Portul Constanţa preia din navele care ar fi trebuit să ajungă în porturile din Republica Moldova sau Ucraina, conform informaţiilor furnizate de către Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime.
„În aceste zile, deoarece porturile din zona de conflict sunt parţial operaţionale, navele încărcate cu mărfuri pentru porturi din Republica Moldova şi Ucraina au solicitat descărcarea acestora în porturile maritime româneşti. Aceste nave sunt încărcate cu containere, mărfuri generale şi alte mărfuri vrac”, spune Florin Goidea, directorul general al Companiei Naţională Administraţia Porturilor Maritime.
Navele comerciale cu mărfuri pot solicita descărcarea în portul Constanţa, în funcţie însp de necesităţi şi de traseul iniţial, anunţă compania. Mărfurile care ar fi trebuit să ajungă în Ucraina vor fi descărcate în porturile locale şi vor putea pleca spre destinaţie pe căile ferate sau rutiere.
“Situaţia este în actualizare, navele comerciale cu mărfuri pentru porturile afectate de conflict pot alege să solicite descărcarea în portul Constanţa, în funcţie de necesităţi şi de traseul iniţial. În mod firesc, în această perioadă a crescut numărul de solicitări de operare a navelor comerciale, faţă de perioada anterioară. Porturile maritime româneşti au capacitatea de a opera această marfă, iar operatorii portuari au fost receptivi şi s-au adaptat la situaţia actuală”, precizează Florin Goidea.
https://www.zf.ro/eveniment/portul-constanta-preia-din-navele-ce-urmau-sa-ajunga-in-porturi-din-20577752

Constanta, Romania (PortSEurope) March 2, 2022 – The Constanța South Container Terminal (CSCT) in the Port of Constanța is now experiencing congestion as it struggles to handle vessels previously destined for the Ukraine’s Odessa port.
The Ukraine’s Black Sea ports are closed following the Russian invasion of February 24 which includes southern coastal Ukraine. Shipping lines have suspended all callings at Ukrainian ports and are using Constanta as an alternative.
“The war in Ukraine is impacting the entire supply chain, leading to blockages, congestion, price increases on all types of transport, goods and fuel,” IB Cargo said in a message to customers.
IB Cargo also said that cargo is already being rerouted to Port Said, Constanta, Tripoli and Piraeus.
CSCT is operated by DP World and has a current capacity of approximately 1.2 million TEU and there is sufficient land area for phased expansion to cater for volumes in-excess of 4.5 million TEU.
DP World also operated cargo rail services from the port. Rail services are also set to be effected by the Ukraine crisis.
https://www.portseurope.com/romanias-port-of-constanta-sees-congestion-as-vessels-delay-calling-at-odessa/

Compania Naționala Administrația Porturilor Maritime SA a încheiat un acord cadru pentru furnizare utilnavorep service servicii de reparații planificate la sistemul de semnalizare maritimă.
Potrivit Licitație publica.ro, denumirea completă a proiectului atribuit este „REPARAȚII PLANIFICATE LA SISTEMUL DE SEMNALIZARE MARITIMA“.
Societatea care se va ocupa de furnizarea serviciilor de reparații planificate la sistemul de semnalizare maritimă.
pentru Compania Naționala Administrația Porturilor Maritime SA este Utilnavorep Service.
Atribuirea a avut loc în data de 02.02.2022.

Descrierea contractului
Obiectul contractului îl constituie achiziția serviciilor de reparații planificate la sistemul de semnalizare a navigației, format din geamanduri și stâlpi semnalizare, în porturile maritime Constanța, Midia, Mangalia și Portul Tomis și de asemenea livrarea unui stoc minim de piese de schimb necesar executării contractului.
Prin reparație planificată se înțelege revizia tehnică și/sau reparația capitală/curentă care se efectuează la un anumit interval de timp pentru menținerea în parametrii de funcționare a sistemului de semnalizare.
În caietul de sarcini sunt detaliate operațiunile ce se vor realiza pentru revizia tehnică (RT) sau reparații capitale de tip RK1 și reparații curente de tip RC2 și lista pieselor de schimb necesare pentru executarea reparațiilor planificate inclusiv montajul, pe coordonatele de funcționare a geamandurilor.
Autoritatea contractanta va raspunde in mod clar si complet tuturor solicitarilor de clarificare/informatiilor suplimentare in a 10-a zi inainte de termenul limita de depunere a ofertelor.
Numarul de zile pana la care se pot solicita clarificari inainte de data limita de depunere a ofertelor/candidaturilor: 15.
Valoarea totala a achizitiei (fara TVA): 4649798.2 RON
Despre Utilnavorep Service, firma câștigătoare
Potrivit Confidas.ro., societatea a fost înființată în anul 2020 și are sediul social în Constanța .
Asociat și administrator este Dimăncescu Oana. Asociat este și UTILNAVOREP SA, cu un aport părți sociale 45000 lei
Domeniul de activitate principal al firmei îl reprezintă întreţinerea şi repararea autovehiculelor. Pentru anul fiscal 2020, societatea a raportat cifra de afaceri de 0 lei, profit net de -1.205 lei și un număr de 1 angajat.
Societatea nu a raportat puncte de lucru.
Compania UTILNAVOREP SERVICE S.R.L. a încheiat 9 contracte de achiziții publice in valoare totală de 4.738.305,00 lei. Printre autoritățile contractante se numără Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, Ministerul Apararii – U.M. 02192, Unitatea Militara 02146 Mangalia.
Societate are un număr de 9 contracte publice.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cnapm-constanta-repara-sistemul-de-semnalizare-maritima-cine-si-a-adjudecat-contractul-document-775480.html

În ziua de Mărțișor, Șantierul Naval Constanța i-a predat clientului cea de a treia navă din seria tancurilor de produse petroliere și chimice de 40.000 tdw – un colos din oțel cu lungimea de 180 metri, lățimea de 32,24 metri și pescajul de 11,20 metri. „Beneficiarul este partenerul nostru francez Socatra. Vasul, care în prezent poartă numărul de cod 591, va primi numele «Antares», iar la finalul săptămânii viitoare va pleca în primul voiaj”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Radu Rusen, directorul general al Șantierului Naval Constanța.

Recunoaștere internațională pentru produsele SNC
Prima navă din această serie este „Histria Atlas”. În anul 2019, când a fost lansată pe piață, „Tanker Shipping&Trading”, o publicație specializată din Anglia, și The Royal Institution of Naval Architects (RINA) au declarat-o „cea mai performantă navă din clasa ei”.
La acea dată, Radu Rusen o caracteriza astfel: „Avem de-a face cu un proiect nou, cu o reproiectare și îmbunătățire tehnică a celui vechi. S-a avut în vedere, în principal, o reducere substanțială a consumului de combustibil, prin optimizarea corpului navei. Pentru realizarea noului proiect s-au efectuat simulări complexe pe computer și probe de bazin. Noua serie de nave va avea un consum de combustibil mai mic cu aproape 20% față de seria precedentă. Ca urmare, și emisiile de noxe în atmosferă vor fi mult reduse. În plus, noile nave vor fi dotate cu echipamente și instalații care le vor permite să răspundă celor mai înalte criterii privind protecția mediului. Pe de altă parte, tancurile de marfă ale navelor din noua serie au o capacitate mai mare, fapt ce le permite să transporte cantități superioare de produse petroliere și chimice, ceea ce reprezintă un avantaj comercial în plus.”
Pentru a înțelege mai bine greutatea aprecierii de care se bucură pe piață noua serie de nave produse la SNC, trebuie precizat că RINA este o instituție profesională de renume internațional ai cărei membri sunt implicați la toate nivelurile în proiectarea, construcția, întreținerea și exploatarea navelor și structurilor marine. Membrii săi sunt reprezentați pe scară largă în industrie, universități și organizații maritime din peste nouăzeci de țări. Iar faptul că beneficiarul francez Socatra a achiziționat tancul de produse petroliere și chimice este încă o dovadă că navele construite la SNC se bucură de aprecierea armatorilor străini.
Socatra este o companie de navigație înființată în 1977, care deține și operează o flotă de 14 tancuri petroliere și nave ro-ro, înregistrate sub pavilionul Franței și al Luxemburgului, și care, în plus, asigură managementul navelor deținute de alți armatori.
La rândul său, seria precedentă de 21 de tancuri de produse petroliere și chimice de 41.000 tdw a fost un adevărat triumf pentru SNC. S-a numărat printre puținele proiecte sută la sută românești, de mare succes pe piața internațională, realizate de industria noastră națională în ultimii 32 de ani. În 2008, tancul chimic de 41.000 tdw fabricat la SNC a fost declarat cea mai bună navă din categoria ei, de pe piața internațională.

Proiecte de viitor
„În prezent se află în construcție cea de a patra navă din serie, care este destinată companiei Histria Shipmanagement. Ea va fi livrată în trimestrul al treilea al anului 2023. Primele două nave – «Histria Atlas» și «Histria Dione», care s-au alăturat flotei sale în 2019 și 2020 – au confirmat parametrii comerciali și energetici. Au un consum de combustibil foarte mic, iar echipamentele lor asigură o bună protecție a mediului împotriva poluării.”
Pentru viitor, Șantierul Naval Constanța își propune să dezvolte, în colaborare cu parteneri din rândul armatorilor, proiecte de nave mai prietenoase față de mediu, propulsate de LNG și metanol, a precizat Radu Rusen.

Cresc comenzile de reparații navale
Referindu-se la evoluția șantierului în 2022, el a declarat: „Anul a început foarte bine, cu un volum mare de comenzi de reparații navale și de lucrări de modernizare, în special pentru instalarea unor echipamente de protecția mediului privind curățarea apei de balast și a gazelor de eșapament. În prezent, ponderea lucrărilor de reparații navale a urcat la 60 – 65% din volumul total de activitate.”
La această oră, în Șantierul Naval Constanța se execută lucrări de reparații pe o flotilă de șapte nave. Este vorba de: tancul de produse petroliere și chimice „Histria Prince” (cu capacitatea de 40.410 tdw, sub pavilion Insulele Marshall), nava macara „Atlas Double” (543 tdw, pavilion Belize), bulk-carrier-ul „Halki” (36.851 tdw, pavilion Insulele Marshall), bulk-carrier-ul „Iron Destiny” (89.846 tdw, pavilion Liberia), bulk-carrier-ul „Islander S” (30.838 tdw, pavilion Palau), portcontainerul „Leo C” (77.900 tdw, pavilion Liberia) și cargoul de mărfuri generale „Onego Merchant” (8.930 tdw, pavilion Portugalia).

SNC, în an aniversar
2022 este un an aniversar. Șantierul Naval Constanța împlinește 130 de ani de existență și 20 de ani de la privatizare. De la nașterea sa și până astăzi, șantierul a construit și livrat 462 de nave, cu o capacitate totală de circa 5 milioane tdw, din care 94 de nave, totalizând peste 2 milioane tdw, pentru piața externă. La acestea se adaugă un volum uriaș de lucrări de reparații executate la peste 5.600 de nave. În anul 2021, în docurile sale au fost reparate 52 de nave.
https://cugetliber.ro/stiri-economie-santierul-naval-constanta-a-livrat-cea-de-a-462-a-nava-construita-in-cei-130-de-ani-de-existenta-450839

DP World va lansa, din data de 14 martie 2022, un nou serviciu feroviar între regiunea Rinului Superior (Germania) și portul olandez Rotterdam, cu o frecvență de două călătorii dus-întors pe săptămână.
Noul serviciu feroviar va conecta portul Rotterdam cu terminalele din Germersheim și Stuttgart.
Potrivit DP World, noul serviciu feroviar reprezintă un alt pas semnificativ pentru extinderea rețelei de transport a companiei, care cuprinde acum 12 terminale, trei în Germania, patru în Elveția, două în Belgia și trei în regiunea Alsacia din Franța.
Între 2016 și 2020, exporturile dintre țările UE au crescut cu 219 miliarde euro, în pofida scăderii cu 228 miliarde euro între 2019 și 2020 din cauza pandemiei de Covid-19, conform datelor Eurostat.
„Această dependență de livrările rapide din lanțurile de aprovizionare arată că retailerii sunt forțați să se expună unor riscuri semnificative. Pe măsură ce consumatorii continuă să împingă ștacheta și mai sus, așteptând servicii mai rapide și mai fiabile, furnizorii de logistică din întreaga Europă trebuie să dea dovadă de o bună cunoaștere în a-și transporta mărfurile de la est la vest, de la nord la sud și invers”, precizează Rob Harrison, vicepreședinte în cadrul DP World Europe & Rusia.
https://t-times.ro/categorii/categorie-t/o-noua-conexiune-in-reteaua-feroviara-europeana

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că a crescut traficul de mărfuri în Portul Constanţa cu 6-7.000 de containere în plus zi, menţionând că tot ce ar fi trebuit să ajungă în porturi din Ucraina de la Marea Neagră soseşte în România.

„În Portul Constanţa, în acest moment, traficul de mărfuri a crescut în jur de 6-7.000 de containere în plus pe zi pentru că tot ce mergea pe zona comercială în porturile ucrainene de la Marea Neagră în acest moment vine spre Constanţa. Sunt în jur de 6-7.000 de containere pe zi, parte dintre ele sunt destinate Republicii Moldova, pentru că şi Republica Moldova parte din aprovizionare o făcea de la Odesa. CNAIR a făcut un culoar special pentru transportul acestor acestor containere din portul Constanţa la vama Albiţa şi acest tip de transport este scutit de tot ceea ce înseamnă taxe de drum, de greutate. Acest lucru a fost decis de către CNAIR”, a mai afirmat Sorin Grindeanu. Sorin Grindeanu a declarat şi că au fost suplimentate garniturile de tren dinspre Suceava.

“S-au suplimentat toate garniturile de tren dinspre Suceava, vin cinci dacă nu mă înşel garnituri de tren zilnic. Pe fiecare din aceste garnituri de tren s-au adăugat vagoane în plus, oamenii circulă gratuit în România şi vor circula în continuare pe tot parcursul acestor evenimente pe care sigur cu toţii cred că ni le dorim să fie cât mai scurte, iar pacea să revină în Ucraina”, a afirmat ministrul Transporturilor. El a explicat că pe ruta Suceava – Bucureşti şi retur sunt 10 – 12 vagoane pe zi. “Pe relaţia Suceava – Bucureşti şi retur sunt 10 – 12 vagoane pe zi. Pe Sighet – Bucureşti avem unul, două vagoane pe zi care se adaugă şi, de asemenea, pe toate celelalte. De exemplu, Iaşi – Suceava – Timişoara, circa două vagoane s-au adăugat la garniturile deja existente. Noi facem acest transport gratuit”, a transmis Sorin Grindeanu.
https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/marfurile-trebuiau-ajunga-porturile-ucrainene-redirectionate-constanta-grindeanu-fost-suplimentate-garniturile-tren-1_621e0d655163ec42719f1357/index.html

Măsuri pentru prevenirea oricăror evenimente în care să fie implicate nave civile.
Se interzice navigatia navelor si ambarcatiunilor civile indiferent de pavilion în sectorul românesc al Bratului Chilia al Dunării.

Anunțul oficial al Autorității Navale Române!

Având în vedere conflictul armat de pe teritoriul Ucrainei și desfăşurarea de acţiuni mititare în zona frontierei fluviale cu România, cu aprobarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, pentru prevenirea oricăror evenimente în care să fie implicate nave civile, se interzice navigatia navelor si ambarcatiunilor civile indiferent de pavilion în sectorul românesc al Bratului Chilia al Dunării.
Informația a fost confirmată pentru ZIUA de Constanța de Cristian Dogaru, reprezentant al Prefecturii Tulcea.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/navigatia-navelor-si-ambarcatiunilor-civile-in-sectorul-romanesc-al-bratului-chilia-al-dunarii-interzisa-anuntul-autoritatii-navale-romane-775356.html

Liniile maritime au suspendat toate escalele navelor în porturile ucrainene pe fondul războiului din țara vecină, iar terminalul de containere CSCT din Portul Constanța este congestionat, ca urmare a redirecționării navelor cu destinație inițială Odessa.
„Războiul din Ucraina impactează întreg lanțul de aprovizionare, ducând la blocaje, congestii, creșteri de prețuri pe toate tipurile de transport, mărfuri și combustibil“, arată IB Cargo într-o notă de informare trimisă clienților. Compania de expediții face și un rezumat al impactului de până acum pe tipuri de transport:
Maritim
Liniile maritime au decis să suspende toate escalele navelor în Ucraina, începând din 25.02, până la alte noi notificări;
Rezervările de spațiu pe navele către/dinspre Odesa sunt suspendate;
Mărfurile care sunt deja pe drum către Ucraina, vor fi redirecționate către alte porturi. În funcție de portul de încărcare, pot fi direcționate prin: Port Said, Constanta, Tripoli și Pireu;
Constanta South Container Terminal (CSCT) este congestionat, deoarece au sosit concomitent mai multe nave, la care s-au adăugat și containerele cu destinație inițială Odessa.
Feroviar
Pe măsura ce situația din Ucraina se agravează, se ridică semne de îngrijorare cu privire la operațiunile pe calea ferata pe ruta China-Europa. Rutele prin Ucraina sunt afectate, însă cele prin Polonia și Belarus funcționează normal;
Toate trenurile către Slawkow prin Izov sunt suspendate;
Pot apărea congestii din cauza rerutării trenurilor care tranzitau în mod normal Ucraina.
Rutier
• Prețul transportului rutier în toata Europa s-ar putea confrunta cu o creștere semnificativă;
• Prețul combustibilului este în creștere.
Aerian
• Spațiile aeriene din Ucraina și Moldova s-au închis.
https://traficmedia.ro/apar-congestiile-in-portul-constanta-pe-fondul-razboiului-din-ucraina/

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că a prezentat Coaliţiei de guvernare propunerile pentru modificarea legislaţiei achiziţiilor publice şi a unor proceduri de eliberare a avizelor.
Modificările vizează fazele de licitaţie, de implementare şi de execuţie a contractelor, pentru a putea urgenta, cu precădere, proiectele de infrastructură.
În ceea ce priveşte organizarea licitaţiilor, scopul este de a elimina întârzierile artificiale în evaluarea ofertelor, prin stabilirea unui singur termen limită pentru răspunsul către ofertanţi, privind documentele justificative. De asemenea, se doreşte eliminarea ofertelor nejustificat de mici, care duc la blocarea proiectelor, din cauză că Antreprenorii nu mai au bani suficienţi pentru a finaliza contractele.
În acest sens, se doreşte stabilirea unui prag de 80% pentru oferte, sub care ofertele vor fi considerate neobişnuit de scăzute şi vor fi supuse unei noi analize. Dacă se constată că preţurile consemnate sunt sub valoarea de piaţă, ofertele vor fi respinse.
Un alt obiectiv propus este eliminarea blocării contractelor în faza de implementare din cauza creşterii preţurilor, prin introducerea obligaţiei ajustării preţurilor pentru contractele cu o durată mai mare de 6 luni în funcţie de evoluţia preţurilor din piaţă, în baza unei formule de ajustare.
Nu în ultimul râns, se doreşte eliminarea contestaţiilor nejustificate, prin reţinerea cauţiunilor firmelor care pierd contestaţiile de către Autoritatea contractantă.
Pe faza de implementare a proiectelor, scopul este de a elimina şantajul antreprenorilor, care după semnarea contractelor nu se mobilizează şi nu respectă termenele contractuale, prin introducerea opţiunii de inlocuire a contractantului neserios cu unul nou, fără a mai fi relicitat întregul contract. Se mai propune emiterea unor certificate intermediare privind stadiul de execuţie, din 90 în 90 de zile, pentru a se elimina întârzierile pe termen lung şi indisciplina. Astfel, Antreprenorul notificat negativ cu aceste certificate nu va mai putea participa la licitaţii în perioada în care are deja în derulare un contract pe care întârzie. De asemenea, va fi eliminată posibilitatea depunerii notificărilor chiar la începutul contractelor.
Pe faza de execuţie se doreşte eliminarea timpilor pierduţi, provocaţi de birocraţia excesivă în domeniul exproprierii terenurilor deţinute de autorităţile publice locale. Acestea ar trebui să fie transferate de drept în proprietarea Autorităţii Contractante. De asemenea, Antreprenorul nu va mai avea posibilitatea să pretindă cheltuieli suplimentare pe motiv că şi-a mobilizat resursele. Nu în ultimul rând, se doreşte impunerea unui termen de 15 zile calendaristice de la depunerea solicitării pentru analizarea documentaţiei necesare eliberării certificatelor de urbanism, avizelor de la Apele Române, ISU, de la consiliile locale şi de la proprietarii de utilităţi.
https://traficmedia.ro/mt-propune-modificarea-legislatiei-achizitiilor-publice/

Socep Constanţa (SOCP), societate de exploatare portuară şi expediţii, manipulare şi operare, a raportat la Bursa de Valori Bucureşti un profit de 2,4 milioane de lei aferent anului 2021, în scădere cu 79,4% faţă de valoarea înregistrată în 2020, reiese din raportul financiar preliminar.
Între timp, cifra de afaceri a companiei a fost de aproape 81 de milioane de lei în 2021, în creştere cu 22% faţă de rezultatul din anul precedent, iar activele imobilizate au ajuns la 413,5 milioane de lei, de la 374,2 milioane în 2020, reprezentând astfel un plus de 10,5%.
Cheltuielile au crescut de la 68,4 milioane de lei în 2021 la 82,7 milioane de lei la 31 decembrie 2021, iar datoriile au atins anul trecut 261,8 milioane de lei, plus 20,5%.
Cel mai mare acţionar al Socep, cu 55,3% din totalul acţiunilor, este grupul DD Constanţa, o societate pe acţiuni controlată de oamenii de faceri Ioan şi Nicolae Duşu (92%). Samara Stere deţine o participaţie de 11,2%, restul (33,4%) fiind controlat de alţi acţionari, potrivit datelor BVB.
Acţiunile SOCP nu afişau nicio dinamică la ora publicării ştirii. În ultimele 12 luni, compania este pe minus cu 2% pe bursă, la tranzacţii totale de aproximativ 383.000 de lei.
Valoarea de piaţă a Socep Constanţa ajunge la 172,7 milioane de lei.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/operatorul-portuar-socep-constanta-inregistreaza-un-profit-de-2-4-20568273

Acum sunt în sigurantă în portul Constanța.
Prima navă care a obținut statutul de refugiat se numește Tornado. Echipajul format din ucraineni intră astfel sub protecția autorităților maritime din Portul Constanța după ce, susține echipajul ar fi fugit din calea unei blocade militare ruse. Cargoul a plecat din Turcia și trebuia să ajungă la Odessa.
În largul coastelor Odesei, susțîn navigatorii, s-ar afla o linie de nave militare rusești care controlează tot traficul maritim spre portul ucrainean. Informația nu a fost însă confirmată, oficial, de autoritățile române.
Comandanții au anunțat că nu au în plan nicio operațiune portuară, menționând că vor să intre la adăpost în calitate de refugiați. Tot zilele acestea sunt așteptate în Portul Constanța alte trei nave ucrainene. Una dintre ele este acum la Varna și ar fi trebui să ajungă în Portul Giurgulesti. Comandanții aleg să se adăpostească aici și să aștepte noi instrucțiuni de la companiile lor de navigație.
Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt Ministerul Transporturilor: „Toate aceste nave care aveau această destinație vor opera în celelalte porturi care nu sunt afectate de conflict, în principal portul Constanța. În primele două zile după conflict am ajuns la un vârf de peste 7000 de nave care au intrat în Portul Constanța. Astăzi s-a ajuns la 2000 de nave care au descărcat în Portul Constanța.”
Tot despre o blocadă vorbesc și niște marinari români izolați în portul Iujnaie, port satelit în apropiere de Odessa. Potrivit echipajului, autoritățile portuare i-au informat pe ai noștri că nu pot părăsi sub nici o formă vaporul, cu care au acostat în urmă cu 11 zile.
În tot acest context, oficiali ai Uniunii Europeane spun că întreg comețul maritim din zonă vă fi afectat iar efectele s-ar putea simți rapid.
Michell Scannell, director Divizia de Agricultură Comisia Europeană: „Atenția noastră este îndreptată spre porturile Mării Negre, de unde pleacă exporturile ucrainene, iar acolo comerțul este înghețat.”
O altă navă, sub pavilion ucrainean se află în apropiere de Galați și urmează să intre în Marea Neagră pe brațul Chilia, iar în Portul Constanța va ajunge și un vapor care se află în prezent la Istanbul.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/mai-multi-marinari-ucraineni-au-cerut-statut-de-refugiat-dupa-ce-au-reusit-sa-scape-de-posibile-blocade-rusesti.html

De la cine cumpără CNAPM Constanța combustibil.
Compania Naționala Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a organizat o licitație publică pentru achiziția de gaze naturale.
Societatea câștigătore este PREMIER ENERGY TRADING.
Potrivit LicitatiaPublica.ro, valoarea achiziției este de 2498155.55 lei.
Contractul a fost atribuit la data de 8 februarie 2022. Rezultatul final a fost publicat pe licitatiapublica.ro la data de 14 februarie 2022.
Tipul procedurii- negociere fără publicare prealabilă.

Descrierea contractului
Cumpărare gaze naturale pentru funcționarea centralelor termice din Portul Constanța.
Despre PREMIER ENERGY TRADING
Societatea câştigătoare a luat fiinţă în anul 2015, cu sediul în Bucureşti, Sectorul 1.
Firma se ocupă cu „comercializarea combustibililor gazoşi prin conducte”.
Asociat unic este firma Premier Energy SRL. Administratorul firmei este Jose Martin Harza.
În anul 2020, firma a raportat 8 angajaţi, la o cifră de afaceri de 86.012.719 de lei, cu un profit de 9.424.198 de lei.
Compania Premier Energy Trading S.R.L. a încheiat 27 contracte de achiziții publice in valoare totală de 7.933.647,55 lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/ce-firma-va-furniza-gaze-naturale-pentru-centralele-termice-din-portul-constanta-document-774998.html

Începând de mâine, 1 martie 2022, Ruxandra Serescu va fi noul director general al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța.
Ion Dănuț Jugănaru, care a ocupat această funcție până pe 28 februarie, va continua să lucreze în sistemul cameral, dar la un nivel mai înalt, în cadrul Camerei de Comerț și Industrie a României. Instituția centrală are nevoie de experiența sa – de peste 28 de ani în cadrul uneia dintre cele mai active camere de comerț românești – la o serie de proiecte.

Dănuț Jugănaru a început să lucreze în cadrul CCINA Constanța din anul 1993, când a ocupat prin concurs funcția de secretar general.
Noul director general Ruxandra Serescu face parte din echipa CCINA Constanța din anul 2004, iar din 2008 a ocupat funcția de director al Direcției juridice și arbitraj și vicepreședinte al Curții de Arbitraj Comercial și Maritim de pe lângă CCINA Constanța.
Este pentru prima oară în lunga istorie de 158 de ani a instituției camerale din cetatea Tomisului când „cârma” ei este preluată de o femeie. Cotidianul „Cuget Liber” îi urează succes!
https://cugetliber.ro/stiri-economie-camera-de-comert-industrie-navigatie-si-agricultura-constanta-are-un-nou-director-general-450631

DP World va investi într-o rețea națională de terminale multimodale cu acces rapid la autostradă și cale ferată, inclusiv la Dunăre. Primul proiect se construiește deja lângă Aiud, în parcul logistic Decea, și va fi operațional în prima parte din 2023. Terminalul multimodal va putea acomoda un tranzit de 100.000 de unități pe an.
Investiția DP World de la Aiud se întinde pe 8 hectare, din care două treimi va reprezenta suprafață de depozitare. Conectivitatea va fi realizată nu doar cu Portul Constanța, ci și cu Europa de Vest, fie pe cale rutieră, fie pe coridor feroviar electrificat. La finalul lucrărilor, investitorul din Dubai va deveni proprietar. „Pe lângă cele 8 ha alocate terminalului, mai există 18 ha unde sunt planificate a fi deschide depozite logistice de către dezvoltator pentru terți clienți. Noi suntem clientul ancoră”, a declarat Cosmin Cârstea, CEO DP World Constanța, pentru revista Tranzit.

Centru de distribuție regional
Atunci când va deveni operațional, noul terminal DP World România din Aiud va putea opera un tranzit total de până la 100.000 de unități pe an. Asta pentru că, pe lângă mărfurile care vin în container, aici vor fi operate și tipuri de marfă care pot fi puse pe tren, precum trailere și prelate. „Nu va deservi doar fluxurile de containere, ci și fluxurile de semiremorci, un standard destul de extins în Europa. Va fi un centru de distribuție către și dinspre Europa și către Marea Neagră. Direct din Aiud, din proximitatea importatorilor/exportatorilor sau a retailerilor“, a mai spus Cosmin Cârstea.
https://traficmedia.ro/terminalul-multimodal-de-la-aiud-al-dp-world-va-avea-o-capacitate-de-100-000-de-unitati-pe-an/

Compania maritimă MSC și-a informat clienții că a încetat nu numai serviciile către și dinspre Ucraina, ci și rezervările. Nava sa portacontainer, Jessenia R, care naviga spre Odesa a fost deviată și se află în prezent ancorată în portul românesc Constanța, unde a ajuns în după-amiaza zilei de 24 februarie, venind din Asyaport.
MSC adaugă că implementează modificări operaționale pentru a utiliza celelalte porturi de la Marea Neagră, iar Constanța ar putea fi unul dintre ele.
În ceea ce privește containerele care urmează să fie încărcate pentru Ucraina, MSC a anunțat că „examinează modul de gestionare optimă a mărfurilor în tranzit către Ucraina, care se află în prezent în porturile din Marea Neagră și Mediterana. Vom comunica direct clienților toate detaliile relevante ale situațiilor suplimentare și vom încerca să gestionăm cu grijă transporturile de mărfuri refrigerate și congelate în containere frigorifice”.
Compania maritimă a mai anunțat că ”zonele de depozitare din huburile din regiune sunt deja foarte pline și ne așteptăm ca impactul situației din Ucraina să producă noi provocări, pe lângă perturbările actuale din lanțul global de aprovizionare”.
MSC a mai precizat serviciile că serviciile de transport către Rusia nu sunt afectate.
În prezent, aproximativ șase sute de containere cu destinația Chornomorsk, port ucainean aflat la Marea Neagră, sunt blocate în portul italian Gioia Tauro. Mărfurile, transportate de portcontainerul Shirley al companiei maritime MSC, a ajuns în portul din Calabria în noaptea dintre 24 și 25 februarie, venind din portul turc Asyaport. Înainte de izbucnirea conflictului, portul Gioia Tauro avea o legătură săptămânală cu porturile ucrainene.
După declanșarea conflictului din Ucraina, în 24 de ore, din porturile ucrainene și apele teritoriale s-au înregistrat ieșiri masive de nave. Vineri, în portul Odesa mai era ancorat doar un portcontainer al companiei chineze Cosco, cu o capacitate de 9400 TEU, ce furnizează transporturi regulate între Asia și Marea Neagră
Pe de altă parte, operatorul german de terminale HHLA a anunțat închiderea terminalului de containere care operează în portul Odesa.
https://t-times.ro/categorii/categorie-t/ucraina-portcontainerele-msc-vor-fi-deviate-spre-alte-porturi-inclusiv-spre-constanta

Șantierul Naval 2 Mai SA Mangalia, prin care statul român deține 51% din acțiunile Damen Shipyards Mangalia, are de câteva zile o nouă conducere, din care fac parte nume interesante. Cel mai inedit pare inspectorul de la Primăria Lehliu Gară, fost președinte de partid, agent de asigurări și patron de cârciumi în Galați, numit de ministrul Economiei- culmea, fost director al șantierului din Mangalia- la șefia singurei companii navale de stat a României. Coincidență sau nu, însă, dar și ministrul este originar din Galați.
Șantierul Naval 2 Mai SA Mangalia are de pe 2 februarie 2022 un nou Consiliu de Administrație, din care fac parte Emilia Mirela David, Lăcrămioara Daniela Nicoară și Dan Constantin Dobrea.
Emilia David este din decembrie 2021 consiliera personală a ministrului PSD al Economiei, Florin Marian Spătaru, director Resurse Umane al Șantierului Damen Mangalia încă din 2018 înainte de a fi numit la conducerea ministerului.
Noua administratoră lucrează din 2017 în Ministerul Economiei, iar înainte de asta a fost operator telecomunicații la Radiocom și operator Vodafone, adică cel care (nu)-ți răspunde când suni la Relații Clienți.
Emilia David a terminat în 2004 un liceu din Urlați, iar în 2011 o facultate la Spiru Haret din Brașov.
Colega sa din Consiliul de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai SA, Lăcrămioara Daniela Nicoară, este din 2017 în Ministerul Economiei, după ce anterior a mai fost consultant juridic la o tipografie, o firmă de asigurare, dar și la Grup Feroviar Român, precum și la o firmă din Galați, unde a obținut și un master în Economie, în 2017.
Galați este numitorul comun pentru aproape toate personajele amintite în acest articol. Tot din Galați vine și al treilea nou administrator de la Șantierul Naval 2 Mai SA Mangalia. Dan Constantin Dobrea a fost președintele UNPR Galați, este patronul mai multor restaurante și a condus și afaceri în domeniul asigurărilor. Cum-necum, Dobrea a ajuns inspector principal la Primăria Lehliu Gară, de unde a ajuns acum la conducerea uneia dintre cele mai importante companii de stat.
Înainte de cei doi gălățeni, fusese nominalizat la Mangalia și fostul lider liberal Victor Paul Dobre, tot din Galați
Legăturile cu Galați nu se opresc însă aici. Anterior instalării celor doi gălățeni Emilia David și Dan Dobrea la conducerea șantierului din Mangalia, ministerul pe atunci PNL al Economiei îl numea pe aceeași funcție pe mult mai celebrul gălățean Victor Paul Dobre, fost secretar de stat, deputat și lider PNL. Acesta a refuzat însă nominalizarea, motiv pentru care s-a ajuns la noua componență.
Cercul gălățean de la Mangalia se încheie cu însuși ministrul Florin Spătaru, originar din Galați. Demnitarul PSD se poate lăuda, totuși, cu un CV impresionant, în care apare inclusvi titulatura de director de HR la Damen, atât la Galați, cât și la Mangalia.
https://www.replicaonline.ro/santierul-naval-2-mai-sa-mangalia-condus-de-un-inspector-de-la-primaria-lehliu-gara-510654/

Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a stârnit reacţii în lanţ în întreaga lume. Au fost luate o serie de măsuri economice, menite să sancţioneze Rusia, iar spaţiul aerian al întregii Europe a fost înschis pentru avioanele ruseşti.
România s-a mobilizat, la rândul ei, şi trimite ajutoare Ucrainei. Totodată, ţara noastră s-a mobilizat pentru preluarea mărfurilor cu destinația Ucraina și Republica Moldova, care în mod normal se descarcă în porturile ucrainene, dar care sunt blocate în momentul de faţă, din cauza războiului. Conform datelor obţinute de Focus Press, au fost deja descărcate în Portul Constanţa peste 2.600 de containere și nave cu mărfuri generale care aveau destinația porturile din Ucraina.
A fost constituită şi o celulă de criză la nivelul Ministerului Transporturilor, care să gestioneze situaţia relatată mai sus.
https://focuspress.ro/navele-care-aveau-ca-destinatie-porturile-din-ucraina-descarca-marfurile-in-portul-constanta/

Invadarea Ucrainei de către trupele rusești și sancțiunile impuse Federației Ruse de către SUA și statele Uniunii Europene (suspendarea zborurilor efectuate cu aeronavele companiilor rusești și excluderea Rusiei din sistemul internațional de plăți SWIFT) au afectat grav schimburile de echipaje rusești și ucrainene din flota maritimă comercială internațională.
Camera Internațională de Transport Național (ICS), care reprezintă 80% din flota comercială mondială, a lansat o avertizare, arătând că împiedicarea liberei circulații a navigatorilor ucraineni și ruși pune în pericol lanțurile de aprovizionare din întreaga lume.
Potrivit unui raport al BIMCO și ICS, în anul 2021, pe cele 74.000 de nave ale flotei comerciale mondiale munceau 1,89 milioane de navigatori. Dintre aceștia, 198.123, respectiv 10,5% din total, erau ruși (71.652 de ofițeri și 126.471 de nebrevetați). Navigatorii ucraineni însumau 76.442 de persoane, respectiv 4% din total (47.058 de ofițeri și 29.383 de nebrevetați).
„Transportul maritim este în prezent responsabil pentru mișcarea a aproape 90% din comerțul global. Navigatorii au fost în fruntea răspunsului la pandemie, asigurându-se că rezervele esențiale de alimente, combustibil și medicamente continuă să ajungă la destinații.
Pentru a menține acest comerț neîngrădit, navigatorii trebuie să fie capabili să se alăture și să se debarce liber, în întreaga lume. Cu zborurile anulate în regiune, acest lucru va deveni din ce în ce mai dificil. Capacitatea de a plăti navigatorii trebuie, de asemenea, menținută prin intermediul sistemelor bancare internaționale.
Cercetările efectuate de ICS arată că nava medie din flota maritimă comercială internațională are la bord un amestec de cel puțin trei naționalități și, uneori, chiar și treizeci. În medie, pe o navă se vorbesc cel puțin trei limbi”, se spune în comunicatul ICS.
Guy Platten, secretarul general al Camerei Internaționale de Transport Național, a declarat: „Siguranța navigatorilor este prioritatea noastră absolută. Facem apel la toate părțile să se asigure că navigatorii nu devin victime colaterale ale acțiunilor guvernelor. Marinarii au asigurat menținerea fluxurilor comerciale în timpul pandemiei. Sperăm că toate părțile vor continua să faciliteze circulația liberă a mărfurilor și a acestor lucrători cheie în acest moment”.
O serie de rapoarte indică faptul că traficul maritim în și dinspre Marea Azov este blocat. Datele Lloyd’s List Intelligence indicau faptul că sâmbătă, 26 februarie 2022, un număr de 116 nave așteptau la coadă, la intrarea de sud a Strâmtorii Kerch, iar alte 52 de nave așteptau la cea din nord.
https://cugetliber.ro/stiri-economie-navigatorii-victime-ale-invaziei-trupelor-rusesti-in-ucraina-450589

Invazia în Ucraina a trupelor armate ruse are repercusiuni asupra schimburilor comerciale și a operațiunilor de transport și logistică în regiunea Mării Negre.
Din informațiile pe care le avem până în prezent, note interne ale companiilor de transport și logistică, ale liniilor maritime și informări ale agențiilor de presă, am realizat o scurtă trecere în revistă a situației din perspectiva serviciilor de transport și logistică.
HHLA Hamburger Hafen und Logistik AG (HHLA), companie care operează cel mai mare terminal de containere din principalul port al Ucrainei, Odesa, a anunțat că a suspendat operațiunile în port. Decizia a fost luată după ce armata ucraineană a decis suspendarea operațiunilor comerciale în porturile sale, a declarat un consilier al șefului de cabinet al președinției citat de Reuters.
HHLA le-aplătit celor 480 de angajați din cadrul terminalului din portul Odesa salariul pe o lună în avans pentru a le permite să își facă stocuri de alimente și alte bunuri necesare.
“HHLA ca și grup nu se află în pericol din cauza evenimentelor din Odesa,” a declarat Angela Titzrath, directorul executiv al HHLA. De asemenea, aceasta a adăugat că este încă prea devreme pentru a determina efectele posibilelor sancțiuni economice și comerciale, dar cel mai probabil porturile din Rusia vor fi afectate. Compania ia toate măsurile pentru a minimiza anumite riscuri și rulează scenarii pentru diferite cazuri, atatcurile cibernetice asupra instituțiilor din Ucraina aflându-se printre ele.
Ce se întâmplă cu navele de containere din Marea Neagră?
Linii maritime precum Hapag-Lloyd și Maersk și-au închis birourile locale din Odessa și au trimis angajații acasă și serviciile maritime dinspre și către porturile din Ucraina au fost suspendate.
“În primul rând, siguranța și bunăstarea angajaților noștri sunt de o importanță capitală pentru Maersk și avem planuri și politici în vigoare pentru a le oferi sprijinul necesar. Începând cu 24 februarie, toți angajații Maersk au fost instruiți să lucreze de acasă, departe de orice zone de conflict.
De asemenea, am implementat o strategie de continuitate a afacerii, astfel încât să putem deservi nevoile lanțului de aprovizionare ale clienților noștri, în măsura în care situația o permite. Maersk a decis ca nicio navă să nu mai acosteze în Ucraina și nu va mai prelua comenzi către și dinspre Ucraina până la o nouă notificare. În prezent, mărfurile în drum spre Ucraina sunt planificate pentru descărcare în porturile Said și Korfez.
Serviciile din Rusia rămân disponibile în prezent, dar pot fi supuse schimbărilor pe măsură ce lucrurile vor evolua. Maersk va urmări îndeaproape modul în care se desfășoară evenimentele pentru a obține o perspectivă mai bună asupra situației și pentru a menține logistica globală în mișcare. Vom continua să ne adaptăm la situație pentru a livra încărcăturile în siguranță,” se arată într-o notă a Maersk.
Hapag-Lloyd nu navighează cu propriile nave în regiunea Mării Negre, însă linia maritimă germane are o navă charter care acostează în Portul Odessa săptămânal. „Nava a părăsit astăzi Odesa și este în drum spre Istanbul. Monitorizăm evoluția foarte îndeaproape și lucrăm în prezent la alternative la rutarea anterioară a serviciului nostru BMX, pe care le vom anunța în timp util”, a declarat birou de presă al Hapag-Lloyd citat de ShippingWatch. Într-o nouă notă informativă de vineri, 25 februarie, Happag Lloyd a declarat că nu se mai fac rezervări din Ucraina, iar din Rusia rezervările sunt temporar suspendate.
Și grupul francez CMA-CGM a luat decizia de a suspenda navigația navelor în și dinspre Ucraina începând cu 24 februarie, până la o dată ulterioară. Astfel, serviciile BEX și BSMAR vor omite portul Odesa din Ucraina, iar rezervările către și din Odesa sunt suspendate. Marfa cu destinația Ucraina va fi direcționată către porturile Constanța (România), Tripoli (Liban) sau Pireu (Grecia).
Continuarea: https://www.intermodal-logistics.ro/criza-din-ucraina-ce-se-intampla-cu-transportul-si-logistica

Transportatorul de mărfuri fluviale Transport Trade Services (TTS), companie antreprenorială listată la Bursa de Valori Bucureşti, convoacă acţionarii pentru a aproba majorarea capitalului social cu 30 milioane lei, prin încorporarea parţială a profitului nerepartizat în anii precedenţi.
Adunarea Generală a Acţionarilor este convocată pentru 1 aprilie 2021. Capitalul social al companiei este în prezent de 30 milioane lei.
Alexandru Mircea Mihăilescu are 25% din TTS, restul acţiunilor mergând la ceilalţi acţionari de pe segmentul principal al BVB, inclusiv fonduri de pensii Pilon II.
Potrivit anunţului publicat la BVB, majorarea capitalului social se va realiza prin încorporarea parţială a profitului nerepartizat în anii precedenţi (rezultat reportat), cu emisiunea în contrapartidă de acţiuni noi şi distribuirea lor gratuită către acţionari cu o rată de alocare de 1 acţiune nou emisă pentru fiecare acţiune deţinută de acţionari la data de Înregistrare a operaţiunii: 11 Mai 2022.
Compania, cu o capitalizare de 598 milioane lei, a avut anul trecut venituri totale consolidate de 598 mil. lei, plus 15%, şi un profit net de 66 mil. lei, plus 38%.
Cele mai mari cheltuieli ale TTS în 2021 au fost cele cu subcontractorii, de 209 mil. lei faţă de 191 mil. lei în anul precedent.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/transportatorul-marfuri-fluviale-transport-trade-services-convoaca-20550823

După ce Rusia i-a declarat război, Ucraina și-a închis complet porturile. Ulterior, s-a aflat că 20 de nave turcești căutau o cale de întoarcere în țară din porturile ucrainene. Situaţia este de asemenea gravă şi pentru camioanele încărcate cu legume şi fructe, dar şi turismul – care depindea de volumele din Rusia şi Ucraina – este extrem de afectat de anulări.
20 de nave turcești caută o cale de întoarcere în Turcia din porturile ucrainene. După declanşarea războiul, porturile ucrainene au fost închise, iar angajații au demisionat. Ca urmare, trei nave turceşti au fost blocate în Marea Azov și 17 în Marea Neagră.
Asociația Armatorilor și Operatorilor de Coastă (KOSDER) lucrează la returnarea navelor. Hakan Çendik, vicepreședintele KOSDER, a făcut o declarație către NTV despre cea mai recentă situație a navelor turcești din regiune. „Aproximativ 20 de nave turcești și aproape 300 de persoane din echipaje sunt blocate în regiunea Ucrainei. Am luat inițiative în fața Ministerului pentru a preveni situațiile nefavorabile la care ar putea fi expus personalul navelor noastre și pentru a-l evacua din regiune dacă este necesar”, a spus Hakan Çendik.
Camioanele turceşti sunt neajutorate
Nu numai navele, ci şi camioanele turceşti sunt neajutorate. Războiul a afectat în special camioanele și navele care transportau legume și fructe, iar exportatorii turci de alimente sunt îngrijorați că, în situaţia în care criza se prelungește, produsele se vor risipi. Economia turcă a început deja să fie afectată prin prisma exporturilor. Afacerile s-au oprit în porturile Azov și Odesa din Ucraina, în timp ce porțile de frontieră au fost închise, iar camioanele cu fructe și legume proaspete din Turcia așteaptă la porți. Anadolu Efes a anunţat că şi-a oprit operaţiunile în trei fabrici de bere din oraşele Cernihiv, Harkov şi Mikolayiv, unde lucrează 3.000 de oameni. De asemenea, Girişim Elektrik a anunţat că au fost suspendate investiţiile în utilaje şi echipamente pentru unitatea construită în oraşul Odesa. Președintele Sindicatelor Exportatorilor din Marea Egee (BEI), Jak Eskinazi, a declarat că vehiculele care transportă produse turcești așteaptă la porțile de frontieră, iar navele care vor aduce materii prime în Turcia nu au voie să părăsească porturile ucrainene. „Războiul a dat totul peste cap. Există probleme cu fructele și legumele proaspete. Comenzile noastre sunt afectate. Nu este clar cum vom trimite marfa, dar se cere de acolo.”
Președintele Asociației Exportatorilor de Fructe și Legume Proaspete din Marea Egee, Hayrettin Plane, a declarat: „Nu putem nici trimite și nici aduce produse. Mărfurile noastre așteaptă în camioane. Situaţia ar trebui rezolvată în maximum 10 zile – fie vom retrage camioanele și le vom trimite în alte țări, fie se vor risipi.”
Turismul e extrem de afectat
Turismul turcesc, este, de asemenea, unul dintre sectoarele extrem de afectate de război. Potrivit Ministerului Turismului, în 2021, Rusia a fost țara care a trimis cei mai mulți vizitatori străini în Turcia (4,7 milioane de oameni), asigurând o pondere de 19%. Ucraina s-a clasat pe locul trei, cu 2 milioane de vizitatori și o cotă de 8,3%. Președintele Consiliului regional din Marmaris şi al Asociației agențiilor de turism din Turcia (TÜRSAB), Suat Esin, a declarat: „Suferim de doi ani de pandemie și incendii. Tocmai când lucrurile se îmbunătățeau, a început războiul. Conform informațiilor primite din Rusia, există anulări de până la 50%. Singura noastră speranță este ca această situaţie să se încheie cât mai curând posibil. Altfel, vom suferi pierderi serioase în Turcia. Deja suntem grav răniți.”
https://logisticpost.ro/articole/turcia-20-de-nave-blocate-in-porturile-ucrainene-camioane-cu-legume-si-fructe-in-granite-anulari-de-50-in-turism.html

Exporturile rusești de mărfuri, de la petrol și metale la cereale, vor fi grav perturbate de noile sancțiuni occidentale, arată o analiză Reuters. Acestea vor da o lovitură severă economiei Rusiei, dar vor avea efecte și în Occident printr-o creștere a prețurilor și a inflației, au declarat comercianții și analiștii chestionați de Reuters.
Statele Unite și aliații săi au decis sâmbătă să blocheze accesul anumitor bănci rusești la sistemul internațional de plăți SWIFT, ca răspuns la atacul Rusiei asupra Ucrainei.
În timp ce unele bănci rusești – inclusiv Gazprombank, care deservește plăți mari de petrol și gaze – au scăpat de sancțiunile de blocare totală, comercianții și analiștii au spus că timpul necesar trecerii la noi sisteme va însemna schimbări majore ale fluxurilor.
Măsurile, care vor include restricții asupra rezervelor internaționale ale băncii centrale ruse, vor fi implementate în zilele următoare, oficialii spunând că sunt în curs de elaborare unele excepții pe piața energiei.
„În timp ce încearcă să scutească tranzacțiile cu energie, SWIFT poate încă provoca perturbări semnificative ale fluxurilor comerciale cu energie pe termen scurt, cel puțin până când cumpărătorii trec la alternative precum Telex sau alte sisteme”, a declarat Amrita Sen, co-fondatorul think-tank-ului Energy Aspects.
Cel puțin 10 comercianți de petrol și mărfuri, care au discutat cu Reuters sub rezerva anonimatului, au declarat că fluxurile de mărfuri rusești către Occident vor fi grav perturbate sau complet oprite timp de zile, dacă nu săptămâni, până când se va stabili o oarecare claritate cu privire la scutiri și excepții.
„Poți folosi în continuare sistemele interne ale băncilor internaționale care au sucursale în Rusia, dar va fi destul de haotic”, a spus un bancher de la o mare bancă occidentală cu expunere în Rusia.
Unii comercianți au spus că, deși băncile rusești care nu erau încă pe lista de sancțiuni, cum ar fi Surgutneftegasbank, ar putea probabil să elibereze dolari, asta nu ar rezolva neapărat problemele.
„O mulțime de companii vor trata petrolul rusesc ca fiind sancționat și nu se vor “atinge” de el chiar dacă este permis”, a spus un director executiv de la un important birou de tranzacționare a petrolului din Vest.
Fluxurile rusești de energie și de mărfuri către Asia, în special către China, vor continua probabil.
Atât China, cât și Rusia au dezvoltat alternative la SWIFT.
Oficialii ruși au spus că țara își poate redirecționa exporturile către China în cazul în care fluxurile către Occident sunt perturbate. Dar analiștii menționează că gazul nu poate fi redirecționat deloc, în timp ce capacitatea Beijingului de a prelua mai mult petrol este limitată, mai arată analiza Reuters.
https://economedia.ro/exporturile-rusesti-de-marfuri-de-la-petrol-si-metale-la-cereale-vor-fi-grav-perturbate-de-noile-sanctiuni-occidentale-analiza-reuters.html#.YhxmyhYzaM8

Ucraina și Rusia reprezintă aproape 80% din livrările de ulei de floarea-soarelui din lume. Ucraina a fost cel mai mare exportator de semințe de floarea soarelui în 2019, reprezentând 45,8% din exporturile globale, potrivit datelor The Observatory of Economic Complexity (OEC World) Rusia a fost pe locul doi, cu 23,4% din piață. Pentru că multe țări din Asia erau dependente de importurile din Ucraina, care în prezent sunt blocate, această cerere se va îndrepta către alți jucători, printre care și România, spune Cezar Gheorghe, consultant în Clubul Fermierilor Români, expert analist comerț cu cereale.
Deoarece exportul Ucrainei este perturbat, prețul materiei prime a crescut exponențial, implicit și prețul uleiului brut. Cezar Gheorghe este de părere că prețul uleiului de floarea soarelui va crește cu minim 15-20%, în urma conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Iranul primește o cantitate mare de ulei de floarea soarelui din Ucraina, iar exportul Ucrainei ar putea fi blocat. Iranul a primit cea mai mare parte din uleiul său de floarea-soarelui din Turcia în 2020, dar 37,1% au venit din Ucraina.
Importurile de ulei de floarea soarelui din alte câteva state din Orientul Mijlociu provin în mare parte din Ucraina. Irakul a importat 87,8% din uleiul său de floarea soarelui din Ucraina în 2020. Egipt a primit 54,4% din uleiul său de floarea soarelui din Ucraina în acel an și încă 18,83% din Rusia.
Turcia ar putea beneficia de o oprire a exporturilor de ulei de floarea soarelui din Ucraina și Rusia. Exporturile de ulei de floarea soarelui din Turcia au crescut cu 175,55% din 2015 până în 2020. Turcia importă și ulei de floarea soarelui.
Războiul are deja efecte asupra exporturilor de ulei de floarea soarelui din Ucraina. Aproximativ 350.000 de tone de petrol din India sunt în pericol în prezent, a informat Bloomberg. Conflictul Rusia-Ucraina are deja un impact economic semnificativ asupra Orientului Mijlociu.
„Ucraina era rezervorul UE, iar acum cererea se mută pe Statele Unite și pe România”
„România este afectată privind ritmul de export care ar putea fi extraordinar de accelerat pentru că toată lumea va încerca să își onoreze contractele încheiate și se vor muta din Rusia și Ucraina în Constanța astfel încât marfa românească va avea un ritm accelerat de export pe care nu știm dacă îl putem controla până la recolta nouă având în vedere că noi avem o secetă instaurată”, a declarat Cezar Gheorghe, consultant în Clubul Fermierilor Romani, expert analist comerț cu cereale.
Acesta spune că ar fi greu pentru România să facă față unei astfel unei cereri crescute din partea țărilor care se aprovizionau din Ucraina, precizând că s-ar putea ajunge chiar și în situația în care să nu mai găsim ulei de floarea soarelui pe raftul magazinelor.
„Ne-ar fi greu să facem față unei astfel de provocări, trebuie să fim cumpătați. Guvernul trebuie să analizeze foarte bine lucrurile din punct de vedere al producției, consumul intern, cererea de export. Vorbim de o siguranță alimentară a României. Nu vreau să ajungem în situația în care să nu mai găsim ulei pe raft. Nu este utopie. Se poate întâmpla. Va fi o presiune foarte mare pe portul din Constanța. Ucraina era rezervorul UE și acum se mută originea pe Statele Unite și pe România”, precizează acesta.
Ucraina este cel mai mare furnizor de ulei de floarea soarelui către UE. Importurile UE de ulei de floarea soarelui de la începutul sezonului 2020/21 au totalizat 1,22 milioane tone. Conform raportului Comisiei Europene, în perioada iulie 2019-februarie 2020, țările UE (inclusiv Marea Britanie) au importat 1,5 milioane tone de ulei de floarea soarelui.
https://economedia.ro/efecte-crizei-din-ucraina-romania-devine-sursa-de-floarea-soarelui-pentru-ue-pretul-uleiului-ar-putea-creste-cu-15-20.html#.Yh27AxYzaM8

România are o capacitate de depozitare a cerealelor de circa 26 de milioane de tone, pe hârtie, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii. Însă, multe dintre baze sau silozuri sunt învechite ori se află în zone greu accesibile.
Viitorul apro¬piat cere busi¬nessuri integrate vertical, care au activităţi de la producţie până la distribuţie şi vânzare cu amănuntul a produselor, astfel ca România să devină un producător important de făină, mălai ori produse de panificaţie, ci nu să fie doar în primii cinci producători de porumb şi grâu la nivel UE.
Mediul privat a făcut un pas în acest sens, investind în spaţii de depozitare a cerealelor, pe care să le poată procesa ulterior, dar aşteaptă ca statul să stimuleze procesarea prin diverse măsuri, a fost una dintre concluziile ediţiei din 28 februarie a emisiunii ZF Agropower.
„Fondurile europene sunt o soluţie să crească capacitatea de depozitare din România şi fermierii mici şi mijlocii, care au mai puţin de 300 de hectare cultivate cu cereale, trebuie să-şi gândească formule comune prin asociere pentru a depozita volumul pe care îl au. Totodată, silozurile sunt un prim pas pentru a trece la faza următoare, la procesare, fie că vorbim despre furaje pentru animale, mălai, făină sau o brutărie. Silozurile îţi permit să te gândeşti la faza următoare, iar asocierea ajută, fiindcă aceste proiecte necesită o sustenabilitate pe termen lung“, a spus Ştefan Gheorghiţă, acţionar al Triagroexim, companie care cultivă cereale pe circa 600 de hectare în judeţul Brăila.
România are o capacitate de de¬po¬zitare a cerealelor de circa 26 de milioane de tone, pe hârtie, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii. Însă, multe dintre baze sau silozuri sunt învechite ori se află în zone greu accesibile, ceea ce înseamnă că practic poate fi depozitată o cantitate mai mică în ele. Cele mai mari capacităţi sunt în judeţele Constanţa şi Timiş, aproape de port şi de Vest.
Continuarea: https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/zf-agropower-investitiile-mediului-privat-depozitarea-cerealelor-20561713