Revista presei

Președinția României la Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră a fost prelungită până la finalul anului 2020 – Revista presei 18 – 19 iunie 2020

 

  • Port Constanța

19.06.2020

 

Statele membre ale Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) au decis “prelungirea cu titlu excepțional” a mandatului României de președinție în exercițiu a OCEMN pentru a doua jumătate a anului 2020, informează Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România exercită Preşedinţia-în-Exerciţiu (PiE) a Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) în cursul primului semestru 2020, pentru a şasea oară, începând cu 1992. Acest mandat a fost încredinţat ţării noastre urmare a deciziei Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe (CMAE) de la Atena, din 13 decembrie 2019.

Pe fondul evoluţiilor generate de criza pandemiei de COVID-19, majoritatea activităţilor şi reuniunilor PiE române au avut loc în format video-conferinţă, cu menţinerea priorităţilor anunţate şi în conformitate cu angajamentul asumat la preluarea mandatului.

Cu toate acestea, formatul menţionat a restrâns posibilitatea exercitării depline a mandatului preşedinţiei române. În acelaşi timp, a fost înregistrată, încă din perioada anterioară asumării mandatului de către România, o dificultate în asigurarea continuităţii preşedinţiilor-în-exerciţiu ulterioare celei române, pe fondul neasumării acestora de către unele state membre în ordinea prestabilită conform regulilor organizaţiei, din diverse motive justificate.

În acest context, Preşedinţia-în-exerciţiu română, prin demersuri întreprinse la nivelul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu şi al echipei preşedinţiei române, în strânsă cooperare cu Secretariatul Organizaţiei şi cu statele membre, au fost depuse eforturi susţinute pentru deblocarea situaţiei şi pentru identificarea unei formule consensuale de asigurare a continuităţii preşedinţiilor-în-exerciţiu ale OCEMN.

În urma demersurilor întreprinse, soluţia identificată a constat în decizia României de asumare, în baza angajamentului său constructiv faţă de cooperarea la Marea Neagră şi ca expresie a responsabilităţii sale la nivel regional, a prelungirii cu titlu excepţional a mandatului naţional de Preşedinţie-în-Exerciţiu şi pentru semestrul II al anului 2020, în condiţiile în care a fost agreată şi succesiunea următoarelor Preşedinţii, care vor fi asumate succesiv de Albania, Georgia şi R. Moldova. Soluţia menţionată a fost salutată de toate statele membre ale OCEMN şi a fost adoptată prin consens astăzi, în cadrul reuniunii înalţilor funcţionari ai OCEMN, desfăşurată prin video-conferinţă.

Această decizie a României de prelungire a mandatului său survine în condiţii excepţionale şi reconfirmă angajamentul continuu al României pentru consolidarea cooperării regionale la Marea Neagră, ca modalitate de impulsionare a cooperării economice şi de promovare a stabilităţii şi prosperităţii într-o regiune de interes strategic pentru România.

Sub motto-ul “Bridging Shores – Enhancing Cohesion”, Preşedinţia-în-Exerciţiu română va continua să îşi deruleze mandatul de o manieră pragmatică, fundamentată pe imperativul coeziunii economico-sociale, interconectivităţii şi dialogului constructiv între statele membre OCEMN. Scopul urmărit este avansarea misiunii centrale a OCEMN – prosperitate comună prin consolidarea cooperării economice inter-guvernamentale. Astfel, România este pregătită să întreprindă, în continuare, demersurile necesare pentru realizarea de progrese pe linia priorităţilor de agendă stabilite la preluarea mandatului.

În acest sens, Preşedinţia-în-Exerciţiu a României va acorda o atenţie deosebită avansării procesului de reformă a Organizaţiei, în vederea eficientizării şi creşterii performanţei instituţionale, precum şi pentru dezvoltarea abordării orientate spre proiecte a OCEMN.

Pe linia priorităţilor sectoriale, Preşedinţia-în-Exerciţiu a României va continua promovarea cooperării în toate domeniile de activitate ale OCEMN, cu o atenţie deosebită asupra domeniilor cheie pentru dezvoltarea economică sustenabilă a regiunii şi în care România deţine expertiză: transporturi şi conectivitate; protecţia mediului înconjurător; schimbări climatice şi energie verde; competitivitate.

În urmărirea acestor obiective de agendă, România va acorda importanţă prioritară dezvoltării, de o manieră pragmatică, flexibilă, a cooperării OCEMN – UE, aspect care va contribui la avansarea dimensiunii comune de acţiune pe palierul implementării de proiecte sectoriale regionale spre beneficiul tuturor statelor membre ale OCEMN, prin valorificarea oportunităţilor oferite de iniţiativele şi instrumentele financiare europene pentru dezvoltarea sustenabilă la Marea Neagră.

Președinția României la Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră a fost prelungită până la finalul anului 2020

 

Asociația Dăruiește Aripi a achiziționat aparatură performantă de diagnostic pentru Spitalul Clinic Căi Ferate Constanța, echipamentele, în valoare de peste 26.000 de euro, urmând să eficientizeze activitatea spitalului, oferind un diagnostic rapid și o monitorizare optimă în evoluția bolii, în special pentru cazurile grave, vizând în primul rând, pacienții infectați cu Covid-19.

Această achiziție, constând în trei analizoare de laborator de ultimă generație, asigură determinare ultra-rapidă și performantă, oferind un randament crescut actului medical din acest spital.

„Este pentru prima oară când susținem activitatea Spitalului Clinic Căi Ferate Constanța și sper ca această acțiune să înlesnească o strânsă colaborare între spital și operatorii portuari din Constanța, colaborare benefică de ambele părți”, a declarat Alina Pătrăhău, fondator Asociația Dăruiește Aripi.

Spitalul Clinic Căi Ferate Constanța asigură asistență medicală în perimetrul platformei portuare și este atestat pentru siguranță și sănătate în domeniul transporturilor, fiind unul dintre cele 15 spitale din rețeaua națională a Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor din România. Are o configurație complexă, de tip multipavilionar – patru unități medicale, cu o capacitate totală de 166 de paturi.

„Mulțumim Asociației Dăruiește Aripi și sponsorilor acesteia pentru contribuția la creșterea capacității de intervenție promptă în cazurile critice și la eficientizarea actului medical, substanțial sporită la nivelul instituției noastre sanitare”, a declarat Dr. Botezatu Iuliana, manager al Spitalului Clinic Căi Ferate Constanța.

Dăruiește Aripi a achiziționat echipamente de peste 26.000 euro pentru Spitalului Clinic Căi Ferate Constanța

 

18.06.2020

 

Suspendarea exporturilor de cereale, decizie luată de autorităţi în luna aprilie, când România se afla în stare de urgenţă din cauza noului coronavirus, a adus comercianţilor de produse agricole şi fermierilor români pierderi de sute de mii de euro, dar mai ales o scădere a credibilităţii ţării pe piaţă externă.

De asemenea, măsura produce încă efecte în piaţă, chiar dacă ulterior s-a revenit asupra acestei decizii, susţin traderii de cereale şi fermierii.

„Nu o să vă dau o cifră la nivel de industrie care au fost pierderile suferite, dar fără îndoială au fost companii membre ARCPA (Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole) care aveau la momentul acela două nave care terminaseră operarea înainte de data instituirii interdicţiei la export şi nu le-a fost permisă plecarea din Portul Constanţa. Acestea au zăcut mai bine de o săptămână şi aici vorbim de sute şi sute de mii de euro. Ne aşteptăm ca România să fie în continuare un partener predictibil pentru partenerii noştri externi. Şi nu ne referim doar la comercianţi, ci în principal la fermieri. Poate am fi înţeles măsura interdicţiei la grâu, dar nu şi la porumb. Singurul semn bun pe care am reuşit să îl dăm la acel moment a fost că decizia a fost anulată repede”, a declarat, miercuri, Vasile Varvaroi, preşedinte ARCPA, într-o întâlnire cu presa.

El a precizat că România pe zona de producţie de cereale nu este în luptă cu nimeni şi nici într-o întrecere cu giganţii de la Marea Neagră, având însă un mare avantaj în zona exportului, pe cel al predictibilităţii.

„Suntem o ţară medie şi ţările cu care ne comparăm în bazinul Mării Negre sunt mai mari ca noi. Nu se pune problema să producem mai mult. Ar trebui să ne uităm la alt clasament când vorbim de realizările noastre, respectiv cum funcţionează fermierii noştri, ce profituri obţin la hectar, ce probleme au faţă de concurenţii lor din celelalte ţări, aici ar trebui să ne măsurăm perfomanţa şi nu în volumul de marfă pe care îl vindem în comparaţie cu Rusia. Între avantajele pe care le avem suntem consideraţi, totuşi, un partener predictibil. România în comparaţie cu Rusia şi Ucraina a fost şi este considerată un partener predictibil, pentru că este membru UE, instituţiile funcţionează mai bine, şi este păcat să pierdem acest avantaj când venim din neant cu o decizie de genul acesta pe care ne este greu să o explicăm. Nu ne aduce niciun avantaj”, a spus preşedintele asociaţiei.

În context, Varvaroi a menţionat faptul că s-a reuşit o cale de dialog, inclusiv la nivelul Guvernului, şi s-a putut rezolva rapid situaţia respectivă, dar este important că s-a înţeles că deciziile nu pot fi luate intempestiv de la o zi la alta.

„Eu cred că o astfel de decizie trebuie pregătită din vreme, cum fac şi alte ţări, la nivel de industrie, cu fermierii, procesatorii, comercianţii, cu reprezentanţii MADR, să ştim cât grâu producem, cât grâu consumăm, cât exportăm, cât mai putem exporta şi ce mai avem de făcut. Nu trebuie să blocăm total de mâine. O măsură de natura aceasta nu are cum să fie absorbită de piaţă atâta timp cât este intempestivă. Vorbim de o interdicţie apărută de la o zi la alta”, a mai spus preşedintele ARCPA.

La rândul său, Emilian David, membru ARCPA, reprezentantul firmei CHS Agritrade România, a susţinut că momentul de interdicţie a exporturilor de cereale a dat imaginea unei lipse de informare şi de date ţinute sub control, „în aşa fel încât s-a văzut clar un clivaj între cei care conduc, între cei care promovează legi, şi executanţii, cei care erau interesaţi de măsura legilor”.

„Nimeni nu a fost în stare la momentul acela să explice de ce s-a luat o astfel de decizie, iar rolul unei companii, cum este cea a unui trader, care are un rol complex, este şi acela să absoarbă şocurile, dar nu le poate absorbi pe toate. Un asemenea şoc face ca o parte din oameni să gândească că e o lipsă de profesionalism, o lipsă de date, o lipsă de cooperare între oamenii de specialitate, nu mai vorbesc de faptul că nu se ţine cont de condiţiile pieţei. În acelaşi timp, traderii reacţionează imediat, schimbă destinaţiile şi originile de marfă, sunt probleme care pot să aibă consecinţe pe termen foarte lung. Imaginea indusă în sistem este că oamenii care iau deciziile politice nu conlucrează deloc cu cei care iau deciziile economice şi care au datele. Încă o dată au fost puse la îndoială toate datele publicate sau vehiculate atât de mass-media cât şi de Guvern şi asta este foarte periculos, deoarece credibilitatea scade. Colegii care conduc departamentele internaţionale au mari îngrijorări dacă acest fenomen se poate repeta, pentru că nimeni nu a înţeles de ce şi la presiunea cui s-a putut face aşa ceva. Am avut noroc pentru că s-a revenit rapid după reacţia noastră şi cea a fermierilor, dar şocul a rămas şi rămâne în continuare. O asemenea poveste poate fi invocată oricând în sensul credibilităţii”, a explicat David.

Pe de altă parte, el susţine că este foarte greu să promovezi un produs românesc, să îl consolidezi, şi cu o asemenea decizie cum a fost cea de suspendare a exporturilor de cereale, îl aduci „în poziţia minus din nou”.

„Nu este simplu să intri într-o piaţă internaţională şi trebuie să iei în calcul o grămadă de riscuri şi după ce promovezi. După ce ai ajuns la concluzia că poţi să prezinţi un produs românesc şi să îl consolidezi, o asemenea lovitură te aduce în poziţia minus din nou. Este păcat”, a spus el.

De asemenea, Victor Beznea, vicepreşedintele acestei asociaţii a traderilor de cereale, a menţionat şi el că o astfel de decizie poate duce la solicitarea unui discount din partea partenerilor externi în cadrul negocierilor pe viitoarele contracte.

„În primul rând, un coleg din Franţa mi-a zis la acel moment: nu vă înţeleg, acum când preţurile sunt crescute, fermierii ar trebui să profite de aceste preţuri. La noi, în Franţa, fermierii profită de aceste preţuri şi în niciun caz nu îşi opresc exporturile acum. Alţii au spus că s-ar putea să suportăm un preţ pentru asta. Când te vei duce din nou către o anumită destinaţie importantă să zică: voi ne-aţi arătat că ne puteţi lasă baltă. Şi atunci ar putea să negocieze un soi de discount. Nu vreau să vă spun că se va ajunge acolo, dar deja au fost două licitaţii în Egipt, noi nu am participat cu nimic şi vom vedea în viitor. Poate că lucrurile s-au calmat”, a comentat Beznea.

Prezent la dezbatere, Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), a adăugat că Executivul a luat acea decizie de suspendare a exporturilor fără să se consulte cu nimeni şi „a oprit o piaţă”, iar dovada cea mai clară că a fost o decizie greşită este faptul că s-au exportat de atunci importante cantităţi de grâu, dar România a avut grâul necesar pentru panificaţie.

„Când iei o decizie de felul aceasta o întreagă industrie şi o întreagă piaţă se dă peste cap, dar şi noi producătorii suntem afectaţi. În momentul de faţă comercianţii nu prea fac contracte, pentru că nu prea ştiu ce grâu avem, ce calitate va avea grâul, este un an atipic pentru cei care produc grâu, nu numai pentru cei din zona noastră. De asemenea, la porumb, până acum se făceau cantităţi mari de contracte viitoare, pe futures, dar anul acesta sunt foarte puţine făcute, tot din cauza unor astfel de motive şi consecinţa este pe termen lung. Nouă, fermierilor, ni se reproşează că nu devenim integratori, cum este domnul Muscă de la Arad

(Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici (Arad) n.r.), dar acesta este excepţia care întăreşte regula. Noi trebuie să ne gândim să rămânem în zona de competitivitate maximă şi să facem produse la care ne pricepem, pentru că altfel riscăm să ajungem ca în perioada lui Ceauşescu când toate CAP-urile şi IAS-urile făceau şi carne de porc, şi de pasăre şi lapte, făceau de toate şi pe toate le făceau prost. Haideţi să rămânem în zona asta, cine se pricepe să facă biscuiţi, să facă biscuiţi, cine se pricepe să facă porc, să facă porc, altfel intrăm într-o nebunie din care nu ştim cum să ieşim. Eu, ca fermier, dacă mă apuc să fac biscuiţi, îmi recuperez peste doi ani banii şi nu mai am cu ce să semăn grâul la toamnă”, a susţinut Sitaru.

El a precizat că în momentul deciziei de interdicţie la export preţul grâului s-a prăbuşit cu circa 30 de euro pe tonă.

„De la 900 de lei tona de grâu, se oferea doar 750 de lei dus la moară. În două zile a fost o prăbuşire fantastică, cu 30 de euro.

Nici cei de la Guvern şi nici cei de la minister nu au înţeles că piaţa funcţionează într-un anume fel şi nu poţi să te joci cu încrederea. Vorbim de încredere. Încrederea în piaţă se câştigă foarte greu şi se pierde într-o clipă. Aşa am pierdut noi acum şi lumea ne priveşte mai atent, dacă suntem sau nu serioşi”, a adăugat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România.
Guvernul a decis pe data de 10 aprilie suspendarea exportului de cereale, în perioada în care România se afla în stare de urgenţă din cauza noului coronavirus, luând în calcul datele din luna martie care arătau că s-au exportat peste 700.000 de tone de cereale, iar siguranţa alimentară a ţării ar putea fi afectată. O săptămână mai târziu a revenit asupra acestei decizii şi la presiunea Comisiei Europene, România fiind singura ţară din blocul comunitar care a luat o astfel de decizie.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/06/17/traderii-de-cereale-sustin-ca-decizia-de-suspendare-a-exporturilor-luata-in-aprilie-a-dus-la-scaderea-credibilitatii-romaniei-pe-piata-externa–524882

 

Consiliul European a stabilit miercuri noi reguli privind simplificarea procedurilor necesare implementării proiectelor pe coridoarele TEN-T, de bază și extins. Una dintre acestrea prevede că statele membre vor avea patru ani la dispoziție să emită autorizațiile necesare. Implementarea proiectelor TEN-T va fi simplificată.

Consiliul European (instituția UE care definește orientările și prioritățile politice generale ale Uniunii Europene, compus din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre, din președintele Consiliului European și din președintele Comisiei) a convenit miercuri asupra necesității elaborării unei Directoive care să simplifice procedurile de implementare a proiectelor TEN-T, potrivit unui comunicat de presă al instituției europene.

Cui se va adresa noua Directivă

Aceasta va acoperi proiectele care fac parte din secțiuni pre-identificate ale rețelei centrale TEN-T. De asemenea, va acoperi și alte proiecte de pe coridoarele rețelei principale cu un cost total care depășește 300 milioane EUR.

Proiectele legate exclusiv de telematică și alte tehnologii noi vor fi excluse din sfera de aplicare, întrucât desfășurarea lor nu se limitează la rețeaua de bază TEN-T. Cu toate acestea, statele membre pot aplica Directiva altor proiecte din rețeaua TEN-T de bază și cuprinzătoare pentru a permite o abordare mai largă și armonizată a proiectelor de infrastructură de transport.

Proiectele reglementate de directivă vor primi tratament prioritar de către autoritățile statelor membre.
Implementarea proiectelor TEN-T va fi simplificată

Pentru a face procedurile mai eficiente și transparente, statele membre vor desemna o autoritate care să acționeze ca punct de contact pentru administratorul fiecărui proiect. Autoritatea va oferi acestuia îndrumări privind depunerea de documente și alte informații. Statele membre pot alege să desemneze aceeași autoritate pentru toate proiectele sau să poată avea autorități diferite ca autoritatea desemnată, în funcție de categoria de proiecte, modul de transport sau zona geografică.

Un termen maxim de patru ani se va aplica întregului proces de acordare a permiselor. Această perioadă poate fi prelungită de două ori în cazuri justificate în mod corespunzător.
Statele membre vor avea la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare a directivei pentru a încorpora dispozițiile sale în dreptul intern. Secțiunile pre-identificate ale rețelei centrale TEN-T, reglementate de Directivă, vor fi incluse într-o anexă adăugată numai după adoptarea oficială a programului Conectarea Europei (CEF 2.0), prevăzut la sfârșitul acestui an.

Consiliul European: Autorizațiile pe proiectele TEN-T, obligatoriu acordate în cel mult patru ani

 

Ca parte a programului Horizon 2020, proiectul de cercetare IW-NET urmărește să sprijine eforturile strategice ale Comisiei Europene de a face din transportul de marfă pe căile navigabile interioare o alternativă sustenabilă la alte modalități de transport.

Specialiști în logistică din cadrul Universității Steyr de Științe Aplicate din Austria, împreună cu 26 de companii, organizații și instituții publice din Olanda, Belgia, Franța, Spania, Italia, Austria, Grecia, România și Germania vor lucra împreună în următoarele 36 de luni pentru a reduce emisiile poluante provenite din transportul de marfă pe căile navigabile interioare. Cele 26 de organizații vor dezvolta și testa soluții tehnologice și vor aduce îmbunătățiri pentru a crea o rețea europeană de transport fluvial condusă de inovație (IW-NET). Proiectul beneficiază de o finanțare de 8,3 milioane euro.

“Pentru a face schimbul modal către transportul fluvial de mărfuri în mod sustenabil, trebuie să schimbăm mai mult de un parametru”, declară Nils Meyer-Larsen, coordonatorul proiectului din cadrul Institutului pentru Logistică și Economie Maritimă (ISL) din Bremen și Bremehaven. “Astfel, vom avea o abordare integrată ce acoperă nu doar digitalizarea și integrarea transportului fluvial în scheme de transport multimoddale, ci oferă și soluții pentru a îmbunătăți managementul infrastructurii, dar și noile generații de nave. Centrul acestui proiect este IW-NET Living Lab care va avea rolul de a testa abordările tehnologice și soluțiile. Diferite scenarii și aplicații vor includee și un set de experimente derulate pe coridoare reprezentative din Germania, Belgia, Franța și Austria, oferind informații valoroase despre modul de dezvoltare în viitor a transportuljui fluvial de marfă în Europa.”

https://www.intermodal-logistics.ro/un-nou-proiect-ue-promoveaza-transportul-fluvial-de-marfa

 

  • Economie

18.06.2020

 

România trebuie să deţină cantităţi suficient de mari de cereale care să poată fi tranzacţionate, dar şi multă lichiditate în piaţă pentru a putea avea o bursă funcţională a cerealelor, susţine preşedintele Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA), Vasile Varvaroi, citat de Agerpres.

„Discuţia privind necesitatea existenţei unei burse a cerealelor în România cred că este foarte veche. Nu este atât de simplu. În primul rând, pentru a ajunge să discutăm de o bursă funcţională trebuie să avem o piaţă unde cantităţile care ar trebui tranzacţionate să fie suficient de mari. Va trebui să avem o mare constanţă în ceea ce priveşte tranzacţionările, adică o bursă nu o să funcţioneze dacă tranzacţionează trei luni, după care ne ducem acasă şi dormim. Avem nevoie de multă lichiditate şi, cu tot respectul, nu ştiu dacă România singură poate oferi toate acestea. De asemenea, sunt lucruri care ţin de tipul de contract şi de modul de a preţui cantităţile respective, iar piaţa românească este incipientă din punctul acesta de vedere”, a spus Vasile Varvaroi, într-o întâlnire cu presa, întrebat dacă este sau nu importantă o bursă a cerealelor în România. De asemenea, el consideră că existenţa unei burse a cerealelor în România nu va avea un impact semnificativ asupra modalităţii de formare a preţurilor pe piaţă. „Acum 3-4 ani de zile până şi contractele la termen erau relativ o noutate, cele pe care le numim astăzi puţin eronat futures, dar şi acelea erau o raritate. România tranzacţionează pentru contractele forward, poate 3-4-5-6 luni, cu clienţi foarte stabili, care ştim cu siguranţă că îşi execută obligaţiile. Cum putem discuta de o bursă când acolo ar trebui să avem tranzacţii pentru anul următor agricol sau chiar mai bine de atât? Nu ştiu dacă este principala noastră prioritate astăzi şi dacă este posibil, dar mai avem de parcurs nişte etape până să ajungem acolo. Nici nu cred că impactează în mod semnificativ modalitatea de formare a preţurilor de pe piaţa de astăzi. Altfel spus, nu cred că, dacă am avea o bursă, am discuta de alte preţuri la grâul românesc sau la cerealele pe care le tranzacţionăm (…) Uitaţi-vă la volumul care se tranzacţionează la Matif (bursa de la Paris n.r.) – nu la Chicago, care este cea mai mare bursă a cerealelor din lume – şi comparaţi cu producţia României”, a adăugat preşedintele Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole, Vasile Varvaroi.

https://www.economica.net/vasile-varvaroi-arcpa-pentru-a-putea-avea-o-bursa-func-ionala-de-cereale-romania-ar-trebui-sa-aiba-multa-lichidate-in-pia-a_186070.html

 

In aprilie 2020, China a acceptat oficial sa acorde Ungariei un imprumut pentru a construi o linie feroviara de la Budapesta la Belgrad. Imprumutul este de 1,9 miliarde de dolari, suficient pentru a acoperi 85% din costurile proiectului. Ungaria va acoperi restul de 15% pe cont propriu.

Discutiile despre proiect au inceput acum 6 ani. Trei tari – China, Ungaria si Serbia – au semnat un protocol de intentie de a construi o retea feroviara de 370 km de-a lungul rutei Budapesta-Belgrad. Investitia presupune reconstructia liniilor ferate existente si constructia unora noi. Ca urmare, vor fi renovati 335 km de cale ferata, dintre care 166 km vor trece pe teritoriul Ungariei.
Obiectivul principal al proiectului este constructia unei linii de cale ferata care sa lege China cu portul Pireu din Atena. Acesta este al treilea cel mai mare port de pasageri din lume. In toamna lui 2009, compania chineza China Ocean Shipping Company (COSCO) a inchiriat jumatate din portul Pireu in Grecia pentru 35 de ani. Din 2016, COSCO detine un pachet de control.

Pentru China, rezultatul acestui proiect va fi un „pod” care va conecta Portul Pireu cu tarile din Europa de Vest. Strategia Chinei se bazeaza pe o perspectiva pe termen lung pentru urmatoarele decenii. China anticipeaza ca Portul Pireu si noua infrastructura feroviara vor fi administrate in continuare de Republica Populara Chineza.

Pentru a sprijini proiectul de constructie a cailor ferate Budapesta-Belgrad, grupul international de companii AsstrA este responsabil pentru organizarea transportului de containere pe ultimul kilometru pentru China Railway Group. Gama de servicii oferite include si executarea documentelor de tranzit si vamale. In ciuda situatiei epidemiologice dificile cauzate de raspandirea coronavirusului, acest client al AsstrA primeste in mod regulat containere in fiecare saptamana conform unui program stabilit. „Finalizarea acestui proiect cheie de infrastructura a UE este programata pentru 2022. Dupa ce este construit, ruta feroviara Budapesta-Belgrad ar trebui sa devina critica pentru fluxurile de marfa de-a lungul rutei din Ungaria prin Serbia pana in marele port maritim al Atenei. In plus, linia feroviara va deveni cea mai rapida ruta intre Vest si Est. Dupa constructie, Ungaria va fi unul dintre centrele logistice majore ale Europei ”, impartaseste Vladislav Martin, specialist in divizia feroviara chineza la AsstrA.

Autoritatile chineze insista ca obiectivul lor este dezvoltarea infrastructurii globale, nu extinderea influentei politice. Serbia, in acest sens, este un loc bun pentru a o face. Constructia liniei de cale ferata va stabili, in primul caz cu prioritate, legaturi rapide de transport cu Europa de Vest. In al doilea rand, tara isi va reface bugetul national, servind ca un hub de transport important.

„Proiectul feroviar Budapesta-Belgrad este impresionant. Face parte dintr-o noua ruta din China catre Europa folosind trenuri de marfa de mare viteza. Viitorul pietei logistice va fi determinat de transformarea care va ajuta clientii sa primeasca solutii sigure si rapide la preturi accesibile”, a declarat Botond Kovacs-Mate, filiala AsstrA Ungaria.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/16301-asstra-sustine-constructia-noii-linii-de-cale-ferata-budapesta-belgrad.html

 

Sigrid Nikutta, noul CEO al DB Cargo a anunțat că până în 2030, Deutsche Bahn plănuiește să mute 25 de milioane transporturi de pe cale rutieră pe cale ferată.

“Ne dorim să creștem pe toate cele trei segmente: transport combinat, trenuri bloc și trenuri navetă,” a declarat Sigrid Nikutta, CEO DB Cargo membru al consiliului director al Deutsche Bahn (DB) de la 1 ianuarie 2020 într-o conferință de presă telefonică cu presa germană.

Până în 2030, se urmărește mutarea pe cale ferată a 50 de milioane de camioane, iar DB Cargo și-a propus să contribuie la schimbul modal pentru jumătate dintre acestea.

Acesta este un proiect extrem de ambițios, însă Nikutta afirmă că unul dintre obiectivele la nivel politic, dar și al DB Cargo este creșterea cotei de piață a transportului feroviar în Germania de la 18-19% în prezent până la 25% până în 2030, ceea ce echivalează cu 50 milioane transporturi pe camion.

CEO-ul DB Cargo a prezentant cei doi piloni ai strategiei sale: dezvoltarea companiei, dar și inovația. DB Cargo urmează să își extindă gama de servicii. Astfel, operatorul feroviar urmărește să extindă traficul pentru vagoanele naveta. Vagoanele individuale sau camioanele vor fi preluate de la clienți și asamblate în trenuri lungi în stațiile de triaj. Potrivit declarațiilor lui Sigrid Nikutta, traficul pentru acest segment ar urma să crească de 5 ori. Serviciul, în special transporturile pe timp de noapte, va fi extins anul acesta între Hamburg și Cologne, dar și între Cologne și Berlin.

“Ne vom extinde oferta și o vom face cunoscută clienților într-un mod mai agresiv,” a anunțat Nikutta.

Pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor de transport oferite, până la finalul anului DB cargo va echipa cu GPS și senzori toate vagoanele de marfă. Astfel, clienții vor avea o vizibilitate mai bună în lanțul de aprovizionare și vor știi unde le sunt localizate bunurile.

În plus, structura și modalitatea de contact a clienților se va schimba. “Vom face transportul feroviar de marfă la fel de ușor de realizat ca și cumpărăturile online,” a spus Sigrid Nikutta.

https://www.intermodal-logistics.ro/db-cargo-25-milioane-transporturi-mutate-de-pe-rutier-pe-cale-ferata

 

19.06.2020

 

Pierderi de sute de mii de euro aduse traderilor si fermierilor romani din cauza suspendarii exporturilor de cereale, decizie luata de autoritati in luna aprilie, cand Romania se afla in stare de urgenta din cauza noului coronavirus.

De asemenea, masura produce inca efecte in piata, chiar daca ulterior s-a revenit asupra acestei decizii, sustin traderii de cereale si fermierii. „Nu o sa va dau o cifra la nivel de industrie care au fost pierderile suferite, dar fara indoiala au fost companii membre ARCPA (Asociatia Romana a Comerciantilor de Produse Agricole) care aveau la momentul acela doua nave care terminasera operarea inainte de data instituirii interdictiei la export si nu le-a fost permisa plecarea din Portul Constanta. Acestea au zacut mai bine de o saptamana si aici vorbim de sute si sute de mii de euro. Ne asteptam ca Romania sa fie in continuare un partener predictibil pentru partenerii nostri externi. Si nu ne referim doar la comercianti, ci in principal la fermieri. Poate am fi inteles masura interdictiei la grau, dar nu si la porumb. Singurul semn bun pe care am reusit sa il dam la acel moment a fost ca decizia a fost anulata repede“, a declarat Vasile Varvaroi, presedinte ARCPA, intr-o intalnire cu presa.

El a precizat ca Romania pe zona de productie de cereale nu este in lupta cu nimeni si nici intr-o intrecere cu gigantii de la Marea Neagra, avand insa un mare avantaj in zona exportului, pe cel al predictibilitatii.

Varvaroi a mentionat faptul ca s-a reusit o cale de dialog, inclusiv la nivelul Guvernului, si s-a putut rezolva rapid situatia respectiva, dar este important ca s-a inteles ca deciziile nu pot fi luate intempestiv de la o zi la alta. „Eu cred ca o astfel de decizie trebuie pregatita din vreme, cum fac si alte tari, la nivel de industrie, cu fermierii, procesatorii, comerciantii, cu reprezentantii MADR, sa stim cat grau producem, cat grau consumam, cat exportam, cat mai putem exporta si ce mai avem de facut. Nu trebuie sa blocam total de maine. O masura de natura aceasta nu are cum sa fie absorbita de piata atata timp cat este intempestiva. Vorbim de o interdictie aparuta de la o zi la alta“, a mai spus presedintele ARCPA.

Prezent la dezbatere, Nicolae Sitaru, presedintele Asociatiei Producatorilor de Porumb din Romania (APPR), a adaugat ca Executivul a luat acea decizie de suspendare a exporturilor fara sa se consulte cu nimeni si „a oprit o piata“, iar dovada cea mai clara ca a fost o decizie gresita este faptul ca s-au exportat de atunci importante cantitati de grau, dar Romania a avut graul necesar pentru panificatie.

El a precizat ca in momentul deciziei de interdictie la export pretul graului s-a prabusit cu circa 30 de euro pe tona. „De la 900 de lei tona de grau, se oferea doar 750 de lei dus la moara. In doua zile a fost o prabusire fantastica, cu 30 de euro.“ Guvernul a decis pe data de 10 aprilie suspendarea exportului de cereale, in perioada in care Romania se afla in stare de urgenta din cauza noului coronavirus, luand in calcul datele din luna martie care aratau ca s-au exportat peste 700.000 de tone de cereale, iar siguranta alimentara a tarii ar putea fi afectata. O saptamana mai tarziu a revenit asupra acestei decizii si la presiunea Comisiei Europene, Romania fiind singura tara din blocul comunitar care a luat o astfel de decizie.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/16323-traderii-de-cereale-si-fermierii,-pierderi-de-sute-de-mii-de-euro-in-perioada-starii-de-urgenta.html

 

Ministrul bulgar al Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice, Petya Avramova, adjunctul acesteia, Denitsa Nikolova și ambasadorul României la Sofia, Ion Gâlea. Au avut miercuri o întâlnire de lucru în cadrul căreia au discutat despre pregătirea unui nou program de cooperare transfrontalieră între cele două țări vecine, a precizat ministerul bulgar într-un comunicat de presă, potrivit BTA, citat de Agerpres.

În cadrul programului vor fi vizate dezvoltarea economică a regiunilor de frontieră și măsurile de creștere economică și asistență pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Nikolova a precizat că sunt pregătite două proiecte strategice. Unul dintre acestea se referă la un studiu de fezabilitate pentru noi poduri şi facilităţi portuare de-a lungul porţiunii româno-bulgare a Dunării. Cel de-al doilea dezvoltarea traseului de ciclism EuroVelo 6, care este susţinut de municipalităţile riverane fluviului.

Ministrul bulgar al Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice, Petya Avramova și ambasadorul României la Sofia, Ion Gâlea au remarcat bunele relații dintre Ministerul bulgar și Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din România şi buna colaborare bilaterală în domeniul dezvoltării regionale şi al transporturilor.

România și Bulgaria pregătesc un nou program de cooperare transfrontalieră axat pe dezvoltarea economică a regiunilor de frontieră şi pe măsuri de creştere economică şi asistenţă pentru IMM-uri