Revista presei

Ministrul Stroe vrea administratori noi la Aeroportul Kogălniceanu şi Canale Navigabile – Revista presei 06 Noiembrie – 07 Noiembrie 2017

  • Port Constanța

07.11.2017

 

Ministerul Transpoturilor, în fruntea căruia se află constănţeanul Felix Stroe, a demarat o campanie masivă de angajări, în aproape toate marile sale companii. Nu mai puţin de 117 noi şefi urmează să fie aleşi în perioada următoare, iar printre cele vizate se află Aeoportul Mihail Kogălniceanu şi Administraţia Canalelor Navigabile.

Arc Consulting, Pluri Consultants Romania și Federația Patronatelor din Regiunea Oltenia au depus oferte pentru furnizarea către Ministerul Transporturilor de servicii de recrutare și selecție a candidaților pentru 117 posturi de administratori la entitățile controlate de instituție, cum ar fi Metrorex, Tarom, ROMATSA, CFR Marfă, CFR Călători.

Procesul de recrutare și selecție va fi lansat pentru 17 entități, respectiv Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, ROMATSA, Tarom, Aeroporturi București, Aeroportul Mihail Kogălniceanu Constanța,CFR, CFR Călători, CFR Marfă, Telecomunicații CFR, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Compania Națională de Investiții Rutiere, Administrația Canalelor Navigabile, Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați, Administrația Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu, Aeroportul Timișoara, Metrorex, Grup Exploatare și Întretinere Palat CFR. Contractul a fost estimat la 1,339 milioane de lei (fără TVA) și va avea o durată de 2 ani, conform anunțului.

https://www.replicaonline.ro/ministrul-stroe-vrea-administratori-noi-la-aeroportul-kogalniceanu-si-canale-navigabile-335313/

 

Turismul a dispărut din top 50 al celor mai profitabile firme

Care sunt cele mai profitabile sectoare de activitate din judeţul Constanţa? Industria portuară şi serviciile conexe domină detaşat în topul realizat de Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa. 18 dintre primele 50 de locuri, ierarhizate după profitul brut din exploatare, sunt ocupate de companiile de operare portuară, care administrează porturile maritime, firmele de remorcaj, agenturare şi aprovizionare a navelor.

Comerţul – cu precădere cel de produse agricole, animale vii, îngrăşăminte şi produse chimice – se situează pe poziţia a doua, cu 13 firme din totalul de 50.

Pe locul trei se află industria, cu şase companii, reprezentând domenii diverse: prelucrarea petrolului, construcţiile de nave, producţia alimentară, producţia de mase plastice şi producţia materialelor de construcţii.

În top 50 mai sunt reprezentate: sectorul construcţiilor cu cinci companii, producţia agricolă, cu trei companii, sectorul serviciilor, cu trei firme şi activitatea de furnizare a utilităţilor (apă, electricitate), cu două companii.

Pare surprinzător, dar industria hotelieră şi de alimentaţie publică nu este reprezentată între primele 50 de firme din acest top. Principala cauză obiectivă a acestei absenţe este gradul ridicat de fărâmiţare a acestei industrii, în prea multe unităţi de mici dimensiuni. Chiar dacă realizează profit din exploatare, acesta este prea mic pentru a le asigura un loc de top.

Prima poziţie în acest clasament este ocupată de Rompetrol Rafinare, care a realizat un profit brut din exploatare de peste 275,913 milioane de lei. Este urmată de: 2. Enel Distribuţie Dobrogea (84,781 milioane de lei); 3. Constanţa South Container Terminal (66,902 milioane de lei); 4. Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (54,820 milioane de lei); 5. Ameropa Grains (37,359 milioane de lei); 6. North Star Shipping (30,599 milioane de lei); 7. Sterk Plast SRL (29,909 milioane de lei); 8. RAJA (29,344 milioane de lei); 9. Biochem (29,180 milioane de lei); 10. Chimpex (29,101 milioane de lei) şi aşa mai departe.

Vă propun, stimaţi cititori, să aruncăm o privire în urmă cu 16 ani. La acea vreme, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa a întocmit clasamentul celor mai profitabile firme din judeţ, pentru anul 2001.

În topul primilor 50 agenţi economici, ierarhizaţi după profitul net înscris în bilanţul contabil (pe care l-am actualizat în lei noi), primul loc i-a revenit Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, cu 24,613 milioane lei. Următoarele locuri erau ocupate de: 2. Socep – 14,261 milioane lei; 2 . RAJA – 11,713 milioane lei; 4. Petroconst – 10,943 milioane lei; 5. Argus – 10,201 milioane lei; 6. Oil Terminal – 7,740 milioane lei; 7. Mamaia SA – 7,304 milioane lei; 8. Daewoo – Mangalia Heavy Industries – 6,917 milioane lei; 9. Celco – 6,051 milioane lei; 10. Neptun – Olimp – 5,284 milioane lei şi altele.

Atunci, ca şi acum, companiile din industria portuară deţineau cele mai multe locuri din Top 50. Interesant este faptul că marile companii din turism (care se aflau la începutul procesului de privatizare sau mai exact, de vânzare a activelor), deţineau locurile 7, 10, 35 şi 38 în acest clasament.

La acea vreme, Petromidia, actuala Rompetrol Rafinare, nu avea cum să figureze în topul profitabilităţii. Rafinăria fusese în pragul falimentului, trecuse prin privatizarea nereuşită cu firma turcească Akmaya şi abia ce fusese repornită de investitorul Dinu Patriciu.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-industria-portuara-si-comertul-cu-produse-agricole-domina-topul-profitabilitatii-in-judetul-constanta-334371?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

În timp ce Europa devine din ce în ce mai şubredă şi statele naţionale se prăbuşesc sub şocuri externe şi interne, alte puteri, mult mai mari, se introduc în infrastructurile nevralgice şi preiau controlul, avertizează cotidianul italian La Stampa.
În timp ce Madridul se gândeşte la Catalonia, o companie lider în sectorul construcţiilor navale din China şi pilon al noului Drum al Mătăsii în Marea Mediterană, a finalizat achiziţia celor mai importante terminale portuare mediteraneene, explică ziarul italian.
Faptul că Beijingul a început deja această achiziţie rapidă demonstrează interesul enorm al guvernului chinez pentru piaţa europeană, cea mai bogată alături de cea din America de Nord, şi mai ales compusă din guverne care, de-a lungul anilor, au devenit mai şubrede şi sunt incapabile să propună reale modele de dezvoltare, scrie La Stampa.

China pune mâna pe cele mai importante terminale portuare mediteraneene

 

Una dintre marile oportunități risipite de România după 1989 a fost relația privilegiată cu China. Din 1968, când fosta URSS nu a reușit să intre și în țara noastră, așa cum a făcut-o în Cehoslovacia, datorită avertismentelor venite de la Beijing, România și China au dezvoltat o relație mult mai profundă decât lăsau să se vadă contactele politice sau schimburile comerciale.

După Revoluție, au fost lideri români care au sesizat potențialul excepțional al Chinei. De la Emil Constantinescu, care a mers într-o vizită istorică în 1999 la Beijing, până la Adrian Năstase sau Victor Ponta, ei au încercat să readucă China în prim-planul politicii externe românești.

Atenție! Relația cu China nu exclude în niciun fel apartenența României la NATO sau UE, ori parteneriatul strategic cu SUA. De altfel, chinezii nici nu insistă în niciun fel pe aceste chestiuni. O civilizație de 5000 de ani nu se apleacă în politica sa după ceva ce se întinde pe două-trei decenii. Acesta este și motivul pentru care China a rămas în continuare interesată de România, în ciuda inactivității Bucureștiului pe acest plan diplomatic.

În 2012, fostul ministru al Economiei, Constantin Niță, a redeschis calea legăturilor economice bilaterale. La vremea respectivă s-au identificat proiecte economice imediate de 10 miliarde de euro. Între ele, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, acumularea de la Tarnița Lăpușești, recondiționarea centralelor pe cărbune. După plecarea sa, toate proiectele au înghețat.

Între timp, prima sau a doua economie a lumii – în funcție de calcule – la concurență cu SUA, China a început cel mai mare program de achiziții din istorie. Trecem peste faptul că, acum, China a devenit el mai mare creditor al Americii, fiind în același timp și cel mai mare investitor, la concurență cu Japonia. În UE, China a achiziționat companii de tehnologie sau de energie, branduri faimoase de automobile și chiar puncte strategice, așa cum este portul Pireu, în Grecia.

Foarte organizați, chinezii încearcă în permanență să investească în România cu acordul statului. România nu se opune, dar propria ineficiență administrativă blochează China, la fel cum blochează absorbția fondurilor europene.

În programul lor de achiziții, China Energy Company Ltd. a achiziționat 51% din acțiunile KazMunaiGaz și ca urmare, va deține 51% și din cunoscuta companie românească Rompetrol. China debarcă, astfel, la Marea Neagră, în ceea ce ar putea să fie un nou început în privința petrolului și energiei în Europa Centrală și de Est. Practic, se deschide poarta României pentru banii chinezești.

În această săptămână începe la București o conferință importantă pe energie, cu participarea miniștrilor din 16 state central și est-europene, la care vor lua parte vicepremierul și ministrul Energiei din China. Este, dacă vreți, continuarea întâlnirilor care au loc la nivel de șefi de state în format 16 plus 1, cu participarea președintelui Xj Jinping.

În același timp, printre participanții la licitațiile pentru infrastructură în România, pentru prima dată s-au calificat și giganți ai construcțiilor din China. Investițiile chineze în România au un avantaj uriaș: oricât ar părea de ciudat, nu țin de politic. China nu pune condiții în MCV, corupție sau anti-corupție, în existența unor guverne de stânga sau de dreapta. China e capabilă de bijuterii tehnologice – de la smartphone-uri la centrale nucleare, sau poduri peste mare, la prețuri mult mai mici decât companiile occidentale și la calitate cel puțin la fel de bună.
În România, unde guvernul a luat banii de la investiții pentru a-i da la pensii și salarii, iar fondurile europene rămân în continuare un deziderat, nu o realitate palpabilă, unde investițiile străine sunt la niveluri ridicole față de potențialul țării, China vine cu resurse practic nelimitate de finanțare și inginerie.

România ar trebui să facă un singur lucru: să nu-i încurce pe chinezi atunci când vor să investească în România.

https://www.dcnews.ro/marea-debarcare-chineza-de-la-marea-neagra_564753.html

 

Fondul Proprietatea, acţionar cu 20% la Administraţia Porturilor Maritime, valoare estimată la 216 mil. lei la finele lunii iunie, susţine că cea mai recentă formă a proiectului de lege care priveşte administraţiile portuare conţine o serie de prevederi controversate.

„Dacă va fi aprobată, legea ar putea fi considerată drept un cadou făcut de Parlament oligarhilor portuari, care ar putea pe viitor să-şi impună propria agendă în faţa administraţiilor portuare fără oprelişti”, susţine Johan Meyer, co-CEO şi co-Manager de portofoliu al Fondului Proprietatea. Comisia de Transport şi Infrastructură a Camerei Deputaţilor urmează să-şi prezinte raportul cu privire la proiectul de lege pe 7 noiembrie 2017.

Proiectul de lege stabileşte printre altele înfiinţarea unui Consiliu de Supraveghere, organism extern sub autoritatea Consiliului Concurenţei, care ar urma sa aibă, în opinia Fondului, competenţe extinse şi excesive atât privind aprobarea tarifelor portuare, cât şi rezolvarea conflictelor între administraţiile portuare şi operatorii portuari.

„Din păcate, proiectul de lege actual limitează semnificativ drepturile administraţiilor portuare şi ale acţionarilor de a lua decizii în interesul companiei, permiţând totodată o influenţă crescută a operatorilor privaţi din porturi asupra acestor decizii”, spune Johan Meyer.

http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/fondul-proprietatea-legea-porturilor-risca-sa-devina-un-cadou-al-parlamentului-pentru-oligarhii-portuari-16809504

 

Proiectul parteneriatului public-privat va fi adoptat în şedinţa de guvern de miercuri, dacă toate avizele sunt gata, sau săptămâna viitoare, a anunţat ieri premierul Mihai Tudose.

„Legile privind achiziţiile şi contractul sunt trei propuneri, sunt gata de a fi trimise direct la Parlament pentru celeritate, să nu mai treacă o lună, două prin circuitul de avizare de la guvern, apoi dezbaterea publică şi ajunge la Parlament.

Le facem prin Parlament direct, iar legea parteneriatului public privat, dacă dă Dumnezeu şi avem avizele până miercuri, îl facem miercuri prin ordonanţă ca să îl avem funcţional. Dacă ne mişcăm mai greu, săptămâna viitoare.

Dar cel târziu săptămâna viitoare, proiectul parteneriatului public-privat va fi publicat în Monitorul Oficial“, a declarat, luni, premierul Mihai Tudose, la şedinţa Asociaţiei Municipiilor din România.

Săptămâna trecută, liderul PSD, Liviu Dragnea, anunţa că membrii coaliţiei de guvernare au luat decizia ca proiectul referitor la reglementarea parteneriatelor public-privat să fie adoptat prin ordonanţă de urgenţă.

http://www.zf.ro/eveniment/premierul-tudose-proiectul-parteneriatului-public-privat-adoptat-prin-oug-miercuri-sau-saptamana-viitoare-16809514

06.11.2017

 

Şantierul Naval Constanţa se numără printre companiile premiate în cadrul festivităţii organizate joi, 2 noiembrie 2017, în cadrul celei de-a XXIV-a ediţii a Topului societăţilor comerciale din judeţul Constanţa 2016. Compania s-a clasat pe primul loc în rândul întreprinderilor foarte mari din sectorul „construcţia de nave şi structuri plutitoare“.

Trebuie precizat că, pentru ierarhizarea firmelor, Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa a utilizat criteriile cuprinse în metodologia aprobată de comisia constituită la nivel naţional. Au fost utilizaţi următorii indicatori economici: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului angajat.

În clasamentul primelor 100 de firme constănţene după cifra de afaceri realizată în 2016, SNC ocupă locul 26, iar în Top 100, după profitul brut din exploatare, poziţia a 16-a.

Şantierul Naval Constanţa a obţinut noul premiu într-un an jubiliar. În 2017, compania a împlinit 125 de ani de la naştere şi 15 ani de la privatizare. De-a lungul existenţei sale, a construit şi livrat 460 de nave, cu o capacitate totală de aproape 5 milioane tdw, din care 92 de nave, totalizând peste 2 milioane tdw, pentru piaţa externă. La acestea se adaugă un volum uriaş de lucrări de reparaţii executate la peste 5.500 de nave.

Performanţa Şantierului Naval Constanţa este remarcabilă, având în vedere criza prelungită prin care trec shipping-ul internaţional şi industria navală mondială. În anii 2010 – 2016, numeroase şantiere navale din întreaga lume şi-au închis porţile, cele rămase în viaţă fiind nevoite să îşi restrângă activitatea. La rândul lui, SNC s-a văzut nevoit să-şi modifice structura producţiei, preponderentă devenind activitatea de reparaţii navale.

„SNC a încheiat anul 2016 cu un rezultat pozitiv, apropiat de estimări. Se confirmă trendul înregistrat de companie în ultimii ani, ca urmare a măsurilor luate în organizarea ei. Din analizele noastre, realizate în urmă cu cinci ani, am ajuns la concluzia că nu ne putem aştepta pe termen scurt şi mediu ca piaţa construcţiilor de nave să revină la un nivel ridicat. Drept urmare, acţionariatul şi administratorii societăţii au decis să organizăm activitatea şantierului ţinând cont de ceea ce se întâmplă pe piaţă. În consecinţă, în 2016 ne-am concentrat pe realizarea unei cifre bune de afaceri şi a unui profit din activitatea de reparaţii nave”, a declarat directorul general al SNC, Radu Rusen.

Rezultatele bune au continuat şi în anul 2017. Potrivit informaţiilor puse la dispoziţia investitorilor de pe piaţa de capital, în primul semestru al anului, Şantierul Naval Constanţa a obţinut venituri totale de 98.100.836 lei, în creştere cu 5,50% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, şi un profit brut de 5.494.554 de lei. Din totalul investiţiilor de circa 3,5 milioane de euro ce urmează a fi efectuate în acest an, compania a finalizat şi pus în funcţiune, în semestrul I, investiţii de 2.985.000 milioane de lei.

În semestrul doi, a fost livrat un tanc de 9.000 tdw şi continuă lucrările de construcţie a două tancuri chimice de 41.000 tdw, după un proiect propriu, modernizat.

În activitatea de reparaţii nave, SNC se va concentra pe proiectele angajate cu partenerii tradiţionali, pe finalizarea proiectului de conversie pentru o navă de transport animale şi pe atragerea de noi comenzi de reparaţii navale.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-antierul-naval-constanta-premiat-pentru-performante-de-top-334277?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Dacă va fi aprobată, atunci legea privind administrarea porturilor ar putea fi considerată drept un cadou făcut de Parlament oligarhilor portuari, consideră Johan Meyer, Co-CEO şi Co-Manager de Portofoliu al „Fondului Proprietatea” (FP), potrivit unui comunicat de presă.

„Fondul Proprietatea”, acţionar la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, se arată „deosebit de îngrijorat” de ultima formă a proiectului de lege privind administraţiile portuare, care se află în prezent la Comisia de Transport şi Infrastructură a Camerei Deputaţilor. Potrivit FP, această variantă conţine o serie de prevederi controversate care, dacă vor fi aprobate, vor afecta grav activitatea administratorilor portuari.

Johan Meyer a declarat: „Dacă va fi aprobată, legea ar putea fi considerată drept un cadou făcut de Parlament oligarhilor portuari, care ar putea pe viitor să-şi impună propria agenda în faţa administraţiilor portuare fără oprelişti. Din păcate, proiectul de lege actual limitează semnificativ drepturile administraţiilor portuare şi ale acţionarilor de a lua decizii în interesul companiei, permiţând totodată o influenţă crescută a operatorilor privaţi din porturi asupra acestor decizii”.

„Fondul Proprietatea” susţine că, în primul rând, proiectul de lege este în directă contradicţie cu Regulamentul UE nr. 352/2017 privind stabilirea unui cadru pentru furnizarea de servicii portuare şi a normelor comune privind transparenţa financiară a porturilor, care prevede că nu ar trebui să existe limite impuse administratorilor portuari în stabilirea tarifelor proprii şi chiriilor.

În al doilea rând, proiectul de lege stabileşte înfiinţarea unui Consiliul de Supraveghere, organism extern sub autoritatea Consiliului Concurenţei, care ar urma să aibă, în opinia FP, competenţe extinse şi excesive atât privind aprobarea tarifelor portuare, cât şi rezolvarea conflictelor între administraţiile portuare şi operatorii portuari.

FP mai susţine: „Fiind practic «atât jucător, cat şi arbitru», noul organism ar ajunge să se bucure, de fapt, de puteri discreţionare, aflându-se într-o poziţie din care ar putea să ocolească sistemul de justiţie existent.

În plus, criteriile de numire ale membrilor Consiliului de Supraveghere sunt insuficiente pentru a garanta independenţa şi imparţialitatea faţă de toţi actorii implicaţi”.

În al treilea rând, mai spun reprezentanţii „Fondului Proprietatea”, proiectul de lege marginalizează managementul şi acţionarii administraţiilor portuare în privinţa luării unor decizii operaţionale şi financiare esenţiale. „În general, modificările preconizate generează riscuri care ar putea întârzia sau chiar bloca serios adoptarea deciziilor de afaceri critice”, argumentează FP.

„Având în vedere toate deficienţele acestui proiecte de lege, Fondul Proprietatea îndeamnă membrii Camerei Deputaţilor să opereze modificări, astfel încât să asigure un tratament corect şi echilibrat tuturor părţilor interesate şi să promoveze concurenţa sănătoasă între operatorii portuari în beneficiul dezvoltării pe termen lung a porturilor româneşti”, se mai arată în comunicat.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, la sfârşitul lunii iunie, Parlamentului spre reexaminare legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare.

Şeful statului a argumentat că, prin această lege, sunt introduse măsuri neclare şi neconstituţionale şi că ele avantajează operatorii portuari, în detrimentul administraţiilor portuare, iar piaţa nu este lăsată liberă.

Anterior, „Fondul Proprietatea” îi ceruse şefului statului să trimită legea porturilor la Curtea Constituţională sau în Parlament, pentru reexaminare, aducând în discuţie atât argumente legate de constituţionalitate, cât şi de natură economică.

În schimb, operatorii portuari au considerat că demersul FP de a solicita preşedintelui Iohannis să nu promulge legea privind administrarea porturilor este nefondat şi reprezintă „un act de rea-credinţă, manipulare şi apărare a propriilor interese financiare”, precizând că FP este un fond de investiţii care şi-a pierdut scopul iniţial.

http://www.bursa.ro/johan-meyer-fondul-proprietatea-daca-va-fi-aprobata-atunci-legea-porturilor-ar-putea-fi-considera…&s=print&sr=articol&id_articol=334665.html

  • Economie

06.11.2017

 

Compania de proiectare de cale ferata, RZD International, este pregatita sa participe la modernizarea intregii sectiuni feroviare Valjevo-Vrbnica, cea care face legatura intre Belgrad, capitala Serbiei si Portul Bar, din Muntenegru.

„Dupa finalizarea unui alt proiect de infrastructura in Serbia, mai exact reabilitarea sectiunii Resnik-Valjevo, RZD International este acum interesata de acest nou proiect din Serbia”, a precizat directorul general adjunct al subsidiarei RZD International din Serbia, Mansurbek Sultanov.

„Am purtat in acest sens discutii cu responsabilii din Ministerul sarb al Infrastructurii si asteptam acum un raspuns. Executia acestui proiect major solicita definirea unui model financiar, acesta fiind in final decizia guvernului de la Belgard”, a mai adaugat Sultanov.
Proiectul privind lucrarile de reconstructie a sectiunii feroviare Valjevo-Vrbnica este estimat la o valoare de 220 milioane de euro.

In septembrie 2017, Serbia a anuntat ca intentioneaza sa lanseze, in urmatorii doi ani, reconstructia completa a liniei de cale ferata catre Portul Bar.

RZD International este subsidiara a Cailor Ferate Ruse si a executat deja o serie de proiecte de modernizare sau reabilitare a unor alte sectiuni din linia ce leaga Belgrad de Portul Bar din Muntenegru, precum Resnik-Valjevo (inclusiv tunelul feroviar Bela Reka, situat pe aceasta sectiune) si Resnik-Vreoci.

RZD International, interesata de un proiect de 220 milioane euro in Serbia

 

Arc Consulting, Pluri Consultants Romania și Federația Patronatelor din Regiunea Oltenia au depus oferte pentru furnizarea către Ministerul Transporturilor de servicii de recrutare și selecție a candidaților pentru 117 posturi de administratori la entitățile controlate de instituție, cum ar fi Metrorex, Tarom, ROMATSA, CFR Marfă, CFR Călători.

Procesul de recrutare și selecție va fi lansat pentru 17 entități, respectiv Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, ROMATSA, Tarom, Aeroporturi București, Aeroportul Mihail Kogălniceanu Constanța,CFR, CFR Călători, CFR Marfă, Telecomunicații CFR, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Compania Națională de Investiții Rutiere, Administrația Canalelor Navigabile, Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați, Administrația Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu, Aeroportul Timișoara, Metrorex, Grup Exploatare și Întretinere Palat CFR. Contractul a fost estimat la 1,339 milioane de lei (fără TVA) și va avea o durată de 2 ani, conform anunțului.

https://www.profit.ro/stiri/campanie-masiva-de-recrutare-de-administratori-la-metrorex-tarom-romatsa-cfr-marfa-cfr-calatori-porturi-si-aeroporturi-trei-consultanti-se-bat-pe-contract-vor-fi-angajati-117-directori-17366267

 

Filiala grupului german Rhenus Logistics, furnizor de servicii de logistică și expediții pentru nave maritime, transport maritim, fluvial, rutier, feroviar, aerian și multimodal, își închide punctul de lucru din centrul Bucureștiului, urmând să rămână în Capitală doar cu un birou în North Center Building din Pipera. Compania avea până în prezent un punct de lucru pe strada Jean Monnet. Punctul de lucru reprezintă sediul secundar al unei companii (sucursală, agenție, reprezentanță).

În România, Rhenus mai are birouri la Pitești, Deva, Giurgiu, Galați și Constanța. Grupul Rhenus este prezent în România din 2004.
Anul trecut, cu 64 de angajați, filiala germană a avut afaceri de 70,1 milioane lei și o pierdere de 523.598 lei, după ce în anul precedent – ca, de altfel, și în anii anteriori – înregistrase un profit net de 1,2 milioane lei la o cifră de afaceri ușor mai mare. La nivel global, Rhenus, înființat în 1912, are afaceri anuale de până la 5 miliarde euro, cu circa 580 de birouri și aproximativ 28.000 de angajați.

https://www.profit.ro/profitul-tau/grupul-german-rhenus-lo-gistics-isi-inchide-punctul-de-lucru-din-centrul-bucurestiului-dupa-multi-ani-de-profit-in-romania-compania-a-intrat-pe-pierdere-17369052

 

Guvernul asteapta o decizie in prima sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a tarii legat de CFR Marfa, purtatorul de cuvant al Presedintiei neavand dreptul legal sa exprime pozitii in numele CSAT din a carui componenta nu face parte, afirma purtatorul de cuvant al Guvernului, Andrei Zaharescu.

Argumentul Executivului este ca CFR Marfa reprezinta o companie strategica si se inscrie astfel in atributiile CSAT.
Declaratia purtatorului de cuvant al Guvernului a fost transmisa printr-un comunicat, dupa ce purtatorul de cuvant al Presedintiei s-a pronuntat pe aceasta tema, informeaza Mediafax.

In comunicatul transmis miercuri seara, Andrei Zaharescu confirma ca Guvernul va transmite CSAT rezultatul finalizarii negocierilor privind privatizarea companiei CFR Marfa si sustine ca decizia Guvernului este consecventa cu procedura pe care a aprobat-o CSAT in ceea ce priveste strategia de privatizare a CFR Marfa.

Consideram ca, daca CSAT s-a pronuntat in legatura cu aceasta privatizare inainte de derularea sa, trebuie sa se pronunte si cu privire la rezultatele negocierii. Guvernul asteapta o decizie in prima sedinta a CSAT, purtatorul de cuvant al Administratiei Prezidentiale neavand dreptul legal sa exprime pozitii in numele CSAT (din a carui componenta nu face parte), se afirma in comunicat.

Potrivit aceleiasi surse, din punctul de vedere al mai multor ministere, precum Ministerul Apararii sau Ministerul Justitiei, in baza legii, aceasta companie este una strategica si face obiectul atributiilor CSAT, iar Guvernul va transmite toate documentele necesare in acest sens.
Din partea CSAT, Guvernul asteapta discutii si decizii responsabile referitoare la privatizarea unei companii strategice; polemicile si declaratiile politicianiste ale reprezentantilor Administratiei Prezidentiale sunt contrare interesului public si bunei functionari a institutiilor statului, precum si indeplinirii angajamentelor pe care Romania si le-a asumat de-a lungul timpului in fata partenerilor nostri internationali – Comisia Europeana, Fondul Monetar International si Banca Mondiala. Solicitam din partea Administratiei Prezidentiale tratarea cu responsabilitate a acestor subiecte, populismul si demagogia prezente in ultimele zile fiind contraproductive, se mai afirma in comunicat.
Purtatorul de cuvant al sefului statului, Bogdan Oprea, a declarat ca CSAT nu poate aviza contracte de privatizare, iar premierul Victor Ponta nu cunoaste obiectul de activitate al Consiliului si incearca sa fuga de responsabilitate in privinta privatizarii CFR Marfa.

http://www.business-adviser.ro/guvernul-trimite-privatizarea-cfr-marfa-in-carca-cfr-marfa/

07.11.2017

 

Grupul KMG International (KMGI) a atins în primele nouă luni din 2017 rezultate tehnologice și financiare record, unice în istoria sa de circa 20 de ani.

”Astăzi vorbim cu încredere despre faptul că KMG International este un grup de companii, care crește stabil de la an la an, indicatorii financiari și operaționali atinși fiind peste rezultatele estimate și reprezentând noi recorduri istorice. În ultimii 5 ani, pe fondul programului de transformare a business-ului la scară largă, am modernizat unitățile de producție, am reconfigurat și extins rețeaua de benzinării, dar am îmbunătățit și întregul model de management al business-ului, aducând Grupul la un nou nivel de calitate și performantă”, declară Zhanat Tussupbekov, CEO al KMG International.”

Potrivit comunicatului de presă, KMGI și-a îmbunătățit constant din 2012 și până în prezent indicatorii operaționali (cantitățile de materii primă procesate, volume de produse petroliere comercializate, reducerea și eficientizarea costurilor de procesare și distribuție), dar și rezultatele financiare – EBITDA și profitul net. Programul de investiții bine pus la punct și echilibrat, susținut de acționarul KazMunayGas – compania națională de petrol și gaze din Kazahstan, combinat cu eforturile managementului Grupului continuă să determine și să sustină obținerea acestor performanțe.

Grupul a înregistrat în primele 9 luni ale anului un profit operațional (EBITDA) de 180 milioane USD*, în creștere cu 24% față de rezultatul consemnat în perioada similară din 2016. În 2016, EBITDA-ul obținut de KMG International a fost de aproximativ 204 milioane USD.
În același timp, profitul net s-a majorat de la 12,3 milioane USD atins în perioada ianuarie – septembrie 2016 la 77,2 milioane USD în perioda similară a acestui an, pe fondul unei creșteri cu peste 28% a cifrei brute de afaceri până la un nivel de 6,4 miliarde USD.

Rafinare și petrochimie

Pe fondul unei opriri planificate în luna mai a rafinăriilor Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti, unitățile de producție au înregistrat o cantitate de peste 4,2 milioane tone de materie primă procesată în primele nouă luni ale anului (+2%). În perioada iunie – septembrie, rafinăria Petromidia a prelucrat în medie circa 15.150 tone/zi de țiței.

Din datele preliminare, rafinăria Petromidia a procesat în luna octombrie o cantitate zilnică de circa 18.000 tone de materie primă, cel mai înalt nivel atins de aceasta în istoria sa de 41 de ani. Totodată, rafinăria Vega Ploiești și divizia de petrochimie au atins în octombrie un volum total de materii prime procesate de 60.000 de tone, fiind recorduri istorice pentru cele două unități de producție.

În prezent, Rompetrol Rafinare operează Petromidia Năvodari – cea mai mare rafinărie din România și una dintre cele mai moderne și complexe din regiunea Mării Negre, Vega Ploiești – cea mai veche unitate de prelucrare în funcțiune (1905) și singurul producător intern de bitum și hexan, dar și divizia de petrochimie – unicul producător de polimeri. Compania este deținută în principal de KMG International (54,63%; direct si indirect) și statul român prin Ministerul Energiei (44,69%).

Pentru acest an, Rompetrol Rafinare şi-a propus să proceseze un volum de circa 5,6 milioane tone materie primă, în creştere cu 4,5% faţă de nivelul istoric obţinut în 2016. În acelaşi timp, compania şi-a propus să comercializeze circa 5,3 milioane tone produse petroliere, din care circa 83% carburanţi auto (benzine – 1,4 milioane tone, motorine – 2,76 milioane tone, gaz petrolier lichefiat – 241.000 tone).

Retail

Segmentul de retail al Grupului a înregistrat în primele nouă luni ale anului un volum record de circa 2,1 milioane tone carburanți (benzină, motorină, gaz petrolier lichefiat) în România, Moldova, Bulgaria și Georgia, în creștere cu peste 10% față de indicatorul consemnat în perioada ianuarie – septembrie 2016. Anul trecut, nivelul total atins de Grup a fost de 2,9 milioane tone, cu 15% mai mult decât cel din 2015.
În primele nouă luni ale anului, nivelul total al carburanților comercializați în România prin canalele de distribuție (retail, whosale) s-a majorat cu circa 12%, până la circa 1,8 milioane tone. Rompetrol Downstream a consemnat o îmbunătățire de 10% a vânzărilor prin rețeaua sa de distribuție retail și de peste 6% prin canalul de whosale.

Din datele preliminare, vânzările totale de carburanți în perioada ianuarie – octombrie au atins un nivel record, de circa 2,7 milioane tone cu peste 11% față de volumul comercializat în perioada similară din 2016. În cele 10 luni ale anului, Rompetrol Downstream a înregistrat o creștere a volumelor de 7%, iar subsidiarele din Bulgaria, Moldova și Georgia de 12%.

Acestă evoluție a fost susținută de continuarea programelor de extindere a rețelei de distribuție carburanți, finalizarea programului de rebranding al stațiilor Rompetrol, dar și consolidarea brandurilor Hei si Fill&Go.

Recent, compania a deschis o nouă stație in localitatea Câmpulung Moldovenesc, aceasta fiind a patra unitate finalizată în acest an după cele din București (zonele Chitilia și Valea Oltului) și Iași. Până la finele anului, Rompetrol Downstream și-a propus să finalizeze alte 2 noi stații în București și Baia Mare, continuând lucrări de construcție a altor două stații în Sovata și Bacău.

La sfârșitul lunii iunie, segmentul de distribuție al Rompetrol Downstream cuprindea 793 puncte de comercializare (rețeaua de stații Rompetrol, stații Partener Rompetrol, stații mobile Rompetrol Expres, baze interne de 9 și 20 metri cubi). Rețeaua de stații Rompetrol numără în prezent 140 de unități, din care 111 au implementat și conceptul Hei de gastro-restaurant.

Trading

Segmentul de Trading și Supply Chain a consemnat în perioada ianuarie – septembrie un volum total al materiilor prime și produse petroliere comercializate de circa 13,4 milioane tone, în creștere cu 11% față de nivelul atins in perioada similară din 2016.

Conform datelor preliminare, KMG Trading a reușit să obțină în luna octombrie un volum de aproximativ 2,2 milioane tone de produse și materii prime transferate și comercializate, cel mai înalt nivel lunar atins până în prezent de aceasta. Din această cantitate, circa 67% a fost reprezentată de activitățile de trading cu parteneri externi.

Astfel, volumele tranzacționate au atins în perioada ianuarie – octombrie un nivel de peste 15,5 milioane tone (+15%) și cuprind atât materiile prime livrate pentru aprovizionarea unităților de producție ale Grupului, cât și transferul/vânzarea produselor petroliere către subsidiarele din regiune și parteneri externi.

KMG Trading este unicul operator pentru exportul țițeiului produs de compania națională de petrol și gaze din Kazahstan – KazMunayGas, dar și pentru derularea operațiunilor de trading pe piețele internaționale.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/economic/grupul-kmg-international-rezultate-tehnologice-si-financiare-record-in-primele-noua-luni-ale-anului-2017-643127.html

 

Serviciile de consultanta in domeniul managementului executiei si lucrarilor de constructii si instalatii aferenta „Lucrarilor de reabilitare a podurilor de cale ferata peste Dunare-km.152+149 si km.165+817, linia CF Bucuresti –Constanta” au fost atribuite de catre CFR SA asocierii formata din companiile Obermeyer Proiectare Bucuresti – VIO TOP – Obermeyer Planen+Beraten GmbH Munchen, Germania.

Valoarea totala a contractului pentru realizarea consultantei necesare reabilitarii podurilor Borcea si Cernavoda este de 337,07 mii lei (73,36 mii euro).

Negocierea a avut loc fara publicarea prealabila a unui anunt de participare in site-ul de licitatii publice, deoarece „aceste tipuri de servicii pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice”, arata CFR SA.

Criteriul de atribuire a contractului a fost pretul cel mai scazut.

Finantarea acestui contract de consultanta va fi asigurata din surse proprii ale CFR SA.

CFR SA a atribuit contractul de management pentru reabilitarea Podurilor Dunarene

 

Investițiile prevăzute în proiectul de buget pe 2017 rectificat al companiei CFR SA scad cu aproape 38%, la 1,878 miliarde de lei, față de 3,024 miliarde de lei „prinși” în varianta din 22 martie.

Potrivit instrumentului de motivare care însoțește proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2017 al companiei, publicat luni pe site-ul Ministerului Transporturilor, schimbările vizează modificarea alocațiilor de la bugetul de stat sub forma transferurilor, investițiilor, rambursărilor de credite externe și a programelor cu finanțare din fondurile externe, conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 63/2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017.

Astfel, alocațiile de la buget estimate în proiectul rectificat se situează la 79,379 milioane de lei, față de 88,199 milioane de lei prevăzute în proiectul de buget publicat pe 22 martie 2017.

Și cheltuielile de natură salarială prevăzute în proiectul de buget pe 2017 rectificat al companiei CFR SA scad cu 18,5 milioane de lei, la 977,003 milioane de lei, față de sumele trecute în varianta din martie 2017, respectiv 995,503 milioane de lei. Cheltuielile cu personalul prevăzute sunt de 1,192 miliarde de lei (1,212 miliarde de lei în cealaltă variantă), iar cheltuielile cu salariile s-au menținut la 899,856 milioane de lei. De asemenea, bonusurile totale s-au diminuat la 77,146 milioane de lei, de la 95,646 milioane de lei.

Cu toate acestea, câștigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială a crescut la 3.474,17 lei, de la 3.152,53 lei în varianta din aprilie 2017, în timp ce câștigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile s-a menținut la 3.269,45 lei.

Veniturile, egale cu cheltuielile, scad și ele în proiectul de buget rectificat la 4,391 miliarde de lei (4,885 miliarde de lei, în martie 2017).
Compania are plăți restante de 58,255 milioane de lei și creanțe restante de 1,1 miliarde de lei.

https://www.agerpres.ro/economie/2017/11/06/investitiile-prevazute-in-proiectul-de-buget-pe-2017-rectificat-al-companiei-cfr-sa-scad-cu-aproape-38–20-05-24