Revista presei

Preşedintele a promulgat legea prin care BEI finanţează România cu un miliard de euro – Revista presei 07 – 08 Mai 2018

  • Port Constanța

08.05.2018

 

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, Legea pentru aprobarea Contractului cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii (BEI), prin care ţara noastră primeşte finanţare de un miliard euro, sumă care va fi folosită pentru proiecte de transport.

Contractul cadru a fost semnat la Luxemburg de ministrul Finanţelor, în iulie 2017, iar banii împrumutaţi României de către BEI vor fi utilizaţi pentru acoperirea contribuţiei la bugetul de stat în vederea cofinanţării unor proiecte de infrastructură de transport, din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020. Contractul urmează să fie implementat de către Ministerul Transporturilor condus de Lucian Şova.

Potrivit unui anunţ al Guvernului făcut anul trecut, împrumutul este acordat de BEI pe o perioadă de până la 25 de ani, iar perioada de graţie va fi de până la 7 ani,ş i va fi disponibilizat în maximum 20 de tranşe până la data de 31 decembrie 2024.

„Suma va fi utilizată pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale, în vederea realizării unor obiective de investiţii cuprinse în Axele prioritare 1 şi 2 din POIM 2014 – 2020, respectiv proiecte pentru creşterea mobilităţii şi dezvoltarea transportului rutier, feroviar şi naval şi a mijloacelor de transport subteran, eliminarea blocajelor din reţeaua infrastructurii de transport, creşterea zonelor de acces cu conectivitate redusă, reducerea impactului transportului asupra mediului”, explica Executivul în urmă cu un an, într-un comunicat de presă.

Alte decrete semnate marţi de şeful statului, Klaus Iohannis, sunt: „decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2017 pentru completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local; decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2017 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale; decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2018 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; decret privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului de extrădare între România şi Republica Argentina, semnat la New York, la 22 septembrie 2017”, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis MEDIAFAX.

http://www.mediafax.ro/economic/presedintele-a-promulgat-legea-prin-care-bei-finanteaza-romania-cu-un-miliard-de-euro-17203650

 

 

Conglomeratul agroindustrial american ADM (Archer Daniels Midland) a avizat fuziunea terminalelor de cereale North Star Shipping și Minmetal din portul Constanța, pe care le-a cumpărat în urmă cu trei ani, operațiune aprobată din vara anului 2016, dar oprită în urmă cu un an.

În primăvara anului trecut, când fuziunea a fost oprită, obiectul de activitate al North Star Shipping a fost extins cu opțiunea de creditare, astfel încât terminalul să poată folosi banii disponibili pentru a acoperi necesarul de finanțare al altor firme din grup. Acum, Minmetal va prelua prin absorbție North Star Shipping și firma Omega Capital din București.

ADM a preluat cele două terminale în 2013 de la oamenii de afaceri români Liviu Ghebaur și Ion Vasile, la acel moment americanii având acțiuni, nu și controlul total la cele două terminale.

Acestea sunt printre cele mai mari unități din portul Constanța din punct de vedere al capacității de stocare. Archer Daniels Midland (ADM) este un conglomerat american fondat în 1902, având sediul la Illinois și peste 240 de facilități de producție în 60 de țări, fiind cel mai mare producător de etanol din Statele Unite ale Americii, unul dintre cei mai mari producători de biodiesel din Europa, cel mai mare procesator de porumb, grâu și cacao din lume, dar având și una dintre cele mai mari rețele de transport și logistică din lume.

https://www.profit.ro/must-read/conglomeratul-american-adm-lanseaza-fuziunea-termi-nalelor-north-star-shipping-si-minmetal-din-portul-con-stanta-operatiune-pregatita-de-2-ani-dar-oprita-anul-trecut-18098647

 

Pe data de 21 aprilie 2018, nava „FWN Rapide“, sub pavilion olandez, a fost atacată de pirați în timp ce se afla în zona de ancoraj de la Port Harcourt, Nigeria. Dintre cei 12 membri ai echipajului, 11 au fost luați ostatici.

De patru – cinci ani, zona fierbinte a pirateriei pe mare s-a mutat de pe coasta de est pe cea de vest a Africii, din Golful Aden în Golful Guineei. Anul 2018 este marcat de o creștere explozivă a fenomenului. În primul trimestru, potrivit Centrului de Raportare a Pirateriei al IMB, s-au înregistrat 66 de incidente, în Africa de Vest. În aceeași perioadă din anii 2016 și 2017, fuseseră raportate 37, respectiv 43 de incidente.

La nivel global, în primele trei luni din 2018, pirații au luat 100 de ostatici, chiar la bordul navelor. Alți 14 au fost răpiți de pe vasele lor. În Golful Guineei au fost luați prizonieri 113 din numărul total de 114 navigatori capturați. În total, 39 de nave au fost abordate, împotriva a 11 nave s-a deschis focul, iar 4 nave au fost deturnate. În plus, au fost raportate 12 tentative de atac eșuate.
Faptul că deturnarea celor patru nave a avut loc în Golful Guineei reprezintă o premieră pentru această regiune și, totodată, o schimbare de tactică a piraților nigerieni. Dacă în primii ani ai mileniului trei, aceștia se mulțumeau să prade echipajele de bunurile personale, mai apoi au trecut la jefuirea încărcăturii tancurilor petroliere și la răpirea echipajelor, în scopul încasării răscumpărării. Fenomenul este în continuă expansiune și grupările criminale nu numai că și-au extins aria de activitate, atacând navele la distanțe din ce în ce mai mari de coasta Nigeriei, dar au trecut și la deturnarea lor, după modelul piraților somalezi.

Două tancuri de produse petroliere au fost deturnate chiar din zona de ancoraj a portului Cotonou (Benin), iar două nave de pescuit au fost deturnate la 30 mile maritime de Nigeria și 27 mile maritime de Ghana.

În zona Golfului Guineei, cea mai periculoasă este coasta Nigeriei, unde au fost raportate 22 incidente în primul trimestru al anului 2018, din care opt atacuri cu focuri de armă. Printre navele asupra cărora s-a deschis focul se numără un tanc petrolier de 300.000 tdw.

Riscurile se mențin și pe coasta de est a Africii, în regiunea Somaliei.

În acest an, două ambarcațiuni rapide au deschis focul asupra unui tanc de produse petroliere și l-au urmărit. La sfârșitul lunii martie, asupra unui tanc petrolier de 160.000 tdw s-a deschis focul în Golful Aden, în timp ce se deplasa prin coridorul maritim protejat de forțele internaționale de securitate.

Indonezia reprezintă o zonă mai puțin fierbinte. Au fost raportate nouă incidente piraterești, atacurile fiind îndreptate împotriva unor nave ancorate.

★ ★ ★

În anul 2003, William O’Neil, secretarul general al Organizației Maritime Internaționale din acea perioadă, declara că: „Pirateria și terorismul sunt cele mai grave amenințări din shipping-ul mondial”.

La cererea IMO, a marilor companii de navigație, a marilor jucători de pe piața asigurărilor și a organizațiilor profesionale ale navigatorilor, marile puteri navale și-au trimis flotele militare să patruleze în Golful Aden și Oceanul Indian. Instituirea coridorului de securitate în aceste zone a dus la descurajarea fenomenului și la capturarea a zeci de pirați care au fost judecați și închiși. Dar, în același timp, acțiunile piraterești s-au înmulțit în Golful Guineei, unde briganzii profită de slăbiciunile regimurilor corupte, ce se opun prezenței gărzilor înarmate la bordul navelor.

★ ★ ★

Recent, Comitetul tripartit special al Organizației Internaționale a Muncii (ILO) a ajuns la un acord privind un nou amendament la Convenția privind munca pe mare MLC – 2006. Conform acestuia, salariile navigatorilor luați ostatici de pirați, precum și alte drepturi contractuale vor fi plătite pe întreaga perioadă de captivitate. Astfel, se asigură familiilor mijloacele necesare de supraviețuire.

Decizia reprezintă, totodată, o recunoaștere a amplorii fenomenului pirateriei și a neputinței marilor puteri ale lumii de a asigura securitatea transportului pe mările și oceanele lumii.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-numarul-navelor-atacate-de-pirati-este-in-continua-crestere-347950?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Până în 2040 din Marea Neagră s-ar putea extrage circa 170 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, din noile concesiuni, 65% din această cantitate putând fi absorbită pe plan local, cred specialiştii de la Deloitte, una dintre cele mai mari companii de consultanţă la nivel global.

Concluzia face parte dintr-un studiu pe care Deloitte l-a realizat la solicitarea Asociaţiei Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN), o entitate care reprezintă interesele private ale deţinătorilor de licenţe de explorare şi producţie din această zonă, printre care se numără ExxonMobil, OMV Petrom, Lukoil, Romgaz sau Black Sea Oil and Gas.

http://www.zf.ro/companii/energie/deloitte-exista-premise-ca-65-din-gazul-din-marea-neagra-sa-fie-folosit-intern-17204391

 

07.05.2018

 

România poate să devină, prin portul Constanţa, un punct de legătură între Europa şi ţări din Orient, în special din Orientul Mijlociu, a declarat, vineri, preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, după o vizită pe care a făcut-o în portul maritim, alături de colegi din formaţiunea politică pe care o reprezintă.

„În prima parte a zilei, am fost în portul Constanţa, am avut o discuţie foarte aplicată cu conducerea Administraţiei Portului Constanţa pe problemele legate de rolul pe care îl poate juca portul Constanţa, căile de navigaţie maritimă şi fluvială, în dezvoltarea economică a României şi a regiunii în care iradiază activităţile maritime, portuare, comerciale. A fost, pentru mine, un prilej foarte bun de a constata că, la nivelul conducerii Administraţiei Portului Constanţa, sunt oameni care au o viziune amplă, de perspectivă, privind rolul pe care îl are un port maritim, ca plămân prin care economia respiră”, a spus Tăriceanu, într-o conferinţă de presă.

El a subliniat, totodată, importanţa Dunării ca principală arteră fluvială de schimburi comerciale.

„M-am bucurat foarte mult, de asemenea, că în aceste discuţii am văzut atenţia pe care o acordă rolului Dunării, ca principală arteră fluvială de schimburi comerciale, rolul pe care-l poate juca în prezent şi mai ales în viitor pentru a ajuta la dezvoltarea diferitelor fluxuri de transport pe această zonă, dând astfel posibilitatea României să devină un actor important pe diferite zone, cum ar fi piaţa energiei, piaţa cerealelor sau alte produse”, a spus preşedintele ALDE.

Tăriceanu a afirmat că România, prin portul Constanţa, poate fi un punct de intrare în Europa pentru ţările din Orientul Mijlociu şi Orientul Îndepărtat.

„Am văzut care sunt perspectivele de dezvoltare viitoare la care vreau să am o contribuţie, pentru că eu cred că România poate să devină un punct de legătură, de intrare în Europa, pentru ţări din Orientul Mijlociu mai ales, dar şi, bineînţeles, pentru Orientul Îndepărtat, aici mă refer la ţările în frunte cu China, care cunosc o dezvoltare economică remarcabilă”, a susţinut liderul ALDE.
Potrivit acestuia, după portul Constanţa, a vizitat, împreună cu membri din conducerea centrală a ALDE, Universitatea „Ovidius”, unde a discutat cu reprezentanţii instituţiei de învăţământ superior şi cu studenţii despre rolul elitelor.

„Le-am vorbit în special despre rolul elitelor. Eu consider că o ţară este cu atât mai puternică, mai influentă, mai valoroasă, cu cât are elite intelectuale mai puternice şi aici este evident că rolul mediului academic este esenţial. (…) Şi în perioada când am fost prim-ministru, dar şi acum, susţin cu tărie învăţământul de nivel înalt, învăţământul universitar, în care trebuie să consfinţim să facem investiţii în infrastructură, dar nu numai. Trebuie să înţelegem că fără salarii care să fie atractive, motivante, nu putem să aducem oameni de valoare în universităţi, (…), nu putem fără investiţii în infrastructură să atragem studenţii şi să asigurăm formarea generaţiilor viitoare”, a afirmat Tăriceanu.

El a adăugat că trebuie investit şi în domeniul cercetării ştiinţifice.

„De asemenea, cred că este esenţial ca România să fie competitivă în această lume globalizată, investiţia în cercetare. (…) Cred că în perioada următoare, având în vedere evoluţia pozitivă a economiei, fondurile care vor fi alocate pentru învăţământ şi cercetare vor fi în creştere”, a spus Călin Popescu Tăriceanu. AGERPRES/(A – autor: Nona Jalbă, editor: Diana Dumitru, editor online: Anda Badea)

https://www.agerpres.ro/politica/2018/05/04/tariceanu-romania-poate-sa-devina-prin-portul-constanta-un-punct-de-legatura-intre-europa-si-orient–102599

 

2018 este primul an când în Portul Constanţa nu va intra nicio navă de croazieră maritimă. Astfel, oraşul de la malul mării pierde câteva zeci de mii de turişti străini. Motivele invocate de operatorii din turismul de croazieră stau în picioare, dar măsura este exagerată, spun specialiştii.

Anexarea Crimeei de către Rusia, instabilitatea din Ucraina, migraţii care folosesc diferite culoare de a ajunge în Europa şi atentatele teroriste din 2016 şi 2017 din Turcia sunt factori care au determinat marii operatori din turismul de croazieră să ocolească Marea Neagră. Dacă în anul 2013 în Constanţa ajungeau aproximativ 68 de nave de croazieră maritimă, iar în 2014 – peste 90, din anul 2015 numărul navelor de croazieră a început să scadă, ajungând în anul 2017 la 4, iar în anul 2018 nicio navă de croazieră maritimă nu şi-a anunţat intenţia de a intra în Portul Constanţa. Abia din 2019 primele vase de croazieră maritimă ar putea veni să testeze zona. Vorbim de nave care transportă între 4.000 şi 7.000 de turişti.
Marea Neagră, sigură, dar ocolită de turişti
Reprezentanţii Portului Constanţa recunosc că principala cauză care a dus la lipsa navelor anul acesta au fost tensiunile în zona Mării Negre. „Toate porturile de la Marea Neagră trec printr-o perioadă nefavorabilă pe segmentul navelor de croazieră, dar chiar şi în aceste condiţii, Portul Constanţa şi-a păstrat poziţia de destinaţia numărul 1 în Marea Neagră (n.r. – este vorba despre nave de croazieră fluvială, iahturi)“, declară cei de la Administraţia Porturilor Maritime. Viceamiralul Alexandru Mîrşu, şeful Statului Major al Forţelor Navale Române, a ţinut să asigure pe toată lumea, inclusiv operatorii din turism, că „zona noastră de responsabilitate, liniile de comunicaţii maritime pe litoralul românesc, la acest moment, sunt sigure pentru navigaţie. Noi transmitem populaţiei că facem toate eforturile să demonstrăm faptul că zona noastră de responsabilitate, apele teritoriale şi zona economică exclusivă, sunt patrulate şi supravegheate. Asigurăm securitatea în zona noastră, atât prin forţele naţionale ale armatei şi celelalte categorii de forţe, cât şi a partenerilor din NATO. Motivele operatorilor din turism sunt motivele lor.“
O măsură normală, dar exagerată
Ocolirea Portului Constanţa de către marile nave de croazieră maritimă ar fi o măsură exagerată, consideră şi Dănuţ Jugănaru, directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie şi Navigaţie Constanţa. „Nu e bine că se întâmplă aşa ceva. De data aceasta nu este nici măcar vina guvernului sau oficialităţilor. Este o conjunctură politico-militară la Marea Neagră, iar marii operatori au zis că deocamdată nu e bine să vină cu turiştii pe aici, după ce s-a întâmplat şi în Crimeea şi în Ucraina. Deşi este o măsură normală, este una exagerată.“ Pierderea câtorva zeci de mii de vizitatori care vin cu navele de croazieră se include în trendul litoralului de a pierde turişti străini (anul trecut au venit undeva la 60.000), la fel ca şi Delta Dunării, ceea ce înseamnă, spune Jugănaru, că Dobrogea are nevoie de o promovare intensă. Străinii care veneau cu navele de croazieră maritimă stăteau foarte puţin în Constanţa, de cele mai multe ori termenul de şedere nu depăşea câteva ore. În funcţie de durata aceasta, turiştii aveau incluse pachete de vizitare a centrului istoric – zona Peninsulară, cu Piaţa Ovidiu sau vizitarea centrului istoric şi a staţiunii Mamaia, unde era inclusă şi o masă tradiţională. Cei care stăteau mai mult de câteva ore puteau alege o excursie în Bucureşti sau în Deltă, iar cei care stăteau cel puţin o noapte aveau incluse excursii la Braşov sau Bran. Faptul că şederea lor în Constanţa era foarte scurtă îl face pe directorul Camerei de Comerţ, Industrie şi Navigaţie să spună că „nu pierdem ca număr de turişti, ci pierdem ca număr de vizitatori, pentru că aceşti oameni nu se cazau niciodată în Constanţa. Erau în vizite de cel mult o zi. Este păcat că nu sunt, dar noi ar trebui să facem eforturi cu mult mai mare de promovare“.

„În 2014 ne-au prins cu pantalonii în vine”
Diana Slav, trip advisor „Constanţa la Pas“, este persoana care de multe ori întâmpina străinii pe vase de croazieră maritimă, pentru a le prezenta atracţiile turistice ale Constanţei. Pe unii vizitatori chiar îi însoţea în plimbările lor. „Nu este vina noastră că nu mai vin. Trebuie să ne raportăm la situaţia de la Marea Neagră şi la ce s-a întâmplat cu Ucraina. În momentul în care au început ruşii să fie glumeţi în Marea Neagră, navele de croazieră mari au decis că nu-şi pot asuma riscul să vină aici. Veneau mult prin 2014 în Portul Constanţa, dar atunci ne-au prins cu pantalonii în vine, pentru că era proiectul de reabilitare a zonei Peninsulare a oraşului, ceea ce turiştii străini, mulţi bătrâni, nu au înţeles. Au găsit un şantier“, explică Diana. Nu doar un şantier au găsit, ci şi o zonă fără toalete publice sau magazine de unde se pot cumpăra suveniruri. „Depinde de nivelul de educaţie al fiecăruia, de ce-şi doreşte să vadă. Oricât de mult încerc eu să le prezint lucrurile frumoase, depinde şi de el cât de interesat este el de poveştile pe care eu le spun sau poate vrea doar să facă shopping. Cazinoul, pe de o parte era încântarea că-l văd, pe de altă parte era tristeţea că e în starea în care este. Chiar se vede de pe vasul de croazieră“, mai spune Diana Slav.
Ce se va întâmpla în anii următori
Nicolae Dan Tivilichi, director general Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime“ SA Constanţa, declară că situaţia actuală pare să se schimbe: „Veştile încurajatoare de rezervare a danei de pasageri a portului Constanţa de către nave de pasageri maritime, atât în sezonul 2019, cât şi în sezonul 2020, creează premisele revenirii în Marea Neagră a navelor de croazieră de mari capacităţi, prin testarea destinaţiei în 2019 şi deschiderea mai multor sosiri în 2020.“ De asemenea, directorul general a subliniat că trendurile din Marea Neagră sunt într-o continuă mişcare, iar România, ca membră UE şi NATO, reprezintă un pol de stabilitate în zonă. „Din informaţiile noastre, turiştii îşi manifestă cererea faţă de această zonă. Companiile de croazieră găsesc atractivă pentru turismul de croazieră această regiune neexplorată suficient“, mai spune Nicolae Dan Tivilichi.

http://adevarul.ro/locale/constanta/analizA-instabilitatea-marea-neagra-distanta-navele-croaziera-maritima-zero-vizite-portul-constanta-2018-1_5aeec866df52022f75a3b0e4/index.html

 

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a încheiat un contract de achiziționare transformatoare electrice cu firma Telecomponenti Romania SRL.

Valoarea contractului este de 107.865 lei.

Potrivit licitatiapublica.ro, obiectul contractului este : pentru a se asigura paramentrii de calitate și de continuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor este necesară achiziția de transformatoare electrice de putere după cum urmează- Transformator 20/6/0,4 KV 1000KVA – 1 buc., Transformator 20/6/0,4 KV 630KVA – 1 buc.

Despre firma câștigătoare

Telecomponenti Romania SRL este o societate înființată în 2001, în București, Sector 4.

Potrivit Registrului Comerțului, consultat la data de 06.05.2018, firma are un capital social de 26.000 lei, integral vărsat, compus din 2600 părți sociale, fiecare a câte 10 lei.

Asociat unic al societății este Gaudino Vincenzo, născut la data de 12.10.1948, în Acerra (NA),Italia. Acesta este și administratorul firmei.

Domeniul de activitate principal este ”fabricarea altor produse din material plastic”.

Conform Ministerului de Finanţe, pentru anul 2016, societatea a raportat o cifră de afaceri netă de 3.976.888 de lei și o pierdere de 1.034.249 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-constanta-va-achizitiona-transformatoare-electrice-de-la-o-firma-din-bucuresti-document-658247.html

 

În cadrul conferinței de presă susținută la sediul ALDE din Constanța, președintele formațiunii, Călin Popescu Tăriceanu a punctat câteva elemente strategice privind dezvoltarea la nivel macro economic, având avantaj prin prisma Portului Constanța, aflat la granița dintre orient și occident. Tăriceanu a făcut o vizită în Port, vineri, alături de mai mulți colegi de partid.

„În prima parte a zilei, am fost în portul Constanţa, am avut o discuţie foarte aplicată cu conducerea Administraţiei Portului Constanţa pe problemele legate de rolul pe care îl poate juca portul Constanţa, căile de navigaţie maritimă şi fluvială, în dezvoltarea economică a României şi a regiunii în care iradiază activităţile maritime, portuare, comerciale. A fost, pentru mine, un prilej foarte bun de a constata că, la nivelul conducerii Administraţiei Portului Constanţa, sunt oameni care au o viziune amplă, de perspectivă, privind rolul pe care îl are un port maritim, ca plămân prin care economia respiră”, a spus Tăriceanu, în cadrul conferinţei de presă.

Pe lângă portul maritim, Tăriceanu a subliniat și importanţa Dunării ca principală arteră fluvială de schimburi comerciale.

„M-am bucurat foarte mult, de asemenea, că în aceste discuţii am văzut atenţia pe care o acordă rolului Dunării, ca principală arteră fluvială de schimburi comerciale, rolul pe care-l poate juca în prezent şi mai ales în viitor pentru a ajuta la dezvoltarea diferitelor fluxuri de transport pe această zonă, dând astfel posibilitatea României să devină un actor important pe diferite zone, cum ar fi piaţa energiei, piaţa cerealelor sau alte produse”, a spus Tăriceanu, la Constanța.

Cu privire la avantajele conferite de Portul Constanța prin poziția sa strategică, Tăriceanu a afirmat că România poate fi un punct de intrare în Europa pentru ţările din Orient. „Am văzut care sunt perspectivele de dezvoltare viitoare la care vreau să am o contribuţie, pentru că eu cred că România poate să devină un punct de legătură, de intrare în Europa, pentru ţări din Orientul Mijlociu mai ales, dar şi, bineînţeles, pentru Orientul Îndepărtat, aici mă refer la ţările în frunte cu China, care cunosc o dezvoltare economică remarcabilă”, a susţinut președintele ALDE.

În vizită la Universitatea Ovidius

După Portul Constanța, liderul formațiunii a vizitat Universitatea Ovidius,

Unde s-au purtat discuții despre rolul elitelor în societate. „Le-am vorbit studenților în special despre rolul elitelor. Eu consider că o ţară este cu atât mai puternică, mai influentă, mai valoroasă, cu cât are elite intelectuale mai puternice şi aici este evident că rolul mediului academic este esenţial. (…) Şi în perioada când am fost prim-ministru, dar şi acum, susţin cu tărie învăţământul de nivel înalt, învăţământul universitar, în care trebuie să consfinţim să facem investiţii în infrastructură, dar nu numai. Trebuie să înţelegem că fără salarii care să fie atractive, motivante, nu putem să aducem oameni de valoare în universităţi, (…), nu putem fără investiţii în infrastructură să atragem studenţii şi să asigurăm formarea generaţiilor viitoare”, a declarat Tăriceanu.

Despre investiții: ”Au scăzut față de perioada în care eu eram prim ministru”

De asemenea, președintele ALDE a mai subliniat și împortanța investițiilor în domeniul cercetării ştiinţifice. „Investițiile din România au scăzut față de perioada când eu eram prim-ministru, când aceste investiții erau de 1 % din PIB. (…) Cred că este esenţial ca România să fie competitivă în această lume globalizată, investiţia în cercetare. (…) Cred că în perioada următoare, având în vedere evoluţia pozitivă a economiei, fondurile care vor fi alocate pentru învăţământ şi cercetare vor fi în creştere”, a completat Călin Popescu Tăriceanu, în cadrul conferinței de la sediul ALDE Constanța.

https://www.replicaonline.ro/tariceanu-romania-poate-sa-devina-un-punct-de-legatura-de-intrare-in-europa-pentru-orient-354355/

 

Deși anul 2017 a fost un an mai slab pentru portul Constanța, traficul de mărfuri înregistrând o diminuare de 2,21%, operatorii portuari listați pe piața de capital au înregistrat evoluții financiare pozitive.

★ ★ ★

Compania Oil Terminal a manipulat 3,163 milioane tone de țiței, 705 mii tone de benzină, 1,154 milioane tone de motorină, 211 mii tone de păcură și 429 mii tone de produse chimice. În total. În 2017, a derulat 5,662 milioane tone de mărfuri, cu 4,60% mai puțin decât în 2016.

Veniturile totale ale companiei au fost de 158,781 milioane de lei, în scădere cu 2,1% față de cele realizate în 2016. Iar profitul brut s-a diminuat cu 73,1%, ajungând la 5,234 milioane de lei.

★ ★ ★

În anul 2017, compania Socep a manipulat 3,196 milioane tone de mărfuri, în creștere cu 20,79% față de anul precedent. În schimb veniturile totale s-au diminuat cu 2,74%, ridicându-se la 66.885.833 lei. La rândul său, profitul brut a scăzut cu 64,12%, ajungând la 4.478.182 lei.

★ ★ ★

Pe fondul revigorării traficului de minereuri și materii prime energetice, compania Comvex a realizat venituri totale de 67.494.100 lei, în 2017, în creștere cu 18,22% față de anul precedent, și un profit brut de 6.306.604 lei, mai mare cu… 235,96%.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-companiile-portuare-socep-comvex-si-oil-terminal-au-facut-profit-in-2017-347870?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Evoluția fluxurilor de mărfuri, în anul 2018, este încurajatoare pentru canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari. Potrivit datelor puse la dispoziția cotidianului „Cuget Liber”, de Liviu Babi, șef de serviciu în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile, în primele patru luni ale acestui an, traficul pe canalele navigabile a fost de 9,001 milioane de tone capacitate, cu 5,86% mai mare față de aceeași perioadă din 2017. Au fost transportate cu 11,52% mai multe mărfuri decât în aceeași perioadă din 2017, respectiv 3,794 milioane de tone.

Principalele categorii de mărfuri transportate pe cele două canale navigabile au fost: minereuri metalifere, produse de minerit și exploatare de carieră, produse agricole, cocs, produse rafinate din petrol și cărbune. Comparativ cu 2017, în această perioadă au fost înregistrate creșteri la produse chimice (+113%), mașini și utilaje (+80%), metale și produse din metal (+66%), cocs și produse rafinate din petrol (+40%).

În perioada ianuarie – aprilie 2018, Canalul Dunăre – Marea Neagră și Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari au fost tranzitate de 5.435 de unități navale, comparativ cu 5.111 unități navale înregistrate în aceeași perioadă a anului 2017.

Distribuția traficului de mărfuri în funcție de proveniență sau destinație în perioada ianuarie – aprilie 2018 a fost următoarea: România – 51%, Serbia – 18%, Bulgaria – 15%, Ungaria – 8%, Austria – 4%, Moldova – 1% și Germania – 1%.

Este de așteptat ca traficul de mărfuri să crească continuu, stimulat de condițiile bune de navigație pe Dunăre și de evoluția constant crescătoare a economiei internaționale. Pe de altă parte se estimează că recoltele anului 2018 vor fi mai bune decât cele din 2017 și că va fi mai multă marfă pentru export.
În anul 2018, continuă lucrările de dragaj pe Dunăre, pentru asigurarea adâncimilor minime de navigație. Ca urmare, importatorii și exportatorii vor fi încurajați să folosească transportul fluvial, mult mai eficient decât cel rutier și feroviar.

Potrivit avertizărilor către navigatori lansate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos, începând cu data de 7 mai 2018, pe Dunărea fluvială, între km 676 și km 678, execută lucrări draga „Rapide Dredger 2”. Iar începând cu data de 9 mai 2018, complexul de dragaj „Filești 3”, cu șalandele „Siret 2” și „Siret 8”, va executa lucrări pe Dunărea fluvială, între km 304 și km 310, pentru asigurarea condițiilor de navigație recomandate de Comisia Dunării.

★ ★ ★

Optimismul se reflectă și în proiectul de venituri și cheltuieli, al Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile, pentru anul 2018. Aceasta și-a propus să realizeze venituri totale de 74.986.580 lei, mai mari cu 2,58% față de cele prevăzute pentru anul 2017, și un profit de 2,5 milioane de lei, în creștere cu 19,05%.

Pe de altă parte, CNACN intenționează să atragă 569.080 lei din fonduri europene, cu 80,91% mai mult față de anul 2017 și să realizeze investiții în valoare de 197,304 milioane de lei, în creștere cu 93,43%.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-traficul-de-marfuri-a-crescut-cu-peste-11-la-suta-pe-canalele-navigabile-347868?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

  • Economie

08.05.2015

 

Premierul Viorica Dăncilă şi liderul PSD au făcut luni, după şedinţa BPN al PSD, o serie de declaraţii pe tema legilor parteneriatului public-privat şi a achiziţiilşor publice, dând asigurări că vor fi adoptate curând. Dragnea i-a cerut Vioricăi Dăncilă să aibă o discuţie „foarte fermă” cu miniştrii avizatori.

„În cel mai scurt timp, prima (adoptată – n.r.) va fi legea parteneriatului public-privat şi pe urmă legea achiziţiilor publice. După cum ştiţi, se află în transparenţă şi noi sperăm ca într-o săpătmână să putem să rezolvăm. La legea achiziţiilor publice luăm modelul german”, a spus premierul.

Dragnea: Premierul trebuie să aibă o discuţie foarte fermă cu miniştrii

La rândul său, Liviu Dragnea a spus că i-a cerut premierului Viorica Dăncilă să aibă ”o discuţie foarte fermă” cu miniştrii avizatori la OUG privind parteneriatul public-privat, cărora să le spună că ”partidul” nu acceptă să nu fie adoptată joia viitoare. „Şi eu, şi colegii din BPN i-am cerut doamnei prim-ministru să aibă o discuţie foarte fermă cu toţi miniştrii avizatori pentru această ordonanţă şi să le transmită că partidul nu acceptă ca în şedinţa de Guvern de joia viitoare să nu se adopte OUG privind parteneriatul public-privat, pentru că s-a întârziat suficient de mult”, a declarat liderul PSD. Liviu Dragnea a precizat că este vorba despre ”proceduri simple care vor fi adoptate prin OUG, care să comprime termenele şi o lege clară care să nu dea naştere la interpretări şi care să dea siguranţă şi autorităţii publice, şi investitorului privat, şi funcţionarilor care vor fi implicaţi în aceste proceduri”.

Investiţiile au fost frânate de birocraţie
În ce priveşte Legea achiziţiilor publice, Dragnea a spus că problema principală n-a fost niciodată în România lipsa de bani, ci procedurile birocratice şi frâna “S-a discutat şi despre legea achiziţiilor publice, este finalizată, pusă în procesul de transparenţă. Urmează să mai aibă în aceasta săptămâna (premierul – n.r.) întâlniri cu reprezentanţii administraţiilor locale şi dacă vor conveni, vor completa, îmbunătăţi legea, pentru că este şi aici o lege care a reprezentat o frână în investiţiile şi mari, şi mici din România. (…) Problema principală n-a fost niciodată în România lipsa de bani, ci procedurile birocratice şi frâna. Şi acum în ministere încă mai există oameni prin eşaloanele doi, poate chiar patru, care fac orice ca să blocheze astfel de investiţii”, a afirmat Dragnea.

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/dancila-legea-parteneriatului-public-privat-legea-achizitiilor-publice-vor-adoptate-curand-dragnea-s-a-intarziat-suficient-mult-1_5af05b55df52022f75afc099/index.html

 

Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2017, un număr de 281.000 de persoane inactive doreau să lucreze, dar fie nu căutau de lucru, fie nu erau disponibile să înceapă lucrul.

★ ★ ★

În anul 2017, un număr de 207.000 de persoane ocupate cu program parțial erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate.

★ ★ ★

Investițiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera, până în anul 2040, venituri de peste 26 miliarde de dolari, la bugetul statului, și vor aduce un plus de 40 miliarde de dolari la produsul intern al României, se arată într-un raport Deloitte, realizat la solicitarea Asociației Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN).

★ ★ ★

Grupul Arcelor Mittal a anunțat că a primit, din partea Comisiei Europene, acordul de a cumpăra cea mai mare oțelărie din Europa, aflată la Ilva, Italia. După efectuarea tranzacției, Arcelor Mittal va trebui să vândă mai multe unități de producție, printre care și combinatul siderurgic de la Galați.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-economia-pe-scurt-347951?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie