Revista presei

Portul Constanța găzduiește reuniunea Organizației Porturilor Maritime Europene – Revista presei 17 – 18 Septembrie 2018

  • Port Constanța

 

18.09.2018

 

Marți, 18 septembrie 2018, începând cu ora 8.30, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța găzduiește lucrările comitetului executiv al European Sea Ports Organization (Organizația Porturilor Maritime Europene).

Evenimentul va fi deschis de Viorel Ștefan – viceprim-ministru, și de Nicolae Dan Tivilichi – directorul general al CN APMC.

Participă reprezentanți ai managementului din peste 30 de porturi europene, care vor discuta despre cele mai noi provocări din transportul maritim, noutățile legislative la nivel european și probleme interne ale organizației.

Evenimentul este organizat pentru prima oară în România, fiind o ocazie ca delegații ESPO sa cunoască portul Constanța și potențialul său, să discute despre problemele specifice acestei zone.

CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanţa este membru cu drepturi depline al ESPO din 2007.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-portul-constanta-gazduieste-reuniunea-organizatiei-porturilor-maritime-europene-358224?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Astăzi, a fost reluată circulația autovehiculelor pe la Poarta 1 de acces a Portului Constanța, după ample lucrări de reamenajare.

Poarta 1 reprezintă principala cale de intrare şi ieşire din portul Constanţa pentru pietoni, autoturisme şi alte mijloace de transport persoane, fiind tranzitată atât de personalul autorităţilor şi al operatorilor portuari, cât şi de turiști.

Din totalul porţilor disponibile accesului auto în portul Constanţa, Poarta 1 se remarcă drept una dintre cele mai tranzitate căi de acces, conform studiilor CN APM SA, fiind înregistrate lunar circa 100.000 de intrări și ieșiri ale autovehiculelor.

Modernizarea și sistematizarea accesului în port pe la Poarta 1 este realizată în cadrul proiectului CIVITAS Portis, care prevede construirea unui nou acces în Port cu scopul de a descongestiona traficul rutier între port și oraș. Totodată crește numărul benzilor de circulație, iar sensurile de intrare și ieșire sunt mai bine delimitate.

„Odată cu implementarea proiectului, tranzitarea zonei de acces port – oraș se face mai rapid și vine în sprijinul lucrătorilor portuari”, precizează directorul general al CNAPMC, Nicolae Dan Tivilichi.

https://www.cugetliber.ro/stiri-social-poarta-1-a-portului-constanta-redeschisa-traficului-auto-358218?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mica

 

Astăzi a fost reluată circulația autovehiculelor pe la poarta 1 de acces a portului Constanța, după ample lucrări de reamenajare.

Poarta 1 reprezintă principala cale de intrare şi ieşire din portul Constanţa pentru pietoni, autoturisme şi alte mijloace de transport persoane fiind tranzitată atât de personalul autorităţilor şi al operatorilor portuari, cât şi de turiști.

Din totalul porţilor disponibile accesului auto în portul Constanţa, Poarta 1 se remarcă drept una dintre cele mai tranzitate căi de acces, conform studiilor CN APM SA, fiind înregistrate lunar circa 100.000 de intrări și ieșiri ale autovehiculelor.

Modernizarea și sistematizarea accesului în port pe la Poarta 1 este realizată în cadrul proiectului CIVITAS Portis, care prevede construirea unui nou acces în Port cu scopul de a descongestiona traficul rutier între port și oraș. Totodată crește numărul benzilor de circulație, iar sensurile de intrare și ieșire sunt mai bine delimitate.

Odată cu implementarea proiectului, tranzitarea zonei de acces port – oraș se face mai rapid și vine în sprijinul lucrătorilor portuari.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/poarta-1-a-portului-constanta-redeschisa-astazi-traficului-auto-670663.html

 

One Software SRL şi asocierea Siveco România SA – Uti Grup SA s-au adresat Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), fiind nemulţumite de rezultatul etapei de evaluare a propunerilor tehnice, emis de Autoritatea Navală Română în cadrul procedurii de licitaţie deschisă ce a vizat atribuirea contractului „Sistem integrat pentru inspecţia navelor”.

SC One Software SRL a depus, pe data de 6 august, la CNSC, o contestaţie împotriva Adresei nr. 75241/27.07.2018, de comunicare a rezultatului etapei de evaluare a propunerilor tehnice, emisă de Autoritatea Navală Română în cadrul procedurii de licitaţie deschisă, desfăşurată online, în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect „Sistem integrat pentru inspecţia navelor”.

Contestatarul a solicitat anularea procesului-verbal de evaluare tehnică a ofertelor în ceea ce priveşte decizia de neconformitate a ofertei tehnice a SC One Software SRL şi a tuturor actelor subsecvente acestuia, reevaluarea propunerii tehnice a SC One Software SRL, precum şi suspendarea procedurii de achiziţie publică, până la soluţionarea contestaţiei în cauză, constituindu-se dosarul nr. 2539/2018.

De asemenea, la CNSC a fost depusă şi o altă contestaţie, de către Siveco România SA, în calitate de lider al asocierii Siveco România SA – Uti Grup SA, împotriva Adresei nr. 75243/27.07.2018 – de comunicare a rezultatului etapei de evaluare a propunerilor tehnice -, emisă de aceeaşi autoritate contractantă în cadrul aceleiaşi proceduri de achiziţie publică. Contestatarul a solicitat anularea Adresei nr. 75243/27.07.2018 – de comunicare a rezultatului etapei de evaluare a ofertelor tehnice, reevaluarea ofertei asocierii SC Siveco România SA – Uti Grup SA, precum şi suspendarea procedurii de achiziţie publică, până la soluţionarea contestaţiei în cauză, constituindu-se dosarul nr. 2586/2018.

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a admis excepţia inadmisibilităţii contestaţiei formulate de către SC One Software SRL, pentru neconstituirea cauţiunii, excepţie invocată din oficiu. De asemenea, a respins contestaţia formulată de SC One Software SRL, în contradictoriu cu Autoritatea Navală Română, ca inadmisibilă, pentru neconstituirea cauţiunii prevăzute de lege.

Nu în ultimul rând, CNSC a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de SC Siveco România SA, în calitate de lider al asocierii SC Siveco România SA – SC Uti Grup SA, în contradictoriu cu Autoritatea Navală Română. One Software SRL, în datele Registrului Comerţului Înfiinţată în anul 2004, firma are sediul social în municipiul Ploieşti, judeţul Prahova. Capitalul social subscris, de 85.000 de lei, integral vărsat, este compus din 8.500 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Asociat unic şi administrator al firmei, care se ocupă de editarea altor produse software, este Untu Andrei Vlad.

În anul fiscal 2015, firma cu 5 salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 462.279 de lei şi un profit de
202.172 de lei. Cu 5 salariaţi în anul fiscal 2016, societatea a avut 746.918 lei şi un profit de 255.522 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 5 salariaţi, cifră de afaceri de 683.649 de lei şi profit de 325.733 de lei. Despre Siveco România SA Înfiinţată în anul 1992, Siveco Romania SA are sediul social în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 211.370,88 de lei, este compus din 330.267 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 0,64 de lei. Acţionari persoane juridice sunt: Siveco România SA, cu 0,0279% din capitalul social, şi Siveco (Netherlands) B.V., din Olanda, cu 63,7066% din capitalul social. Acţionari persoane fizice sunt: Daniela Bichir, cu 0,2065% din capitalul social, Florian-Gabriel Ilia, cu 5,2185% din capitalul social, Alexandru Mihail Rădăşanu, cu 28,4731% din capitalul social, Radu Jugureanu, cu 0,0699% din capitalul social, Mădălin Ionel Moise, cu 0,0699% din capitalul social, Florian Ionel Ciolacu, cu 0,0699% din capitalul social, Ștefănuţ Morcov, cu 0,0699% din capitalul social, Marius Salomeia, cu 0,056% din capitalul social, Monica Florea, cu 0,0279% din capitalul social, Răzvan Nicolae Codreanu, cu 0,0279% din capitalul social, Bogdan Marius Savu, cu 0,1051% din capitalul social, Florin Crihan, cu 0,056% din capitalul social, Cristian Priceputu, cu 0,056% din capitalul social, Veronica Mariana Luchian, cu 0,0699% din capitalul social, Florina Negură, cu 0,0279% din capitalul social, Lavinia Cristina Șerban, cu 0,0699% din capitalul social, Lăcrămioara Pamela Bărseşti, cu 0,0699% din capitalul social, Monica Secară, cu 0,056% din capitalul social, Dan Belceanu, cu 0,0279% din capitalul social, Radu Sorin Lazăr, cu 0,0279% din capitalul social, Viorel Gabriel Lospa, cu 0,1399% din capitalul social, Irina Piti, cu 0,0454% din capitalul social, Bogdan Cătălin Crăciun, cu 0,0699% din capitalul social, Dragoş Dobran, cu 0,1399% din capitalul social, Florin Anton, cu 0,1051% din capitalul social, Emil Dragomirescu, cu 0,0279% din capitalul social, Gina Mirela Tacu, cu 0,0279% din capitalul social, Cristina Itcus, cu 0,056% din capitalul social, Cătălin Bogdan Dumitrache, cu 0,0699% din capitalul social, Doina Mihaela Binig, cu 0,4826% din capitalul social, Horaţiu Gabriel Nistor, cu 0,056% din capitalul social, Mihail Cristinel Potlog, cu 0,056% din capitalul social, Alexandru Dan Donciulescu, cu 0,0279% din capitalul social.

Persoane împuternicite sunt: Rădăşanu Alexandru Mihail, Rene Kurt Ruepp, Ilia Florian-Gabriel – preşedinte CA. Cenzori/auditori în Siveco Romania SA sunt: Porteanu Dragoş, Mocanu Ioana, Edu Diana Nicoleta, Cazan Alexandru, Edu Cristian, Boeru Mihaela. Siveco România SA desfăşoară activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client).

În anul fiscal 2015, firma cu 543 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 222.710.778 de lei şi un profit de 15.528.704 lei. În anul fiscal 2016, compania a avut 403 salariaţi, o cifră de afaceri de 150.099.466 de lei şi un profit de 33.608.915 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 413 salariaţi, cifră de afaceri de 109.719.914 lei şi un profit de 950.010 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/one-software-srl-si-siveco-romania-sa-au-primit-raspuns-de-la-cnsc-marul-discordiei-o-licitatie-organizata-de-autoritatea-navala-romana-670701.html

 

17.08.2018

 

În anul 2018, fluxurile de mărfuri au crescut constant pe canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari. Transportul pe apele interioare se dovedește a fi mai atractiv decât cel rutier și feroviar, tariful pe tona de marfă transportată fiind mult mai mic.
Grație ploilor abundente de pe continent, transportatorii au beneficiat de condiții bune de navigație pe Dunăre, de la începutul anului și până acum.
„În primele opt luni ale acestui an, traficul pe canalele navigabile a fost de 20,201 milioane tone capacitate, cu 1,44% mai mic față de intervalul ianuarie – august 2017. În schimb, au fost transportate cu 4,52% mai multe mărfuri decât în aceeași perioadă din 2017, respectiv 9,273 milioane de tone”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu – director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile.
Dacă în prima parte a anului 2018, cerealele trecuseră pe locul doi în structura mărfurilor tranzitate pe canalele navigabile, după opt luni au trecut în fruntea clasamentului, cu o pondere de 39,60%.
Evoluția cantităților de cereale transportate este determinată în mare măsură de variațiile de prețuri de pe piețele internaționale. Când cotațiile sunt mici, exportatorii din România, Serbia, Ungaria și Bulgaria preferă să stocheze mărfurile, în așteptarea unor vremuri mai bune. Când bursele internaționale dau semnalul creșterii prețurilor, traficul de cereale pe Dunăre, canalele navigabile și în portul Constanța se relansează.
În perioada ianuarie – august 2018, pe canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate următoarele cantități de mărfuri:

– cereale – 3.672.213 tone (pondere 39,60% în total);

– minereuri – 3.389.415 tone (36,55%);

– produse energetice (cocs, cărbune, produse petroliere) – 1.152.652 tone (12,43%);

– produse chimice – 426.393 tone (4,60%);

– metal și produse din metal – 346.628 tone (1,74%);

– produse alimentare – 52.590 tone (0,57%);

– mașini – 42.948 tone (0,46%);

– echipamente – 1.882 tone (0,02%);

– alte produse – 181.633 tone (1,96%).

Din totalul de 9,273 milioane tone de mărfuri, în contul României au fost transportate 53%, pentru Serbia – 19%, Bulgaria – 13%, Ungaria – 8%, Austria – 3%.

Între 1 ianuarie și 31 august 2018, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 14.019 unități navale, din care: 9.651 barje, 1.848 șlepuri, 60 nave fluvio-maritime (inclusiv gabare) 2.436 remorchere împingătoare, precum și 26 nave de croazieră.
Demn de remarcat este faptul că armatorii români domină transportul pe apele interioare, marea majoritate a unităților navale care au străbătut canalele navigabile erau înregistrate sub pavilionul României.
Dintre armatorii români care asigură transportul fluvial de mărfuri, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.
Este de așteptat ca în perioada următoare, cantitatea de cereale tranzitată pe canalele navigabile să crească, având în vedere că atât în România, cât și în Serbia, Ungaria și Bulgaria s-au obținut recolte bune de cereale.
În 2018, România a înregistrat un nou record istoric la recolta de cereale păioase. Producția totală de grâu s-a ridicat la 10.271.600 tone, producția medie la hectar fiind de 4.870 kg. La orz, s-a obținut o producție de 1.392.300 tone, cu o productivitate de 5.204 kg la hectar.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cerealele-relanseaza-traficul-de-marfuri-pe-canalele-navigabile-dunare-marea-neagra-si-poarta-alba-navodari-358046

 

Potrivit unui studiu realizat de DNV GL și Menon Economics, China conduce în topul mondial al națiunilor maritime, stabilit în funcție de patru criterii (finanțe și legislație, tehnologii, porturi și logistică, flotă).

Țara Surâsului, care este totodată cel mai mare exportator și importator al lumii, deține cele mai mari porturi de containere și de mărfuri vrac. Pe locul doi între cele 30 de națiuni maritime din clasament, se situează SUA, urmate de Japonia, Germania, Norvegia și Coreea de Sud.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-china-conduce-in-clasamentul-natiunilor-maritime-358150?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

În anul 1905 a fost instalat cablul submarin Constanța – Constantinopol, prin care s-a realizat comunicarea telegrafică directă între malul Bosforului, București și Berlin.

Trecuseră 63 de ani de când Samuel Morse montase, în portul New York, primul conductor subacvatic izolat în cauciuc. Între timp, Semens și Halske, la 1845, 1850-1851, pozaseră cablul telegrafic submarin între Dover (Anglia) și Calais (Franța). Sub Mississipi (1853) se montaseră trei cabluri și tot atâtea sub Mediterana (1854).

În 1865 se instalase primul cablu telegrafic submarin între Suedia și Germania, iar în 1866 – 1867 se stabilise comunicația telegrafică permanentă între Statele Unite și Europa prin cablul atlantic promovat de Cyrus Field. Det Store Nordiske Telegraf – Selskap, înființată la Copenhaga în 1869, instalase cabluri submarine între Marea Britanie și țările nordice și Rusia. Tot atunci, în Asia a fost montat cablul submarin telegrafic între Singapore și Hong Kong.

Pe data de 29 mai 1905, în străvechea cetate a Tomisului, a fost lansat proiectul cablului submarin Constanța – Istanbul. Era un prim pas pentru colaborarea economică dintre România și Turcia.

În acea zi, din portul Constanța a plecat nava „Podbielsky” cu misiunea de a monta cablul submarin.

La ceremonie au fost prezenți Regele Carol I, directorul poștelor Cerchez, ambasadorul Kiazim Bey, ambasadorul Kiderlen – Wachter, miniștrii și oficialități locale.

Cablul din Marea Neagră avea lungimea de 343.212 m și era conectat la firele aeriene Constantinopol – Killios și București – Constanța. Până în anul 1923, exploatarea lui s-a realizat cu aparatul Hughes. Prin „Aranjamentul particular din 27 decemvrie 1923“, încheiat între administrațiile poștelor, telegrafelor și telefoanelor din România și Turcia s-a stabilit înlocuirea lui cu aparatul Siemensrapid.

Cheltuielile de reparare a cablului erau suportate în părți egale de cele două administrații contractante. Potrivit acordului amintit: „Inițiativa reparațiunilor deranjamentelor cari se vor putea produce pe jumătatea cablului spre România, adică pe o lungime de 171.606 metri contat de la Constanța, va aparține administrației române, și acele ce se vor produce pe restul cablului va aparține administrațiunii turcești; cu toate acestea administrațiunea neobligată va avea facultatea de a trimite un delegat a lua parte la lucrări și la stabilirea conturilor; delegatul administrației inițiatice fiind obligat de a-i procura la cerere toate indicațiunile asupra prețului materialelor, mâna de lucru, chiria vasului etc.“ Cheltuielile de reparații erau calculate în franci aur.
Taxele teritoriale și aferente cablului, stabilite prin aranjamentul dintre cele două țări erau calculate în centime (subdiviziuni ale fracului aur). În Turcia, pentru corespondența schimbată pe linia de cablu, taxa teritorială era următoarea: cu Fiume, Franța şi Italia – 20 centime; cu Elveția – 21 centime; cu Belgia, Spania, Gibraltar, Luxemburg, Norvegia, Țările de Jos și Portugalia – 23 centime; cu Germania, Danemarca, Finlanda, Lituania și Suedia – 28 centime. Între Turcia din Europa și România – 14,5 centime, iar între Turcia din Asia și România – 20 centime. Taxa de tranzit pentru corespondența schimbată între Turcia și țările din Europa varia între 1 și 8 centime, iar pentru cea dintre Europa și Persia (linia Constanța – Constantinopol – Makou) era de 67 centime.
Aranjamentul a fost semnat „în virtutea art. 17 al Convențiunii telegrafice internaționale de la St. Petersbourg și art. 110 al tratatului de la Lausanne“, de I. Manea, delegatul României, și Ihsan-Djemal Bey, delegat al Turciei.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-113-ani-de-la-instalarea-cablului-submarin-constanta-constantinopol-358147?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

La Bucureşti începe luni Summitul celor Trei Mări – Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică – un proiect care reuneşte 12 ţări (Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia).

Preşedintele Klaus Iohannis va găzdui, în perioada 17-18 septembrie, la Palatul Cotroceni, cel de-al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări, la care vor participa preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, nouă preşedinţi de stat, dar şi Secretarul Energiei din SUA, Rick Perry.

Proiectul a fost prezentat la finele lunii septembrie 2015, la Adunarea Generală a ONU de la New York, ca o iniţiativă a preşedintelui Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, şi a preşedintelui polonez Andrzej Duda.

În august 2016, în cadrul unui forum desfăşurat la Dubrovnik, a fost adoptată o declaraţie comună a celor 12 state, iar în vara anului 2017 a avut loc al doilea forum al iniţiativei, la care a participat şi preşedintele american Donald Trump, manifestare dedicată relaţiei transatlantice.

Spaţiul celor 12 state care au aderat la demers apare ca o cale ce uneşte Nordul cu Sudul Europei. Iniţiativa urmăşeşte cooperare în domeniul energetic, precum şi în cel al infrastructurii de transport şi de comunicaţii între statele membre.

Potrivit sursei citate, în marja Summitului, va avea loc, la Romexpo, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, co-organizat de Administraţia Prezidenţială a României şi Camera de Comerţ şi Industrie a României, în cooperare cu Consiliul Atlantic al Statelor Unite şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.
La Forumul de Afaceri vor participa companii şi oficiali guvernamentali din statele partenere în cadrul Iniţiativei, din celelalte state membre UE, din Statele Unite ale Americii, din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai instituţiilor financiare europene şi internaţionale, precum şi reprezentanţi ai think-tank-urilor şi mediului academic.

”Obiectivul Forumului este să stimuleze iniţiativele de afaceri şi investiţiile în regiune, să dezbată implementarea proiectelor prioritare, dar şi să abordeze factorii potenţiali de creştere şi inovare, cum ar fi IMM-urile, antreprenoriatul tânăr, start-up-urile şi incubatoarele de afaceri din regiune. În cadrul Forumului, vor fi organizate întâlniri de tip bussiness-to-business şi business-to-government, precum şi paneluri de dezbateri de tip policy care vor analiza implicaţiile strategice ale evoluţiilor din cadrul Iniţiativei”, mai informează Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, va deschide Forumul de Afaceri luni, 17 septembrie a.c., şi ulterior va participa la o sesiune plenară prezidenţială alături de Preşedintele Croaţiei, doamna Kolinda Grabar-Kitarović, Preşedintele Poloniei, domnul Andrzej Duda, Preşedintele Republicii Federale Austria, domnul Alexander van der Bellen, şi de Comisarul European pentru Dezvoltare Regională, doamna Corina Creţu.

În seara zilei de 17 septembrie, Preşedintele României va fi gazda, la Palatul Cotroceni, a unui eveniment cultural dedicat Centenarului României Moderne şi a unui Dineu de Gală cu o participare prestigioasă.

Marţi, 18 septembrie a.c., va avea loc Sesiunea Plenară a Summitului, care va fi moderată de Preşedintele Klaus Iohannis. Ulterior, Preşedintele României va susţine declaraţii de presă, alături de Preşedintele Croaţiei, doamna Kolinda Grabar-Kitarović, de Prim-ministrul Poloniei, domnul Mateusz Morawiecki, şi de domnul Rick Perry, Secretarul Energiei al SUA.

Reprezentarea statelor participante la Summitul de la Bucureşti va fi asigurată la cel mai înalt nivel, prin prezenţa anunţată a nouă Preşedinţi de stat, doi Preşedinţi de Parlamente naţionale, un Prim-ministru şi un ministru al Afacerilor Externe.

”Totodată, la Summit vor fi reprezentate, în calitate de parteneri ai Iniţiativei, Comisia Europeană, prin Preşedintele Jean-Claude Juncker, guvernele Statelor Unite ale Americii, în persoana Secretarului Energiei, Rick Perry, şi al Germaniei, prin ministrul federal al Afacerilor Externe Heiko Maas, precum şi instituţiile financiare europene şi internaţionale, prin Preşedinţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Sir Suma Chakrabarti, şi al Băncii Europene de Investiţii, domnul Werner Hoyer. Banca Mondială va fi, de asemenea, reprezentată la lucrările Summitului”, se precizează în comunicatul Preşedinţiei.

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două Summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.

https://www.mediafax.ro/economic/incepe-summitul-initiativa-celor-trei-mari-cel-mai-important-eveniment-economic-gazduit-de-romania-de-la-revolutie-incoace-ce-oficiali-vin-la-bucuresti-programul-evenimentelor-17521666

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa anunţă organizarea şi desfăşurarea unei proceduri publice pentru atribuirea contactului privind evaluarea parcelelor de teren. Valoarea estimată a acestuia este de 153.000 de lei.

Termenul-limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este data de 2.10.2018, ora 15.00. Ofertele vor fi deschise în aceeaşi zi. Cuantumul garanţiei de participare este de 1.000 de lei pentru lotul 1, 250 de lei pentru lotul 2 şi de 280 de lei pentru lotul 3. Cuantumul garanţiei de bună execuţie este de 5% din valoarea fără TVA a contractului. Operatorul economic participant trebuie să facă dovada prestării, în cel mult ultimii trei ani, de servicii similare cu cele care fac obiectul contractului, a căror valoare cumulată să fie de cel puţin: 100.000 de lei fără TVA pentru lotul 1 – la nivelul unui contract sau al mai multor contracte de servicii, finalizate sau aflate în curs de derulare; 25.000 de lei fără TVA pentru lotul 2, la nivelul unui contract sau al mai multor contracte de servicii, finalizate sau aflate în curs de derulare; pentru lotul 3 – 28.000 de lei fără TVA, la nivelul unui contract sau al mai multor contracte de servicii finalizate sau aflate în curs de derulare.

Potrivit anunţului de participare, contractul este compus din trei loturi: lot 1 – evaluarea parcelelor de teren domeniul public al statului, a platformelor şi a altor active aflate în proprietatea CN APM SA Constanţa, amplasate în porturile Constanţa, Tomis, Midia, Mangalia şi Basarabi, în vederea stabilirii preţului de închiriere; lot 2 – verificarea evaluărilor provenite de la terţi privind parcelele de teren aparţinând domeniului public al statului, a platformelor şi a altor active aflate în proprietatea CN APM SA Constanţa, amplasate în porturile Constanţa, Tomis, Midia, Mangalia şi Basarabi, rapoarte întocmite în vederea stabilirii preţului de închiriere; lot 3 – evaluarea mijloacelor fixe sau de inventar (platforme, alte active) preluate cu titlu gratuit de la operatorii economici, în vederea includerii în patrimoniu, sau aflate în proprietatea CN APM SA Constanţa, cu scopul stabilirii preţului de vânzare.

Lotul 1 – „Evaluarea parcelelor de teren domeniul public al statului, a platformelor şi a altor active aflate în proprietatea CN APM SA Constanţa, amplasate în porturile Constanţa, Tomis, Midia, Mangalia şi Basarabi, în vederea stabilirii preţului de închiriere“ are o valoare estimată de 100.000 de lei fără TVA. Lotul 2 – „Verificarea evaluărilor provenite de la terţi privind parcelele de teren aparţinând domeniului public al statului, a platformelor şi a altor active aflate în proprietatea CN APM, amplasate în porturile Constanţa, Tomis, Midia, Mangalia, Basarabi, rapoarte întocmite în vederea stabilirii preţului de închiriere“ are o valoare estimată de 25.000 de lei fără TVA. La rândul său, lotul 3 – „Evaluarea mijloacelor fixe sau de inventar (platforme, alte active) preluate cu titlu gratuit de la operatorii economici, în vederea includerii în patrimoniu, sau aflate în proprietatea CN APM SA Constanţa, cu scopul stabilirii preţului de vânzare“ are o valoare estimată de 28.000 de lei fără TVA.

Responsabili de atribuirea contractului

Persoanele care deţin funcţii de decizie în cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabile de atribuirea licitaţiei, sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi; director general adjunct – Marian Tănase; director Direcţia Exploatare – Teodor Patrichi; director Direcţia Tehnică – Ion Tomescu; director economic – Daniela Șerban; director coordonator – Ciprian Hanganu; director Direcţia Comercială – Mădălin Alexandru Crăciun; şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov; şef Serviciu Juridic şi Contencios – Iulian Pepi Tănase; şef Sucursala Energetică Port Constanţa – Laszlo Eduard Kiss; şef Sucursala de Servicii Port Constanţa – Daniel Niculescu; şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa – Emil Sorin Banias; inginer – Moldoveanu Antoniela; inginer – Bola Laura Valentina; şef Birou Control Financiar Preventiv – Adina Gamalan; Departament achiziţii publice – Anca Angelescu; Murgeanu Gabriela; Naftali Daniel-Adrian; Panait Traian, Petrascu Elena; Popeanga Silvia.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/parcelele-de-teren-si-platformele-din-proprietatea-cn-apm-sa-constanta-evaluate-unele-vor-fi-inchiriate-altele-vandute-document-670595.html

 

Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa s-a întrunit în şedinţă la data de 13 august 2018, la sediul Ministerului Transporturilor, fiind convocată de acţionarul Ministerul Transporturilor la data de 10 iulie.

Acţionarii participanţi la şedinţă sunt deţinătorii unui număr total de 10.632.514 acţiuni, reprezentând 80% din numărul total de acţiuni emise de către companie, respectiv: acţionarul Staul Român, prin Ministerul Transporturilor, acţionar deţinător al unui număr de 10.632.514 acţiuni, reprezentând 80% din capitalul social, împuternicit prin Georgeta Magdalena Bratu şi Mirela Delia Cebanu-Ştefănescu.

Acţionarul Fondul Proprietatea, deţinător al unui număr de 2.658.129 de acţiuni, reprezentând 20% din capitalul social, a votat prin corespondenţă.
Pe ordinea de zi s-au aflat mai multe puncte. Primul punct a vizat prelungirea cu o perioadă de două luni a mandatului Elenei Petraşcu, al lui Traian Panait şi al Silviei Popeangă, având funcţii de membri provizorii în Consiliul de Administraţie, începând cu data expirării mandatului provizoriu. Ca urmare, componenţa Consiliului de Administraţie va fi: Dan Nicolae Tivilichi, Gabriela Murgeanu, Daniel Naftali, Elena Petraşcu, Mirela Florenţa Matichescu, Traian Panait şi Silvia Popeangă.

A mai fost aprobat nivelul de asigurare pentru răspunderea profesională, cumulat pentru toţi administratorii CN APM SA Constanţa. Astfel s-a decis ca acesta să fie menţinut la valoarea din anii anteriori, respectiv în suma de 7.000.000 de euro.

A fost aprobată semnarea de către reprezentanţii Ministerului Transporturilor, în numele acţionarului, a actului adiţional la contractul de mandat cu membrii consiliului de administraţie cărora li se prelungeşte mandatul.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ce-decizii-au-fost-luate-in-sedinta-adunarii-generale-a-cn-apm-constanta-670467.html

 

  • Economie

17.09.2018

 

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, se arată nemulţumită de modul în care România atrage fonduri europene, în special pentru transporturi, şi crede că e necesară urgentarea demersurilor pentru finanţarea a două autostrăzi care să traverseze Carpaţii, respectiv Montana (Iaşi-Târgu Mureş) şi Piteşti-Sibiu.

Comisarul Corina Creţu a subliniat că, din 2014 de când ocupă această funcţie la Comisia Europeană, România a depus numai patru proiecte importante cu fonduri UE destinate infrastructurii în transporturi.

„Ieri în cadrul dialogului cu cetăţenii am fost întrebată în legătură cu situaţia în domeniul transportului, o situaţie care mă preocupă, mă îngrijorează. Sigur că nu suntem în stadiul de a pierde bani în acest moment, pentru că Programul Operaţional de Infrastructură Mare cheltuie din proiectele fazate, adică proiectele de apă şi canal care n-au fost finalizate la timp. (…) În ceea ce priveşte transportul, de când sunt comisar European, din 2014, am avut de aprobat doar patru proiecte majore, în primul rând un proiect foarte important, de peste un milliard de euro, de cale ferată, este cel mai mare proiect pe modernizare a unei căi ferate, Gurasada-Simeria, pe care l-am aprobat. Sebeş-Turda, ştiţi foarte bine, că am aprobat şi Câmpia Turzii-Târgu Mureş. Mai avem în analiză un ultim proiect, Gara de Nord-Otopeni, metroul, probabil că în curând va fi aprobat parţial acest proiect, urmând ca pe un alt tronson să mai avem discuţii. Este ultimul proiect pe care îl avem în analiză”, a declarat, sâmbătă, la Turda, Corina Creţu, răspunzând întrebărilor jurnaliştilor.

Ea s-a referit la două proiecte importante, autostrada Sibiu-Piteşti şi autostrada care ar trebui să lege Transilvania de Moldova.

http://www.economica.net/corina-cretu-din-2014-romania-a-depus-pe-transporturi-numai-4-proiecte-importante-cu-fonduri-ue_158496.html#ixzz5RKhxDpm2

 

La data de 15 septembrie 1998 intra in vigoare o Hotarare de Guvern care diviza CFR in mai multe companii feroviare (Infrastructura, Marfa, Calatori, Administrare etc.), la recomandarea Bancii Mondiale. Problemele cu care se confrunta azi sectorul feroviar sunt aceleasi ca in urma cu 20 de ani.

Hotararea de Guvern 581/1998 prevedea ca prin societati comerciale rezultate din reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane se intelege C.F.R., Societatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori C.F.R. Calatori – S.A., Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa C.F.R. Marfa – S.A., Societatea de Administrare Active Feroviare S.A.A.F. – S.A. si Societatea de Servicii de Management Feroviar S.M.F. – S.A.

Capitalul social initial al C.F.R. era de 1.287,9 miliarde de lei (vechi) si se constituia prin preluarea unei parti din patrimoniul Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane, in baza balantei de verificare si a situatiei patrimoniului, intocmite la data de 30 iunie 1998.

Desi divizarea cailor ferate s-a facut cu scopul de a reduce costurile de operare si de a creste rentabilitatea, dupa 20 de ani de activitate independenta, cele mai importante companii feroviare inregistreaza pierderi de zeci de milioane de euro. Traficul de pasageri al companiei este mai mic cu 32%, iar in cazul CFR Marfa volumul de marfuri transportate s-a redus cu 40%.

Cu toate acestea, expertii pe probleme feroviare de la Banca Mondiala sustin ca divizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane in 1998 a permis dezvoltarea unei industrii viabile a transporturilor feroviare de marfuri (facand referire la CFR Marfa), care detine peste 50% din piata romaneasca de transporturi feroviare de marfuri.

Parametrii luati in considerare sunt nivelul serviciilor de infrastructura feroviara (restrictiile de viteza, vitezele permise, altele), sustenabilitatea financiara a companiilor feroviare, productivitatea muncii si a bunurilor, performanta costurilor de productie, tendintele contributiilor financiare guvernamentale pentru sector raportat la rezultatele obtinute, gradul de absorbtie a fondurilor europene, guvernanta corporativa si transparenta si accesul publicului la informatii , potrivit Bancii Mondiale.

Daca luam in considerare indicatorul viteza medie a trenurilor, de 43 de kilometri pe ora anul trecut in cazul trenurilor de calatori, nu s-ar putea spune ca obiectivele reformei feroviare au fost atinse. Insa, in opinia oficialilor Bancii Mondiale, divizarea cailor ferate a facut posibila transparenta in conturile financiare, iar problemele au devenit clare, argumentul fiind ca in sistemele monolitice nu exista aceeasi transparenta in transferurile de bani intre companii si intre stat si companii.

Problema cailor ferate romane nu este cum au fost separate. Ea tine de modul in care este elaborata si finantata politica privind caile ferate, cum este aleasa conducerea competenta si cata libertate primesc companiile sa se gestioneze in mod comercial, fara interferente politice. De asemenea si de cum sunt trase la raspundere companiile de proprietarul lor, statul , sustin oficialii Bancii Mondiale.

Reprezentantii BM mai precizeaza ca sistemul feroviar nu este neprofitabil din cauza numarului mare de companii feroviare care au aparut, ci din cauza faptului ca venitul disponibil pentru intreaga industrie a cailor ferate de pe piata romaneasca nu este suficient pentru a plati toate resursele din retea, operatiunile si personalul din cadrul acestuia .

Si in alte tari europene, societatile de stat de cai ferate au fost divizate in companii ce administreaza infrastructura si companii de operatiuni (transport marfa si calatori) tot in vederea cresterii rentabilitatii. Diferenta consta insa in faptul ca nu exista atat de multe subsidiare ca in Romania si ca aceste firme feroviare de stat functioneaza intr-un holding.

https://www.zf.ro/auto/un-record-negativ-greu-de-depasit-dupa-20-de-ani-de-la-divizarea-cfr-sectorul-feroviar-are-aceleasi-probleme-17520979

 

China va opera portul Haifa , în apropiere de submarine nucleare ale Israelului, și se pare că autoritățile nu s-au gândit la ramificațiile strategice ale unei asemenea cedări, scrie publicația Haaretz.
Generalul în rezervă Shaul Horev, fost președinte al Comisiei pentru Energie Atomică, în prezent director al Centrului de Cercetare pentru Politică și Strategie Maritimă de la Universitatea din Haifa a ridicat această problemă. La sfârșitul lunii august, centrul a organizat o conferință, la care au fost invitați participanți din Statele Unite, pentru a examina problemele de securitate ale Israelui și regiunii mediteraneene.
Horev a pus în discuție investițiile chineze în porturile mediteraneene și în special în Israel. Afirmând că o companie chineză va începe în curând să opereze portul Haifa, el a spus că Israelul trebuie să creeze un mecanism care să examineze investițiile chineze pentru a se asigura că nu pun în pericol interesele de securitate ale Israelului.
“Când China achiziționează porturi”, o face sub masca menținerii unei rute comerciale din Oceanul Indian prin Canalul Suez către Europa, cum ar fi portul Pireu în Grecia, spune Horev. Dar aceată mișcare, aparent economică, are și un impact asupra securității, susține generalul. Una dintre personalitățile americane prezente la conferință a ridicat problema dacă Flota a VI-a americană mai poate vedea Haifa ca un port sigur, în peraspectiva preluării chineze.
Horev a menționat, de asemenea, că americanii își îndreaptă acum cea mai mare atenție asupra Mării Chinei de Sud și asupra Golfului Persic, în detrimentul Orientului Mijlociu. Într-o perioadă ca aceasta, a spus el, ar fi corect ca Israelul să își consolideze statutul de bază strategică pentru americani.
Conferința de la Haifa a avut loc în colaborare cu Institutul Hudson. Câțiva dintre participanții americani au fost foști oficiali din Pentagon și US Navy. Americanii prezenți la conferință au apreciat că Israelul și-a pierdut mințile atunci când a dat chinezilor cheile portului Haifa. Odată ce China se află în scenă, au spus ei, Israelul nu va mai putea conta pe menținerea relațiilor strânse pe care le-a avut cu Flota a VI-a americană .
Compania chineză SIPG a câștigat licitația de exploatare a portului Haifa. Proiectul este planificat pentru a fi inaugurat în 2021 și permite companiei chineze, care operează și portul Shanghai, să dețină portul Haifa timp de 25 de ani. O altă firmă chineză a câștigat oferta de construire a unui nou port la Ashdod.
Aceste decizii au fost luate de Ministerul Transporturilor și Autoritatea Portuară, fără implicarea Consiliului Național de Securitate.
China dobândește o influență vastă asupra infrastructurilor esențiale din Israel și, indirect, la o privire mai atentă, la unele dintre capabilitățile militare ale Israelului. În timp, Beijingul va avea la dispoziție un potențial mijloc de presiune la adresa Israelului, dacă acesta ar pune în pericol interesele Beijingului în regiune.
China nu este neapărat ostilă față de Israel, scrie publicația Haartz, dar interesele sale sunt încurcate și complexe, un bun exemplu fiind relațiile strânse dintre China și Iran, bazat pe importul de petrol iranian.

Israelul dă Chinei cheile celui mai mare port

 

18.09.2018

 

Membrii Iniţiativei vor constitui un fond destinat finanţării proiectelor regionale şi dezvoltării antreprenoriatului
* Reprezentanţii Camerelor de Comerţ din cele 12 state membre au înfiinţat o reţea a acestor organisme

Summitul Iniţiativei celor Trei Mări şi-a deschis, ieri, la Bucureşti, lucrările celei de-a treia ediţii. Preşedintele Klaus Iohannis a deschis, ieri, Forumul de Afaceri, susţinând: „Sunt deosebit de bucuros să mă aflu aici la deschiderea primei ediţii a Forumului. Deschidem o pagină foarte importantă a Iniţiativei celor Trei Mări. O idee, un concept asumat la Varşovia devine acum realitate. Cele mai importante obiective de politică externă a statelor şi cele de securitate naţională sunt legate de obiectivele economice. Este necesar ca Iniţiativa să treacă la etapa proiectelor economice concrete şi la realizarea de programe pragmatice. Reunim peste 600 de reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai mediului academic. Forumul reprezintă primul pas pe care îl facem împreună şi va fi organizat regulat. Astfel dispunem de un instrument prin care să stimulăm proiecte de investiţii şi iniţiativa antreprenorială din zona noastră.

„Conectivitatea este coloana vertebrală a schimburilor economice între state şi a dezvoltării economice. Dorim ca proiectele să aibă un impact regional real, ele fiind în concordanţă cu politica europeană. România are potenţialul de a fi o platformă energetică regională, care să contribuie esenţial la securitatea energetică din această zonă. Mediul de afaceri poate să contribuie la succesul acestui obiectiv. Salut înfiinţarea reţelei Camerelor de Comerţ din cadrul Iniţiativei celor Trei Mări şi vom pune, cu ocazia summitului, bazele Fondului financiar al acestei organizaţii regionale. Fondul îşi propune să cofinanţeze cu prioritate proiectele regionale”.

Şeful statului a mai precizat că Iniţiativa celor Trei Mări reprezintă un factor de consolidare a parteneriatului transatlantic, un factor de sprijin regional al politicilor Uniunii Europene şi al principiilor care stau la baza NATO.

* Mediul de afaceri, implicat în cooperarea regională

Din partea mediului de afaceri, la deschiderea summitului a vorbit preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României Mihai Daraban, care a precizat că „din punct de vedere economic, se poate deschide un spaţiu larg de cooperare în domenii extrem de variate, într-un context de creştere economică şi deschidere către investiţii şi proiecte comune. Proiecte de ordinul zecilor de miliarde de euro pot fi implementate, pe termen mediu, de comunităţile de afaceri din ţările participante”.

El a subliniat că, în prezent, camerele de comerţ din cele 12 state membre, împreună cu întreaga comunitate de afaceri pe care o reprezintă, aşteaptă să-şi aducă contribuţia la implementarea acestora. Referitor la noua reţea a Camerelor de Comerţ din cadrul statelor participante la Iniţiativa celor Trei Mări, preşedintele CCIR a spus: „În general, acordul dintre camerele de comerţ subliniază în mod clar schimbul de informaţii referitor la societăţile comerciale, solvabilitatea şi bonitatea lor şi prin diseminarea oportunităţilor de afaceri. Pentru comunitatea de afaceri, aşteptarea este de a fi identificate proiectele comune şi modalităţile de finanţare a lor”.

Mihai Daraban a menţionat şi dorinţa comunităţii de afaceri de a folosi oportunităţile acestei iniţiative: „Personal, sunt foarte optimist, şi aici aş vrea să remarc dorinţa comunităţilor de afaceri, de a folosi oportunităţile deschise de această excelentă cooperare politică şi de a le transforma în proiecte de dezvoltare menite să aducă mai multă prosperitate şi mai multă coeziune în această parte a Europei. Contaţi pe oamenii de afaceri, ei au această capacitate, de a utiliza oportunităţile create la nivel politic şi de a transforma viziunea în realitate”.

După deschiderea summitului, preşedintele Klaus Iohannis a participat la o sesiune plenară prezidenţială alături de omologii săi: Kolinda Grabar-Kitarovic – preşedintele Croaţiei, Andrzej Duda – preşedintele Poloniei, Alexander van der Bellen – preşedintele Austriei. La întrunire a participat şi Corina Creţu, comisarul european pentru Politică regională. Ulterior, şeful statului a găzduit, aseară, la Palatul Cotroceni un eveniment cultural dedicat Centenarului României Moderne şi un dineu de gală.

Sesiunea plenară a summitului are loc astăzi şi va fi moderată de preşedintele Klaus Iohannis. La finalul evenimentului, el va face declaraţii de presă împreună cu preşedinţii Croaţiei şi Poloniei şi cu Rick Perry, Secretarul de Stat pentru Energie al SUA.

* Mesaj de la Donald Trump, preşedintele SUA

Înainte de deschiderea oficială a summitului Iniţiativei celor Trei Mări, preşedintele Klaus Iohannis a primit o scrisoare din partea lui Donald Trump, preşedintele SUA.

În document, preşedintele american menţionează: „Anul trecut am avut onoarea de a susţine un discurs la Forumul de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări de la Varşovia, în Polonia. În cadrul vizitei mele, am reafirmat sprijinul ferm al Statelor Unite pentru Iniţiativa celor Trei Mări şi ţelul nostru comun de extindere a infrastructurii, creştere a legăturilor de afaceri, consolidare a securităţii energetice şi reducere a barierelor în calea unui comerţ liber, echitabil şi reciproc în Europa Centrală şi de Est”.

Conform lui Trump, o nouă infrastructură energetică realizată de Iniţiativa celor Trei Mări este esenţială pentru susţinerea unei integrări economice mai profunde, deschiderea accesului la noi pieţe şi diversificarea surselor de energie în întreaga regiune. Donald Trump a remarcat progresele României, Bulgariei, Ungariei, Austriei şi Slovaciei în sprijinirea diversificării energetice prin construcţia de infrastructură pentru gazoducte: „Statele Unite sunt mândre să rămână partener în aceste eforturi prin exporturi de gaz natural lichefiat în această regiune de importanţă strategică şi prin participarea companiilor americane la Forumul de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări. La multe niveluri, ţara noastră rămâne dedicată colaborării cu cele 12 state membre pentru continuarea extinderii infrastructurii energetice, de transport şi digitale”.

La finalul mesajului său, preşedintele Donald Trump susţine că Statele Unite se angajează să rămână un puternic aliat şi partener în această Iniţiativă pe măsura dobândirii unei bogăţii şi securităţi sporite în secolul al XXI-lea.

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.

Summitul urmăreşte exprimarea susţinerii politice a statelor participante la Iniţiativă cu privire la o listă regională de proiecte prioritare de interconectare în domeniile energiei, transporturilor şi digital, propuse de guvernele statelor participante, crearea unei reţele a Camerelor de Comerţ din statele participante la Iniţiativă, demararea demersurilor pentru înfiinţarea unui Fond de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări şi lansarea oficială a site-ului Iniţiativei.

Printre acţiunile din cadrul acestei întruniri internaţionale, la care participă peste 700 de oficiali români şi străini, se numără şi un forum de afaceri, care se va desfăşura la Romexpo, sub înaltul patronaj al preşedintelui României. Forumul este co-organizat de Administraţia Prezidenţială a României şi Camera de Comerţ şi Industrie a României, în cooperare cu Consiliul Atlantic al Statelor Unite şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

Obiectivul forumului este să stimuleze iniţiativele de afaceri şi investiţiile în regiune, să dezbată implementarea proiectelor prioritare, dar şi să abordeze factorii potenţiali de creştere şi inovare, cum ar fi IMM-urile, antreprenoriatul tânăr, startup-urile şi incubatoarele de afaceri din regiune.

În cadrul Forumului, vor fi organizate întâlniri de tip bussiness-to-business şi business-to-government, precum şi paneluri de dezbateri de tip policy care vor analiza implicaţiile strategice ale evoluţiilor din cadrul Iniţiativei.

La Forumul de Afaceri participă companii şi oficiali guvernamentali din statele partenere în cadrul Iniţiativei, din celelalte state membre UE, din Statele Unite ale Americii, din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai instituţiilor financiare europene şi internaţionale, precum şi reprezentanţi ai think-tank-urilor şi mediului academic.

http://www.bursa.ro/klaus-iohannis-la-summitul-initiativei-celor-trei-mari-romania-are-potentialul-sa-fie-o-platforma…&s=companii_afaceri&articol=353426.html

 

Șeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan, care controlează Al Ain Holding, din care face parte fondul de investiții Al Dahra Holding care a preluat recent Agricost Brăila, cel mai mare producător agricol din România, într-o tranzacție anunțată de la începutul anului de Profit.ro și estimată la peste 250 milioane euro, a venit astăzi la București și s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, transmițându-i interesul Emiratelor Arabe Unite, inclusiv la cel mai înalt nivel, de a crește investițiile în România. Șeicul, fost vicepremier al Emiratelor Arabe Unite și președinte de onoare al clubului de fotbal Al Jazeera, este astăzi Conducătorul Reprezentativ al Regiunii Dhafra a Abu Dhabi. El este cel mai tânăr frate al actualului emir și președinte al Emiratelor Arabe Unite, Khalifa bin Zayed Al Nahyan. „Șeicul Hamdan bin Zayed Al Nahyan a mulțumit Președintelui României pentru sprijinul său în dezvoltarea colaborării în toate domeniile cu România, relația cu țara noastră, o țară prietenă pentru Emiratele Arabe Unite, având caracter strategic. Înaltul oficial emiratez a subliniat, în acest sens, dorința țării sale de a pune accentul în special pe dezvoltarea domeniului economic, cu beneficii reciproce pentru ambele părți și a menționat interesul Emiratelor Arabe Unite, inclusiv la cel mai înalt nivel, de a crește investițiile emirateze în România. Șeicul Hamdan bin Zayed Al Nahyan a arătat, de asemenea, că țara sa este interesată și de intensificarea cooperării cu România în domeniul protecției mediului și a exprimat aprecierea deosebită pentru comunitatea de români din Emiratele Arabe Unite”, transmite Președinția.

În martie, Al Dahra Holding anunța că vrea să se extindă în acest an pe piața agricolă din România și Serbia, cu intenția de a cultiva 30.000 de hectare în România și alte 20.000 de hectare în Serbia.

Recent, Al Dahra a cumpărat o companie producătoare de furaje în Australia. Pe piață din 1995, Al Dahra are sediul în Emiratele Arabe Unite și este cel mai mare trader de cereale din Orientul Mijlociu, cu o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari. Numele său a fost indicat pentru prima dată pe piața românească în toamna anului trecut.

Grupul Al Dahra desfășoară afaceri în peste 20 de țări, deține și exploatează o bază mare de active, incluzând o suprafață de peste 200.000 hectare, 8 fabrici de presare și producție de furaje, 4 unități de măcinare a orezului și 2 instalații de măcinare a făinii.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/foto-seicul-arab-controleaza-cel-mare-trader-cereale-orientul-mijlociu-preluat-recent-agricost-cel-mare-producator-agricol-local-venit-bucuresti-discutie-iohannis-18405618

 

Miercuri 26 septembrie, 10.30 are loc deschiderea oficiala a celei de a 4-a editii TransLogistica EXPO, urmata de Conferinta Internationala ROMANIA 100- transport, comunicatii si relatii comerciale internationale.

La eveniment si-au anuntat participarea reprezentanti de rang inalt din cadrul Ministerului Transporturilor, ai Ministerului de Externe, ai ambasadelor Cehiei, Slovaciei, Italiei, Spaniei, Kazakhstanului, Azerbaijanului, Egiptului si Bulgariei, al Camerelor de comert bilaterale AHK Romania, NRCC, Romania – Polonia, Romania – Bulgaria, Romania-Portugalia, dar si al sistemului cameral din Romania, CCI Brasov si CCI Arad.

La standurile TransLogistica EXPO, pe aproape 700 mp – interior,exterior – sunt prezente companii de top din transportul de marfa feroviar, rutier, maritim, expeditii, logistica, ITC dedicat, asociatii profesionale, centre universitare si de cercetare, precum si companii care isi doresc sa intre pe piata din Romania.

Rofersped, CFR Marfa, Deutsche Bahn Cargo Romania, Plintech, Dexion Storage Solutions, DTS Logistics Services, E-Prail, Fast Freight, Ferest Logistics, Gebruder Weiss, Grup Feroviar Roman, Life Logistics, Oltis Group – Cehia, Panalpina, A. Hartrodt, Administratia Port Constanta, Rail Cargo Logistics, Unimaster Logistics, Selcar International, EVW Holding, TransFeroviar Group, VTG Rail Logistics Romania, Transfer International Spedition, Cargo Trans Vagon, Transport Trade Services, Unicom Tranzit, Vest Trans Rail, Ferest Logistics, Trans,eu, Alberti e Santi – Italia, APITSIAR, XPO Logistics, Elmas, Ford Trucks, USER, AHK Romania, CENAFER, UPB – Transporturi, Cargo Partners, Fac de Mecanica si Mecatronica, Total Technologies, EXE Software, Fleet Master by Briliant technologies, IT – Genetics, Cario Delivery, Qoobus, Teron Systems, Gateway VR , ANSSI., Cefin Trucks, Trafic Media, CTE Trailers, TRANSPECO Logistics& distribution, Prime Trailers Store, CSG Auto, Romprim caroserii si autospeciale, OK Trucks, Iveco Romania si REPO Trailers.

In premiera, editia a 4-a TransLogistica EXPO are doua noi expozitii specializate:

SALONULUI CAMIONULUI – expozitia de vehicule comerciale, la standurile careia veti gasi oferte de nerefuzat. Vanuri, camioane, remorci si semiremorci, masini de gunoi si de pompieri, carosate pentru transport frig, cisterme si transport special.

Un moment special in cadrul SALONULUI este demonstratia educativa de prim ajutor pentru copii, victim ale accidentelor organizata vineri , ora 12.00 de Asociatia Siguranta Auto si ISU Bucuresti.

SMARTTECH for SUPPLY CHAINS – expozitia de solutii ITC cu aplicabilitate in TTL, vine cu 2 evenimente interesante: FORUMUL de Inovatie si Cyber Security -joi 27.09, ora 10.30 si un DEMO ROBOTICS, vineri 28.09, 11.30.

TransLogistica EXPO – o ocazie unica de a fi in dialog cu toate industriile convergente supply chainului, de a te conecta cu toate categoriile de specialisti din industrie.

Pentru detalii acces si invitatii specialist, intra pe site: www.translogistica.ro

Persoana de contact: Andreea Preda: +40 0740 227 403, office@translogistica.ro

https://www.agerpres.ro/ots/2018/09/17/translogistica-expo-de-4-ani-cea-mai-mare-expozitie-de-transport-si-logistica-din-romania–638533