, Sultan Ahmed Bin Sulayem, a declarat, la rândul său, că Portul Constanţa reprezintă pentru DP World poarta principală de intrare dinspre China în Europa, iar singurul impediment legat de operarea vaselor ţine de Strâmtoarea Bosfor, din Turcia.

„Schimbările în domeniul logistic vor face din portul Constanţa un punct şi mai important decât este în prezent. Pentru noi Portul Constanţa, pe traseul dinspre China, reprezintă poarta principală de intrare către Europa. Noi am pus la punct un sistem digital prin care putem facem legătura între cei care vând marfa şi cei care cumpără. Credem că la ora actuală un instrument foarte important şi puternic este informaţia.(…) Singurul impediment legat de operarea vaselor în portul Constanţa sunt cele care ţin de Strâmtoarea Bosfor din Turcia. În prezent, în Turcia avem un proiect de a construi un canal paralel cu Strâmtoarea Bosfor, care va fi supus mai puţinor restricţii şi credem că aceasta este o ştire foarte bună. Am discutat cu oficiali din Turcia şi şi-au dat acordul pentru acest proiect şi credem că atunci când va fi gata, în decurs de circa 5 ani, va fi un un câştig foarte mare”, a spus Bin Sulayem .

Acesta a subliniat că DP World se află în România de la începutul anilor 90, când se numea Dubai Ports Company, iar Constanţa era al treilea port pe care îl opera compania.

„Este o deosebită onoare şi plăcere pentru noi să semnăm acest memorandum. Ne aflăm în România, ţară în care activăm de foarte mult timp. Suntem în România de la sfârşitul anilor 90. Pe vremea aceea compania noastră se numea Dubai Ports Company. Între timp am evoluat foarte mult. Pe atunci gestionam 2 porturi, Constanţa era al 3-lea. În momentul de faţă gestionăm 80 de porturi în întreaga lume. Între timp am căpătat experienţă, am dobândit foarte mulţi parteneri internaţionali. În momentul de faţă gestionăm peste 71 milioane containere prin cele 80 de porturi, iar capacitatea reală este de 91 milioane containere. Constanţa este un port foarte important la Marea Neagră şi aş vrea să mulţumesc doamnei prim ministru şi Guvernului României pentru încrederea pe care ne-au arătat-o dându-ne gestiunea acestui port”, a spus oficialul emiratez.

El a menţionat relaţiile foarte bune dintre cele două şi şi-a exprimat speranţa că şi alte companii din EAU vor veni în România.

„Între Emirate şi România există relaţii foarte bune iar încurajarea pe care am primit-o din partea Guvernului României şi modificările de ordin legislativ făcute de Guvernul României au fost un semnal de încurajare pentru noi. De aceea suntem aici şi sperăm ca şi mai multe companii emirateze să vină aici. În timpul vizitelor bilaterale au fost convenite acorduri între cele 2 părţi ce au avut ca scop încurajarea investiţiilor, lucru ce poate fi dovedit prin prezenţa noastră, prin proiectul din domeniul agricol ce se desfăşoară de investitori emiratezi în România. Toate acestea cred că vor duce la o lărgire a activităţii noastre şi pe zona de cargo şi pe multe altele şi în general la încurajarea investiţiilor în România”, a mai afirmat Bin Sulayem.

Duminica seara, la Palatul Victoria, a avut loc semnarea Memorandumului de înţelegere între compania guvernamentală DP WORLD din Emiratele Arabe Unite şi Ministerul Transporturilor din România. La eveniment au participat premierul Viorica Dăncilă, ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, şi preşedintele Dubai Ports, Vămi şi Zona Liberă, E.S. Sultan Ahmed Bin Sulayem, preşedintele Autorităţii Maritime a oraşului Dubai.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/03/17/cuc-memorandumul-cu-dp-world-este-garantia-colaborarii-in-proiecte-strategice-in-romania–276014

 

Viorica Dăncilă a declarat, la ceremonia de semnare a memorandumului între compania DP World şi Ministerul Transporturilor, că este important ca zona Portulu Constanţa să devină una dinamică, iar România e interesată să aibă o prezenţă substanţială în regiune a companiilor din Emiratele Arabe Unite.

„Prezenţa dumneavoastră aici pentru semnarea memorandumului de înţelegere între compania DP World şi Ministerul Transporturilor este o dovadă clară a prieteniei care ne leagă şi un moment important pentru ambele state. Astăzi (duminică – n.r.) deschidem calea unei colaborări mai extinse în domeniul transporturilor şi infrastructurii de transport, în contextul semnării în februarie 2019 a Acordului de concesiune pe termen lung pentru operarea terminalului de containere din Portul Constanţa. Experienţa dumneavoastră în acest domeniu va fi cu siguranţă un factor esenţial de acum înainte”, a afirmat Viorica Dăncilă, duminică la Palatul Victoria.

Şeful Executivului a adăugat că România încurajează Emiratele Arabe să investească aici, iar ţara noastră are o tradiţie de cooperare în acest sens cu Emiratele, principalul partener în zona Golfului.

„Portul Constanţa are pentru noi o importanţă majoră, are o poziţie strategică şi un potenţial uriaş care, din păcate, un a fost folosit acum la nivelul la care ar fi putut fi. Prin programul nostru de guvernare ne-am propus să devină port regional, de aceea orice investiţie e mai mult decât binevenită. E important ca această zonă să devină dinamică şi să dobânească locul pe care îl merită la nivel internaţional. Suntem interesaţi de o prezenţă substanţială a companiilor emirateze în acest sector şi încurajăm oamenii de afaceri din Emiratele Arabe să investească în România. România se bucură de o îndelugată tradiţie de cooperare, stat care reprezintă principalul partener al ţării noastre în zona Golfului. Apreciez că ne aflăm într-o etapă importantă a consolidării cooperării bilaterale, în care dorim să dezvoltăm dialogul pe toate palierele de interes”, a completat Dăncilă.

La rândul său, preşedintele Dubai Ports, Vămi şi Zona Liberă şi preşedinte al Autorităţii Maritime a oraşului Dubai, Sultan Ahmed Bin Sulayem, a afirmat că are activitatea în România încă de la sfârşitului anilor ’90, iar Portul Constanţa este o poartă de intrare către Europa. Oficialul străin a precizat că reprezentanţii companiei lucrează la un sistem digital care să faciliteze legătură între comercianţii care cumpără produse din diverse zone ale globului.

„Activăm în România de foarte mult timp aici. Suntem aici de la finele anilor 90. Pe vremea aceea compania noastră se numea Dubai Port Companies. De atunci am evoluat foarte mult. În vremea aceea gestionam două porturi, constanta era al treilea. Azi gestionăm 80 de porturi în întreaga lume. Gestionam peste Anul trecut 71 milioane de containere înc ele peste 80 de porturi, iar capacitatea reală e de 91 milioane de containere în cele 90 porturi. Constanţa e un port foarte important la Marea Neagră. Aş vrea să mulţumesc doamnei premier şi Guvernului României pentru încrederea pe care ne-a dat-o în gestionarea acestui port. Credem că ce se va face acolo este un lucru important. Pentru noi Portul Constanţa, pe traseul dinspre China reprezintă poarta principală de intrare către Europa. Dezvoltăm un sistem digital care ne va permite să conectăm clienţii care cumpără produsele în diferite zone ale lumii. Informaţia e foarte importantă la ora actuală. Informaţia datorită tehnologiei de ultimă generaţie se află acum în top. Am discutat şi analizat cum conectăm sistemul aerian, cu cel maritim şi terestru”, a declarat Sultan Ahmed Bin Sulayem.
Acesta a mai spus că, din cauza restricţiilor din Bosfor, Emiratele Arabe au în prezent un proiect de a construi un canal pararel pe strâmtoarea Bosfor, în termen de cinci ani, şi deja au fost discuţii cu autorităţile turce în acest sens.

„Singurul obstacol pentru a manevra navele în Portul Constanţa sunt restrictiile din Bosfor, din Turcia. În prezent, avem un proiect de a construi un canal paralel pe strâmtoarea Bosfor care va fi supus mai puţinor restricţii şi credem că e o veste bună. Am discutat cu oficiali din Turcia şi şi-au da acordul pentru acest proiect şi când va fi gata, în termen de 5 ani, cred că va fi un câştig foarte mare. încurajarea din partea Guvuernului şi modificările legislative făcute de Executiv au fost de asemenea un semnal de încurajare pentru noi şi sperăm ca mai multe companii emirateze să vină aici pe viitor. În timpul vizitelor bilaterale au fost convenie acorduri între cele două părţi care au avut ca scop înmcurajarea investiţiilor, lucru pe care îl putem dovedi prin prezenţa noastră, prin investiţia din agricultură. Vă asigur că vom lucra foarte mult. Suntem experţi în România şi acum avem un Guvern care încurajează investitorii să vină aici”, a conchis preşedintele Dubai Ports.
Ministrul Transporturilor Răzvan Cuc a afirmat că semnarea memorandumului reprezintă o oportunitate pentru oamenii de afaceri din Emiratele Arabe de a investi în România.

„Dinamizarea dimensiunii economice a relaţiilor cu statelor membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului constituie un punct important. Din 2016 şi până acum Ministerul Transporturilor şi Guvernul au deschis calea către domeniul infrastructurii. De aceea prezenţa dumneavoastră în România e esenţială pentru a dezvolta investiţii de o importanţă majoră pe teritoriul ţării noastre. Oamenii de afaceri din Emiratele Arabe vor avea noi oportunităţi de a face afaceri în România. Sunt convins că pe viitor vom semna noi contracte care vor da şansa dezvoltării României şi creări a noi locuri de muncă. Prin semnarea azi a acestui memorandum ne manifestăm aprecierea faţă de DP World la Constanţa şi dorinţa de a ne dezvolta colaborarea pe toate modurile de transport”, a conchis Cuc.

Răzvan Cuc a semnat cu Sultan Ahmed Bin Sulayem, la Palatul Victoria în prezenţa premierului Viorica Dăncilă, memorandumul de înţelegere între Ministerul Transporturilor şi compania guvernamentală DP World din Emiratele Arabe Unite.

https://www.mediafax.ro/politic/viorica-dancila-portul-constanta-e-de-o-importanta-majora-ne-intereseaza-prezenta-companiilor-din-emiratele-arabe-unite-17926809

 

Inspectorii de Port State Control din porturile Mării Negre au reținut, în intervalul 1 ianuarie – 15 martie 2019, un număr de 39 de nave pentru deficiențe. În aceeași perioadă fuseseră reținute 72 de nave în 2018 și 51 de nave în 2017. Scăderea numărului detențiilor din acest an demonstrează că exigența sporită a autorităților portuare din această zonă dă roade.

Piața Mării Negre începe să se curețe de coșciugele plutitoare, de navele sub standard. Așa se explică și reducerea dramatică a numărului de accidente navale din această regiune.

Marea Neagră își câștigase, în trecut, un trist renume, fiind considerată printre cele mai periculoase din lume. Pentru numărul mare de accidente se dădea vina pe furtunile iscate din senin, care luau prin surprindere hârburile trimise pe mare, la pieire sigură.

În primele două luni și jumătate ale anului 2019, în topul reținerilor conduc porturile din Rusia, cu 23 de nave, fiind urmate de: România cu 8 nave, Turcia cu 4 nave, Ucraina cu 2 nave, Bulgaria cu 2 nave și Georgia cu zero nave.

Cele mai multe dintre navele reținute în porturile de la Marea Neagră au depășit vârsta de 20 de ani și sunt înregistrate sub pavilioane extrem de permisive în ceea ce privește respectarea convențiilor internaționale, pavilioane aflate pe „lista neagră” a Paris Memorandum, respectiv: Belize, Togo, Insulele Cook, Moldova și Insulele Comore.

Măsurile au început să dea roade

Scăderea numărului de rețineri în porturile românești, în perioada 1 ianuarie – 15 martie, de la 14 nave în 2016, la 13 nave în 2017, la 8 nave în 2018 și tot 8 nave în 2019 demonstrează că măsurile luate de-a lungul anilor împotriva navelor sub standardele tehnice internaționale au început să dea roade. Acestea evită tot mai mult porturile României.

Printre cele 8 nave reținute în primele două luni și jumătate din 2019, de inspectorii de Port State Control români se numără:
– cargoul „Afanasiy Matyshenko” (2.466 tone registru brut, construit în 1984, pavilion Ucraina), în portul Constanța;
– bulk carrier-ul „Fortune Era” (16.270 tone registru brut, construit în 1997, pavilion Panama), în portul Constanța;
– cargoul „Zeko Y” (5.934 tone registru brut, construit în 1980, pavilion Tanzania), în portul Constanța;
– cargoul „Mriya S” (2.975 tone registru brut, construit în 1992, pavilion Saint Vincent and Grenadines), în portul Constanța;
– tancul de produse chimice „Huseyn Javid” (2.603 tone registru brut, construit în 2006, pavilion Malta), în portul Constanța;
– nava pentru transportul animalelor vii „Karazi” (2.964 tone registru brut, construit în 1982, pavilion Sierra Leone), în portul Midia;
– cargoul „My Filiz” (997 tone registru brut, construit în 1984, pavilion Moldova), în portul Constanța;
– cargoul „Tiger M” (2.900 tone registru brut, construit în 1971, pavilion Insulele Comore), în portul Tulcea.

Un nou regim de inspecții de Port State Control

Începând cu data de 23 martie 2017, în porturile maritime românești a fost introdus un nou regim de inspecții de Port State Control (PSC). Acesta este reglementat prin memorandumul de înțelegere adoptat împreună cu autoritățile maritime din Bulgaria, Georgia, Federația Rusă, Turcia și Ucraina.

Noul regim de inspecții are în vedere siguranța navigației, protecția mediului marin, condițiile de muncă și viață la bordul navelor, dar și necesitatea evitării competiției neloiale între porturile din zona Mării Negre. În funcție profilul de risc al navei, se stabilește schema inspecțiilor periodice și adiționale, precum și frecvența acestora.

Aplicarea cu consecvență a noului regim de inspecții de către toate statele din regiune, va conduce la curățarea pieței Mării Negre de navele sub standard, la scăderea numărului accidentelor de navigație și la îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale echipajelor.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-39-de-nave-sub-standard-au-fost-retinute-in-porturile-de-la-marea-neagra-370869

 

Autoritățile turcești au aplicat amenzi record navelor care, în 2018, au poluat apele mării. Municipalitatea metropolitană din Istanbul a anunțat pe site-ul său că 87 de nave au fost amendate anul trecut cu 5,7 milioane de lire turcești (aproximativ 1,1 milioane de dolari SUA) pentru poluarea Mării Negre, Mării Marmara și a Strâmtorii Bosforului.

Amenda cea mai mare, de 2,7 milioane de lire, a fost aplicată unui vas care a evacuat deșeurile petroliere în Marea Marmara.

Anul trecut, Turcia și-a reînnoit politicile de mediu pentru a combate mai eficient poluarea, sporind de 12 ori sancțiunile împotriva navelor.

Autoritățile turcești au efectuat monitorizarea navelor cu două hidroplanoare, patru drone și 81 de camere de înaltă rezoluție. Au fost identificate nave care au aruncat în apele mării gunoaie solide, deșeuri derivate din petrol și apă de balast.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-turcia-aplica-amenzi-record-navelor-care-polueaza-apele-marii-370968?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Gabriel Daraban a fost prezentat, în weekend, drept opțiunea ALDE pentru Primăria Constanța. Anterior, în cadrul unui interviu acordat cotidianului Replica, Daraban precizase că da, este potențial candida la Primăria Constanța, însă varianta a fost confirmată, cu subiect și predicat de președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.
Iată însă continuarea interviului publicat acum câteva zile, cu Daraban:
Reporter: La nivelul portului Constanţa, pentru că ştiţi despre ce este vorba acolo, cum vedeţi situaţia? (…)
Gabriel Daraban: Ce pot să vă spun este că de vreo 2-3 ani de când a plecat managementul care era favorit domnului Mazăre şi care, într-adevăr, în afară de directorul general care era un tip care ştia partea de activitate portuară, cu cel care a venit şi care acum a fost schimbat am avut o relaţie foarte bună şi dialogul a fost constructiv întotdeauna. Era genul de om care a susţinut orice propunere a operatorilor portuari, deci nu am avut ce să îi reproşez domnului Dan Tivilichi. Oil Terminal şi APC-ul au fost în bărci diferite – unul pe energie, unul pe transporturi – şi a fost o rivalitate întotdeauna adică nu era relaţia APC – operator simplu. Şi noi, în activitatea APC-ului, avem un cuvânt de spus. Practic, prin activitatea nostră ei au un procent de 15 – 20 la sută din cifra de afaceri. Important e ca şi ei să înţeleagă problemele noastre şi să ne susţină pentru că numai împreună putem să rezolvăm probleme. De exemplu, să introduci depozitul sud în zonă liberă, să faci demersurile necesare şi să susţii operatorul pentru că în momentul acela nu mai vorbim de garantări şi, practic, îşi rezolvă Terminalul problema iar portul va avea volume mult mai mari operate. Pentru că noi, la momentul de faţă, din cauza restricţiilor financiare, ajungem să pierdem circa 3.500.000 de tone pe an pe care nu le mai primim. Puteam fi integral antrepozit fiscal, puteam fi în zonă liberă sau ambele. Am discutat aceste probleme, din 2012 le tot discutăm, am făcut memorii dar la un moment dat apare o stare de frustrare că explicăm dar nimeni nu vrea să înţeleagă nu să se implice. Nu neapărat numai pentru Oil Terminal ci şi pentru portul Constanţa. Practic, economia naţională, aia care funcţionează – vorbim de partea de Ardeal unde au apărut investiţii, fabrici de componente auto…. Portul Constanţa trăieşte din două rafinării care mai funcţionează acum, partea de cereale şi foarte puţin pe partea de containere – nu este normal ceea ce se întâmplă. Partea de Transilvania este dedicată sută la sută vestului Europei, portului Koper, precum şi porturilor Rotterdam, Hamburg. Practic, totul pleacă spre vest în scopul exportului în timp ce Constanţa…
Rep.: Din ce spuneţi dvs, portul Constanţa ar fi mort.
G.D.: Exact. Reprezentanţii APC-ului încearcă tot felul de întâlniri, au făcut şi o zi a portului în Cluj, au încercat să atragă dar ei nu pot să asigure mai mult că portul oferă ceva dar ce faci cu infrastructura până în port? În momentul în care tu stai cu trenul 12 zile pe drum din port până în Satu Mare.
Rep.: Infrastructura, da, dar nu sunt şi taxele prea mari în portul Constanţa?
G.D.: Aceste firme care exportă se axează pe durată şi pe nişte servicii logistice foarte bine stabilite. Vreau la data x să fie la locaţia y.
Rep.: Adică nu îi interesează taxa atât de mult?
G.D.: Îi interesează, normal, că suntem într-o economie de piaţă, dar în final eu cred că o utilizare a portului Constanţa ar putea fi mai ieftină decât să te duci spre Hamburg sau spre Rotterdam. Probabil că aceste întârzieri din cauza infrastucturii blochează lantul logistic, şi, mai grav, e partea de vamă şi operaţiuni vamale – o altă problemă majoră pe care Ministerul Finanţelor trebuie cumva s-o rezolve dacă vor să aibe un port competitiv. La momentul de faţă mai putem face vreo analiză – ce e portul Constanţa, ce e portul Rotterdam. Noi, practic, coborâm la nivelul anilor ’60 ca şi structură pentru că, de exemplu, viteza de rulare pe cale ferată este de patru ori mai mică decât în 1989. Sunt nişte lucruri reale care, după părerea mea, trebuiesc discutate. Suntem atât de demagogi, ne întâlnim la tot felul de simpozioane şi nu ajungem la o finalitate.
(…)
G.D.: Portul este în suferinţă.
Rep.: Şi atunci oraşul Constanţa rămâne cu turismul…
G.D.: Da, oraşul Constanţa, la momentul de faţă rămâne cu un turism de 2 luni jumătate pe an dar şi aici este o problemă că Mamaia nu mai poate fi numită statiune pentru că, practic, este un cartier de blocuri şi atât. (…)
https://www.replicaonline.ro/portul-constanta-in-declin-semnalul-de-alarma-tras-de-gabriel-daraban-video-385326/

 

  • Economie

18.03.2019

 

Gigantul rus de stat din sectorul gazelor Gazprom va începe alimentarea gazoductului Puterea Siberiei (Sila Sibiri) care conectează Rusia de China pe 1 septembrie, relatează Intellinews. Gazprom şi CNPC u semnat un contract de 400 mld. $ pentru furnizarea de gaze către China prin intermediul gazoductului în 2014. Gazprom intenţionează să furnizeze 38 miliarde de metri cubi de gaze pe an Chinei pe o perioadă de 30 de ani.

https://www.zf.ro/eveniment/gazoductul-puterea-siberiei-al-gazprom-catre-china-a-fost-finalizat-17927297

 

19.03.2019

 

O delegaţie la nivel înalt a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a sosit luni în România şi vor purta discuţii cu autorităţile, în următoarele trei zile, pe modalităţi de intensificare a finanţării BERD în România.

Delegaţia la nivel înalt a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este condusă de Jurgen Rigterink, Prim Vice-Preşedinte şi Alain Pilloux, Vice-Preşedinte Banking.

Prim vice-preşedintele Rigterink a declarat: „BERD va continua să investească în România, inclusiv prin finanţări corporative, parteneriate public-private sau finanţări de tip project finance în infrastructură, în privatizarea companiilor de stat şi sustinerea întreprinderilor mici şi mijlocii. Aştept cu nerabdare discuţiile cu guvernul, referitoare la reformele privind mediul de afaceri, pentru a debloca potenţialul investiţional al României.

Instituţia anunţă că discuţiile se vor axa pe climatul investiţional, pe modalităţi de intensificare a finanţării BERD în România, pe dezvoltarea infrastructurii şi pe atragerea investiţiilor străine în ţară.

BERD precizează că vizita va oferi ocazia de a îl prezenta pe Mark Davis, noul Director Regional pentru România şi Bulgaria, care îşi va începe mandatul la 1 aprilie, 2019. Din delegaţie fac parte, de asemenea, Charlotte Ruhe, Director General pentru Europa Centrală şi de Est, şi Matteo Patrone, care a coordonat operaţiunile în România şi Bulgaria între 2015 şi 2018, numit de curând Director Regional pentru Europa de Est şi Caucaz.

BERD este principalul investitor instituţional din România, cu investiţii de peste 8,3 miliarde de euro. În 2018, banca a angajat peste 400 milioane de euro în diferite sectoare ale economiei româneşti.

Vizita de trei zile include întâlniri cu Primul Ministru, Viorica Dăncilă, cu Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, şi cu Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu. De asemenea, delegaţia BERD va purta discuţii cu reprezentanţii comunităţii de afaceri.

https://adevarul.ro/economie/investitii/delegatie-berd-romania-institutia-vrea-saisi-majoreze-investitiile-tara-noastra-1_5c8f9828445219c57e62bdb7/index.html

 

Planul operational al Rail Baltica a fost publicat. Acesta prevede furnizarea serviciilor de transport de calatori si marfa pentru perioada 2026-2056, satisfacerea cererii de transport pe termen mediu si lung, dar si furnizarea capacitatii necesare tuturor tipurilor de servicii feroviare. Planul stabileste mersul trenurilor de pasageri si de marfa si include criteriile de referinta pentru materialul rulant, locatiile facilitatilor de intretinere a infrastructurii si materialului rulant, dar si rutele detaliate ale liniilor.

Conform planului, odata data in exploatare linia, Rail Baltica va oferi o legatura feroviara rapida intre capitalele tarilor baltice la un interval de doua ore. Trenurile de mare viteza din Tallin catre Varsovia si din Tallin catre Vilnius vor opera de patru ori pe zi dupa lansarea serviciilor pe linie si de pana la sase ori dupa 10 ani de operare. In plus, pana la 10 trenuri pe zi vor opera pe ruta Vilnius-Kaunas-Varsovia.

Sunt incluse si doua trenuri de noapte pe rutele Tallin-Riga-Kaunas-Varsovia-Berlin si Vilnius-Kaunas-Varsovia-Berlin, iar pasagerii vor avea posibilitatea sa isi continue calatoria catre alte destinatii din Europa. Mai mult decat atat, pasagerii vor putea sa ajunga la Aeroportul International din Riga de la Gara Centrala din Riga in aprox. 10 minute, avand la dispozitie cel putin un tren la fiecare 30 de minute.

„Acest plan va fi utilizat pentru a ne asigura ca linia Rail Baltica este folosita eficient din prima zi de operare si ca serviciile de pasageri si marfa vor creste dupa perioada initiala”, a declarat Jean-Marc Bedmar, Directorul Departamentului Operatiuni in cadrul RB Rail AS.

Evaluarea la nivel inalt realizata in cadrul planului operational dezvaluie potentialul dezvoltarii transportului feroviar regional in toate cele trei tari baltice pana la o viteza maxima de 200 km/h.

Acest lucru inseamna ca liniile Rail Baltica vor fi utilizate nu doar pentru servicii de transport feroviar international, dar si pentru servicii regionale si transfrontaliere, aducand acest tip de transport rapid si curat in diferite zone ale intregului coridor Rail Baltica.

In privinta transportului de marfa, conform planului, 2-3 trenuri de marfa vor circula pe linia Rail Baltica in fiecare ora cu o viteza maxima de 120 km/h. Sarcina pe osie estimata este de 25 de tone, iar lungimea trenurilor va fi de 1050m. Pentru a facilita deplasarea pe linie, vor fi construite trei terminale multimodale de mari dimensiuni in Muuga (Estonia), Salaspils (Letonia) si Palemonas (Lituania). 80% din trenurile de marfa care vor calatori pe linia Rail Baltica vor fi trenuri intermodale care vor permite operatorilor logistici sa faca transferul de marfuri de pe rutier pe calea ferata, transportand containere si camioane in vagoane. Poluarea atmosferica si aglomerarea traficului rutier vor fi reduse semnificativ, si se asteapta o imbunatatire a conditiilor generale de trafic rutier.

Principalele rezultate ale planului operational vor fi utilizate pentru etapele urmatoare ale studiului, inclusiv Proiectarea Tehnica Detaliata a infrastructurii Rail Baltica.
Planul a fost realizat de compania germana ETC Gauff Mobility in consortiu cu COWI A/S, Danemarca, si Institut für Bahntechnik, Germania.

A fost publicat planul operational al Rail Baltica

 

20.03.2019

 

Directorul general al grupului rus Gazprom, Alexey Miller, a discutat cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, despre construcţia unui gazoduct în ţara vecină, a informat astăzi grupul Gazprom, transmite Reuters.

Viitoarea conductă ar urma să se întindă de la graniţa Serbiei cu Bulgaria până la graniţa cu Ungaria, se precizează într-un comunicat de presă al grupului energetic rus.

La începutul acestei luni, Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Serbia (AERS) a decis să acorde o scutire de la respectarea cerinţelor celui de-al treilea pachet energetic european pentru proiectul care prevede construirea secţiunii din Serbia a gazoductului TurkStream. AERS a decis că firma mixtă Gastrans, la care grupul rus Gazprom deţine 51% din acţiuni, şi care va construi porţiunea din Serbia a gazoductului TurkStream din fonduri proprii, nu este obligată să aplice prevederile privind accesul terţelor părţi la viitorul gazoduct.

În schimb, Comunitatea Energetică Europeană, un organism înfiinţat de UE pentru a extinde politica energetică a blocului comunitar şi la statele care doresc să devină membre ale blocului comunitar, susţine că prin această decizie Serbia a ratat şansa „de a aduce un proiect de asemenea importanţă şi magnitudine în linie cu regulile europene”.
Conducta TurkStream, construită în prezent între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa. Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.

Grupul rus Gazprom trebuie să aleagă una din cele două posibile rute pentru cea de a doua linie a TurkStream: prin Bulgaria sau Grecia. Până acum, gigantul rus nu a anunţat în mod oficial dacă a selectat vreuna dintre cele două rute.

Bulgaria intenţionează şi ea să construiască un gazoduct care va transporta, în principal, gaze naturale ruseşti către Serbia, de la graniţa sa cu Turcia.

http://www.bursa.ro/gazprom-a-discutat-cu-autoritatile-din-serbia-despre-constructia-unui-gazoduct-09386635