Pandemia ar putea evidenţia potenţialul României de a deveni un punct central în lanţul de aprovizionare a Uniunii Europene pe termen lung, consideră Dimitrios Goranitis, partener servicii de risc şi reglementare, Deloitte România citat de Agerpres.

„În ultimele trei decenii, România s-a bucurat de o creştere fără precedent. Din 1987, PIB-ul ţării a crescut impresionant, cu 200 de miliarde de dolari. Principalii parteneri comerciali ai ţării includ ţări precum Germania, Italia şi Franţa, iar principalele bunuri exportate sunt autovehiculele şi componentele auto, sârma izolantă. Ţara deţine o cotă de piaţă semnificativă şi în lanţul internaţional de aprovizionare cu produse alimentare, prin exportul de cereale (grâu, porumb) şi carne de porc. Totuşi, sectorul serviciilor reprezintă 55% din PIB şi asigură două treimi din numărul de angajaţi la nivel naţional. Lăsând deoparte retailul, o pondere semnificativă în domeniul serviciilor o au centrele de servicii partajate înfiinţate de corporaţii multinaţionale care beneficiază astfel de personal calificat la un cost mai mic, dar şi de siguranţa oferită de cadrul de reglementare al UE. Care ar putea fi oportunitatea României în viitor?”, întreabă Dimitrios Goranitis, Partener servicii de risc şi reglementare, Deloitte România. În timp ce Europa încă procesează criza de sănătate generată de COVID-19, guvernele şi business-urile încearcă nu doar să estimeze impactul financiar al acesteia, ci şi să înţeleagă cum să structureze noul cadru operaţional pentru a asigura atât continuitatea afacerii, cât şi siguranţa naţională. Noua realitate ar putea evidenţia potenţialul semnificativ al României de a deveni un hub european care să înlocuiască centrele de servicii din afara UE, explică autorul materialului. „Schimbările majore în lanţul global de aprovizionare ameninţă nu doar pieţele, ci, într-o anumită măsură, şi securitatea naţională şi ne aminteşte că globalizarea chiar necesită colaborare globală, un element care însă lipseşte acum, mai ales în contextul unui cvasi-război rece între SUA şi China. Cele mai multe ţări UE dezbat tema repatrierii unor operaţiuni importante din centre tradiţionale de producţie sau de servicii din Asia, însă repatrierea în ţări din vestul Europei nu ar fi eficientă din punctul de vedere al costurilor”, consideră Dimitrios Goranitis.

Continuarea pe: https://www.economica.net/pandemia-ar-putea-evidentia-potentialul-romaniei-de-a-deveni-punct-central-in-lantul-de-aprovizionare-a-ue-opinie-deloitte_184348.html

Constructorii angajați, în ultimii șase ani, în proiecte majore de infrastructură, susținute din fonduri europene, pot cere statului ajustarea prețurilor la care au fost semnate contractele, ca urmare a creșterii alerte a costurilor de construcție în România din ultimii ani. Cei mai mulți bani pot fi obținuți din proiectele a căror valoare a fost estimată pe baza prețurilor din 2015.

Săptămâna trecută, Guvernul a adoptat o hotărâre privind metodologia de ajustare a prețurilor pentru proiectele de infrastructură finanțate prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020. Hotărârea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, dată de la care constructorii au la dispoziție maximum 6 luni pentru a cere autorității de management creșterea valorilor din contracte. Devizele semnate pe baza unor prețuri din 2017 sau anterior, în cazul cărora, la sfârșitul anului trecut, valoarea plăților aferente contractelor de lucrări reprezintă sub 15% din valoarea proiectului, pot obține cele mai mari creșteri de prețuri. Costul proiectelor din această categorie va fi actualizat la nivelul prețurilor din 2019 conform grilei de mai jos.

Continuarea pe: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/real-estate-constructii/decizie-constructorii-angajati-in-proiecte-mari-de-infrastructura-pot-cere-bani-in-plus-ca-urmare-a-scumpirilor-contractele-pot-fi-marite-cu-pana-la-34-19358530

Din cauza intervenţiei omului, în ultimii două sute de ani lungimea cursului Dunării s-a scurtat cu 134 de kilometri, se arată într-un studiu citat de MTI și preluat de Rador. Potrivit studiului finanţat de Uniunea Europeană, dat publicităţii de autorităţile landului Bavaria, din secolul XIX şi până în prezent, Dunărea nu numai că a devenit mai scurtă, ci şi cu 40% mai îngustă.

Aceste schimbări au fost cauzate de o serie de intervenţii ale omului, precum desfiinţarea unor coturi, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor şi construirea de ecluze.

În studiu se mai constată că, din cauza intervenţiei omului, aluviunile nu mai ajung în Delta Dunării, ci se depun pe albia fluviului, ceea ce schimbă în mod durabil calitatea apei.

Studiul a fost realizat pentru a determina efectele negative ale intervenţiei omului şi pentru a se înainta propuneri în vederea remedierii acestora.

La realizarea studiului finaţat în mare parte de Uniunea Europeană au participat 14 instituţii ale ţărilor situate în regiunea Dunării (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Serbia, România şi Bulgaria).

STUDIU Dunărea s-a scurtat cu peste o sută de kilometri în ultimele două secole

A.P. Moller-Maersk a anunţat că pandemia va diminua volumele cu până la 25% în acest trimestru, în condiţiile în care compania se adaptează la un declin profund al cererii, potrivit Bloomberg.

Maersk anticipează o scădere a pieţei mondiale de transport de containere cuprinsă între 1% şi 3%. Deşi perspectivele la nivel mondial sunt sumbre, compania a reuşit să genereze un profit operaţional în creştere.

https://www.zf.ro/business-international/cel-mai-mare-transportator-maritim-de-containere-avertizeaza-cu-19131046

In the first four months of 2020, total freight traffic handled by the ports of Constanta, Midia and Mangalia was 20.46 million tons, with an increase of 3.31% (656,183 tons) compared to the traffic registered in the same period of 2019.

Continuarea știrii, cu login: https://www.portseurope.com/freight-traffic-in-romanian-seaports-increasing-jan-apr-2020/

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA organizează o ședință ordinară a Consiliului de Administrație, în data de 22 mai 2020. Ordinea de zi pentru ședința care a fost programată la ora 11:00 a fost suplimentată, iar decizia suplimentării a fost recent publicată în Monitorul Oficial al României.

Astfel, ordinea de zi este completată cu următoarele puncte: Aprobarea formei și conținutului actului adițional la contractul de mandat Desemnarea unei persoane care să semneze actul adițional cu administratorul provizoriu Informare privind măsurile adoptate pentru prevenirea epidemiei cauzate de Coronavirus Aprobarea distribuției sumei de 218.000.000 lei din rezervele societății către acționarii societății proporțional cu participarea la capitalul social al societății Aprobarea distribuției sumei de 55.000.000 de lei din rezultatul reportat reprezentând surplus către acționarii societății proporțional cu participarea la capitalul social al societății Aprobarea ca plata sumelor reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare și din rezervele societății să se realizeze până la data de 30 septembrie 2020. Pe ordinea de zi a ședinței inițială se numără aprobarea situațiilor financiare ale CN APM Constanța pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2019, aprobarea propunerii privind repartizarea profitului, aprobarea propunerii pentru identificarea, măsurarea și întocmirea documentației cadastrale de dezmembrare a unei suprafețe de teren de 400 mp din terenul având o suprafață de 24.934 mp, situat în Portul Mangalia-Peninsulă, și transferarea acestuia în proprietatea privată a statului. De asemenea, se mai dorește aprobarea propunerii privind solicitarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate pentru transfer a două suprafețe de teren din administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și concesiunea CN APM SA în administrarea Ministerului Justiției, ANABI.

Se mai dorește aprobarea propunerii privind prelungirea cu două luni a contractului de mandat nr. 3997/28.01.2020, aprobarea propunerii pentru aprobarea achiziționării de servicii juridice de consultanță, de asistență și reprezentare având ca obiect proceduri judiciare care implică aplicarea legislației alta decât legislația națională, dar și mandatarea directorului general în vederea îndeplinirii tuturor actelor și formalităților necesare înregistrării și publicării hotărârilor adoptate la Oficiul Registrului Comerțului.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ordinea-de-zi-a-sedintei-adunarii-generale-ordinare-a-companiei-nationala-administratia-porturilor-maritime-a-fost-suplimentata-719162.html

Redactor: Există şi semnale pozitive. Acestea vin din porturile de la Marea Neagră, acolo unde activitatea se desfăşoară în parametri normali,. Traficul de mărfuri înregistrat de la începutul anului este în creştere, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Reporter: În porturile de la Marea Neagră activitatea nu a suferit disfuncţionalităţi în cele 4 luni de zile, ba chiar s-au înregistrat creşteri de trafic. Surprinzător! Vorbim de o creştere per total a traficului de mărfuri de 3,3%, însă cea mai spectaculoasă creştere s-a înregistrat în sectorul cerealelor. Acolo vorbim de o creştere de peste 45%. La fel, s-au înregistrat creşteri şi la minerale brute sau prelucrate: ciment, produse chimice, îngrăşăminte, echipamente şi maşini. Au existat şi scăderi de trafic, însă aceste scăderi sunt nesemnificative, spun reprezentanţii Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa. Aici vorbim despre combustibili minerali, solizi, minereuri de fier, produsele petroliere, traficul de mărfuri containerizate. La noi, scăderea este de doar 2,7%. Nu foarte mare, spun autorităţile portuare. La capitolul nave, care au operat în porturile de la Marea Neagră, anul acesta, în primele 4 luni, au operat 4.450 faţă de doar 4.152 anul

Atasament mp4

Traficul de mărfuri prin porturile Constanța, Midia și Mangalia a crescut în primele patru luni cu 3,31%, la 20,46 milioane tone, față de anul trecut, a anunțat luni compania națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, care precizează că activitatea în porturile maritime românești se desfășoară în parametri normali. „Activitatea în porturile maritime românești se desfășoară în parametri normali, fără disfuncționalități, poarta maritimă a României fiind operațională și deschisă tuturor fluxurilor de mărfuri. Traficul de mărfuri înregistrat de la începutul anului se menține în creștere, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, 2019 reprezentând un an cu trafic record. În primele patru luni ale acestui an, traficul total de mărfuri derulat prin porturile Constanța, Midia și Mangalia a înregistrat 20,46 milioane tone, cu o creștere de 3,31% (656.183 tone) față de traficul înregistrat în perioada similară a anului 2019”, precizează compania.

Numărul total de nave operate în primele patru luni ale anului este mai mare, de 4.450, față de 4.152 la finalul lunii aprilie 2019. Luni, 11 mai, sunt în operare în porturile maritime românești 26 de nave, iar în perioada următoare sunt avizate să sosească 51 de nave, scrie News.ro. „Manipularea mărfurilor în terminalele porturilor maritime românești se realizează normal, cu respectarea tuturor procedurilor de prevenire a îmbolnăvirilor cu COVID-19. Menținerea porturilor maritime operaționale este o prioritate comună, a Ministerului Transporturilor, Comunicațiilor și Infrastructurii, a CN APM, a operatorilor portuari, a tuturor lucrătorilor din port”, arată compania. Traficul total în primele patru luni este structurat astfel: 6,04 milioane tone import, 6,97 milioane tone export, 5,94 milioane tone tranzit și 1,51 milioane tone cabotaj. Din traficul total, 15,62 milioane tone reprezintă trafic maritim și 4,84 milioane tone sunt aferente traficului fluvial. „S-a menținut evoluția spectaculoasă pe sectorul cerealelor, unde creșterea de trafic este 49,88%, 7,72 milioane tone fiind înregistrate în primele patru luni ale anului 2020, față de 5,1 milioane tone în ianuarie – aprilie 2019”, arată datele companiei. Creșteri de trafic se regăsesc și în cazul următoarelor grupe de mărfuri: îngrășăminte (+23,54%), produse chimice (+55,45%), minerale brute sau prelucrate (+13,29%), ciment, var (+107,8%), echipamente, mașini (+3,66%). Scăderi de trafic au fost înregistrate la produse petroliere (-23,06%), minereuri de fier (-31,93%), petrol brut (-2,91%) combustibili minerali solizi (-20,47%), semințe uleioase și fructe oleaginoase (-12,83%), lemn (-6,08%). „În cazul mărfurilor containerizate, sector în care traficul este grav afectat la nivel mondial, în porturile maritime românești scăderea, la acest moment, este nesemnificativă, de 2,73% în ceea ce privește cantitatea de mărfuri, și de 1,35% la număr de TEU”, potrivit datelor companiei de stat.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/traficul-de-marfuri-prin-porturile-constanta-midia-si-mangalia-a-crescut-19358944

Traficul de marfuri inregistrat in porturile Constanta, Midia si Mangalia de la inceputul anului este in crestere, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, 2019 reprezentand un an cu trafic record.

In primele patru luni ale acestui an, traficul total de marfuri derulat prin porturile Constanta, Midia si Mangalia a inregistrat 20,46 milioane de tone, cu o crestere de 3,31 % (656.183 t) fata de cel inregistrat in perioada similara a lui 2019. Structura traficului total arata 6,04 milioane de tone de marfuri de import, 6,97 de milioane de tone de export, 5,94 de milioane de tone de marfuri in tranzit si 1,51 de milioane de tone de cabotaj. Din traficul total, 15,62 de milioane de tone reprezinta trafic maritim si 4,84 de milioane de tone sunt aferente celui fluvial.

De remarcat este evolutia spectaculoasa din sectorul cerealelor, unde cresterea de trafic este de 49,88%, 7,72 de milioane de tone fiind inregistrate in primele patru luni ale anului 2020, fata de 5,1 milioane de tone in ianuarie-aprilie 2019.

Cresteri de trafic se regasesc si in cazul ingrasamintelor (+23,54%), produselor chimice (+55,45%), mineralelor brute sau prelucrate (+13,29%), cimentului, varului (+107,8%), echipamentelor, masinilor (+3,66%).

Scaderi de trafic au fost inregistrate pentru produse petroliere (-23,06%), minereuri de fier (-31,93%), petrol brut (-2,91%) combustibili minerali solizi (-20,47%), seminte uleioase si fructe oleaginoase (-12,83%), lemn (-6,08%).

In cazul marfurilor containerizate, sector in care traficul este grav afectat la nivel mondial, in porturile maritime romanesti scaderea, la acest moment, este nesemnificativa, de doar 2,73% in ceea ce priveste cantitatea, si de 1,35% la numarul de TEU-uri.

Numarul total de nave operate in primele 4 luni ale acestui an este mai mare decat cel inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut, respectiv de 4.450, fata de 4.152 in 2019. In data de 11 mai 2020, erau in operare in porturile maritime romanesti 26 de nave, iar in perioada urmatoare sunt avizate sa soseasca 51 de nave.

Manipularea marfurilor in terminalele porturilor maritime romanesti se realizeaza normal, cu respectarea tuturor procedurilor de prevenire a imbolnavirilor cu Covid-19.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/15836-traficul-de-marfuri-in-porturile-maritime-romanesti,-in-crestere-de-la-inceputul-anului.html

Ministrii de transport din statele UE sunt pentru o relaxare treptata a masurilor luate in contextul pandemiei de coronavirus si pentru o iesire cat mai rapida posibil din starea de acum, si pentru asta sunt constienti de faptul ca este nevoie de coordonare si de cooperare stransa, dar si de solutii nediscriminatorii, asa cum puncteaza ministrul croat al transporturilor, care este in aceasta perioada si liderul Consiliului Ministrilor de Transport, si care a mai adaugat ca trebuie gasite solutii si la problemele firmelor de profil.

Ministrii mai cred ca strategia UE trebuie sa combine masuri de protejare a sanatatii populatiei si a angajatilor din domeniu si masuri de revenire economica, avand scopul de a reface reteaua de transport si de a minimaliza riscul infectarii indiferent de modul de transport folosi, ceea ce se va face combinand testarea, folosirea de materiale de protectie si pastrarea distantei.

Coridoarele verzi pentru transportul in camioane sunt in continuare cheia pentru un lant de aprovizionare functional pe timpul crizei, ministrii fiind toti de acord ca, daca ele si-au gasit utilitatea cand in frontiere erau cozi uriase, trebuie mentinute si pe viitor, cand volumele de transport vor creste iar.

Iar ministrul federal de transport Andreas Scheuer, membru al partidului CSU, considera ca aceasta industrie are nevoie de sprijin financiar si sub forma de modificari temporare ale legislatiei din partea UE.

Comisia Europeana a prezentat pana acum mai multe propuneri care sa sprijine sectorul transporturilor inclusiv prin reducerea birocratiei si cresterea flexibilitatii, iar dintre acestea unele au fost deja aplicate: prelungirea valabilitatii certificatelor medicale si a atestatele soferilor profesionisti si suspendarea temporara a unor controale din transportul rutier, feroviar si fluvial.

In plus, autoritatile au permis deja in 11 state relaxarea reglementarilor referitoare la timpul de condus si odihna (in general timpul zilnic de condus a crescut de la 9 la 11 ore, prin cresterea, in unele tari, a duratei de condus de dinainte de pauza de 45 de minute, de la 4,5 la 5,5 ore, iar timpul maxim de condus in doua saptamani consecutive este cuprins intre 90 de ore in Romania si Bulgaria si 120 de ore in Suedia), si alte noua cereri in acest sens erau in curs de procesare la inceputul lui mai, asa cum a declarat comisarul european pentru transport, Adina Valean, tocmai pentru o flexibilitate cat mai mare a lantului de aprovizionare in conditiile in care la unele frontiere sunt cozi, iar accesul la locuri de odihna este restrictionat.

Reamintim ca masurile de relaxare luate de fiecare stat sunt initial in vigoare pana pe 31 mai.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/15822-coridoarele-verzi-vor-fi-importante-si-cand-volumele-de-transport-vor-creste-din-nou.html

Restricțiile de circulație transfrontalieră din timpul pandemiei Covid-19 ar fi trebuit să conducă la o relansare a traficului fluvial, în dauna celui auto și feroviar. După cum se știe, transportul pe apă prezintă un risc cu mult mai mic de transmitere a virusului. Din păcate, nu s-a întâmplat așa, fapt ce demonstrează că Uniunea Europeană nu este pregătită pentru această schimbare, despre care se vorbește de prea mulți ani.

În continuare, Dunărea are probleme cu asigurarea adâncimilor de navigație în perioadele de secetă, prea puține din porturile sale sunt dotate cu terminale de containere, iar flota de nave portcontainer încă nu s-a născut.

Cerealele domină fluxurile de mărfuri

„În primele patru luni ale anului 2020, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o diminuare nesemnificativă – a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu – director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 10,867 milioane de tone capacitate, cu 7,64% mai mare față de aceeași perioadă din anul 2019. Au fost transportate 5,237 milioane de tone de mărfuri, cu 0,29% mai puțin decât în ianuarie – aprilie 2019”.
În structura mărfurilor, cerealele ocupă primul loc, cu o pondere de 43%. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: minereurile – 28%, produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 11%, produse chimice – 10%, metal și produse din metal – 3%, alte produse – 5%.

Rolul european al canalelor navigabile

În debutul anului 2020, s-a produs o semnificativă creștere a traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă, în ianuarie – aprilie 2019, acesta era de 59% din total, în primele patru luni din 2020, a sărit la 64%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.

Din totalul de 5,237 milioane de tone de mărfuri derulate în primele patru luni din 2020, în contul României au fost transportate 36%, pentru Serbia – 32%, Ungaria – 15%, Bulgaria – 10%, Austria – 2%, Croația – 2%, Germania și Republica Moldova – câte 1%.

În primele patru luni din 2020, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 7.579 unități navale, din care 5.104 barje, 1.221 șlepuri, 31 nave fluvio-maritime și 1.223 remorchere împingătoare.

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-7-579-de-unitati-navale-au-tranzitat-canalele-navigabile-romanesti-402487?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

The activity in the Romanian seaports is carried out in normal conditions, without dysfunctions, the Romanian maritime gateway being operational and open for all flows of goods, announced on Monday the national company Administration of Maritime Ports Constanta.

The traffic of goods registered since the beginning of the year is maintained on the increase, as compared to the same period of the last year, 2019 being a year with a record traffic.

The total traffic of freight registered through the ports of Constanta, Midia and Mangalia was of 20.46 million tonnes in the first 4 months of this year, an increase of 3.31% (656,183 tonnes) as compared to the same period of 2019.

The total traffic is structured as follows: 6.04 million tonnes are imported goods, 6.97 million tonnes are exported goods, 5.94 million tonnes transited goods and 1.51 million tonnes cabotage. From the total traffic, the maritime traffic registered 15.62 million tonnes and the river traffic reached 4.84 million tonnes.

The spectacular evolution for the cereals sector was maintained, with a traffic increase of 49.88%, 7.72 million tonnes being registered in the first four months of 2020, compared to 5.1 million tonnes in January – April 2019.

Traffic increases were also registered for the following goods: fertilizers (+23,54%), chemical products (+55,45%), raw or processed minerals (+13,29%), cement, lime (+107,8%), machines, transport equipments (+3,66%).

Traffic decreases were registered for: oil products (-23,06%), iron ores (-31,93%), crude oil (-2,91%), solid mineral fuels (-20,47%), oil seeds, oleaginous fruits (-12,83%), wood (-6,08%).

As for the containerized goods, a sector in which traffic is severely affected worldwide, the decrease for the Romanian maritime ports is insignificant at this time, of 2.73% in terms of quantity of goods, and 1.35% in number for TEU.

The total number of ships operated in the first 4 months of 2020 is higher, of 4,450, compared to 4,152 at the end of April 2019. Today, May 11, 2020, 26 ships are operating in the Romanian maritime ports, and in the next period 51 ships have the arrival notice approved.

The handling of goods in the terminals of the Romanian maritime ports is performed normally, in compliance with all procedures for the prevention of COVID-19 diseases. Maintaining the maritime ports operational is a common priority of the Ministry of Transport, Infrastructure and Communications, NC MPA, port operators, all port workers.

https://www.actmedia.eu/economic/the-traffic-of-goods-through-the-romanian-maritime-ports-on-the-increase-since-the-beginning-of-2020/86446

Potrivit portului Duisburg, transportul feroviar de marfuri catre si dinspre China a atins un nivel record in aprilie. Portul Duisburg a simtit efectele pandemiei in afacerile cu China si a extins ofertele de tren in aprilie pentru a include si alte destinatii din aceasta tara.

Potrivit companiei, intre 35 si 40 de trenuri circula zilnic intre Duisburg si diverse destinatii din China, in perioadele normale, cu unele scaderi in februarie si martie. Cu toate acestea, in aprilie – dupa ridicarea restrictiilor din unele provincii din China si demararea economiei locale – s-a inregistrat o crestere la 50 de trenuri pe saptamana. „Mai ales in perioadele de criza, transportul feroviar se dovedeste a fi o alternativa importanta la transportul oceanic de marfa”, spune Erich Staake, CEO al grupului Duisport. „Trebuie sa-mi complimentez echipa. Operatiunile noastre se desfasoara in proportie de 100%, in ciuda crizei coronavirusului. Am fost bine pregatiti pentru volumul crescut de marfuri in transportul feroviar, astfel ca avem spatiu suplimentar de depozitare si solutii individuale de transport.

Portul Duisburg a inceput inca din 2011 sa efectueze transport feroviar cu China printr-un tren regulat care lega Mega-City Chongqing de Duisburg. Intre timp, 30% din intregul comert cu trenul de marfa intre Europa si China circula prin centrul logistic din Duisburg, iar 80% din cele 1.400 de trenuri destinate Europei din Chongqing au fost gestionate anul trecut in portul Duisburg.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/15840-transportul-feroviar,-o-alternativa-viabila-pentru-legatura-cu-china.html

Traficul feroviar de marfă între China și Uniunea Europeană a scăzut ușor în februarie și martie, dar din aprilie a înregistrat creșteri semnificative, în Duisburg (Germania) înregistrându-se în acea luna un număr record de trenuri care operează pe aceasta ruta.

Creșterea a fost, în medie, de 15 curse feroviare – ajungandu-se la un număr de 50 de curse pe săptămână, față de 35 – media săptămânală de până acum.

Simțim în mod clar efectele de recuperare post-Covid-19 în comerțul cu China. În același timp, însă, am continuat să lucrăm intens în rețeaua noastră și ne-am extins ofertele de trenuri pentru a include destinații suplimentare în aprilie. Parteneriatele noastre strategice cu toate centrele logistice relevante din China fac ca transportul feroviar să fie și mai atractiv pentru clienții noștri. Duisburg este deja destinația preferată pentru transportul feroviar chinez de marfă în Europa. Ca un hub logistic eficient, avem un avantaj competitiv; mai ales în perioadele de criză, transportul feroviar este o alternativă importantă la transportul rutier” – a declarat Erich Staake, CEO al Duisburger Hafen AG.

Echipamentele de protecție din China au ajuns la Rostock prin Kaliningrad.

Zece containere cu echipamente de protecție au sosit luni la Rostock din China; marfa a fost transportată cu trenul către Kaliningrad și apoi spre Rostock pe cale maritimă. Termenul complet de livrare a fost de 12 zile, iar o parte din transport urmează să continue către Verona, Italia.

Acest lucru este interesant prin faptul că transportul nu se desfășoară ca de obicei prin Polonia ci prin ruta alternativa din Germania. Conexiunea este coordonată de DB Schenker și DB Cargo și urmează să fie operațională cu o frecvență săptămânală.

https://trans.info/ro/transportul-intermodal-pe-ruta-ue-china-a-atins-cele-mai-mari-cote-din-ultimele-luni-184356

WCO (Organizația Mondială a Vămilor) și IRU (Uniunea Internațională a Transporturilor Rutiere) au publicat o declarație comună pe tema impactului COVID-19 asupra transportului de marfă transfrontalier.

Kunio Mikuriya, Secretarul General al WCO și Umberto de Pretto, Secretarul General IRU au dat publicității o declarație comună prin care au subliniat necesitatea ca administrațiile vamale la nivel global să asigure intervenții transfrontaliere coordonate în cooperare cu alte agenții naționale de administrare a granițelor și să implementeze standardele internaționale disponibile, precum convenția TIR, ca răspuns la pandemia COVID-19.
Atât Kunio Mikuriya, cât și Umberto de Pretto și-au exprimat sprijinul pentru membrii organizațiilor pe care le reprezintă în implementarea programelor și intrumentelor relevante.

Textul declarației:

“Pandemia coronavirus, deși este înainte de toate o criză de sănătate publică, a adus la nivel global provocări economice nemaiîntâlnite. Comerțul a scăzut dramatic, lanțurile de aprovizionare au fost întrerupte, iar restricțiile impuse la frontiere și pentru tranzitul transportului de marfă, ar putea agrava impactul economic al pandemiei.

Cum fiecare economie este dependentă de eficiența transportului, inclusiv a transportului rutier, în special în aceste momente critice, și luând în seamă ridicarea graduală a măsurilor de izolare social, Organizația Mondială a Vămilor și Uniunea Internațională a Transporturilor Rutiere solicită administrațiilor vamale la nivel mondial:

Asigurarea coordonată a intervențiilor transfrontaliere în cooperare cu alte agenții naționale de frontier și implementarea standardelor internaționale, ca de exemplu Convenția TIR;

Utilizarea sistemului TIR și a instrumentelor sale IT oriunde este posibi, acestea permițând trecerea camioanelor de punctele vamale cu verificări fizice limitate și contact minim între oameni, limitând astfel riscul de răspândire a virusului și o mai bună protecție a șoferilor și ofițerilor vamali;

Desemnarea de coridoare prioritare (verzi) pentru vehiculele comerciale pentru a reduce timpii de așteptare la frontieră și introducerea altor măsuri pentru a asigura continuitatea lanțului de aprovizionare;

Evitarea închiderii granițelor pentru transportul internațional de mărfuri, în special pentru mărfurile esențiale;

Evitarea controalelor inutile ale vehiculelor comerciale la frontiere

WCO și IRU își exprimă disponibilitatea de a sprijini membrii în implementarea instrumentelor, mijloacelor și programelor relevante și vor lucra împreună pentru a-și coordona eforturile.”

https://www.intermodal-logistics.ro/impactul-covid-19-asupra-transportului-rutier-international-de-marfa