Revista presei

Ministrul Transporturilor a participat la o întâlnire cu directorul general al APMC- Revista presei 19 – 20 Februarie 2018

  • Port Constanța

20.02.2018

 

Ministrul Transporturilor, Lucian Șova a participat împreună cu președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, la o întâlnire cu directorul general al Administrației Porturilor Maritime Constanța (APMC), Dan Nicolae Tivilichi și cu reprezentanți ai operatorilor portuari și ai armatorilor.

Potrivit reprezentanților CNAPMC s-a discutat despre investițiile în infrastructura portuară care sunt supuse normelor ajutorului de stat.

Scopul întâlnirii a fost găsirea unor soluții prin care APMC să atragă cât mai multe fonduri europene pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură portuară.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/ministrul-transporturilor-a-participat-la-o-intalnire-cu-directorul-general-al-apmc-ce-subiecte-au-fost-analizate-651919.html

 

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) este gata să plătească circa 19.350.000 de lei pentru achiziţia de electricitate. Contractul care va fi scos la licitaţie constă în furnizare de energie electrică la înaltă, medie şi joasă tensiune la 9 puncte de consum, conform caietului de sarcini.

Termenul-limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 19.03.2018, ora 16.00. Ofertele depuse urmează să fie evaluate pe data de 17.07.2018, ora 18.00. Cuantumul garanţiei de participare este de 90.000 de lei. De asemenea, cuantumul garanţei de buna execuţie este de 5% din valoarea contractului, fără TVA şi acciză.

Responsabili de atribuirea contractului

Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabilă de atribuirea procedurii publice, sunt: Dan Nicolae Tivilichi – director general, Marian Tănase – director general adjunct, Daniela Şerban – director economic, Ciprian Hanganu – director coordonator, Otilia Ifimov – şef Departament Achiziţii Publice, Tănase Iulian Pepi – şef Serviciul Juridic şi Contencios, Eduard Laszlo Kiss – şef Sucursala Energetică Port, Adina Gamalan – şef Birou CFP, Cristian Stoicescu – Departamentul Achiziţii Publice.

Ofertantul va face dovada furnizării în ultimii trei ani (calculaţi de la data-limită de depunere a ofertelor) a unei cantităţi cumulate de energie electrică de minimum 67.000 MWh, la nivelul unui contract sau al mai multor contracte de furnizare, finalizate sau aflate în derulare. Aceştia vor mai depune lista principalelor livrări de produse din ultimii trei ani (calculaţi de la data-limită de depunere a ofertelor) din care să rezulte îndeplinirea cerinţei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/licitatie-de-peste-19-milioane-de-lei-la-cn-apm-sa-constanta-compania-achizitioneaza-energie-document-651934.html

 

Comisia Europeană a anunţat, ieri, că 1,3 miliarde de euro din Fondurile de Coeziune vor fi investite în modernizarea unei secţiuni a coridorului feroviar de la Curtici, la graniţa dintre România şi Ungaria, până în Constanţa, la Marea Neagră, se arată într-un comunicat al Reprezentanţei CE în România.

Lucrările se vor concentra pe majorarea semnificativă a vitezei şi a siguranţei pe secţiunea dintre Curtici şi oraşul Simeria, prin reabilitarea şi modernizarea a 13 staţii de cale ferată, îmbunătăţirea semnalizării şi a sistemului de informare a pasagerilor, precum şi prin construirea infrastructurii adiacente, cum ar fi poduri şi tunele.

„Fiecare euro din bugetul UE investit în sectorul căilor ferate măreşte coeziunea teritorială şi competitivitatea economică în România, îmbunătăţeşte conexiunea acesteia cu Ungaria şi restul Europei şi asigură o mobilitate ecologică, rapidă şi sigură. Acesta este un proiect cu o finanţare UE de 65% şi o valoare adăugată de 100%”, a afirmat comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.

Legătura de cale ferată face parte din Axa prioritară TEN-T (Coridorul Rin-Dunăre) Nurnberg – Praga – Viena – Budapesta – Curtici – Simeria – Braşov – Bucureşti – Constanţa şi traversează România de la vest către est.

Câteva secţiuni ale acestei căi ferate sunt în prezent finanţate prin alte fonduri UE, cum ar fi Facilitatea de conectare europeană şi prin fonduri oferite de Banca Europeană de Investiţii (BEI).

Secţiunea este parte componentă a Coridorului IV pan-european, lung de circa 2.000 de kilometri. Acesta face legătura între oraşele germane Dresda şi Nurnberg şi metropola turcească Istanbul, cu trecere prin Cehia, Austria, Ungaria, România şi Bulgaria, potrivit Agerpres. Porţiunea românească a coridorului IV are circa 800 de kilometri, fiind cuprinsă între Curtici, judeţul Arad, şi Constanţa, pe traseul Curtici-Arad-Simeria-Sighişoara-Braşov-Bucureşti-Constanţa.

http://www.bursa.ro/din-fondul-de-coeziune-1-3-miliarde-de-euro-vor-fi-investite-in-modernizarea-coridorului-feroviar…&s=companii_afaceri&articol=341109.html

 

Ministrul Transporturilor, Lucian Șova a participat împreună cu președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, la o întâlnire cu directorul general al Administrației Porturilor Maritime Constanța (APMC), Dan Nicolae Tivilichi și cu reprezentanți ai operatorilor portuari și ai armatorilor.

Potrivit reprezentanților CNAPMC s-a discutat despre investițiile în infrastructura portuară care sunt supuse normelor ajutorului de stat.

Scopul întâlnirii a fost găsirea unor soluții prin care APMC să atragă cât mai multe fonduri europene pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură portuară.

http://www.e-politic.ro/revista-presei/ministrul-transporturilor-a-participat-la-o-intalnire-cu-directorul-general-al-apmc-ce-subiecte-au-fost-analizate-835992

 

19.02.2018

 

În Monitorul Oficial al României partea I numărul 133/12.II.2018 a fost publicată Hotărârea Guvernului României nr. 42/2018 pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța”.

În baza actului normativ la care facem referire, semnat de primul ministru Vasilica-Victoria Dăncilă, și contrasemnat de ministrul transporturilor, Lucian Șova, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Paul Stănescu și ministrul finanțelor publice, Eugen Orlando Teodorovici, finanțarea obiectivului de investiții ”se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Programul operațional Infrastructură Mare 2014-2020, și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație”.

Beneficiarul lucrării este Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” – S.A. Constanța, iar valoarea totală a investiției, inclusiv TVA (la cursul BCE din data de 1 martie 2017, 1 euro = 4,5207 lei), de 227.834.000 lei, din care construcții-montaj 188.504.000 lei.

Eșalonarea investiției se va întinde pe o perioadă de cinci ani cea mai mare valoare a invetiției fiind repartizată în cel de-al doilea an.

În toată această perioadă se va draga o suprafață totalăm de 1.815.655 metri pătrați, din care în portul de lucru 371.286 metri pătrați.

Volume estimative de dragat:

– teren moale: 715.439,82 metri cubi;
– teren moale Port de lucru: 783.014,36 metri cubi;
– teren tare: 300.879,81 metri cubi;
– adiacent cheurilor: 21.095,82 metri cubi.

Lungimea cheu care necesită protecție va fi de peste 1.250 metri, iar platformă portuară nou-creată va avea 7.125 metri pătrați, construindu-se și un sistem hidrografic nou.

Durata de realizare a investiției va fi de 47 de luni.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/economic/au-fost-aprobate-lucrarile-de-modernizarea-infrastructurii-portuare-in-portul-constanta-cat-vor-costa-ce-se-va-face-si-in-cat-timp-vor-fi-gata-651867.html

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) anunţă organizarea şi desfăşurarea unei proceduri publice pentru atribuirea licitaţiei „Echipament de iluminat stradal“, în valoare estimată de 292.000 de lei fără TVA.

Obiectul contractului îl reprezintă furnizarea de echipamente de iluminat stradal. Lotul 1 constă în achiziţia de lămpi de iluminat stradal, cuprinzând proiectoare cu led 200W, 150W, 100W, corpuri de iluminat cu led 70W, 150W, iar lotul 2 are ca obiect achiziţia stâlpilor de iluminat stradal – stâlpi metalici de 12 m şi 9 m.

Ofertele vor fi depuse până pe data de 9.03.2018, ora 15.00, urmând ca acestea să fie deschise pe data de 17.05.2018, ora 18.00. Cuantumul garanţiei de participare este de 1.350 de lei pentru lotul 1 şi de 1.050 de lei pentru lotul 2. Ofertantul va demonstra că a livrat în ultimii trei ani produse similare cu cele care sunt cuprinse în lotul pentru care depune oferta şi va prezenta lista principalelor livrări de produse similare efectuate în ultimii trei ani.

Entitatea contractantă va răspunde la solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire în a zecea zi înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor. Ofertantul poate să adreseze solicitări de clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire cu 15 zile înainte de data-limită de depunere a ofertelor.

Responsabili de atribuirea contractului

Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabilă de atribuirea procedurii publice, sunt: Dan Nicolae Tivilichi – director general, Marian Tănase – director general adjunct, Daniela Şerban -director economic, Otilia Ifimov – şef Departament Achiziţii Publice, Tanase Iulian Pepi – şef Serviciul Juridic şi Contencios, Eduard Laszlo Kiss – şef Sucursala Energetică Port, Paul Ciurea – şef Serviciul Aprovizionare, Nicoleta Adina Gămălan – şef Biroul Control Financiar Preventiv, Cristian Marius Stoicescu – Departamentul Achiziţii Publice Atenţionări.

Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/o-noua-achizitie-la-cn-apm-constanta-echipament-de-iluminat-stradal-in-valoare-de-circa-300-000-de-lei-document-651847.html

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) a publicat pe SEAP numele societăţii care se va ocupa de salubrizarea căilor publice şi pietonale, a platformelor de circulaţie, a spaţiilor verzi amenajate şi a terenurilor pe care sunt amplasate liniile CF ale autorităţii portuare.

Potrivit anunţului de atribuire, contractul „Servicii de salubrizare a căilor publice şi pietonale, a platformelor de circulaţie, a spaţiilor verzi amenajate şi a terenurilor pe care sunt amplasate liniile CF aparţinând CN APM SA din porturile Constanţa, Constanţa Sud şi Constanţa Nord, Midia şi Mangalia; Exploatarea şi monitorizarea depozitului ecologic de deşeuri“ a revenit societăţii Iridex Group Salubrizare SRL, iar valoarea contractului atribuit este de 3.519.203,80 de lei fără TVA.

CN APM SA Constanta are obligaţia să asigure în incintele portuare serviciile de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare asupra bunurilor pe care le are în administrare. Prestarea acestor servicii este necesară, dat fiind contextul situaţiei epidemiologice internaţionale, în vederea aplicării prevederilor Programului naţional de măsuri antiepizootice pe platforma portuară.

Responsabili de atribuirea contractului
Persoanele care deţin funcţii de decizie în cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabilă de atribuirea procedurii publice, sunt: director general – Nicolae Dan Tivilichi, director general adjunct – Marian Tănase, director economic – Daniela Şerban, director tehnic – Ion Tomescu, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, şef Serviciul Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi, şef Serviciul Patrimoniu – Constantin Brandi.

Ce presupune contractul
Activităţile de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare se vor aplica la suprafeţele din aria administrativ-teritorială a CN APM SA Constanţa. Astfel, activitatea de dezinsecţie se va efectua în: clădiri; părţi comune ale clădirilor, inclusiv subsolurile; canalele în care sunt amplasate reţelele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare; parcuri, spaţii verzi, ape stagnate/bălţi; subsoluri uscate, umede sau inundate; rampe de gunoi; platforme de gunoi special amenajate; navele administraţiei. Activitatea de dezinfecţie se va efectua în: ghene de gunoi la clădiri, platforme de gunoi special amenajate; rampe de gunoi; locuri în care există focare declarate care pun în pericol sănătatea oamenilor; podurile clădirilor. De asemenea, deratizarea se va efectua în: clădiri ale CN APM SA; părţi comune ale clădirilor, inclusiv subsolurile; canalele în care sunt amplasate reţelele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare; subsoluri uscate, umede sau inundate; rampe de gunoi; platforme de gunoi special amenajate; navele administraţiei.

Despre Iridex Group Salubrizare SRL
Înfiinţată în anul 2008, Iridex Group Salubrizare SRL are sediul social în satul Schitu, comuna Costineşti. Capitalul social subscris, de 12.560.260 de lei, integral vărsat, este compus din 1.256.026 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Asociaţii societăţii sunt: SC Servicii Salubritate Bucureşti SA, cu sediul în Bucureşti, cu 14,506% din capitalul social, Iridex Group Import-Export SRL, cu sediul în Bucureşti, cu 70,54% din capitalul social, şi Olga Anghel, născută pe 14.01.1948, în Bucureşti, cu 14,94% din capitalul social. Administratorul firmei, care se ocupă de colectarea deşeurilor nepericuloase, este Dan-Tiberiu Anghel.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/iridex-group-salubrizare-srl-a-semnat-cu-cn-apm-constanta-contract-de-peste-trei-milioane-de-lei-document-651854.html

 

Portul Constanţa a înregistrat la începutul acestei luni un dosar la tribunal prin care cere falimentul unei firme deţinute de un afacerist controversat şi înfiinţate de asociatul unui fost şef al Vămilor. Societatea a prestart de la duty-free-uri la transporturi navale şi nu a mai depus vreun bilanţ fiscal din 2012.

Compania Naţională Adminsitraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) a înregistrat pe 02.02.2018 un dosar la Tribunalul Constanţa prin care solicit, în calitate de creditor, falimentul debitoarei Toser Trans SRL. Instanţa a fixat un prim termen de judecată pe 06.03.2018. Firma este una cu notorietate la malul mării şi nu e prima oară când o instituţie de stat a devenit interesată de ea, în ultimul timp. În octombrie 2017, ANAF a scos la vânzarea două depozite ale Toser Trans, amplasate în Portul Constanţa. Este vorba despre un imobil cu o suprafaţă de 550 metri pătraţi este situat pe Platforma Vest Silozuri Agroexport din Portul Constanţa, compus din două corpuri: un depozit de 121 metri pătraţi, evaluat la 39.817 lei, fără TVA, şi un alt depozit, de 429 metri pătraţi, cu un preţ de pornire al licitaţiei de 172.587 lei, fără TVA. Fiind vorba de a treia licitaţie, preţul bunurilor scoase la vânzare de ANAF a fost redus cu 50%.

Partenerul unui şef al Vămilor, fondatorul firmei

Toser Trans SRL a depus ultimul bilanţ fiscal în 2012, când raporta afaceri de nici 30.000 lei şi pierderi de peste un milion lei, cu un singur angajat, dar şi datorii totale de 364.000 lei. Potrivit ultimelor informaţii oficiale, Toser Trans SRL avea ca unic asociat pe George Deală, în timp ce administrator era Daniel Zaif, important om de afaceri din Constanţa. În 2007, firma din Portul Constanţa îşi deschidea punct de lucru duty-free la Punctul de Trecere a Frontierei Stamora Moraviţa, în judeţul Timiş, dar opera deja mai multe astfel de magazine în Constanţa, Arad şi Vama Borş (Bihor). Firma a fost înfiinţată de un asociat al lui Gelu Diaconu, fostul şef al Vămilor.

https://www.replicaonline.ro/portul-constanta-cere-falimentul-unei-firme-detinute-de-afaceristi-controversati-346206/

 

În Monitorul Oficial al României partea I numărul 133/12.II.2018 a fost publicată Hotărârea Guvernului României nr. 42/2018 pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța”.

În baza actului normativ la care facem referire, semnat de primul ministru Vasilica-Victoria Dăncilă, și contrasemnat de ministrul transporturilor, Lucian Șova, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Paul Stănescu și ministrul finanțelor publice, Eugen Orlando Teodorovici, finanțarea obiectivului de investiții ”se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Programul operațional Infrastructură Mare 2014-2020, și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație”.

Beneficiarul lucrării este Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” – S.A. Constanța, iar valoarea totală a investiției, inclusiv TVA (la cursul BCE din data de 1 martie 2017, 1 euro = 4,5207 lei), de 227.834.000 lei, din care construcții-montaj 188.504.000 lei.

Eșalonarea investiției se va întinde pe o perioadă de cinci ani cea mai mare valoare a invetiției fiind repartizată în cel de-al doilea an.

În toată această perioadă se va draga o suprafață totalăm de 1.815.655 metri pătrați, din care în portul de lucru 371.286 metri pătrați.

Volume estimative de dragat:
– teren moale: 715.439,82 metri cubi;
– teren moale Port de lucru: 783.014,36 metri cubi;
– teren tare: 300.879,81 metri cubi;
– adiacent cheurilor: 21.095,82 metri cubi.

Lungimea cheu care necesită protecție va fi de peste 1.250 metri, iar platformă portuară nou-creată va avea 7.125 metri pătrați, construindu-se și un sistem hidrografic nou.

Durata de realizare a investiției va fi de 47 de luni.

http://www.e-politic.ro/revista-presei/au-fost-aprobate-lucrarile-de-modernizarea-infrastructurii-in-portul-constanta-cat-vor-costa-ce-se-va-face-si-in-cat-timp-vor-fi-gata-835598

 

„Criza locurilor de practică pentru cadeți are o anvergură planetară. Există o disperare europeană și mondială în această privință. Cererea este mai mare decât oferta și nicio țară nu asigură suficiente locuri de practică. Dar aceasta n-ar trebui să-i determine pe tineri să muncească

precum sclavii pe plantație, doar pentru a face stagiul de practică, renunțând la salariu și la asigurarea de boală, de accidente, de deces. Culmea este că uneori fac practică pe lângă navigatori nepregătiți, fără școală, care și-au dobândit brevetele sau certificatele în Coreea de Nord, Madagascar, Republica Dominicană sau alte locuri din lume cu învățământ marinăresc extrem de precar”, afirmă Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România.

Săptămâna trecută, trei tineri absolvenți ai învățământului superior marinăresc din Constanța au solicitat să intre în sindicat, pentru a obține protecție. Urmau să plece pe mare, să își efectueze stagiul de practică. Negociaseră îmbarcarea direct, la navă, fără mijlocirea vreunei companii de crewing. Apoi, au prezentat conducerii SLN contractele de muncă, solicitând sfatul.

„Am rămas consternați când le-am citit. Nu ne venea să credem că există așa ceva. Era scris negru pe alb că salariul este zero, că marinarul are drept la un avans din leafa egală cu zero și că se acordă compensații al căror nivel este raportat la respectivul salariu. Contractele sunt pe o perioadă de șase luni, timp în care cadetul nu beneficiază de salariu și asigurări”, relatează Mihălcioiu.

Pornind de la aceste exemple și de la altele asemenea, conducerea SLN consideră că trebuie să existe o lege pentru protecția cadeților, care să reglementeze cadrul de desfășurare a practicii pe mare și condițiile minime pe care trebuie să le asigure angajatorii.

„Noi i-am sfătuit pe cei trei tineri absolvenți să refuze contractul. Cu toate acestea, unul a acceptat să se îmbarce. Probabil că și ceilalți doi îl vor urma. Este atât de mare disperarea absolvenților să își facă stagiul de cadeție, încât sunt gata să accepte orice condiții, cu riscul de a-și pune sănătatea și viața în pericol”, spune liderul SLN.

Nava pe care urmează să muncească cei trei tineri este înmatriculată sub un pavilion aflat pe lista neagră a Paris Memorandum, la categoria „risc înalt”. Sub un astfel de pavilion sunt adunate așa numitele „coșciuge plutitoare”, nave ce contribuie din plin la statisticile dramatice ale shipping-ului mondial, cu incendii, eșuări, scufundări, îmbolnăviri, răniri și pierderi de vieți omenești.

Stimați cititori, din păcate nu putem divulga numele cadeților, al navei, armatorului și pavilionului, pentru a-i proteja pe cei trei tineri, care se țin morțiș să ajungă pe mare, acceptând condiția de sclavi.

„Acest caz este doar vârful icebergului. Sunt multe alte asemenea cazuri ce nu ne sunt raportate. Întrucât este probat cu documente, acest exemplu nefericit constituie un punct de plecare pentru o intervenție la nivel european. Trebuie să facem ceva pentru acești tineri. Trebuie creat cadrul pentru efectuarea stagiului de cadet, care să prevadă condițiile de lucru minimale, salariul minim și asigurările minime. Trebuie să existe și mecanisme de control. Sindicatele navigatorilor, Federația Transportatorilor Europeni și Federația Internațională a Transportatorilor nu pot face altceva decât să atragă atenția asupra fenomenului. Măsurile de reglementare și control trebuie luate de către autorități”, spune Mihălcioiu.

Cititorii nu trebuie să tragă concluzia că situația descrisă este generală. Multe companii au grijă de viitorii ofițeri, de buna organizare a stagiului de practică, dar, din păcate, ele oferă un număr mult prea mic de locuri de practică.

L-am întrebat pe liderul SLN dacă un viitor ofițer, care acceptă să își facă stagiul de practică pe un coșciug plutitor, sub comanda unor indivizi ce și-au obținut brevetele în condiții dubioase, prezintă încredere din punct de vedere al calității pregătirii practice.

„Este greu de dat un răspuns – spune Mihălcioiu. Ceea ce constatăm este faptul că tinerii în cauză își doresc foarte mult să ajungă ofițeri și că se străduiesc să obțină pregătirea practică de care au nevoie. Este adevărat că pe astfel de nave e greu să dobândească o pregătire corespunzătoare. Astăzi se navigă cu nave moderne, dotate cu tehnologii avansate, care nu se regăsesc pe navele vechi de 30, 40 sau 50 de ani. Stagiatura înseamnă și muncă pe covertă, dar și muncă pe puntea de comandă. Nu am de unde să știu dacă tinerii cadeți din exemplul nostru vor face și muncă pe comandă sau numai pe comandă, așa cum li s-a promis. Dar ideea este că astfel de nave ar trebui să dispară din flota mondială“.

Oare tinerii cadeți plătesc pentru a fi acceptați la bordul navelor? Deși nu deține documente doveditoare, conducerea SLN este încredințată că există cazuri în care tinerii sunt nevoiți să achite „taxa de cadeție”, care le permite să ajungă pe nave și să muncească pe gratis.

„Cazul de față îl voi prezenta la Bruxelles, la reuniunea de pe 1 martie a comisiei în care discutăm un proiect european privind sistemul de învățământ marinăresc – afirmă liderul SLN. Trebuie spus că toate statele sunt nemulțumite de modul în care merg lucrurile în acest sector. Deși armatorii europeni dețin o pondere de circa 50% din capacitatea de transport a lumii, sunt doar 270.000 de navigatori europeni în comparație cu 1,7 milioane de navigatori, cât are întreaga flotă mondială“.

Conducerea SLN consideră că Uniunea Europeană are obligația să adopte măsuri prin care să încurajeze creșterea numărului de navigatori europeni pe navele europene și a locurilor de practică pe mare, pentru viitorii ofițeri. Dar, totodată, trebuie să se stabilească obligațiile armatorilor față de cadeți.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cadetii-romani-isi-fac-stagiul-de-sclavi-pe-cosciugele-plutitoare-341775?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

 

  • Economie

19.02.2018

 

A trecut mult timp de când o ţară a exportat la fel de mult grâu cât exportă Rusia în prezent, scrie Bloomberg. Odată cu estimările privitoare la recolta rusească, cresc şi cele privind exporturile Rusiei. Cel mai mare exportator al lumii este aşteptat să vândă 36,6 milioane de tone de grâu peste hotare, potrivit companiei de consultanţă SovEcon şi Institute for Agricultural Market Studies, sau IKAR.

America au fost ultima ţară care a livrat mai mult peste graniţe, cu un sfert de secol în urmă. Graţie solului fertil şi investiţiilor în creştere, producţia de grâu a Rusiei a crescut puternic în ultimii ani, permiţând ţării să câştige cotă de piaţă de la exportatori majori ca SUA şi Canada.

http://www.zf.ro/business-international/exporturile-de-grau-ale-rusiei-sunt-mai-mari-decat-cele-realizate-de-orice-alta-tara-in-ultimii-25-de-ani-17007289

 

20.02.2018

 

Guvernul a discutat despre Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii şi sper ca în următoarele săptămâni să avem un punct de vedere foarte clar, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, la inaugurarea anului bursier 2018.

„Sper ca în următoarele zile, săptămâni să avem avem un punct de vedere foarte clar. A fost deja o discuţie la nivel de Guvern. Am avut o propunere în acest sens care sper să fie acceptată de către colegii din partea Comisiei Europene, Eurostat, astfel încât fondul să nu fie considerat ca fiind în buget. Am propus transparenţă totală, libertate de acţiune la nivel de fond şi, mai ales, de decizie”, a spus Teodorovici.

El le-a propus celor prezenţi la eveniment să vină cu propuneri şi iniţiative inspirate din Europa în ceea ce priveşte bursa.

„Vă rog să veniţi cu tot ce aveţi ca şi propunere, orice iniţiativă din zonele din Europa care au experienţă. Uşa mea este deschisă oricând, mai puţin mâine când merg la Ecofin”, a mai precizat ministrul Finanţelor.

La începutul lunii februarie, vicepremierul Viorel Ştefan, declară că proiectul de Lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii ar putea fi adoptat de Parlament în lunile mai – iunie 2018.

„Proiectul Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este în dezbatere parlamentară la Senat. În măsura în care va parcurge cele două Camere, va fi promulgată, va intra în funcţiune legea. În mai-iunie eu estimez că legea va fi adoptată”, a spus Ştefan.

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) ar putea avea aproape 90 de companii în portofoliu, deşi în proiectul iniţial era vorba despre 27, potrivit unor declaraţii făcute de Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), în luna noiembrie 2017.

https://www.agerpres.ro/economic/2018/02/19/teodorovici-despre-fondul-suveran-a-fost-deja-o-discutie-la-nivel-de-guvern-si-am-avut-o-propunere–58183