Portul Constanța pe harta Coridorului Mijlociu, ca punct nodal de transport pentru schimburile comerciale de marfuri dintre tarile din Asia si Caucazul de Sud si Europa. Revista presei 27 noiembrie- 13 decembrie 2023
13.12.2023
ADY Container, o filială a Azerbaijan Railways CJSC, lansează un nou serviciu care leagă porturile Aktau din Kazahstan și Turkmenbashi din Turkmenistan de portul Constanța din România. Serviciul este lansat în cooperare cu COSCO SHIPPING Lines, una dintre cele mai mari linii de transport maritim containerizat din lume.
Astfel, ADY Container și COSCO SHIPPING Lines vor conecta porturile Aktau și Turkmenbashi și portul Constanța din România pe cale ferată și maritimă.
ADY Container va livra pe cale ferată containere din porturile Aktau și Turkmenbashi către portul Batumi din Georgia prin Marea Caspică. Ulterior, între Batumi și Constanța, containerele vor fi transportate pe cale maritimă cu nave puse la dispoziție de COSCO SHIPPING Lines.
Noua conexiune multimodală feroviar-maritim între porturile Aktau și Turkmenbashi și portul Constanța va asigura integritatea lanțurilor de aprovizionare și va permite conectarea Chinei și a Asiei Centrale cu Europa prin servicii de transport rapide și eficiente.
12.12.2023
“Ne vom concentra pe transport şi pe alte domenii, în special vrem să lucrăm împreună pentru drumul de transport transcaspian, cunoscut ca şi coridorul median către Marea Caspică. Vrem să integrăm logistica şi infrastructura noastră pentru a deservi interesele Kazahstanului şi României. Portul nostru la mare şi portul Constanţa şi sunt cele mai bune exemple de o astfel de cooperare. Ne aşteptăm ca a 17-a întâlnire a comisiei interguvernamentale de la Bucureşti să dea şi mai mult elan pentru implementarea multor proiecte promiţătoare”, a afirmat Vicepremierul kazah Murat Nurtleu, aflat în vizită la Bucureşti.
România reprezintă un „partener de top” al Kazahstanului în ceea ce priveşte investiţiile şi comerţul, a declarat, marţi, ministrul Afacerilor Externe al acestei ţări, vicepremierul Murat Nurtleu, aflat în vizită la Bucureşti.
„Ţările noastre au dezvoltat o tradiţie foarte bună de sprijin reciproc, precum şi o colaborare eficientă în cadrul ONU şi în cadrul OCDE. Când vine vorba de Uniunea Europeană, aşteptăm cu nerăbdare să ne continuăm munca comună în implementarea obiectivelor pe are le avem şi care sunt incluse în parteneriatul extins între Kazahstan şi UE şi strategia europeană pentru Caucazul de sud. Suntem angajaţi să extindem parteneriatul kazaho-român. (…) Astăzi, România este unul din partenerii de top în ceea ce priveşte investiţiile şi partenerii comerciali din Kazahstan – al cincilea din UE şi numărul 12 global”, a spus el.
Murat Nurtleu a precizat că, în ultimele zece luni, comerţul bilateral a crescut cu 9,5% şi a depăşit 2,3 miliarde dolari, în condiţiile în care 97% din schimburile comerciale ţin de rafinăriile de petrol. Exporturile de bunuri către România au reprezentat 500 de milioane de dolari.
„Bunuri precum energie nucleară, produse chimice, produse alimentare, inginerie mecanică şi construcţii au un potenţial foarte mare. În plus, oferim comunităţii de afaceri din România oportunităţi de tranzit şi de logistică şi de modernizare tehnologică şi materiale în Kazahstan”, a explicat ministrul.
Importurile din Kazahstan în România au atins 37% din consumul rafinăriilor româneşti.
„Suntem angajaţi să menţinem acest nivel, ca parteneri strategici şi de investiţii. Exportul din Kazahstan reprezintă 10% din importurile din România în ceea ce priveşte energia şi contribuim astfel la securitatea energetică, nu numai a Europei, ci şi a României”, a precizat el.
Potrivit oficialului kazah, lumea se confruntă cu „provocări geo-politice şi geo-economice fără precedent”, iar cele două state trebuie să profite de potenţialul şi resursele lor.
11.12.2023
Conform legislaţiei europene, România are obligaţia să modernizeze reţeaua esenţială europeană de pe teritoriul ei până în 2030 şi să se poată circula cu 160 km/h . La această reţea se va adăuga şi conexiunea cu Moldova şi Ucraina, care nu este cuprinsă încă . Există finanţare, spune Adina Vălean . 1.600 km are reţeaua feroviară esenţială europeană – parte din coridoarele europene TEN-T – care trebuie modernizată până în 2030 . 12 mld. de euro sunt pe masă în total, bani europeni, pentru modernizarea infrastructurii feroviare din România.
Iaşiul va juca un rol foarte important în conexiunea Uniunii Europene cu Moldova şi Ucraina, a spus Adina Vălean, răspunzând la întrebarea ZF „Când vom vedea o linie de tren de mare viteză între Bucureşti şi Iaşi?“. Atât Republica Moldova, cât şi Ucraina sunt ţări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană.
În acest moment, însă, prin regiunea Moldovei nu trece niciun coridor european. Prin România trec doar două coridoare europene, primul care leagă Orientul de Vest şi al doilea coridorul Rin-Dunăre-Marea Neagră. România este obligată, a punctat Adina Vălean, să modernizeze toată reţeaua feroviară de pe aceste coridoare care trec prin ţară până în 2030, astfel încât să se poată circula cu viteze de 160 km/h. În acest moment, un tren de marfă din România are o viteză medie de sub 20 km/h şi un tren de călători de 45 km/h, iar unele gări din oraşe importante sau noduri feroviare nu au mai fost reabilitate de zeci de ani.
Declaraţiile Adinei Vălean au fost făcute cu prilejul participării la masa rotundă „Innovation in EU transport policies”, o întâlnire cu mediul de afaceri din România, organizată la sediul UiPath din Bucureşti.
Prin România trec, în acest moment, două coridoare de transport paneuropene: Coridorul Orient/Est Mediteraneean şi Coridorul Rin-Dunăre. Ambele ocolesc regiunea Moldovei. Urmează însă să se mai traseze un coridor de transport, care să lege UE de Moldova şi Ucraina, iar Iaşiul va juca un rol important, a spus Adina Vălean.
„Uniunea Europeană are un plan foarte clar privind infrastructura de transport. Poartă denumirea de reţeaua de transport europeană TEN-T. Acest plan conţine hărţi exacte privind infrastructura de transport feroviar, căi navigabile, şi aşa mai departe. Şi cu obligaţii şi oportunităţi în sensul în care obligaţiile înseamnă construirea infrastructurii: toată reţeaua de cale ferată care se află pe aceste standarde de viteză de 160 km/h pentru trenuri. În această reţea, până în 2030, este obligaţia paneuropeană“, răspunde Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, la întrebarea ZF „De ce nu este în România acelaşi interes ca în alte ţări pentru modernizarea căilor ferate?“
Conform hărţii de pe site-ul Comisiei Europene şi calculelor ZF, ar fi vorba de o reţea de peste 1.600 km de cale ferată pe teritoriul României, care trece prin câteva puncte principale: portul Constanţa, Bucureşti, Giurgiu, Olteniţa, Craiova, Orşova, Timişoara, Arad, Braşov. Dacă România îşi duce angajamentul la bun sfârşit, ar însemna ca în 2030 să aibă aproape 2000 km de cale ferată modernizată, unde să se poată circula cu viteze de 160 km/h. În prezent, sunt modernizate doar ruta Bucureşti-Constanţa şi porţiuni din ruta Bucureşti-Braşov.
Ce se întâmplă în cazul în care nu se realizează? România va fi amendată şi va intra în procedură de infrigement, pentru că obligaţia de a realiza aceste coridoare de transport este stipulată în legislaţia europeană. În acest moment sunt mai multe proiecte cu finanţare europeană pe care Căile Ferate Române (CFR) le derulează. Unul dintre cele mai mari proiecte în desfăşurare este modernizarea liniei Curtici-Simeria, care trece şi prin Arad şi Timişoara şi are o valoare totală de 9 mld. lei (1,8 mld. euro).
„Există finanţare pentru toate aceste proiecte şi o guvernare comună în sensul în care vrei să aplici pentru fondurile de coeziune pentru Mecanismul de Interconectare Europeană şi pentru fondurile din PNRR. Ştim ce avem de făcut, până când, la ce standarde“, a mai spus Adina Vălean.
Care sunt reţelele esenţiale (core network) din coridoarele europene care trec prin România şi trebuie modernizate până în 2030:
► Orşova – Timişoara – Arad (Curtici)-Simeria -Sighişoara (100 km) -Braşov – Predeal-Brazi -Bucureşti (cca 1.000 km)
► Bucureşti-Videle – Roşiorii de Vede – Caracal – Craiova – Filiaşi-Orşova (cca 350 km)
► Bucureşti – Feteşti (150 km)
► Mogoşoaia – Otopeni – Jilava (45 km)
► Bucureşti – Giurgiu (60 km)
► Bucureşti – Olteniţa (60 km)
10.12.2023
“Certificat de urbanism pentru CN CF CFR SA – Sucursala regională CF Constanța. Este vizată o linie importantă.
Primăria Constanța a eliberat un certificat de urbanism pentru CN CF CFR SA Surcursala CF Constanța, pentru o investiție pe care dorește să o realizeze pe raza UAT Constanța.
Prin CU 3264 din data de 8 decembrie 2023, se dorește reabilitarea și electrificarea liniei CF 816 – Palas – Port A, consolidare tunel km 224+670 – 225+160 pentru a asigura al doilea acces feroviar în Portul Constanța. Documentul este valabil 24 de luni.
Amintim că în septembrie 2023, CN CF CFR SA – Sucursala regională CF Constanța – Unitate operațională, ca autoritate contractantă, a atribuit contractul „Lucrări de reparații pentru ridicare restricții de viteză pe linii curente și directe – Linia 814 Palas-Port B, firul II, intre km 1+000-3+300“,ׅ achiziția fiind atribuită prin anunț de atribuire la anunț de participare.
Ofertant câștigător este firma Construct ING SRL, contractul, în valoare de 1.309.024,86 lei, având data de 21 septembrie 2023.
După cum se arată pe e-licitatie.ro, executarea lucrărilor de reparație a căii ferate pentru ridicare restricții de viteză pe linii curente și directe – Linia 814 Palas-Port B, firul II, între km 1+000-3+300, conform specificațiilor caietului de sarcini, au drept scop final eliminarea restricției de viteză de 15 km/h existentă pe linia curentă 814-fir II Palas-Port B, între km 2+000-3+300, pe raza de activitate a Secţiei L1 Constanţa.
Pe această porțiune sunt amplasate două schimbătoare de cale, la km 2+030 și km 2+670, centralizate electronic.
Lucrările presupun readucerea elementelor căii în toleranţele impuse de instrucţiile de serviciu, în vederea desfăşurării circulaţiei trenurilor cu viteza proiectată şi în condiţii de siguranţă.
Secția de circulație 814 asigură legătura feroviară între stația Palas și Portul Constanța, precum și între stația Palas și stația Agigea Nord, de pe secția Constanța-Mangalia. Calea este dublă, electrificată, prevăzută cu circuite BLA și SCB. Prisma de piatră spartă și-a pierdut capacitatea drenantă prin colmatarea excesivă cu produse pulverulente provenite de la convoaiele feroviare în circulație, fapt ce a generat, în exploatare, apariția de denivelări/deripări ale căii și, implicit, costuri mai mari de întreținere.
Durata de execuţie este de maximum 60 de zile calendaristice de la data prevăzută în ordinul de începere a lucrărilor, dar nu mai târziu de 1 decembrie 2023.”
8.12.2023
Portul românesc Constanța de la Marea Neagră a expediat un volum-record de 29,4 milioane de tone metrice de cereale în primele 10 luni ale anului, din care transporturile ucrainene reprezintă 40%, a declarat pentru Reuters autoritatea portuară.
Ucraina, pentru care Constanța reprezintă cea mai bună rută alternativă de export, a expediat 11,7 milioane tone de cereale în ianuarie-octombrie, de la 10,5 milioane la finalul lui septembrie și comparativ cu 8,6 milioane în tot anul 2022.
Recordul anterior anual al Constanței depășea un pic 25 de milioane tone. Cifra nu include și expedierile mai mici realizate prin porturile românești dunărene.
7.12.2023
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat joi, la Tulcea, că România va asigura tranzitul a cel puţin 4 milioane tone de cereale lunar dinspre Ucraina, lucru posibil şi prin implementarea proiectului PRIMUS dedicat navigaţiei pe timp de noapte pe Canalul Sulina.
„De astăzi navigaţia pe Canalul Sulina este posibilă şi pe timp de noapte! Proiectul PRIMUS a fost finalizat, iar sistemul de balizaj va permite navelor să navigheze în condiţii de siguranţă 24 de ore din 24. Este un pas extrem de important pentru a reuşi să atingem un important obiectiv asumat de România: asigurarea tranzitului a cel puţin 4 milioane de tone de cereale lunar dinspre Ucraina spre portul Constanţa. Implementarea acestui proiect, care a inclus şi pregătirea unui număr suplimentar de 18 piloţi, a fost posibilă cu sprijinul partenerilor din SUA şi de la Comisia Europeană”, a afirmat Grindeanu.
Acesta a participat, joi, la sediul Consiliului Judeţean Tulcea, la o conferinţă de presă pe tema măsurilor luate pentru transporturile de cereale ucrainene pe teritoriul României, eveniment la care mai participă oficiali din Ucraina, Republica Moldova, de la Comisia Europeană şi de la Ambasada SUA la Bucureşti.
„Suntem în perioada în care va trebui să să intrăm în acea zonă de training pentru piloţi, astfel încât să poată folosi acest acest nou program (PRIMUS, n.r.). Mulţumim Comisiei Europene, a fost achiziţionat şi implementat pe finanţare europeană, extrem de important acest lucru, ca de altfel toate proiectele majore de infrastructură din România care sunt asigurate pe finanţare europeană (…). Va asigura acest program PRIMUS nu doar navigabilitate 24 de ore 7 zile pe săptămână, acest lucru va duce la creşterea capacităţii de tranzit, o ţintă pe care noi ne-am propus-o şi care e perfect realizabilă. În octombrie, prin România s-au tranzitat 3 milioane, a fost cea mai mare cantitate, 3 milioane de tone de cereale. Asta ne arată că există spaţiu pentru a atinge acea ţintă pe care ne-am propus-o cu toţii încă de la început, şi anume să ajungem la 4 milioane de tone”, a declarat ministrul Sorin Grindeanu, în cadrul conferinţei de la Tulcea.
7.12.2023
Un atac rusesc cu drone asupra infrastructurii din portul ucrainean Ismail de pe Dunăre a ucis un om și a provocat daune importante, potrivit oficialilor ucraineni. Atacul a făcut parte dintr-un raid rusesc cu drone asupra regiunilor Odesa și Hmelnițki.
Anterior, armata ucraineană a declarat că unitățile sale de apărare aeriană au doborât 15 din cele 18 drone de fabricație iraniană pe care Rusia le-a lansat asupra regiunilor ucrainene.
„Teroriștii ruși au atacat districtul Ismail cu drone timp de aproape două ore. Forțele noastre de apărare aeriană au doborât majoritatea [dronelor] Shahed, dar, din păcate, au existat lovituri”, a anunțat pe Telegram Oleg Kiper, guvernatorul regiunii Odesa, potrivit RFE/RL.
„Au atacat în mod special infrastructura portuară dunăreană. Un depozit, un elevator de cereale și camioane au fost avariate. Șoferul unuia dintre camioane a fost ucis”, a spus Kiper.
Din luna iulie, odată cu ieșirea Rusiei din acordul intermediat de ONU, care permitea trecerea în siguranță a transporturilor de cereale ucrainene din porturile Mării Negre, Ucraina și-a folosit porturile dunărene Reni și Ismail, de la granița cu România, pentru a transporta alimente către portul românesc Constanța de la Marea Neagră.
De atunci, Rusia a vizat atât Odesa, principalul port ucrainean la Marea Neagră, cât și cele două porturi dunărene cu atacuri cu drone care au provocat pagube substanțiale și au perturbat exporturile de cereale ucrainene.
Resturi ale dronelor rusești doborâte s-au prăbușit și pe teritoriul României, membră NATO.
Atacurile din 7 decembrie au avut loc în timp ce forțele ucrainene din est se confruntă cu atacuri rusești din ce în ce mai intense asupra orașului industrial Avdiivka din regiunea Donețk. Trupele ruse încearcă de câteva săptămâni să încercuiască orașul care a devenit cel mai recent simbol al rezistenței ucrainene.
Avdiivka a rămas în mâinile ucrainenilor chiar și după ce Rusia a confiscat în 2014 porțiuni mari din regiunea Donețk, inclusiv orașul Donețk, situat la doar 10 kilometri spre sud.
Forțele ucrainene au respins 34 de atacuri rusești în zona Avdiivka, mai mult de o treime din cele 91 de atacuri pe care forțele Kievului le-au respins pe întreaga linie a frontului în ultimele 24 de ore, a anunțat Statul Major General al armatei ucrainene.
Între timp, s-au intensificat și atacurile rusești asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei, agravând condițiile umanitare din întreaga țară, au transmis oficiali ONU.
Secretarul general adjunct ONU pentru Europa, Miroslav Jenca, a spus Consiliului de Securitate al ONU pe 6 decembrie că atacurile continue ale Rusiei asupra infrastructurii civile critice a Ucrainei au dus la victime civile și că Moscova a escaladat atacurile aeriene în zone populate, inclusiv în capitala Kiev.
„Toate atacurile împotriva civililor și a infrastructurii civile trebuie să înceteze imediat”, a spus el. „Acestea sunt interzise de dreptul umanitar internațional și sunt pur și simplu inacceptabile”.
https://romania.europalibera.org/a/morti-%C8%99i-pagube-ismail/32719936.
7.12.2023
În prezent, siturile industriale abandonate, cunoscute și sub numele de brownfields, sunt spațiile urbane cu cea mai mare nevoie de remodelare. Platformele construite pentru activități industriale învechite, incapabile să facă față cerințelor noilor industrii, au devenit ruine ale trecutului.
Prin transformarea și modernizarea spațiilor urbane se creează medii mai plăcute și mai sigure, cu noi funcționalități. Investițiile în infrastructură, locuințe și facilități comerciale generează locuri de muncă și atrag noi investitori, astfel că proiectele contribuie în mod semnificativ la creșterea economică a orașelor. Totodată, regenerarea urbană promovează sustenabilitatea mediului urban, punând accent pe dezvoltarea durabilă, reducerea emisiilor de carbon și crearea de spații verzi.
Un exemplu reprezentativ se găsește în Copenhaga, unde CPH City & Port Development dezvoltă un district nou al orașului care va fi legat de centru printr-o linie de metrou dedicată, o rețea de piste pentru biciclete și artere noi de circulație. Noul district se numește Nordhavn și se va întinde pe o suprafață de 360 de hectare, luând forma unui arhipelag urban.
Multe dintre aceste proiecte au la bază parteneriate public-privat. În Hamburg, de exemplu, din totalul investiției în HafenCity, 10 miliarde de euro sunt investiții private, în timp ce 3 miliarde de euro provin din bani publici, în cea mai mare parte finanțați din fondul special de active provenite din vânzarea de terenuri în HafenCity. Proiectul, o investiție de 13 miliarde de euro aflată în derulare, include apartamente, birouri, dar și restaurante și cafenele. Atmosfera vibrantă este însuflețită de prezența în zonă a sălii de concerte Elbphilharmonie, de pe malul râului Elba.
La Bratislava, pe malul Dunării, se află în derulare o investiție majoră, de 650 de milioane de euro, și care va avea ca rezultat un oraș de 15 minute, cu 3.000 de rezidenți și 40.000 de angajați în spațiile office și serviciile conexe – cafenele, restaurante, magazine. În premieră în oraș aici va fi ridicat un zgârie nori, iar malul Dunării va fi amenajat cu o promenadă de 25.000 mp.
Citește mai mult la: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/real-estate-constructii/harta-europeana-a-proiectelor-de-regenerare-urbana-21413480
28.11.2023
Autoritatea Vamală Română și Serviciul Vamal și de Protecție a Fontierelor al Statelor Unite ale Americii (CBP) au agreat ca de la începutul anului 2024 un reprezentant din cadrul CBP să înceapă activitatea de consultanță în domeniul analizei de risc și controlului vamal în Portul Constanța.
Totodată, o delegație a Autorității Vamale Române va participa, în Statele Unite ale Americii, în cadrul Programului Intenațional de Vizite (IVP), la operațiunile CBP pentru a face schimb de experiență și a afla metodele de lucru folosite de CBP pentru un control mai bun asupra mărfurilor și persoanelor care intra în SUA.
Președintele Autorității Vamale Române, Ion Cupă, a avut luni, 27 noiembrie 2023, o întrevedere cu reprezentanții CBP. Întâlnirea a fost mediată de către Biroul Regional al Agenției pentru Reducerea Amenințărilor din domeniul Apărării din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România (DTRA).
Discuțiile s-au axat pe coordonarea proiectelor viitoare (2023-2026) privind schimbul reciproc de bune practici și sporirea măsurilor de siguranță în domeniul operațiunilor vamale.
Președintele AVR, Ion Cupă, a subliniat faptul că autoritatea vamală română apreciază contribuția CBP la crearea unei relații constructive și a unor condiții îmbunătățite pentru control vamal în frontieră. Cupă și-a manifestat deschiderea pentru consolidarea colaborării, exprimându-și încrederea că sprijinul unui expert pe analiză de risc și control vamal va fi foarte benefic pentru activitatea din Portul Constanța.
Partea americană a reafirmat ideea că securitatea schimburilor comerciale la nivel mondial și facilitarea comerțului trebuie să fie o prioritate pentru toate agențiile care asigură securitatea frontierelor. Experții au oferit o prezentare a Programului de schimb electronic de date privind mărfurile străine, un program global de control al mărfurilor, care este totodată un instrument de verificare globală a încărcăturilor ce oferă acces la datele despre mărfuri deținute de Statele Unite ale Americii.
CONTEXT
Portul Constanța este principala poarta de intrare și de ieșire a mărfurilor în și din România. Anul trecut, autoritățile portuare au raportat un volum de trafic record de 75,550 milioane de tone față de 67,483 milioane de tone anul precedent, anul 2022 însemnând maximul volumului de trafic operat de Portul Constanța în istoria sa.
În cadrul unei cooperări determinate de recentele evenimente mondiale și de suprapunerea misiunilor în regiunile balcanice, Agenția pentru Reducerea Amenințărilor din domeniul Apărării (DTRA), Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) și Serviciului Vamal și de Protecție a Frontierelor SUA (CBP) s-au angajat colaborativ să dezvolte o strategie de evaluare și dezvoltare pentru a spori capacitățile de securitate la frontieră în cadrul națiunilor aliate. Primul pas în acest demers a fost efectuarea unei evaluări a frontierelor terestre și maritime ale României pentru a identifica capabilitățile și provocările cu mediul operațional
Astfel, în octombrie 2022, o echipă condusă de managerul de program al DTRA din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România și atașatul regional al CBP din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Bulgaria a efectuat mai multe vizite de studiu în domeniul securității frontaliere la Birourile Vamale de Frontieră Constanța, Giugiulești, Albița și Siret. Ca urmare a respectivelor vizite de studiu a fost elaborat un plan de măsuri care vizează îmbunătățirea dezvoltării și geastionării criteriilor de risc, modernizarea și digitalizarea controalelor vamale, extinderea capacităților de combatere proactivă a corupției, precum și investiția în formarea profesională a angajaților Autorității Vamale Române.
6.12.2023
Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) solicită autorităţilor de la Viena urgentarea aderării României la Schengen pentru facilitarea transportului de mărfuri, în condiţiile în care blocajul acestuia în frontiere aduce pierderi uriaşe, a afirmat preşedintele instituţiei, constănţeanul Mihai Daraban.
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, a primit vizita noului consilier economic din cadrul Ambasadei Austriei în România, Christoph Grabmayr, aflat prima oară în vizită la Camera Naţională.
În cadrul acestei întâlniri, au fost dezbătute mijloacele prin care pot fi continuate eforturile comune de dezvoltare a relaţiilor economice bilaterale, prin dinamizarea dialogului între firmele austriece şi cele româneşti.
Totodată agenda de lucru a cuprins şi chestiuni legate de aderarea României la spaţiul Schengen şi efectele care rezultă în urma amânării aderării ţării noastre la spaţiul european de liberă circulaţie.
„Cel mai consistent obstacol, prin întârzierea aderării României la spaţiul Schengen, îl constituie blocajul transporturilor de mărfuri în frontiere, care aduce cu sine pierderi uriaşe.
CCIR vine cu o propunere către clasa politică, aceea ca aderarea României la Schengen să se facă în doi paşi: mai întâi, şi cel mai urgent, să fie o liberă trecere pentru transportul de mărfuri, iar pasul doi, tranzitul de persoane”, a declarat preşedintele Mihai Daraban.
La rândul său, consilierul economic Christoph Grabmayr s-a declarat impresionat de implicarea CCIR în rezolvarea problemelor comunităţii de business din România.
„Vă asigur că voi transmite autorităţilor de la Viena mesajul preşedintelui CCIR”, a promis oficialul austriac.
La finalul lunii decembrie 2023, ar urma să se supună la vot o posibilă aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, în etape, mai întâi cu graniţele aeriene, din luna martie anul viitor, şi apoi cu graniţele rutiere şi maritime, în etapa a doua.
Creşteri spectaculoase pe toate liniile
Accelerarea procesului de integrare a ţării noastre în spaţiul Schengen este cu atât mai justificată cu cât cifrele din transporturile aeriene şi maritime sunt spectaculoase.
Astfel, conform informaţiilor furnizate de Biroul de presă din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CN APM) Constanţa SA, traficul total de mărfuri prin portul Constanţa, în primele 10 luni ale anului 2023, a înregistrat un nou record: 75,8 milioane de tone! Este o creştere semnificativă, de 20 de procente, faţă de perioada similară a anului 2022, când, prin portul Constanţa, s-au rulat mărfuri totalizând 63,2 milioane de tone.
De asemenea, traficul pe canalele navigabile a „explodat” odată cu războiul din Ucraina.
Pe acelaşi trend ascendent se încadrează şi transportul aerian de pasageri, care a crescut, în primele nouă luni ale acestui an, cu 18,8% comparativ cu perioada similară din 2022, fiind înregistraţi 18.703.500 pasageri, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.
Cele mai mari ponderi în ceea ce priveşte transportul de pasageri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă-Bucureşti, cu 5.548.600 pasageri îmbarcaţi şi 5.491.000 debarcaţi, Avram Iancu-Cluj-Napoca, cu 1.268.000 pasageri îmbarcaţi şi 1.233.700 pasageri debarcaţi şi Aeroportul Internaţional Iaşi, cu 882.000 pasageri îmbarcaţi şi 876.700 debarcaţi.
Foarte important, Autoritatea Vamală Română va beneficia, în portul Constanţa, de sprijinul unui reprezentat al Serviciului Vamal şi de Protecţie a Frontierelor al Statelor Unite ale Americii în domeniul analizei de risc şi controlului vamal. Americanii sunt foarte interesaţi de activitatea din port, iar specialistul desemnat îşi va începe activitatea chiar de luna viitoare.
27.11.2023
“Competiția pentru construirea unui terminal de bitum la Constanța crește, tot mai multe companii fiind interesate să intre într-un parteneriat cu compania de stat Oil Terminal pentru această investiție. Potrivit unui comunicat al Oil Terminal, pe lista investitorilor intrați în competiție s-a înscris și firma Tamal Trading and Logistics DMCC, care are sediul social în Dubai, Emiratele Arabe Unite.
Astfel, numărul companiilor care au intrat în procedura de selecție pentru acest terminal a crescut la opt.
Lista firmelor care doresc să construiască un terminal de bitum la Constanța
Participanții la procedura de la care se asteapta depunerea unei oferte sunt:
- Takida Terminal S.R.L.;
- Euronova Energies S.A.;
- Frial S.A.;
- OMV Petrom S.A.;
- Trafigura Pte Ltd;
- Vitaro Energy S.R.L.;
- Socar Petroleum S.A.;
- Tamal Trading and Logistics DMCC.
Recent, Oil Terminal a început procedura de selecție pentru dezvoltarea unui terminal de bitum în Portul Constanța. “Este o investiție strategică pentru România, dar și pentru viitorul efort de reconstrucție a Ucrainei”, a declarat ministrul energiei Sebastian Burduja.
În perioada următoare vor fi stabilite întâlniri cu fiecare dintre aceștia pentru a identifica cele mai potrivite soluții de constituire a parteneriatului de construire a unui terminal de bitum, ofertele ferme obținute ulterior urmând a fi supuse analizei Adunării Generale a Acționarilor.”