Revista presei

“Portul Constanța, salvat de cereale” – Revista Presei 19 – 20 mai 2021

  • Port Constanta

20.05.2021

Criza sanitară a lovit puternic întreaga economie, iar porturile românești nu puteau face excepție. Traficul de mărfuri a scăzut puternic în 2020, cu peste 9%. Traficul de cereale a crescut și a ajuns să reprezinte o treime din traficul total de mărfuri.
Potrivit datelor furnizate de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, traficul total de mărfuri prin porturile românești a fost, în 2020, de 60.375.000 tone, față de 66.603.000 tone în 2019, ceea ce înseamnă o scădere cu 9,35%.
Un sfert din trafic, mai precis 21.893.550 tone, este reprezentat de traficul de cereale.
O scădere puternică a înregistrat traficul maritim, de 11,56%, adică de la 51.458.000 tone în 2019 la 45.506.000 tone în 2020. Traficul fluvial s-a ținut mai bine, înregistrând o scădere de numai 1,81%, pe fondul exportului masiv de cereale.
Transportul containerizat – cel mai folosit la scară mondială – s-a prăbușit la minimul ultimilor 6 ani, câți sunt analizat în raport. Anul trecut, prin port s-au tranzitat 643.725 TEU-uri, față de 711.339 în 2016. În număr de unități, 2021 a însemnat 389.061 containere. În 2016 erau 434.439.
Și numărul efectiv de nave maritime care au intrat în port este la un nivel minim: 4.031 în 2021. În 2015 erau 4.605. La nave fluviale, scăderea e mult mai mică.
Se remarcă faptul că, pentru prima dată în ultimii ani, nicio navă de pasageri nu a intrat în portul Constanța.
Singurul capitol unde este bifată o creștere este aceea ce tranzitului, adică a mărfurilor care nu rămân în port, ci pleacă mai departe. La acest capitol înregistrăm un maxim al ultimilor ani 6 ani: 17.957.000 tone.
De fapt, CNAPMC bifează o creștere și la capitolul venituri, care au depășit pragul de 400 de milioane lei și au ajuns la 414.676.788 lei. Anul trecut au fost de 349.944.194 lei. Așadar, o creștere de 18%. Profitulpentru 2020 nu a fost raportat. În 2019 a fost de 108.213.844 lei.
CNAPMC este deținut în proporție de 80% de statul român, prin Ministerul Transporturilor. Restul de 20% din acțiuni sunt deținute de Fondul Proprietatea. Ca o pată de culoare: acțiuni la FP, deci implicit la Portul Constanța, deține și Bill Gates.
Raportul complet poate fi citit pe site-ul CNAPMC.

Portul Constanța, salvat de cereale

BERD a cumpărat integral grupul de companii Danube Logistics, inclusive Danube Logistics SRL, operatorul Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti din Republica Moldova.
Prin această achiziţie, banca vrea să susţină dezvoltarea portului şi să găsească investitori internaţionali care să se implice în modernizarea lui.
BERD a investit în construcţia şi operarea portului din Giurgiulest din 1995, iar în 2013 a înlocuit Credit Suisse ca principal acţionar, în urma refinanţării creditelor acordate de banca elveţiană către Danube Logistics.
Noul proprietar al portului se aşteaptă ca obligaţiile asumate de Bemol Refinery şi Bemol Retail, printr=un acord semnat în 2004 cu Danube Logistics, să fie respectate, în beneficiul companiei şi al economiei locale.
BERD este deţinută de 69 de ţări, inclusiv Republica Moldova, alături de Uniunea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii. BERD este cel mai mare investitor strain din Republica Moldova, cu 1,4 miliarde euro.
https://www.zfcorporate.ro/banci-asigurari/berd-a-devenit-unic-proprietar-al-portului-international-liber-20088797

Comisia Europeană propune o nouă abordare pentru o economie albastră durabilă în UE pentru industriile şi sectoarele legate de oceane, mări şi zone de coastă.
O economie albastră durabilă este esenţială pentru atingerea obiectivelor Pactului verde european şi pentru asigurarea unei redresări verzi şi favorabile incluziunii în urma pandemiei. Toate sectoarele economiei albastre, inclusiv pescuitul, acvacultura, turismul de coastă, transportul maritim, activităţile portuare şi construcţiile navale, vor trebui să îşi reducă impactul asupra mediului şi a climei. Pentru a combate crizele climatice şi cele legate de biodiversitate, avem nevoie de mări sănătoase, ale căror resurse să fie utilizate în mod durabil pentru a crea alternative la combustibilii fosili şi la producţia de alimente tradiţionale. Tranziţia către o economie albastră durabilă necesită investiţii în tehnologii inovatoare. Energia valurilor şi energia maremotrică, producţia de alge, dezvoltarea de unelte de pescuit inovatoare sau refacerea ecosistemelor marine vor crea noi locuri de muncă şi întreprinderi verzi în economia albastră. Frans Timmermans, vicepreşedintele executiv pentru Pactul verde, a declarat: „Sănătatea oceanelor este o condiţie prealabilă pentru o economie albastră prosperă. Poluarea, pescuitul excesiv şi distrugerea habitatelor, împreună cu efectele crizei climatice, ameninţă biodiversitatea marină bogată de care depinde economia albastră. Trebuie să adoptăm o nouă abordare şi să dezvoltăm o economie albastră durabilă, în care protecţia mediului şi activităţile economice să meargă mână în mână.” Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, a declarat: „Pandemia a afectat sectoarele economiei marine în moduri diferite, dar toate sectoarele au fost lovite în profunzime. Avem oportunitatea de a o lua de la capăt şi dorim să ne asigurăm că redresarea nu se mai axează pe simpla exploatare, ci pune accentul pe durabilitate şi rezilienţă. Prin urmare, pentru a fi cu adevărat «verzi», trebuie să gândim albastru.”
Continuare: https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/comisia-europeana-propune-industriilor-legate-oceane-mari-zone-coasta-reduca-impactul-mediului-vizat-turismul-1_60a4a3d35163ec427132a984/index.html

O alianță internațională formată din 45 de companii, institute de cercetare și autorități portuare, condusă de Autoritatea Portului Rotterdam, a primit o finanțare de aproape 25 milioane euro, pentru 10 proiecte pilot și proiecte demonstrative. Acestea au ca obiect logistica durabilă și inteligentă în operațiunile portuare. În anii următori, sectorul transporturilor va trebui să facă pasul spre energia curată.
O serie de combustibili regenerabili și transportatori de energie sunt în curs de dezvoltare. Sunt incluse: hidrogenul verde, bateriile electrice mari, amoniacul și bio-LNG. Fiecare dintre acestea are propriile avantaje și provocări, cu o opțiune care pare mai potrivită pentru transportul maritim, alta pentru aplicațiile din port sau transportul către destinațiile din interiorul țării. Unele verigi din lanțul de la producție la consum au fost deja testate; altele nu. Programul de cercetare al consorțiului se concentrează în principal pe acele aspecte ale utilizării de noi combustibili și purtători de energie care nu au fost încă testați în practică. Aceasta include producția, transportul, depozitarea, distribuția (în cazul combustibililor) și încărcarea (în cazul energiei electrice).
Exemplele includ funcționarea unei locomotive cu baterie electrică, care folosește puterea de la o linie aeriană atât pentru puterea motrică, cât și pentru reîncărcarea bateriei, permițându-i să funcționeze în zone care nu au o linie aeriană – curți de triaj, de exemplu. Printre alte exemple se numără amoniacul folosit drept combustibil în transport sau energia electrică de la țărm pentru navele ancorate în larg, la o geamandură.
De asemenea, partenerii vor proiecta și implementa mai multe soluții de digitalizare și automatizare în contextul tranziției energetice. În plus, aceștia vor explora cum să încurajeze cel mai bine companiile să crească durabilitatea proceselor lor logistice. Unul dintre obiectivele consorțiului implică dezvoltarea unui plan general privind modul în care transportul în, către și din porturi poate fi făcut fără carbon până în 2050.
La proiect colaborează autoritățile portuare din Rotterdam, DeltaPort (Germania), Haropa Port (Franța: Le Havre, Rouen, Paris) și Sines (Portugalia), în parteneriat cu 10 institute de cercetare și peste 30 de companii din Olanda, Germania, Franța, Portugalia, Danemarca și Suedia. Proiectului de cercetare i s-a acordat acronimul MAGPIE: sMArt Green Ports as Integrated Efficient hub-uri multimodale. Proiectul de cercetare va dura cinci ani.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-finantare-de-aproape-25-de-milioane-de-euro-pentru-proiectul-portul-verde-429070

19.05.2021

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, susţine că, pentru creşterea potenţialului turistic al Dunării, este necesară o strategie care să includă investiţii pentru asigurarea standardelor de navigabilitate ale fluviului, scrie Agerpres.
„Am discutat despre un proiect important care nu este suficient de mult în atenţia publică şi anume proiectul de finanţare a lucrărilor de asigurare a navigabilităţii Dunării. Dunărea este o axă de transport vitală a Europei, o axă de transport fluvial care poate să asigure un potenţial de dezvoltare semnificativ pentru judeţele dunărene şi să devină un factor de creştere a interesului pentru investiţii în sudul României în toate judeţele dunărene”, a spus, sâmbătă, Orban, la Drobeta-Turnu Severin.
El a menţionat că în sectorul de la Porţile de Fier până la Marea Neagră nu sunt asigurate standardele de navigabilitate, adică o anumită adâncime, la cel mai mic debit, şi o anumită lăţime a şenalului navigabil.
„Dacă vrem să fructificăm Dunărea, astea sunt investiţii care trebuie realizate. Creşterea traficului de mărfuri şi a traficului de persoane este extrem de importantă pentru asigurarea unui potenţial de dezvoltare pe care îl avem. E important să modernizăm gările fluviale, dar nu este suficient. Pentru că pentru a determina croazierele să oprească într-un port trebuie să generezi nişte pachete turistice atractive. Trebuie gândite aceste pachete de autorităţile locale şi judeţene astfel încât să creezi puncte de atracţie pentru turişti care să facă opriri pe cursul croazierei. Trebuie fructificate toate obiectivele de interes, să creşti calitatea serviciilor de cazare. Toate lucrurile astea trebuie gândite într-o strategie şi puse în practică de diverşi actori regionali”, a adăugat Orban.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PNL Ludovic Orban, se află, sâmbătă, în judeţul Mehedinţi, unde a făcut o vizită hidrocentrala Porţile de Fier I.
https://www.bursa.ro/orban-daca-vrem-sa-fructificam-dunarea-sunt-necesare-investitii-pentru-asigurarea-navigabilitatii-43700347

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a atribuit un contract în urma unei licitații pentru cumpărarea de energie electrică.
Contractul a fost atribuit la data de 15 aprilie 2021. Rezultatul final a fost publicat pe licitatiapublica.ro la data de 22 aprilie 2021.

Valoarea contractului este de 32446710 lei.
Descrierea contractului:
Cumpărare energie electrică pentru consumul propriu și refurnizare la consumatorii din porturile Constanța și Midia.

Firma câștigătoare este GETICA 95 COM SRL
Anunțul a fost publicat în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice și preluat pe www.licitatiapublica.ro.

Despre societatea câștigătoare
GETICA 95 COM SRL
Potrivit Registrului Comerţului, societatea a luat fiinţă în anul 1995. Sediul social este în municipiul Râmnicu Sărat, judeţul Buzău. Capitalul social subscris, de 20.000 lei, integral vărsat, este compus din 2.000 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Tudose M. Săndel-Viorel este asociat unic şi administrator al firmei, care se ocupă de comercializarea energiei electrice.

Pe anul fiscal 2018, societatea a înregistrat un profit net de 10563729 lei și un număr mediu de 19 salariați. Cifra de afaceri netă: 384489121 lei.

Cifrele pe anul 2019 arată astfel: un profit net 26100859 de lei și un număr mediu de 20 angajați. Cifra de afaceri netă: 654945692 lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-a-atribuit-un-contract-pentru-cumpararea-de-energie-electrica-745476.html

Statul Major al Forțelor Navale a anunțat în cursul zilei de azi că o echipă de scafandri militari, din compunerea Divizionului 176 Nave și Scafandri de Mare Adâncime, a executat, în perioada 29 martie – 23 aprilie, în acvatoriul portului militar Mangalia, o misiune de ranfluare a epavei unui ponton scufundat în anul 2005.
”Experiența, profesionalismul și tehnica din dotare i-au ajutat pe scafandrii lucrători subacvatici să îndeplinească misiunea specifică cu succes, în ciuda numeroaselor aspecte complexe.”, au precizat reprezentanții instituției.
Scafandrul lucrător subacvatic este atestat să execute scufundări, cu aer comprimat sau amestecuri respiratorii sintetice, până la adâncimi de 60 metri, autonom sau cu alimentare de la suprafață.
Acest tip de scafandru are misiunea de a executa sub apă operaţiuni de căutare şi recuperare de obiecte şi persoane, de cercetare a mediului subacvatic, de culegere şi înregistrare de informaţii, de verificare tehnică la corpul navei, de realizare a lucrărilor subacvatice cu echipamente acţionate hidraulic şi pneumatic, de sudură și tăiere subacvatică, precum și de demolare cu explozivi.

(FOTO) Epava unui ponton scufundat în portul militar Mangalia, ranfluată

Franța, cel mai mare exportator de grâu din Uniunea Europeană, importă o cantitate neobișnuit de mare de grâu românesc. Nava Star Harmoni, cu o încărcătură estimată de 45.000 tone de grâu, a plecat din Portul Constanța cu destinația Dunkerque, Franța. Vasul este așteptat să ajungă la destinație spre finele lunii. Încărcătura este neobișnuit de mare pentru Franța, care este cel mai mare exportator net de grâu din UE și care importă, de regulă, cantități reduse din alte state.

Conform celor mai recente date oficiale, Franța a importat circa 10.000 tone de grâu din România în perioada iulie 2020 – februarie 2021 din actualul sezon agricol. Traderii citați de Reuters estimează că grâul românesc aflat pe mare spre Franța ar putea fi folosit pentru a efectua o livrare fizică la scadența contractului futures BL2K1, ce expiră pe 10 mai, în contextul în care Dunkurque găzduiește un siloz înregistrat la bursa Euronext, iar operatorul bursier acceptă grâu din toate țările UE care îi îndeplinesc cerințele.
De asemenea, volumul mare de grâu importat poate reflecta o oportunitate de tranzacționare la final de sezon agricol, având în vedere prețurile destul de ridicate din Franța și cantitățile reduse de pe piață, au adăugat sursele menționate.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/franta-cel-mai-mare-exportator-de-grau-din-ue-importa-o-cantitate-neobisnuit-de-mare-din-romania-20133267

  • Economie

19.05.2021

Preţul porumbului a urcat joi la cea mai ridicată valoare din ultimii opt ani, pe fondul pariurilor că revenirea economiilor, cererea Chinei şi evoluţiile meteo nefavorabile vor goli silozurile, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.
La bursa de cereale de la Chicago, cotaţiile futures la porumb au înregistrat joi creşterea maximă permisă într-o singură zi. Contractul cu livrare în luna iulie a crescut cu 4,1% până la 6,315 dolari per bushel, cel mai ridicat nivel de după luna mai 2013. O apreciere similară s-a înregistrat în cazul grâului, unde contractul de referinţă s-a apreciat cu 5,3% până la 7,105 dolari per bushel, cel mai mare preţ din ultimii şapte ani. De asemenea, la soia boabe, contractul de referinţă a trecut de 15 dolari per bushel pentru prima dată după 2017.
Frigul şi seceta din unele regiuni alimentează îngrijorările că nu vor exista suficiente cereale şi oleagionase pentru a satisface necesităţile mari ale Chinei pentru nutreţuri sau pentru a acoperi cererea în creştere de biocombustibili, pe măsură ce economia mondială îşi revine după pandemia de coronavirus.
China este atât de interesată să cumpere mai mult porumb încât a început deja să îşi rezerve o parte din următoarea recoltă, iar cererea nu ar urma să încetinească în acest an. Investitorii au început să se îndrepte spre materiile prime agricole iar stocurile mondiale limitate înseamnă că evoluţiile meteo nefavorabile vor conduce la o nouă creştere a preţurilor.
“Ştim că acum există o cererea mondială enormă pentru cereale folosite ca nutreţ iar oamenii încep să se întrebe ce se va întâmpla dacă recolta Braziliei nu se va ridica la înălţimea aşteptărilor. Fiecare zi fără ploi abundente duce la diminuarea producţiei estimate”, spune Joe Nussmeier, broker la firma americană Frontier Futures.
Fermierii americani au încetinit însămânţările pe fondul unor temperaturi scăzute care este posibil să fi afectat şi culturile de grâu, în cazul cărora recoltarea ar urma să înceapă peste câteva luni. În acelaşi timp, cea de a doua recoltă de porumb a Braziliei suferă de pe urma secetei astfel că cresc îngrijorările cu privire la o posibilă recoltă slabă.
Creşterea cotaţiilor futures la porumb face grâul mai atractiv pentru a fi folosit ca nutreţ pentru hrana vitelor, în special în condiţiile în care fermierii amână să îşi vândă porumbul pentru a profita de creşterile viitoare de preţ.
“În momentul de faţă porumbul se termină şi cea mai ieftină alternativă este grâul. Acesta înregistrează creşteri semnificative”, a spus Joe Nussmeier.
Departamentul american al Agriculturii a estimat recent că China va importa 28 de milioane de tone de porumb din toate ţările în sezonul 2020-2021. Chiar dacă în anul următor achiziţiile ar putea scădea până la 15 milioane de tone, este vorba de dublul cotei stabilite de Organizaţia Mondială a Comerţului care permite firmelor din China să importe porumb la un nivel mai mic de taxare.

Preţurile la cereale sunt în creştere pe fondul îngrijorărilor legate de oferta mondială

Intenţia ministrului Economiei de a modifica programul de promovare a exporturilor, astfel încât firmele să nu mai primească direct bani pentru participarea la târguri, reprezintă o condamnare la moarte a exportului românesc, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

„Ministrul (cu zero experienţă în economie şi zero experienţă în management public) a invocat nişte cifre dintr-un aşa-zis Raport de control al ienicerilor săi, fără să fi ascultat şi partea acuzată. În viziunea acuzatorului, Programul de promovare a exporturilor (care funcţionează în forme diferite de când este România modernă) a fost creat chipurile în beneficiul patronilor care fac turism pe banii statului şi pentru îmbogăţirea firmelor care organizează Pavilioanele naţionale de la târgurile internaţionale”, susţine preşedintele ANEIR, Mihai Ionescu.

ANEIR susţine că niciun patron nu este atât de pervers încât să care cu el la târguri tablouri de automatizări de sute de kilograme sau garnituri de mobilă de zeci de metri cubi, cheltuind zeci de mii de euro pentru pregătirea mostrelor-unicat, cu scopul de a face turism trei zile la un târg în Africa sau în Asia.

„Actualul „ministru ong-ist” (care îţi imaginează că economia ţării se poate conduce ca un ONG) a anunţat o iminentă Ordonanţă de înmormântare a Programului de promovare a exporturilor. Ne bazăm pe raţiunea şefilor lui administrativi (vicepremierul Dan Barna şi a premierului Florin Cîţu), cărora le-am solicitat – în scris – să se consulte cu mediul de afaceri pentru a nu da curs aberaţiei puse la cale de subalternul lor”, se mai arată în comunicatul ANEIR.
Într-o conferinţă de presă organizată joi, ministrul Economiei, Claudiu Năsui a apreciat că soluţia pentru a încuraja exporturile nu este acordarea de subvenţii către unele firme, în funcţie de fiecare ministru. În opinia lui Claudiu Năsui, soluţia este un sistem de deduceri extinse. O altă soluţie este ca 50% din cheltuieli să devină credit fiscal. Întrebat când ar putea intra în vigoare acest sistem, Năsui a arătat că îşi doreşte ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, chiar din această vară.
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2021/04/25/aneir-ministrul-economiei-a-condamnat-la-moarte-exportul-romanesc–703062

Datele publicate recent de Uniunea Europeană arată că exporturile Marii Britanii către UE au scăzut cu 47% în primele două luni ale anului comparativ cu 2020, în timp ce exporturile din UE către Marea Britanie au scăzut cu peste 20%.
Cifrele par să se potrivească cu cele publicate recent de Biroul Național de Statistică al Marii Britanii (ONS), întrucât reflectă o revenire semnificativă a exporturilor din Regatul Unit către UE în februarie. Cu toate acestea, odată luate în considerare ambele luni, scăderea exporturilor este încă de 47%, comparativ cu aceleași două luni din 2020.
În documentul său, care rezumă datele din ianuarie și februarie 2021, Eurostat a subliniat, de asemenea, că revenirea lunii trecute a exporturilor din Marea Britanie către UE este încă cu 32% mai mică, decât în decembrie, când Marea Britanie era încă parte a pieței unice:
În ceea ce privește importurile din Regatul Unit, redresarea a fost mai pronunțată, decât în ceea ce privește exporturile, cu o creștere de aproape 60% în februarie 2021. Totuși, importurile au rămas semnificativ sub nivelul observat în decembrie 2020 (-32%)”.
În plus, datele arată că volumul schimbului comercial între Regatul Unit și Uniunea Europeană a fost cu 4,6 miliarde de euro mai mic în ianuarie și februarie 2021, decât în aceleași două luni din 2020.
În februarie 2021 exporturile de bunuri din zona euro către restul lumii au fost de 178,6 miliarde EUR, în scădere cu 5,5% comparativ cu februarie 2020 (188,9 miliarde EUR).
Importurile din restul lumii s-au ridicat la 161,0 miliarde EUR, în scădere cu 2,7% comparativ cu februarie 2020 (165,4 miliarde EUR).
Ca urmare, zona euro a înregistrat un excedent de 17,7 miliarde EUR în comerțul cu bunuri cu restul lumii în februarie 2021, comparativ cu 23,4 miliarde EUR în februarie 2020. Comerțul intracomunitar a crescut la 164,8 miliarde EUR în februarie 2021, fiind în creștere cu 1,7% comparativ cu februarie 2020.
https://trans.info/ro/eurostat-exporturile-marii-britanii-catre-ue-233892

20.05.2021

DB Schenker, divizia de logistică a gigantului german Deutsche Bahn, a mizat în România pe extinderea capacităţii de depozitare dar şi pe automatizare în condiţiile în care creşterea puternică a comerţului online a pus presiune pe infrastructura logistică.
„Principalele investiţii pe care le-am efectuat în această perioadă au constat, în special, în creşterea capacităţii de depozitare şi automatizarea sau semiautomatizarea unor procese logistice. În materie de sisteme folosite am implementat odată cu un proiect major de e-commerce şi un WMS nou care oferă flexibilitatea atât de necesară acestui tip de operaţiuni împreună cu o capabilitate crescută de integrare cu sistemele clienţilor. Pe partea de transport suntem în plin proces de înlocuire a sistemului de management al transporturilor (TMS), noul sistem urmând a oferi o calitate crescută în soluţiile oferite clienţilor noştri pentru toate tipurile de transport terestru, împreună cu reducerea efortului administrativ din spatele fiecărei partide de marfă transportate“, a spus Ringo Schreiber, head of contract logistics, DB Schenker în România.
Spre exemplu, încă din 2019 DB Schenker din Germania a introdus în serviciu la unitatea sa din Leipzig roboţi logistici autonomi.
Situaţia pandemică cu care s-au confruntat economiile începând de anul trecut a generat schimbări majore atât în vieţile oamenilor cât şi în modul companiilor de a face business.
„Logistica, ca şi industrie suport a fost încă de la început în centrul tuturor măsurilor de adaptare la noile modele de business: începând cu măsurile luate pentru combaterea pandemiei şi asigurarea continuării activităţii operaţionale şi până la mutarea activităţii în mediul online acolo unde acest lucru este posibil, cum ar fi în industria FMCG, logistica şi întregul lanţ de aprovizionare au trebuit să răspundă la toate aceste schimbări printr-o adaptare rapidă şi un dinamism mult crescut faţă de perioada anterioară“, a subliniat Ringo Schreiber.
Compania acoperă toate industriile şi sectoarele de business. Dintre toate însă, industria auto este foarte puternic prezentă în companie, iar unul dintre obiectivele managementului companiei este de a se concentra inclusiv pe atragerea de noi clienţi, însă cu siguranţă vor face tot posibilul pentru a întări parteneriatele şi afacerile existente.
„Având o reţea vastă de depozite pe întreg teritoriul ţării reuşim să oferim o flexibilitate crescută operaţiunilor clienţilor noştri atât pe parte de logistică contractuală cât şi de distribuţie. În trend cu evoluţia generală, operaţiunile logistice pe segmentul de e-commerce ne-au crescut semnificativ, motiv pentru care, pe lângă investiţiile legate de extinderea spaţiilor de depozitare, a trebuit să ne adaptăm şi procesele logistice în consecinţă“, a subliniat Ringo Schreiber.
Principala resursă a companiei rămâne resursa umană, motiv pentru care DB Schenker continuă să investească în echipele sale.
„Implementarea de proiecte noi necesită know-how şi echipe puternice şi flexible care pot răspunde cu success cerinţelor de business ale clienţilor. Investiţiile în sisteme performante şi automatizarea unor procese dublate de echipe operaţionale puternice ne asigură atât îndeplinirea criteriilor de performanţă agreate cât şi îmbunătăţirea continuă a operaţiunilor“, a spus reprezentantul companiei.
Chiar dacă 2020 a fost un an atipic, divizia de contract logistics a avut o evoluţie foarte bună.
„Ne aşteptăm la un 2021 la fel de dinamic dominat în special de o evoluţie a retailului către omnichannel care va continua să genereze o nevoie crescută de spaţii de depozitare. Vom continua să investim în eficientizarea proceselor din depozite şi ne dorim să continuăm creşterea spaţiilor logistice atât în locaţiile deja operate, cât şi în locaţii noi. Bucureştiul rămâne o piaţă principală unde, anul trecut am crescut suprafaţa logistică operată cu peste 8.000 mp ajungând la un total de aproximativ 30.000 mp şi unde avem în plan să continuăm această dezvoltare însă ne uităm cu interes şi la centrul ţării precum şi la zonele de nord-vest şi sud-vest unde operăm cu succes de mai mulţi ani“, a spus Ringo Schreiber.
În România, DB Schenker deţine 6 spaţii logistice (Bucureşti, Arad, Constanţa, Craiova, Giurgiu, Cluj-Napoca), iar suprafaţa totală ocupată este de aproximativ 60.000 mp.
Cel mai mare spaţiu inchiriat este cel din CTPark Bucharest West (autostrada A1, km 23), inaugurat la finalul lui 2018, spaţiu industrial certificat BREEAM.
Aproximativ o pătrime din angajaţii companiei DB Schenker deservesc divizia de contract logistics.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/ringo-schreiber-db-schenker-romania-mizat-automatizarea-cresterea-20089562