Una caldă, alta rece la Ministerul Transporturilor, atât timp cât CNAIR a reuşit să demareze toate proiectele finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar Portul Constanţa are probleme în accesarea banilor europeni, potrivit declaraţiilor ministrului Sorin Grindeanu.

La finalul săptămânii trecute, ministrul Transporturilor a anunţat că, odată cu semnarea contractului pentru proiectarea şi execuţia ultimei secţiuni din A8, adică pentru tronsonul Târgu Mureş – Miercurea Nirajului, CNAIR a încheiat toate contractele privind proiectele finanţate prin PNRR şi care o valoare totală de 27,7 miliarde lei, fără TVA.

În conferinţa de presă care a urmat semnării contractului, Sorin Grindeanu a declarat: „Încheiem astăzi seria obiectivelor de infrastructură rutieră finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rerzilienţă. Contractul pentru proiectarea şi execuţia secţiunii de autostradă Târgu Mureş – Miercurea Nirajului, parte a A8 (Autostrada Unirii) este ultimul din această serie. În prezent, sunt semnate toate cele 18 proiecte pe rutier finanţate prin PNRR (412,46 kilometri), cu o valoare însumată de 27,7 miliarde lei (fără TVA). Este vorba despre secţiunile Nădăşelu- Mihăieşti, Mihăieşti- Zimbor şi Zimbor-Poarta Sălajului din Autostrada Transilvania, despre toate cele 13 loturi cuprinse între Ploieşti şi Paşcani din A7 (Autostrada Moldovei), despre secţiunile E şi D din A1 (Autostrada Lugoj- Deva) şi secţiunile Târgu Mureş- Miercurea Nirajului şi Leghin-Târgu Neamţ din A8”.

Pentru contractul semnat vineri, constructorul turc are la dispoziţie 2,46 miliarde de lei (fără TVA) şi 30 de luni (6 luni proiectare, 24 de luni execuţie) pentru a finaliza lucrările. Pe traseul acestei secţiuni (24,4 kilometri) urmează să fie construite inclusiv 36 de poduri, pasaje şi viaducte.

Tot vineri, Ministerul Transporturilor a lansat procedura de achiziţie publică privind contractul pentru execuţia Drumului Expres Arad – Oradea, care va avea o lungime de 120,47 kilometri. Drumul Expres Arad – Oradea face parte din coridorul rutier care va asigura conexiunea între Marea Baltică-Marea Neagră şi Marea Egee, proiect al Uniunii Europene, stabilit prin Iniţiativa celor Trei Mări.

Ministrul Sorin Grindeanu a spus: „Ţin foarte mult ca acest coridor pe axa Nord-Sud care leagă portul Gdansk de portul Salonic să treacă prin ţara noastră. Suntem contra-cronometru, facem un pas important şi sper ca în această primăvară, în mai-iunie să lansăm şi Timişoara-Moraviţa pentru a închide tot ce ţine de partea română”.

Contractele pentru constucţia celor trei loturi ale acestui drum de mare viteză au o valoare totală estimată de 8,5 miliarde lei (fără TVA). Construcţia este finanţată prin Programul Transport 2021-2027, iar fiecare contract trebuie finalizat în maximum 24 de luni. Contractul prevede şi construcţia a 12 noduri rutiere, patru centre de întreţinere şi coordonare şi 86 de poduri şi pasaje.

• Portul Constanţa, codaş la proiectele de infrastructură
În ceea ce priveşte Portul Constanţa, ministrul Sorin Grindeanu este nemulţumit de modul în care echipele manageriale din ultimii 30 de ani au gestionat acest obiectiv de importanţă strategică naţională.
Sorin Grindeanu a precizat: „Pe mine mă interesează ca în perioada următoare toate acele proiecte finanţate din bani europeni – şi asta e o componentă care nu a mers bine în Portul Constanţa, indiferent ce s-a întâmplat în trecut – să meargă cu altă viteză. De exemplu, Guvernul a aprobat astăzi indicatorii tehnico-economici pentru dragaj de investiţii în Portul Constanţa, proiect care se face din bani europeni. Componenta aceasta în Portul Constanţa nu a funcţionat cum trebuie în anii trecuţi. Nu au fost în stare să acceseze banii europeni pe care puteau să îi acceseze. Această perioadă trebuie să se încheie şi este una dintre priorităţile pe care trebuie să le aibă conducerea, indiferent care este ea”.

Potrivit notei de fundamentare a hotărârii de guvern, valoarea totală a proiectului de dragaj de investiţii care va fi realizat în porturile Constanţa, Midia şi Mangalia, este de aproape 1,06 miliarde lei, durata de realizare a investiţiei fiind de 39 luni, din care durata de execuţie este de 30 luni, de la data emiterii ordinului de începerea lucrărilor.

Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile prin Program Transport (PT) 2021-2027 şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

https://www.bursa.ro/cnair-demareaza-toate-proiectele-din-pnrr-portul-constanta-probleme-in-accesarea-banilor-europeni-40619152

Sistemul Ro E-Transport are probleme grave de funcționare, potrivit transportatorilor.

Șoferii de TIR-uri se plâng că rămân blocați în vămi cu mărfuri perisabile, pentru că nu pot accesa codurile de care au nevoie de pe site-ul ANAF.

Dacă la problemele invocate de firmele de transport soluțiile lipsesc, în schimb, legea prevede amenzi mari tocmai pentru firmele afectate.

„Transportatorii se plâng în ultimele săptămâni că nu mai pot înregistra marfa pe care o transportă din cauza sistemului informatic nefuncțional pus la dispoziție de statul român.

Aceștia spun că nu reușesc să intre în posesia codurilor unice prin intermediul site-ului ANAF.
În plus, transportatorii acuză faptul că vameșii nu îi lasă să treacă, iar mărfurile perisabile se strică în vămi, atât la intrarea în țara noastră, cât și la ieșire.

Asta, în pofida faptului că legea prevede că, atunci când sistemul este nefuncțional, obligativitatea deținerii acestor coduri ar trebui să fie ridicată,

Mai mult, transportatorii arată că sistemul vine la pachet și cu o serie de amenzi.

În cazul în care trec vama pe proprie răspundere, amenzile sunt cuprinse între 10.000 lei și 100.000 lei pentru persoanele juridice care nu declară marfa conformă cu ceea ce transportă”, a relatat corespondentul Antena 3 CNN Radu Tiliță.

https://www.astazi.ro/stiri/index.php?keyword=transport&submit=Cauta

Guvernul a aprobat vineri o HG prin care mai mult de un miliard de lei va fi alocați unor lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor și șenalelor navigabile din Portul Constanța. Adâncirea acestora va duce la creșterea volumul de mărfuri care va trece prin Portul Constanța, conform Guvernului.

Lucrările se vor desfășura în zona Constanța, Midia și Mangalia, precizează documentul, și vor dura 39 de luni, dintre care 30 de luni va fi rezervată execuției efective a acestor lucrări, iar primele patru luni, realizării studiilor referitoare la modul în care se va interveni.

În unele dintre perimetre, se explică în Nota de fundamentare a hotărârii, cota fundului bazinului din imediata apropiere a zidului de cheu este mai ridicată decât cota proiectată (cota de fundare a cheului), ceea ce pune în pericol siguranța navelor.

Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile prin Program Transport (PT) 2021-2017 și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de
investiții publice aprobate potrivit legii.

„Prin realizarea proiectului, adâncimea șenalelor de acces, a bazinelor de manevră și a bazinelor aferente danelor de operare vor fi aduse până la cotele proiectate, conform adâncimii de fundare a cheurilor
respective, în scopul asigurării condițiile necesare pentru operare. Se vor extinde zonele navigabile prin crearea de șenale/bazine în zonele care în prezent au adâncimi naturale, îmbunătățind astfel condițiile de navigație, siguranța navigației și vor crea condiții pentru creșterea traficului de marfă”, precizează Nota de fundamentare.

Tranzitul de mărfuri prin Portul Constanța a depășit în anul 2022 60 de milioane de tone, o bună parte din această majorarea se datorează exporturilor de cereale ucrainene. La nivelul UE, creșterea a fost mult mai mică.

https://cursdeguvernare.ro/1-miliard-lei-lucrari-dragaj-portul-constanta.html

Viteza trenurilor în România bate recorduri negative: 45 de km/h. Mai mult de jumătate dintre vagoane și locomotive trebuie casate, iar 85% din linii ar trebui reabilitate. Subvenția pentru CFR este la jumătate. Duminică, 25 februarie, Europa Liberă va publica un reportaj despre starea Căilor Ferate Române.

CFR Infrastructură, între neputință și lipsă de bani
Într-un răspuns transmis redacției Europa Liberă, CFR Infrastructură admite că în 2023 nu a recepționat niciun kilometru de cale ferată modernizat. Câteva tronsoane mărunte au fost date în circulație, dar nu s-a făcut recepția. Prima dată a scris despre acest subiect clubferoviar.ro.

Totuși, au fost reparați 140 de kilometri de cale ferată, cifră departe însă de necesar.

În 2024 însă, Compania Națională de Căi ferate CFR S.A. poate repara din banii alocați de la bugetul de stat doar 7 kilometri de cale ferată.

„În total, 9.000 de km sunt în așteptare pentru lucrări de reparații capitale. Prin PNRR sunt contractate lucrări de reparații de tip „Quick Wins” pe o lungime de 420 km de cale ferată și lucrări de reînnoire pe 217,7 km între București și Pitești”, spun reprezentanții companiei.

Cu alte cuvinte, din cei 10.615 kilometri câți are calea ferată, 9.000 au nevoie de reparații – 84,7%. Iar dintre cei 9.000, sunt planificați pentru modernizare sub 638. Înseamnă 7% din total.

De altfel, România nu face progrese majore în privința tronsoanelor de cale ferată pe care se poate circula cu viteză mare.

„Se circulă cu viteza de 160 km/h pe relația București – Constanța și pe o distanță de aproximativ 186 km în relația Sighișoara – Curtici, condiția fiind ca operatorii de transport feroviar de călători să dețină material rulant corespunzător, având caracteristici constructive care permit circulația cu viteza de 160 km/h”, scrie în răspunsul CFR Infrastructură.

Așadar, se poate circula cu viteză de 160 de kilometri la oră pe doar 411 kilometri de cale ferată, adică pe 3,87%.

O hartă Eurostat din 2019 arăta că stăm foarte prost în comparație cu restul statelor din UE. Și nu multe s-au schimbat față de acum cinci ani.

Viteza trenurilor în Europa – 2019. Liniile roșii arată viteze de peste 150 de km/h, cele portocalii – peste 120 de km/h, iar cele galbene sub 60 de km/h.
Viteza trenurilor în Europa – 2019. Liniile roșii arată viteze de peste 150 de km/h, cele portocalii – peste 120 de km/h, iar cele galbene sub 60 de km/h.
Viteza este influențată în mod egal de starea șinelor, de trenurile foarte vechi și de restricțiile de viteză. În prezent sunt 445 pe întreaga rețea feroviară.

Cât despre bani, pentru anul 2024, CFR SA ar fi avut nevoie de la bugetul de stat de 7,4 miliarde de lei (aproape 1,5 miliarde de euro).

Cu toate acestea, suma alocată prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este de 3,4 miliarde lei, respectiv 45% din necesarul prognozat de companie, au transmis reprezentanții CFR Infrastructură.

https://romania.europalibera.org/a/calea-ferata-viteza-trenuri-2023/32822454.html

Agentia pentru Protectia Mediului Constanța anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul celor de la C.N. C.F.-CFR SA-Sucursala Regională Cf Constanța.

Este vorba de proeictul „Reabilitarea și electrificarea liniei CF 816, Palas-Port A, consolidare tunel KM 224+670 – 225+160 pentru a asigura al doilea acces feroviar în Portul Constanța”, amplasată în judetul Constanța, Municipiul Constanța, Linia 814 Palas-Port A / linia 816 Palas Port A.

Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului Constanța, str. Unirii, nr.23, Mun. Constanta, judetul Constanta, zilnic, intre orele 9 – 13.

Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului Constanța.

CFR SA anunță că a fost semnat contractul de atribuire „Reabilitarea și electrificarea liniei CF 816 Palas – Port A, consolidare tunel km. 224+670 – 225+160 pentru a asigura al doilea acces feroviar în Portul Constanța – expertiză și DALI“

Potrivit CFR SA. câștigătorul licitației publicate pe platforma SEAP a fost desemnat SC ISPCF SA.

Valoarea contractului este de:
• 449.000,00 lei fără TVA
• 534.310.00 lei cu TVA

Expertiza Tehnică şi ȋntocmirea DALI se vor realiza ȋn vederea reabilitării și eventual electrificării liniei cf 816 Palas – Port A, precum şi a consolidării tunelului existent ȋntre km. 224+670 şi 225+160.
Soluţiile tehnice prezentate de către achizitorul prezentului Caiet de Sarcini vor avea ȋn vedere următoarele aspecte:

a. Proiectarea și execuția BLA (Bloc de linie automat), LC (Linie continuă) şi protecţie a instalaţiilor din cale şi vecinătate pentru distanța Palas PC1 – Port A (linia 816).
b. Necesitatea reproiectării și execuției lucrărilor pentru instalaţiie CCS-T (Comandă și Control Semnalizare Terestră), LC şi protecţie a instalaţiilor din cale şi vecinătate pentru instalaţia de centralizare electronică din staţia Palas PC1, și modificarea software-ului actual pentru asigurarea funcționării corespunzătoare;
c. Corelarea cu proiectul „Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa” aflat ȋn stadiul de Studiu Fezabilitate, conform căruia:
d. Necesitatea modificării variantelor software aferente instalaţiei de centralizare electronice din staţia Palas PC1, privind:
e. Introducerea noilor elemente de instalații de electrificare în supravegherea SCADA existentă, cu modificarea corespunzătoare a software-ului.
f. Elementele CCS-T, LC nou introduse (macazuri, circuite de cale, semnale) ȋn instalaţie de centralizare aferentă staţiei Palas PC1, acestea trebuie să fie de acelaşi tip cu cele existente.

Tunelul Palas sau Carol I cum era denumit la inaugurare, în 1907, acum cunoscut de mulți drept Saligny, a fost primul tunel feroviar urban din România.

Inaugurat în anul 1900, tunelul a primit inițial numele „Carol I”, în cinstea Regelui Carol I al României și a fost tranzitat timp de aproape un secol.

Construcția tunelului a durat cinci ani, în perioada 1895-1900, lucrările fiind realizate după planurile inginerului Anghel Saligny.

Tunelul a fost închis în 1992, ca urmare a inundațiilor din vara acelui an, care au provocat numeroase pagube, dar și din cauza degradării căptușelii construcției și a colmatării șanțurilor de scurgere.
Intrarea se face dinspre Gara CFR Constanța, iar tunelul are o înălțime de 6 metri și o lățime de 10. În interior poate fi remontată o singură linie de cale ferată. Construcția traversează două cartiere, un bulevard cu șase benzi, trece pe lângă spitalul CFR și ajunge chiar în Portul Constanța.

Tunelul subtraversează calea ferată dublă 813 Constanța–Mangalia, DN 39 Constanța –Mangalia, străzi și diverse conducte de termoficare, gaze, canalizare, alimentare cu apă de pe teritoriul Municipiului Constanța.
Valentin Costea, consilier CFR Infrastructură: „Am demarat lucrarea de reabilitare și electrificare a acestei linii, și consolidarea tunelului. Am identificat avantaje și în ceea ce privește operatorii de exploatare portuară, prin reducerea timpilor de intrare și scoatere a vagoanelor de la descărcare.”

Odată cu reabilitarea Tunelului Saligny, se va reface legătura între triajele de la periferia orașului și principala zonă de transport a cerealelor din Portul Constanța, iar CFR câștigă încă 12 kilometri de cale ferată.

Tunelul Palas este inclus în categoria lucrărilor de artă din Patrimoniul Național, prin soluția arhitectonică a portalelor și prin cea inginerească a secțiunii transversale, respectiv căptușeală integrală din zidărie de piatră de talie.

Potrivit CFR SA, plecând de la necesitatea asigurării unui al doilea acces feroviar în Portul Constanța Nord (stațiile Constanța Port Zona A, Constanța Port Zona B și Constanța Port Mol V), Sucursala Regionala C.F. Constanța a demarat în semestrul 2 din 2022, achiziția lucrării Reabilitarea și electrificarea liniei cf 816 Palas-Port A, consolidare tunel km.224+670/225+160 pentru a asigura al doilea acces feroviar în Portul Constanța – expertiză și DALI. La data prezentei, lucrarea este în faza de evaluare a ofertei depusă. Finanțarea se asigură de la bugetul de stat.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/tunelul-palas-reabilitat-pentru-a-asigura-al-doilea-acces-feroviar-in-portul-constanta-documentele-depuse-la-apm-constanta-846493.html

Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru noua autostradă din sudul litoralului românesc și sumele destinate exproprierilor pentru obiective de investiții din județele Ilfov și Constanța.
Autostrada ”Alternativa Techirghiol” este prevăzută în Master Planul General de Transport al României și are în vedere creșterea mobilității în cadrul rețelei TEN-T, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Prin construirea acestei autostrăzi se va fluidiza traficul spre sudul litoralului și se vor reduce timpul de călătorie și riscurile asociate accidentelor rutiere.
Astfel, au fost aprobați următorii indicatori tehnico-economici:
-lungimea traseului de autostradă va fi de 30,590 km
-valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) va fi de 5.744.823.000 lei, din care construcții și montaj (inclusiv TVA) 4.923.530.000 lei.
Finanțarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile – Programul Transport (P.T.) 2021-2027 şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.
Proiecte noi și în jurul Bucureștiului
Totodată, Guvernul a aprobat alocarea sumei de 682.310 lei pentru realizarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Reţeaua de infrastructură integrată pentru zona orbitală Bucureşti – Lărgire la 4 benzi DN 1A şi măsuri de siguranţă rutieră pentru sectorul cuprins între Centura Bucureşti şi intersecţia cu şoseaua Chitila-Mogoşoaia”.
Executivul a aprobat și lista imobilelor proprietate publică a statului a celor ce se află în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, care fac parte din coridorul de expropriere menționat.
Finanțarea este asigurată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023, la capitolul 84.01 ”Transporturi”, titlul 56 ”Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare, articolul 56.50 ”Programe finanțate din Fondul de Coeziune (FC) aferente cadrului financiar 2021 – 2027.

https://www.wall-street.ro/articol/Economie/305098/guvernul-a-aprobat-constructia-unei-noi-autostrazi-pe-litoral.html

Ministerul Finanţelor ar urma să dezvolte o aplicaţie mobilă pentru sistemul e-Factura, în timp ce Fiscul va implica mediul de afaceri în elaborarea normelor privind aplicarea impozitului pe microîntreprinderi, au anunţat reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

O delegaţie a CNIPMMR, condusă de Florin Jianu, a avut o întâlnire, la sediul Guvernului, cu premierul Marcel Ciolacu, în cadrul căreia au fost abordate subiecte precum: impactul noilor măsuri fiscale asupra antreprenorilor la o lună de la punerea în aplicare şi posibilitatea de îmbunătăţire a unor aspecte ce ţin de implementarea e-Factura şi impozitarea microîntreprinderilor; susţinerea transportatorilor prin adoptarea măsurilor în domeniul fiscal; îmbunătăţirea Legii 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe; reanalizarea prevederilor legale care reglementează obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu; eliminarea accizei din calculul valorii cifrei de afaceri pentru sectorul distribuţiei de bunuri şi energie; eliminarea despăgubirii în regie proprie acordată în baza poliţelor CASCO şi RCA pentru accidente rutiere fără victime deoarece prin aceasta se susţine munca nefiscalizată în domeniul service-urilor auto.

În urma analizării şi dezbaterii fiecărui subiect, cele două părţi participante la întâlnire au convenit o serie de soluţii. Astfel, Ministerul Finanţelor va dezvolta o aplicaţie mobilă pentru sistemul e-Factura, iar Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va implica mediul de afaceri în elaborarea normelor privind aplicarea impozitului pe microîntreprinderi şi va clarifica modul de încadrare în categoria microîntreprinderilor plătitoare de impozit pe venit raportat la modificările introduse prin OUG 115/2023.

Pentru domeniul transporturi, s-a convenit ca, în această săptămână, să fie adoptat un act normativ prin care se va subvenţiona acciza la motorină şi se va stabili o perioadă de testare a sistemului e-Transport, în aşa fel încât să fie remediate erorile de funcţionare. De asemenea, se va analiza posibilitatea deducerii din impozit a costurilor generate de achiziţia de echipamente pentru aplicarea noilor sisteme (e-Transport, e-Factura).

https://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/305294/guvernul-promite-aplicatie-de-mobil-pentru-e-factura-si-discutii-intre-anaf-si-microintreprinderi.html

Rețeaua de căi ferate din România se pregătește pentru o schimbare majoră, iar noul termen pentru redeschiderea circulației pe linia ferată București – Giurgiu, prin intermediul podului Grădiștea, este acum luna mai, conform estimărilor secretarului de stat în Transporturi, Irinel Ionel Scrioșteanu. Acest eveniment așteptat de aproape 19 ani, de la prăbușirea vechiului pod, ar trebui să aibă loc „cel târziu în luna mai, în acest an”, conform unui răspuns al oficialului de la Transporturi la o postare pe pagina sa de Facebook.
Doar acum două zile, secretarul de stat a oferit imagini live cu montarea ultimului tablier metalic al Podului CF peste râul Argeș de la Grădiștea.

„Pe șantierul podului de cale ferată peste râul Argeș de la Grădiștea, parte din prima cale ferată a României (dată în circulație în 1869) București – Giurgiu, lucrările se află în faza finală”, a transmis oficialul de la Transporturi.

În octombrie anul trecut, CFR Infrastructură anunța că circulația pe noul pod de la Grădiștea urma să fie deschisă în primăvara acestui an, conform constructorului Porr, care ajunsese atunci la un stadiu fizic al lucrărilor de 80% între Vidra și Comana. Linia CF București Nord – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră este o arteră vitală în cadrul rețelei feroviare din România, deoarece preia traficul internațional european pe cele două coridoare centrale din țară și facilitează legătura între Coridorul Rhin – Dunăre (fostul Coridor IV) și țările din sud-estul Europei (Bulgaria, Grecia, Turcia), traversând Dunărea pe Podul Prieteniei, la granița dintre România și Bulgaria.

https://www.cotidianul.ro/cand-va-fi-gata-podul-de-la-gradistea-de-pe-ruta-bucuresti-giurgiu/

Afacerile românești angrenate în comerț cu Republica Moldova beneficiază, în ultimii ani, de un context istoric tot mai propice schimburilor comerciale între două țări. Începând cu 2023, acestea au la dispoziție și o linie nouă de transport, inaugurată de unul dintre actorii principali de pe piața locală, compania de logistică și transporturi Gebrüder Weiss România.
Parteneriatul comercial România – Republica Moldova a beneficiat de deschiderea tot mai mare a acesteia din urmă către piața vestică, concomitent cu scăderea relațiilor comerciale cu țările CIS. În prezent, ruta comercială româno-moldovenească este printre cele mai efervescente atât ca (re)exporturi, cât și importuri, iar anvergura istorică a schimburilor comerciale bilaterale indică posibilități de creștere pe termen mediu și lung.

De altfel, statisticile oficiale* ale Republicii Moldova evidențiază un rol strategic al schimburilor comerciale cu România de peste două decenii (perioada 1997-2022). În acest moment, România se poziționează ca principal partener global de export și import al Republicii Moldova, ceea ce se traduce și prin creșterea solicitărilor către sectorul de transport și logistică. Iar țara noastră este excelent poziționată nu doar ca destinație sau origine finală a mărfurilor, ci și intermediară, care poate facilita accesul bunurilor moldovenești pe piața europeană și invers.
În contextul anului 2023:
• Moldova a exportat 65% din mărfuri către UE (35% din total către România, creștere de peste 14%) și a importat 48,5% din mărfuri (15,1% din România).
• Pondere crescută în comerțul Republicii Moldova au avut-o petrolul și produsele petroliere (10,3% exporturi și 15,5% importuri în 2023), cât și gazul și produsele industriale obținute din gaz (6,3% importuri).
• România a contabilizat Republica Moldova printre principalele țări partenere la export**, pe locul 12.
• În calitate de membră a Uniunii Europene, România beneficiază de acordul preferențial UE-R. Moldova***, intrat în vigoare la de 1 noiembrie 2022.

Sunt oportunități pe care ambele țări le pot fructifica, mai ales sub perspectivele de revenire ale economiei Moldovei: creștere a exporturilor de 6,7% în 2023 față de 2022 și deficit în scădere al balanței comerciale.
Se identifică și o necesitate tot mai stringentă de a avea o infrastructură solidă de transport și logistică, având în vedere faptul că mijloacele de transport sunt predominant rutiere (circa 80% din comerțul R. Moldova) și dependente de o rețea de drumuri deficitară de ambele părți ale graniței.

Luând în considerare particularitățile schimburilor comerciale dintre România și Republica Moldova, prin linia de transport inaugurată anul trecut, Gebrüder Weiss România pune la dispoziție rețeaua sa națională extinsă de hub-uri, care cuprinde centre logistice la Bacău, București sau Constanța în zona de sud-est, organizate astfel pentru a contrabalansa dezavantajele rețelelor de drumuri.

Compania oferă o linie săptămânală de transport dinspre și înspre Republica Moldova, cu servicii suplimentare pentru formalitățile vamale. Potențialii clienți au și opțiunea de transport ADR (marfă periculoasă) în regim de grupaj.

https://www.wall-street.ro/articol/Auto/305173/noi-optiuni-de-transport-sustin-dinamismul-rutei-comerciale-romania-r-moldova.html

Primele două scannere vamale din cele 26 cumpărate în decembrie 2023 de Ministerul Finanțelor au ajuns în România. Achiziția a avut loc la insistențele Uniunii Europene, care și asigură finanțarea. Ministerul Finanțelor speră să reducă evaziunea fiscală cu ajutorul scannerelor.

Primele două scannere din cele 26 contractate în decembrie 2023, vor fi montate în Vămile Giurgiulești, din județul Galați și Albița, din județul Vaslui.

Cele două puncte de frontieră, alături de cel de la Ungheni, beneficiază de un program de investiții de aproape 45 de milioane de euro din partea Uniunii Europene.

Sunt puncte de pe granița de est, prin care intră în România cerealele ucrainene care tranzitează către Portul Constanța sau țări din vest.

De altfel, la semnarea acordului de finanțare, în octombrie 2023, Comisia Europeană a anunțat că scopul investițiilor „este să îmbunătățească legăturile de transport dintre Republica Moldova și România de-a lungul rețelei transeuropene de transport (TEN-T)”.

Ministrul Finanțelor, în subordinea căruia se află și Autoritatea Vamală, a scris pe contul său de Facebook, că alte șase scannere vamale vor ajunge în România până la sfârșitul lui 2024.

Pentru ca aparatele să poată să fie puse în funcțiune, trebuie construite locuri speciale în cele două vămi și trebuie obținute avizele privind respectarea normelor de protecție radiologică în exploatarea echipamentelor.

Europa Liberă a întrebat Autoritatea Vamală cine a câștiat contractul pentru livrarea scannerelor, care este valoarea înțelegerii și care e calendarul complet al livrărilor.

Imediat ce vom primi răspunsul, îl vom publica.

Ministerul Finanțelor cumpără scannerele la insistențele Comisiei Europene care, încă de de la aderarea României la Uniune, în 2007, a explicat că securizarea frontierelor este o obligație a fiecărui stat membru, cu atât mai mult cu cât are granițe externe ale blocului comunitar.

În 2021, cumpărarea de scannere vamale a fost prevăzută de România în Planul Național de Redresare Economică (PNRR), plan post Covid finanțat de Uniunea Europeană.

Termenul prevăzut în PNRR pentru atribuirea contractului de achiziția scannerelor vamale a fost decembrie 2023, iar Ministerul Finanțelor s-a achitat la timp de obligație.

Evaziunea fiscală din România de două ori mai mare decât bugetul pe 2024 al Apărării
În octombrie 2023, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, explica la one2one, că, pe lângă cele 26 de scannere, Ministerul Finanțelor va cumpăra și 356 de dispozitive mobile de verificare a mărfurilor. Cu aceste scannere mobile vor fi dotați vameși din toată țara.

„Este ridicol ca vameșul să facă inspecția fizică prin pipăire sau nu știu ce metode mai au pentru ca să descoperim…(…) Asta e de nivelul anilor 1995, să zicem, ca să fiu indulgent, și nu cred că mai putem merge mult timp cu astfel de tehnici manuale”, spunea la Europa Liberă, ministrul Finanțelor.

Tot atunci, Marcel Boloș mărturisea că evaziunea fiscală din România ar fi de 10 la sută din produsul intern brut (PIB).

În 2024, valoarea PIB-ului a fost estimată de Guvern, la 350 de miliarde de euro. Asta înseamnă că aproximativ 35 de miliarde de euro, adică 175 de miliarde de lei, se pierd din cauză că autoritățile nu depistează mărfuri introduse și vândute ilegal în țară, pentru care nu se încasează taxe.

Suma reprezintă aproape dublul bugetului Ministerului Apărării Naționale în 2024, care a primit de la Guvern puțin peste 95 de miliarde de lei.

Un singur scanner funcționează în vămile românești
Sunt 54 de birouri vamale de frontieră și 37 de birouri vamale în interiorul țării.

Autoritatea Vamală Română, care le administreză, are un singur scanner functional, cel din Portul Constanța Sud.

Aparatul a fost cumpărat din China, în 2005, după o vizită la Beijing a premierului României de la acea vreme, Adrian Năstase.

Scannerul funcționează de 19 ani și mai poate fi folosit doar până în februarie 2028.

https://romania.europalibera.org/a/primele-scannere-vamale-cumparate-de-romania-in-ultimii-13-ani-au-ajuns-in-tara/32812587.html