Revista presei

Porturile românești au cea mai mare creștere de trafic de mărfuri de pe piața Mării Negre – Revista presei 21 – 22 Martie 2019

  • Port Constanța

22.03.2019

 

Porturile maritime românești au început anul spectaculos, cum de mult timp nu s-a mai întâmplat. Traficul general de mărfuri a crescut cu 18,89% în lunile ianuarie – februarie 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018. Împreună, porturile Constanța, Midia și Mangalia au derulat 9.646.748 tone.

Cum se explică acest impresionant salt? În primul rând, prin creșterea cu 41,07%, față de perioada ianuarie – februarie 2019, a cantităților de cereale și semințe uleioase derulate. Au contribuit, de asemenea, și alte grupe de mărfuri cu pondere ridicată în traficul total: minereurile și deșeuri metalice (+36,19%), cărbunii (+ 47,40%), produsele petroliere (+4,58%) și mărfurile containerizate (+6,48%).

În al doilea rând, transportatorii au beneficiat de o iarnă blândă, astfel că rețelele feroviare și rutiere care leagă porturile cu țara și Europa n-au mai fost blocate de zăpezi, iar navigația pe Dunăre nu a mai fost afectată de secetă ori îngheț.

Traficul maritim a fost de 7.454.439 tone (în creștere cu 11,17% față de aceeași perioadă din 2018), iar cel fluvial, de 2.192.309 tone (mai mare de 55,63%).

XXX
Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 8.230.022 tone de mărfuri, în creștere cu 22,15% față de ianuarie – februarie 2018. Saltul s-a datorat creșterii exportului de cereale și semințe uleioase provenite din România, Serbia și Ungaria, cu 40,90%, a traficului de produse petroliere, cu 26,68%, și a celui de minereuri și deșeuri metalice, cu 37,28%.

În structura fluxurilor de mărfuri s-au produs schimbări semnificative. Dacă în primele două luni din 2018, cerealele și semințele uleioase au avut o pondere de 28,05%, în ianuarie – februarie 2019 au reprezentat 32,33% din fluxul total de mărfuri. Ponderi importante au înregistrat: minereurile și deșeurile metalice (19,41%), mărfurile containerizate (12,44%), hidrocarburile (12,70%), îngrășămintele și produsele chimice (9,44%), combustibilii solizi (6,83%), precum și produsele metalice (4,00%).

În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 1.024.023 tone, respectiv 100.370 TEU (containere standard), fiind cu 6,54% mai mare în tone, însă cu 3,83% mai mic în TEU.

XXX
În lunile ianuarie – februarie 2019, portul petrolier Midia a derulat un trafic total de 1.395.938 tone de mărfuri, cu doar 2,01% mai mare decât în aceeași perioadă din 2018. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 94,74% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, s-au remarcat printr-o creștere modestă, de numai 2,16%.

XXX
Surpriza o reprezintă micuțul portul Mangalia, care a manipulat 17.580 tone de mărfuri, cu 115,70% mai mult decât în ianuarie – februarie 2018. În structură, cimentul reprezintă 79,35% din traficul total, iar produsele petroliere 18,45%.

XXX
Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 40,22 milioane de tone de mărfuri, în primele două luni ale anului 2019, în creștere cu doar 0,2% față de perioada de referință din 2018.

Porturile din Ucraina au manipulat 23 milioane tone de mărfuri, în creștere cu 12,5% față de ianuarie – februarie 2018. Cantitățile de cereale au crescut cu 35,5%, ajungând la 8,5 milioane tone, iar cele de minereu, cu 25%, totalizând 4,6 milioane tone. Traficul de containere a fost de circa 20.500 TEU, situându-se la același nivel cu cel din primele două luni ale anului 2018.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-porturile-romanesti-au-cea-mai-mare-crestere-de-trafic-de-marfuri-de-pe-piata-marii-negre-371331?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

 

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța, Midia și Mangalia, în perioada ianuarie – februarie 2019, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de aceeași perioadă din 2018):

a) în creștere față de anul precedent
– cereale – 2.313.296 tone (+49,64%);
– produse petroliere – 1.334.073 tone (+4,58%);
– articole diverse – 1.025.506 tone (+6,48%);
– minereuri de fier, deșeuri de fier – 854.533 tone (+102,03%);
– minereuri și deșeuri neferoase – 743.310 tone (+0,22%);
– îngrășăminte – 727.025 tone (+34,03%);
– cărbune – 562.384 tone (+47,40%);
– semințe uleioase – 351.414 tone (+2,43%);
– produse metalice – 328.947 tone (+7,26%);
– minerale brute sau prelucrate – 73.722 tone (+46,32%);
– produse alimentare – 48.562 tone (+10,64%);
– sticlă, sticlărie și produse ceramice – 23.573 tone (creștere de 8 ori);
– animale vii – 10.490 tone (+49,51%);
– celuloză și deșeuri de hârtie – 6.618 tone (+83,83%);
– articole fabricate din metal – 4.260 tone (creștere de 3,72 ori);

b) în scădere față de anul precedent
– petrol brut – 1.036.599 tone (-13,65%);
– produse chimice – 96.950 tone (-21,86%);
– lemn, plută – 44.743 tone (-5,65%);
– ciment – 30.561 tone (-21.92%);
– echipamente, mașini – 30.172 tone (-56,90%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-371333?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Grupul olandez Damen Shipyards va construi primul său vas de croazieră la șantierul din Mangalia, la care deține o participație de 49%, preluată anul trecut de la sud-coreenii de la Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering. Damen a semnat un acord pentru construcția unui mega-iaht de peste 150 metri, contract care marchează debutul olandezilor pe segmentul de vase de croazieră. Operatorul norvegian de linii de croazieră de lux SeaDream Yacht Club și Damen au semnat, recent, un contract pentru construcția unui vas de croazieră cu o lungime de 155 metri. Nava, botezată Mega Yacht, va fi pregătită pentru călătorii în întreaga lume, inclusiv în zone polare și tropicale.

Vasul va fi construit și echipat integral pe șantierul din Mangalia, în colaborare cu furnizori de top din industria de croaziere. Construcția va începe în luna octombrie, livrarea fiind programată pentru luna septembrie a anului 2021.

Contractul cu SeaDream Yacht Club este primul acord pentru construcția unei nave de croazieră din istoria Damen și va fi derulat prin intermediul Damen Cruise, divizie înființată în 2018. Grupul Damen, prezent în România din 1999, prin intermediul șantierului omonim de la Galați, a preluat, anul trecut, managementul operațional al șantierului naval Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI), în baza unui acord de asociere cu statul român. Damen deține 49% din acțiunile șantierului, pachet preluat de la compania sud-coreeană Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering, restul de 51% revenind statului român, prin intermediul societății Șantierul Naval 2 Mai SA. Damen Mangalia este cel mai mare șantier naval din portofoliul grupului olandez, portofoliul ce include 36 de șantiere de construcții și reparații de nave la nivel internațional.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/foto-olandezii-de-la-damen-intra-pe-piata-vaselor-de-croaziera-cu-un-mega-iaht-construit-la-mangalia-18946820

 

Curtea de Conturi a României a publicat raportul pentru anul 2017. Una dintre entităţile vizate de Curtea de Conturi a României este şi societatea Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA.

Potrivit documentului publicat, în perioada 17.05.2013-17.02.2016, Ministerul Transporturilor, în calitatea sa de autoritate publică tutelară, nu a respectat prevederile legale din OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, respectiv nu a propus numirea, cu respectarea dispoziţiilor legale, a unor noi membri ai Consiliului de Administraţie la Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile (CN ACN) SA, ca urmare a respingerii Planului de Administrare revizuit în data de 17.05.2013.

Curtea de Conturi a României a analizat cauzele nerespectării prevederilor legale din OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice la CN ACN SA în perioada 17.05.2013-17.02.2016 și a dispus măsurile care se impun potrivit legii.

Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA, în datele Registrului Comerţului

Înfiinţată în anul 1998, compania are sediul social în comuna Agigea. Capitalul social subscris, de 1.0158.000 de lei, integral vărsat, este compus din 1.015.800 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este 10 lei. CN ACN SA Constanţa este controlată de Fondul Proprietatea SA, cu 20% din capitalul social, şi Statul Român, cu 80% din capitalul social. CN ACN SA desfășoară activităţi de servicii anexe transportului pe apă.

În anul fiscal 2015, societatea cu 419 salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 50.477.723 de lei și un profit de 5.018.240 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, compania a avut 419 salariaţi, o cifră de afaceri de 47.322.474 de lei și un profit de 3.083.693 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 419 salariaţi, cifră de afaceri de 45.567.045 de lei și un profit de 3.412.014 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/raportul-pentru-anul-2017-curtea-de-conturi-a-romaniei-a-scos-la-iveala-abateri-ale-ministerului-transporturilor-la-cn-acn-687235.html

 

Portul Constanţa a angajat o firmă din Otopeni cu un singur angajat să-i contruiască o hală auto, pe baza unui contract de aproape 1,5 milioane de lei, încheiat în urma unei proceduri simplificate de achiziţie, fără licitaţie. Societatea ilfoveană va fi ajutată de încă un constructor, de această dată din Mizil, pentru a duce la capăt lucrările din Constanţa.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Costanţa (CN APMC) a atribuit pe 11 martie 2019 un contract privind „PT+ execuţie hală parc auto”, pe baza unei proceduri simplificate de achiziţie, fără organizarea de licitaţie electronică, iniţiată pe 6 decembrie 2018.

Valoarea estimată iniţial a contractului a fost de 1.500.000 lei, fără TVA, iar câştigătoarea desemnată, singura înscrisă în cursă, de altfel, s-a angajat să realizeze lucrările pentru 1.480.000 lei. Este vorba despre MGD Concept SRL din Otopeni, reprezentată de Elif Mantea, care va fi susţinută de terţul Tehnomontaj Construct SRL din Mizil, reprezentată de Constantin Ion Rusu.
Datorii impresionante

MGD Concept SRL a fost înfiinţată în 2015 şi are un profil interesant. Firma care vine din Otopeni, alături de alta din Mizil, să contruiască o hală auto în Portul Constanţa, a raportat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de numai 1.193.802 lei şi un profit net de 270.621 lei. MGD Concept SRL are un singur angajat, performanţă pe care a reuşit-o abia în 2017, pentru că în primii ani de funcţionare nu a avut niciunul.

În plus, firma are, potrivit ultimului bilanţ fiscal, datorii totale de 12.454.322, adică de 12 ori mai mari decât cifra de afaceri. Cât despre firma susţinătoare din Mizil, aceasta a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 3.161.797 lei şi un profit net simbolic, de 9.517 lei, cu 31 de angajaţi, precum şi datorii de 6.411.876 lei.

https://www.replicaonline.ro/portul-constanta-a-tocmit-o-firma-cu-un-singur-angajat-sa-construiasca-o-hala-auto-385786/

 

Reprezentanții ITF Romania și cei ai Federației Europene a Transportatorilor din România pentru sectorul maritim/portuar – Federația Națională a Sindicatelor Portuare (FNSP) și Sindicatul Liber al Navigatorilor din Flota Maritima Comerciala (SLN), organizează un meeting și o conferință de presă pentru susținerea acțiunii transportatorilor europeni din data de 27 martie care are loc la Bruxelles.

Aceste acțiuni sunt premergătoare alegerilor parlamentare europene și vor să atragă atenția asupra unor probleme grave cu care se confrunta transportatorii europeni și care ar trebui sa fie în atenția viitorilor parlamentari europeni.

Prin intermediul unui comunicat de presă, aceștia au transmis o serie de cereri:

un transport echitabil prin eliminarea dumpingului social și a competition neloiale la nivel european,

o lege echivalenta cu Jones Act din SUA(1920) și anume sa se impună transportatorilor maritimi respectarea legislației europene privind condițiile de munca și viata și a bordul navelor care nu au pavilionul tarilor uniunii europene

locuri de munca pentru transportatorii europeni

„Modelul de Uniune Europeană a fost unul de succes care a creat plus valoare dar este o problema a distribuirii acestei plus valori care nu a ajuns și la cei care au creat-o ci în mâinile a unui mic număr de oameni. Materialul atașat exprima mai pe larg acțiunile transportatorilor europeni din 22 si 26-29 martie 2019 din întreaga europă.

Opriți dumpingul social și exploatarea salariilor

Transportul menține Europa în mișcare. Toți depindem de serviciile de transport pentru călătorii și comerț, iar milioane de europeni lucrează în acest sector.

Din păcate, transportul european este în pericol. Concurență necorespunzătoare și practicile comerciale nedorite dăunează serviciilor de calitate, subminează drepturile lucrătorilor și sporesc riscurile privind siguranță pentru toată lumea.

Dumpingul social afectează lucrătorii din transporturi din întreagă Europa:

Lucrătorii trimiși în alte țări sunt deseori plătiți mai puțin decât angajații locali.

Depășirea orelor de muncă, deoarece angajatorii și guvernele ignoră regulile privind timpul de odihnă.

Locuri de muncă distruse de concurență neloială pe bază costurilor, nu a calității.

Companiile internaționale adopta cele mai ieftine contracte, lăsând lucrătorii fără acces clar la asistentă medicală și securitate socială.

Lucrătorii obligați să încheie contracte precare și pe termen scurt .

Subcontractarea constanța și falșii angajatori duc la ruperea legăturii dintre angajați și angajatori.

În ultimele decenii, politicienii de la nivel european și național au impus un sector de transport mai liber, mai integrat și mai competitiv. Cu toate acestea, nu au stabilit niciodată norme internaționale corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii, întreprinderile și cetățenii.

Companiile expuse concurenței excesive reacționează cu dumpingul social. Ei evită sau abuzează de reglementările sociale în numele profiturilor pe termen scurt.

Acest dumping social împinge în jos salariile și condițiile de muncă pentru sectorul transporturilor din întreagă Europa, adâncind diferențele între persoane din diferite grupuri naționale și profesionale. Acest lucru nu este nu este doar o amenințare la adresă locurilor de muncă în transporturi-este un pericol real pentru coeziunea socială și credința oamenilor într-o societate europeană deschisă,“ se arată în comunicatul de presă

Federația Națională a Sindicatelor Portuare și Sindicatul Liber al Navigatorilor susțin acțiunile transportatorilor europeni

 

Anul trecut, România a exportat produse agroalimentare în valoare de aproximativ 6,4 miliarde de euro, cu numai 1,2% mai mult decât în 2017, iar deficitul comercial a sărit de 1,2 de miliarde de euro, faţă de 1 miliard în 2017. Aceasta în condiţiile în care fermierii români au avut printre cele mai mari producţii la hectar din istorie la culturi precum grâul, porumbul sau floarea soarelui.

Producţia de cereale a anului a depăşit 30 de milioane de tone, faţă de aproximativ 27 de milioane cu un an în urmă.

Producţiile record la principalele culturi agricole de anul trecut nu au ajutat prea mult la reducerea deficitul comercial cu produse agroalimentare, indică ultimele date ale Institutului Naţioanal de Statistică aferente lui 2018 furnizate ECONOMICA.NET. După ce în 2017 s-a trecut peste pragul de 1 miliard de euro în favoarea importurlor, anul trecut deficitul comercial a depăşit 1,2 miliarde de euro.

Cel mai nefast an din acest punct de vedere a fost însă 2017, un alt an record pentru producţia de cereale. Atunci exporturile au fost de numai 4,8 miliarde de euro la importuri de 6,5 miliarde de euro, rezultând un deficit comercial de 1,7 miliarde de euro.

În ceea ce priveşte exporturile din 2018, 20,2% au fost generate de trei mari traderi de cereale-Nidera (actualmente COFCO), controlat de un grup chinez, ADM România Trading, filială locală a unei mari companii americane şi elveţienii de la Ameropa Grains. Aceştia au rămas practic pe poziţiile lor raportate de INS şi în 2017, cu diferenţa că atunci cei trei au generat 19% din valoarea totală a exporturlor de produse agroalimentare ale României.

În rest, în clasamentul celor mai mari 15 exportatori de produse agroalimentare există opt distribuitori de cereale (traderi), cei trei mari producători de ţigarete cu fabrici la nivel local- British American Tabacco, JTI şi Philip Morris şi trei producători din industria alimentară-producătorul de ulei Bunge, producătorul de cereale Agro Chirnogi, deţinut de mai mulţi oameni de afaceri libanezi şi singura compania cu capital autohton Cerealcom Dolj SRL. Aceasta din urmă este controlată de omul de afaceri Mihai Anghel care ocupă locul 14, faţă de 13 cu un an în urmă.

Anghel, care exportă încă de acum patru ani aproximativ toată producţia realizată, exploatează în jur de 24.000 de hectare şi a înregistrat anul trecut exporturi în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro.

TOP EXPORTATORI ALIMENTE 2018             TOP EXPORTATORI ALIMENTE 2017

1 SC NIDERA ROMANIA SRL                              SC NIDERA ROMANIA SRL
2 SC ADM ROMANIA TRADING SRL                SC ADM ROMANIA TRADING SRL
3 SC AMEROPA GRAINS SA                                SC AMEROPA GRAINS SA
4 SC CARGILL AGRICULTURA SRL                  SC CARGILL AGRICULTURA SRL
5 BRITISH AMERICAN TOBACCO                     BRITISH AMERICAN TOBACCO
6 GLENCORE AGRICULTURE B.V.                   GLENCORE AGRICULTURE B.V.
7 SC BUNGE ROMANIA SRL                               PHILIP MORRIS ITALIA SRL
8 SC CHS AGRITRADE ROMANIA                    SC BUNGE ROMANIA SRL
9 PHILIP MORRIS INTERNATIONAL              PHILIP MORRIS INTERNATIONAL
10 PHILIP MORRIS ITALIA                                 SC JT INTERNATIONAL
11 SC JT INTERNATIONAL                                  SC AGRO-CHIRNOGI SA
12 SC AGRO-CHIRNOGI SA                                 SC CHS AGRITRADE
13 SILOTRANS SRL CONSTANTA                      SC CEREALCOM DOLJ SRL
14 SC CEREALCOM DOLJ SRL                            NIDERA B.V.
15 JT INTERNATIONAL ITALIA SRL                 SWISS CAPS AG
SURSA: INS

Menţionăm că din datele Ministerului Agriculturii, anul trecut producţia de cereale a fost de aproximativ 30 de milioane de tone, faţă de 27 de milioane de tone în 2017.

La floarea soarelui am realizat peste 3,35 milioane de tone şi suntem pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), fiind cea mai mare producţie de până acum. La porumb, producţia a depăşit 18 milioane de tone, recolta de grâu din 2018 a depăşit 10,2 milioane tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul 2017, iar recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,8 milioane de tone, în creştere uşoară (sub 1%) faţă de anul anterior.

https://www.economica.net/top-15-exportatori-alimente_166351.html

 

21.03.2019

 

Marti a avut loc o intalnirea intre sefi ai MInisterului de Externe si reprezentanti ai cailor ferate georgiene, privind crearea unei rute de transport Marea Neagra – Marea Caspica (vezi foto, sursa: dnd.com.pk).

Secretarul de stat Maria Magdalena Grigore s-a intalnit marti cu delegatia companiei Cai Ferate Georgiene, formatat din directorul general, David Peradze, seful Departamentului de Dezvoltare a Afacerilor si Relatii Internationale, Ketevan Hundadze si reprezentantul in cadrul Organizatiei pentru Cooperarea Cailor Ferate, Zurab Kozmava, potrivit unui comunicat de presa al ministerului roman.

Delegatia s-a aflat in Romania pentru discutii cu oficiali si reprezentanti ai institutiilor de profil pe tema dezvoltarii cooperarii romano-georgiene in domeniul transporturilor. Punctul focal al discutiilor a vizat aspectele concrete legate de transpunerea in realitate a proiectului Rutei de transport marfuri Marea Neagra-Marea Caspica.

Ruta de transport marfuri Marea Neagra – Marea Caspica este un proiect lansat de Romania si Turkmenistan, care vizeaza crearea unei rute de transport inter-modal, maritim/fluvial si rutier/feroviar, intre Europa Centrala si de Nord si Caucazul de Sud si Asia Centrala, cu perspectiva conectarii la regiunea Asia-Pacific.

Ruta se bazeaza pe contiguitatea geografica a Romaniei, Georgiei, Republicii Azerbaidjan si a Turkmenistanului, a facilitatilor oferite de porturile Constanta (Romania), Poti (Georgia), Baku (Azerbaidjan) si Turkmenbasi (Turkmenistan), a conexiunii directe intre portul Constanta si fluviul Dunarea si, ulterior, a cursurilor de apa si canalelor interne de pe continentul european, cu accesarea Europei Centrale si de Nord.

Contextul lansarii proiectului este determinat, pe de o parte, de evolutiile impresionante in intreaga regiune in domeniul conectivitatii transportului de marfuri si modernizarii facilitatilor portuare, iar, pe de alta parte, de accentul deosebit pus de Uniunea Europeana pe conectivitate, evidentiat inclusiv prin adoptarea, in octombrie 2018, a Strategiei privind conectarea Europei si a Asiei.

Proiectul face obiectul unui Memorandum de intelegere, semnat recent de catre ministrul de externe, Teodor Melescanu, cu omologi ai sai din tari ale Asiei Centrale.

Potrivit Mariei Magdalena Grigore (foto stanga, mijloc), exista un nivel foarte bun al relatiilor dintre Romania si Georgia, reliefat, intre altele, de ritmul sustinut al contactelor bilaterale la toate nivelurile. A subliniat importanta transpunerii dialogului politic in actiuni concrete, cu obiectivul cresterii si diversificarii relatiilor comercial-economice bilaterale, inclusiv prin valorificarea oportunitatilor existente la nivel regional. A evidentiat necesitatea concertarii eforturilor pentru dezvoltarea conectivitatii intre Romania si Georgia, cu obiectivul crearii conditiilor necesare stimularii contactelor intre mediile de afaceri din cele doua tari, a turismului, relatiilor cultural-educationale si relatiilor people-to-people in ansamblu. A multumit partii georgiene pentru implicarea sa activa in transpunerea in realitate a proiectului rutei de transport marfuri Marea Neagra-Marea Caspica.

Coridor de transport, inclusiv feroviar, Romania – Georgia

 

Curtea de Conturi a României a publicat raportul pe anul 2017 cu privire la verificările efectuate. De altfel, mai multe societăţi naţionale şi locale au fost controlate de reprezentanţii curţii. Printre acestea se numără şi Şantierul Naval 2 Mai SA Mangalia.

La constituirea societăţii mixte din data de 22.01.1997, Şantierul Naval 2 Mai SA Mangalia a transferat societăţii mixte majoritatea activelor fixe, precum şi dreptul de folosinţă, pe durata societăţii, asupra unui teren în suprafaţă de 80,86 ha, pentru care societatea încasează o chirie în valoare de 48.000 de dolari pe an. Din activitatea de administrare a participaţiei la societatea mixtă nu a încasat dividende.

Cu privire la efectuarea inventarierii patrimoniului, s-a constatat organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor de inventariere fără respectarea prevederilor legale, respectiv: în decizia de inventariere nu s-au menţionat modul de efectuare a inventarierii, metoda de inventariere utilizată, gestiunile supuse inventarierii; listele de inventariere a imobilizărilor corporale aflate în curs de execuţie nu cuprind pentru fiecare obiect în parte, pe baza constatării la faţa locului: denumirea obiectului şi valoarea determinată potrivit stadiului de execuţie, pe baza valorii din documentaţia existentă (devize), precum şi în funcţie de volumul lucrărilor realizate la data inventarierii; pe ultima filă a listei de inventariere, gestionarul nu a menţionat dacă toate bunurile şi valorile băneşti din gestiune au fost inventariate şi consemnate în listele de inventariere în prezenţa sa; listele de inventariere nu sunt semnate în toate cazurile de gestionarul bunurilor inventariate şi nici nu au fost confirmate de Compartimentul de contabilitate; nu au fost întocmite situaţii analitice distincte pentru inventarierea elementelor de natura activelor care nu au substanţă materială, a datoriilor şi capitalurilor proprii. În timpul misiunii s-a emis Decizia de inventariere pentru anul 2018 în conformitate cu prevederile legale.

Cu privire la evaluarea elementelor deţinute cu ocazia inventarierii s-a constatat că în situaţiile financiare încheiate la finele anului 2017 nu este reflectată valoarea reevaluată a clădirii în care îşi desfăşoară activitatea. Această diferenţă este determinată de neînregistrarea în contabilitate a diferenţei de valoare stabilită prin Raportul de evaluare întocmit la finele anului 2016. Cu privire la constituirea de garanţii materiale şi băneşti pentru persoanele care îndeplinesc atribuţii de gestionar, s-a constatat faptul că pentru gestiunea de materiale nu a fost constituită garanţie gestionară, conform prevederilor legale în vigoare. În timpul misiunii au fost luate măsuri de remediere, fiind întocmit contractul de garanţie, urmând a fi deschis un cont de garanţii la o sucursală bancară.
Referitor la exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situaţiile financiare, s-a constatat neînregistrarea în contabilitate a obligaţiei de plată în sumă de 306 mii lei. La finele anului 2017, societatea înregistra creanţe neîncasate aferente mărfurilor vândute şi prestaţiilor efectuate în valoare totală de 14.425 mii lei, din care, pentru creanţe în sumă de 1.659 mii lei, exista acţiune în instanţă. De asemenea, s-a constatat că entitatea avea creanţe de încasat în valoare de 330 mii lei, faţă de care există o acţiune în instanţă pentru pretenţii în sumă de 259 mii lei, cu 70 mii lei mai puţin decât creanţa înregistrată. În timpul misiunii de verificare s-a înregistrat obligaţia de plată în sumă de 306 mii lei şi, totodată, s-a solicitat în instanţă majorarea cuantumului creanţei iniţiale de 259 mii lei, cu suma de 70 mii lei.

În concluzie, în urma misiunii de audit de conformitate s-a constatat faptul că modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli nu sunt în concordanţă, sub toate aspectele semnificative, cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea şi/sau nu se respectă, sub toate aspectele semnificative, principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii; gradul de răspândire în activitatea entităţii/entităţilor verificate a cazurilor de neconformitate a obiectivelor specifice cu criteriile de audit este redus.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/curtea-de-conturi-a-gasit-nereguli-privind-gestionarea-santierului-naval-2-mai-sa-mangalia-despre-ce-sume-este-vorba-687149.html

 

  • Economie

21.03.2019

 

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere organizează o licitaţie pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi proiectul tehnic de execuţie pentru drumul expres Constanţa-Tulcea.

Proiectul „Drum Expres Constanţa-Tulcea” este prevăzut în Master Planul General de Transport al României şi este inclus în Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020. Obiectivul general al proiectului este de a spori eficienţa economică a reţelei de transport din România şi de a aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte viteza de călătorie între Constanţa şi Tulcea, îmbunătăţind astfel şi conectivitatea la nivel regional. Proiectul satisface obiectivul de dezvoltare regională, Tulcea fiind poarta de intrare către Delta Dunării, cu resursele sale ecologice şi potenţialul turistic unice în lume.

Proiectul formează o parte a traseului între Constanţa şi regiunea de nord-est a României. şi are ca scop realizarea unui sector de drum expres între localităţile Ovidiu şi Tulcea, acesta făcând parte din strategia de implementare la nivel naţional pentru drumul expres cu denumirea generică „Dobrogea Expres”, indicativ DX8, cuprins în Masterplan, şi care realizează legătura între localităţile Constanţa – Babadag – Tulcea – Isaccea – Măcin – Brăila. Acesta va asigura baza necesară cererii de transport aflate în creştere şi un grad ridicat de siguranţă a traficului rutier.

Conform caietului de sarcini, o să dureze cel puţin trei ani până la finalizarea drumului, ţinând cont de timpul necesar elaborării documentaţiei, plus durata de execuţie a lucrărilor.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/este-oficial-pe-unde-va-trece-drumul-expres-constanta-tulcea-document-687150.html

 

Italia şi China vor intra într-o ‘nouă eră’ a cooperării, cu aşa-numita iniţiativă Belt and Road (BRI, Noul Drum al Mătăsii) şi cu alte proiecte, a declarat miercuri preşedintele chinez Xi Jinping, cu prilejul apropiatei sale vizite de stat în Italia, informează dpa.

Italia este hotărâtă să devină prima ţară din G7 care se va ralia iniţiativei BRI, un proiect de anvergură prin care se urmăreşte dezvoltarea de noi rute pe mare şi pe uscat între China, Eurasia şi Africa.

‘Cu această vizită, doresc să stabilesc, împreună cu liderii italieni, punctele de orientare pentru relaţiile noastre bilaterale, pentru a le conduce spre o nouă eră’, a spus Xi într-un editorial pentru cotidianul italian Corriere della Sera. ‘Suntem gata, împreună cu partenerii italieni, să construim Belt and Road – Noul Drum al Mătăsii’, a spus el, salutând legăturile ‘istorice, culturale şi geografice’ dintre Roma şi Beijing.

Xi a subliniat perspectivele investiţiilor chineze în Italia ‘în scopul creării unei noi ere pentru BRI în astfel de sectoare precum construcţia de nave maritime, aviaţia, aeronautica şi cultura’.
Liderul chinez, care se va afla în Italia de joi până sâmbătă, a omagiat moştenirea istorică a Romei Antice şi Renaşterii italiene.

Într-o notă mai ludică, el a declarat totodată că ‘tinerilor chinezi le plac pizza şi tiramisu’.

Oficiali ai SUA şi ai UE şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu intenţia Italiei de a se ralia BRI, pe fondul temerilor că acest lucru îi va prmite Chinei să-şi consolideze poziţiile chiar în inima Europei.

 

Un consorţiu de investitori ce a inclus fondul suveran polonez PFR a încheiat un acord de achiziţionare a DCT Gdansk, cel mai mare terminal portuar al Poloniei, de la proprietarul australian al acestuia, notează thenews.pl. Cei doi parteneri privaţi ai fondului suveran sunt PSA International şi IFM Global Infrastructure Fund (IFM), iar terminalul a fost cumpărat de la Global Infrastructure Fund II administrat de Macquarie Infrastructure and Real Assets din Australia.

https://www.zf.ro/business-international/fondul-suveran-polonez-este-parte-a-consortiului-care-a-cumparat-terminalul-portuar-dct-gdansk-cu-1-miliard-de-dolari-17949493

 

Tarom a adunat pierderi totale de circa 1,73 mld. lei în perioada 2009-2018, situaţia companiei fiind una delicată.

Un nou val de turbulenţe, generat de conflicte politice, loveşte iar Tarom, compania de stat cu pierderi de 130 de milioane de lei în 2018, ceea ce ar putea destabiliza activitatea transportatorului.
După ce săptămâna trecută Ministerul Transporturilor, acţionarul majoritar al companiei, a revocat întregul consiliu de administraţie fără a oferi vreo explicaţie, astăzi, Camera Deputaţilor a aprobat demararea unei anchete cu privire la activitatea Tarom în perioada 2007-2018. Deputaţi din Comisia pentru Transporturi urmează să facă o serie de verificări, ce vizează inclusiv modul în care au fost vândute anul trecut cele două aeronave Airbus A310. De altfel, încă din ianuarie compania de stat a fost lovită de primul val de turbulenţe, când premierul Viorica Dăncilă a trimis corpul de control pentru a face verificări la Tarom, legate de „respectarea dispoziţiilor legale privind organizarea companiei, dar şi a evalua circumstanţele în care cele două aeronave au fost vândute anul trecut.“

Mai mult, astăzi (21 martie), mandatul pe care îl are Werner Wolff (fost şef al reprezentanţei BMW Timişoara-Arad) ca director general interimar va expira. El a asigurat conducerea companiei aeriene de stat timp de un an şi patru luni, fiind numit la conducerea companiei în noiembrie 2018 (al patrulea director al Tarom în mai puţin de trei luni).

Nici reprezentanţii Tarom şi nici oficialii Ministerului Transporturilor nu au comentat situaţia de la compania de stat. Calculele ZF arată că Tarom a adunat pierderi totale de circa 1,73 miliarde de lei (368 milioane de euro) în perioada 2009- 2018, situaţia companiei fiind una delicată. „Se duc lupte politice care vor destabiliza activitatea Tarom. Orice situaţie de instabilitate aduce unei companii aeriene pierderi în plus şi afectează activitatea. Tarom ar trebui să se concentreze pe trecerea pe profit, pe omogenizarea flotei de avioane, pe reţinerea oamenilor din departamentul tehnic“, spune un expert în aviaţie. Tarom a pierdut în ultimii ani teren în faţa companiilor low-cost Wizz Air şi Blue Air, a trecut pe locul trei în topul transportatorilor după numărul de pasageri. În fiecare an, compania a trecut prin turbulenţe la nivelul conducerii, au fost numiţi şi ulterior revocaţi manageri interimari sau noi membri în consiliul de administraţie, în afara legii de guvernanţă corporativă.

Continuarea la: https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/haos-generat-de-noi-lupte-politice-tarom-a-ramas-fara-consiliu-de-administratie-va-intra-sub-o-noua-ancheta-iar-joi-expira-mandatul-directorului-general-17949379

 

22.03.2019

 

Ungaria ar putea construi în următorul deceniu o nouă cale ferată cu o lungime de 500 de kilometri care să conecteze o serie de oraşe importante din Ungaria, Serbia şi România, a declarat joi parlamentarul Fidesz, Janos Lazar, pentru cotidianul ungar Delmagyarorszag, informează MTI.

Janos Lazar a precizat că noua linie de cale ferată ar urma să conecteze oraşele Pecs, Baja, Subotica, Szeged, Hodmezovasarhely, Bekescsaba, Salonta, Oradea şi Debrecen iar proiectul ar costa 800 miliarde forinţi (2,6 miliarde euro). Janos Lazar a spus că a discutat acest proiect cu premierul Viktor Orbán care l-a acceptat.

Politicianul ungar a mai anunţat că Guvernele Serbiei şi Ungariei vor avea o şedinţă comună în luna aprilie, ocazie cu care va fi discutat şi proiectul noii căi ferate. Potrivit lui Janos Lazar, Guvernul Serbiei este dispus să sprijine financiar acest proiect. În plus, proiectul ar putea beneficia şi de finanţare de la Uniunea Europeană, având în vedere că este în linie cu strategia UE de dezvoltare a transporturilor.

Janos Lazar a mai spus că unele secţiunii ale căii ferate ar putea fi utilizate şi de trenurile suburbane, cum este de exemplu linia de tram-tren care este în prezent construită pentru a conecta Szeged şi Hodmezovasarhely. Lazar a estimat că unele secţiuni din viitoarea linie, precum cea dintre Pecs şi Baja sau cea dintre Szeged şi Bekescsaba ar putea fi finalizate până în 2022 iar întregul proiect ar putea fi finalizat în 8-10 ani.

https://www.economica.net/o-noua-cale-ferata-care-sa-conecteze-ungaria-serbia-si-romania-ar-putea-fi-construita-in-urmatorii-zece-ani_166449.html

 

Grupul Transmec a anuntat extinderea serviciilor sale intermodale prin lansarea unui serviciu de transport feroviar intre Romania si Polonia, care va dura 36 de ore.
Primul tren catre Lodz, in centrul Poloniei, a plecat din Oradea, Romania.

Serviciile de transport sunt furnizate in cooperare cu P&O Ferrymasters.

Pentru inceput, serviciul va include un tren tur-retur pe saptamana, dar va fi extins la 2 astfel de trenuri incepand cu luna mai.

Primul tren a plecat la ora 10 dimineata din Oradea, pe 20 martie, si a ajuns in Lodz, pe 21 martie la 11 seara.

„Oradea, terminalul nostru privat detinut impreuna cu P&O Ferrymasters, este un centru foarte util care ofera o legatura competitiva din punct de vedere al pretului si prietenoasa cu mediul catre alte piete de crestere importante. Investitiile noastre ne permit sa operam mai multe servicii in Europa”, a declarat Danilo Montecchi, reprezentantul grupului Transmec. In 2018, Grupul

Transmec a realizat 13.000 de transporturi intermodale catre si din Romania cu o cota medie ridicata de incarcare a trenurilor.

A fost lansat un nou tren intre Romania si Polonia