Ministerul Transporturilor vrea sa transforme portul Galati intr-un terminal multimodal, in urma unei investitii de peste 416,7 milioane de lei, din fonduri europene, deoarece infrastructura portuara si facilitatile acesteia sunt precare, potrivit unui proiect de hotarare de Guvern publicat in dezbatere publica.

Statul vrea sa modernizeze infrastructura portului Galati, situat pe Dunarea maritima, care asigura legatura Europei de Vest cu Marea Neagra si reprezinta un nod de tranzit care face legatura cu Europa de Vest.

„In ultimul timp a inceput operarea de containere cu cherestea, cu destinatia China, doar in sistemul feroviar-rutier din cauza ineficientei facilitatilor portuare. In prezent, infrastructura portuara si facilitatile acesteia se afla intr-o stare tehnica necorespunzatoare si precara. In prezent, trecerea rutiera peste calea ferata aflata in afara portului se face prin blocarea Drumului European E87 printr-o bariera actionata manual. In situatia in care traficul de marfa va creste, Drumul European E87 va fi blocat cea mai mare parte a zilei”, se arata in proiectul hotararii de Guvern publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor, numit “Platforma multimodala Galati – inlaturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente si asigurarea conexiunilor lipsa pentru reteaua centrala Rhin – Dunare/Alpi”.

Investitia consta in realizarea a 6 obiecte:
• Cheu vertical pe o lungime de 868 m;
• Infrastructura rutiera pentru accesul in terminal alcatuita din 2283,82 m drum, un sens giratoriu si un pasaj superior peste calea ferata;
• Triajul CF alcatuit din opt cai de rulare noi cu o lungime utila diferita intre 708-763 m si o zona de manevra;
• Infrastructura (drumuri, retele de utilitati) si suprastructura (platforme, cladiri), echipamentele si instalatiile portuare amplasate pe o suprafata de 60.000 m.p.;
• Zona de intrare/iesire in terminal (platforme, cai de acces);
• Suprastructura din zona de extensie (platforme, cai de acces) ce va fi folosita ca zona de stocare pentru semi-remorci);

Potrivit proiectului, realizarea obiectivului de investitii va duce la :
• Modernizarea infrastructurii portuare de baza, a zonelor de depozitare si de stivuire, eliminarea blocajului pe reteaua rutiera existenta, respectiv drumul de acces la reteaua rutiera nationala;
• Modernizarea infrastructurii rutiere publice, prin crearea unui pasaj/pod peste intersectia cu calea ferata de acces in zona portuara si a unui sens giratoriu.
• Modernizarea echipamentului si a intregii infrastructuri de baza care sa permita functionarea optima a tuturor modurilor de transport prin utilizarea unor interfete tehnice si fizice eficiente, procesele de transbordare vor deveni mai rapide.

Suprafata totala care urmeaza sa fie amenajata in cadrul acestei investitii este de 323.527 m.p. teren portuar proprietate publica a statului si 33.682 m.p. proprietate privata a S.C. Metal Trade SRL Galati.

Conform analizelor efectuate s-a stabilit ca platforma sa fie amplasata in Portul Bazinul Nou Galati, afectand infrastructura portuara administrata de C.N. A.P.D.M. S.A. Galati, precum si constructiile proprietatea S.C. Port Bazinul S.A. Galati si S.C.Metal Trade International S.R.L. Galati devenind astfel beneficiari ai proiectului.

Finantarea obiectivului de investitii se face din fonduri europene nerambursabile, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF TRANSPORT), Pogramul Operational Infrastructura Mare (POIM 2014-2020).

https://www.wall-street.ro/articol/Economie/238125/ministerul-transporturilor-vrea-sa-transforme-portul-galati-intr-un-terminal-multimodal-dupa-o-investitie-de-416-milioane-de-lei.html

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a semnat cu societăţile Rik SRL şi DNS Birotica SRL, care vor furniza papetărie.

Lotul 1 – articole de papetărie şi alte articole din hârtie – a fost adjudecat de Rik SRL şi DNS Birotica SRL, valoarea acestuia fiind cuprinsă între 102.445,39 şi 137.798,26 de lei. Cele două societăţi au obţinut şi lotul 2 – hârtie şi carton, lot care are o valoare cuprinsă între 174.038,01 şi 179.416,66 de lei.

Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabile de atribuirea procedurii publice, sunt: Dan Nicolae Tivilichi – director general, Marian Tănase – director general adjunct, Daniela Şerban – director economic, Otilia Ifimov – şef Departament Achiziţii Publice, Tănase Iulian Pepi – şef Serviciul Juridic şi Contencios, Paul Ciurea – şef Serviciu Aprovizionare, Nicoleta Adina Gamalan – şef Birou Control Financiar Preventiv. Despre DNS Birotica SRL Societatea DNS Birotica SRL a fost înfiinţată în anul 2004, în Bucureşti. Capitalul social subscris este de 1.125.000 de lei, integral vărsat, compus dintr-un număr de 11.250 de părţi sociale, fiecare a câte 100 de lei. Asociaţii sunt Dobrin Corina Camelia, Dobrin Nicolae Ştefan şi Dobrin Vasile. Administratorul firmei este Dobrin Nicolae Ştefan.

Domeniul de activitate principal este comerţ cu ridicata nespecializat.

Pe anul fiscal 2017, societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 32.876.363 de lei, un profit de 2.750.585 de lei şi 41 de angajaţi. Despre Rik SRL Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, SC Rik SRL a fost înfiinţată în anul 1991 şi are sediul social în municipiul Constanţa. Firma are un capital social subscris de 10.000 de lei, integral vărsat, divizat în 1.000 de părţi sociale, fiecare în valoare de 10 lei. Unic asociat în cadrul societăţii este Rică Cîrăc, acesta fiind şi administratorul firmei, ce are ca domeniu de activitate principal comerţul cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc. Pentru anul 2016 societatea a raportat o cifră de afaceri netă de 8.041.277 de lei, un profit de 572.524 de lei şi 39 de salariaţi.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/doua-societati-vor-furniza-papetarie-companiei-nationale-administratia-porturilor-maritime-constanta-document-682287.html

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din data de 21 ianuarie 2019, a fost publicat ordinul pentru modificarea Ordinului ministrului Apărării Naţionale nr. M.129/2016 privind stabilirea datelor publice obţinute din activitatea hidrografică maritimă care se pun la dispoziţia utilizatorilor, a activităţilor hidrografice, cartografice şi de publicare ce se pot desfăşura contra cost, precum şi a tarifelor aferente acestora.

Astfel, au fost stabilite tarifele aferente hărţilor în euro, dar plata se va face în lei la cursul de schimb valutar al Băncii Naţionale a României valabil în ziua facturării sau în euro.
Iată ce hărţi sau publicaţii nautice pot fi achiziţionate: Hartă de navigaţie maritimă, scara de la 1:2.000 până la 1:25.000 – 20 euro Hartă de navigaţie maritimă, scara de la 1:30.000 până la 1:300.000 – 18 euro Hartă de navigaţie maritimă, scara de la 1:350.000 până la 1:2.000.000 – 20 euro Manualul navigatorului – 50 de euro Catalogul hărţilor şi publicaţiilor nautice – 10 euro Cartea pilot a Mării Negre – 69 de euro Supliment la Cartea pilot a Mării Negre – 19 euro Cartea farurilor şi semnalelor de ceaţă din Marea Neagră şi Marea Marmara – 25 euro Regulile sistemului de balizaj maritim – 9 euro Simboluri şi abrevieri folosite pe hărţile de navigaţie maritimă româneşti – 18 euro Instrucţiuni pentru corectarea hărţilor şi publicaţiilor nautice româneşti – 22 euro Table nautice – 76 euro Avize pentru navigatori, publicaţie lunară editată în limba română – 7 euro Notice to mariners, publicaţie lunară editată în limba engleză – 19 euro Avize pentru navigatori, ediţie specială, în limba română – 6 euro Notices to mariners, special edition, în limba engleză – 19 euro Anexp la ediţia specială anuală – 7 euro Annex to special edition of notices to mariners – 19 euro Listă recapitulativă a avizelor pentru navigatori, limba română – 7 euro Cumulative list of notices to mariners, limba engleză – 19 euro Hartă de navigaţie specială, alta decât cele menţionate la punctele 1-3 – 1,5 euro per 1 cmp de hartă.

Direcţia Hidrografică Maritimă este situată în Constanţa, pe strada Fulgerului. Din anul 1966, DHM a devenit reprezentanta Guvernului României, în calitate de stat membru al Asociaţiei Internaţionale de Semnalizări Maritime (IALA/AISM). Din anul 1971 şi până în prezent, DHM – instituţie cu profil unic în ţară, principalul expert al României în problemele privind geografia maritimă şi delimitările maritime – participă cu specialişti în Comisia Naţională Interministerială de negociere privind delimitarea zonei economice exclusive şi a platoului continental al Mării Negre. În 2002, DHM a realizat prima Hartă Electronică de Navigaţie (ENC) din România. În perioada 2002 – 2003 a fost realizat Sistemul Meteorologic Integrat Naţional al Forţelor Navale (SIMIN – FN). Şeful DHM este comandor Nicolae Vatu.

Principalele activităţi desfăşurate de Direcţia Hidrografică Maritimă:
• gestionarea sistemului naţional de informaţii hidrografice maritime;
• realizarea, gestionarea şi ţinerea la zi a fondului de date şi informaţii privind activităţile de cartografie, geodezie marină şi navigaţie maritimă;
• cercetarea batimetrică a mării;
• cercetarea geodezică şi de altă natură a obiectelor din zona costieră, din mare, de pe solul submarin şi din zona submarină;
• geofizica mării şi oceanografia în arealul relevant pentru hidrografie;
• elaborarea, producţia si actualizarea hărţilor marine de navigaţie şi a documentelor nautice pentru zona de responsabilitate din Marea Neagra;
• reprezentarea României la organizaţiile internaţionale cu care aceasta cooperează în domeniul hidrografiei maritime şi a semnalizării maritime;
• serviciul permanent de monitorizare şi prognoză meteorologică maritimă pentru Forţele Navale;
• avertizarea, atenţionarea şi informarea asupra fenomenelor meteorologice periculoase în vederea planificării şi desfăşurării activităţilor militare şi generale ale Forţelor Navale;
• vânzarea hărţilor şi publicaţiilor nautice româneşti;
• elaborarea publicaţiilor nautice, a avizelor pentru navigatori şi a avizelor radio pentru navigatori;
• asigurarea hidrografică, de navigaţie, geografică, topo-geodezică şi hidrometeorologică a Forţelor Navale;
• compensarea aparaturii de navigaţie pentru navele Forţelor Navale sau pentru orice alte nave civile la solicitare;
• mentenanţa sistemului de semnalizare maritimă de pe litoralul romanesc.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cat-costa-hartile-de-navigatie-maritima-de-la-directia-hidrografica-maritima-institutia-are-sediul-in-constanta-682291.html

Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi în valoare de 9 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) şase companii pentru o înţelegere anticoncurenţială realizată cu scopul limitării comercializării serviciilor de mentenanţă necesare echipamentelor aflate în dotarea unor nave maritime. Sancţiunile au fost aplicate în cadrul investigaţiei declanşate la sfârşitul anului 2015, în urma plângerii depuse de compania Ancom 96 SRL, potrivit unui comunicat de presă transmis luni. „Consiliul Concurenţei a constatat că producătorul Japan Radio CO. Ltd şi distribuitorii săi Alphatron Marine B.V. (reprezentantul Japan Radio în Europa), Navtron S.R.L., Polar Denizcilikve Deniz Malzemeleri A.Ş., Alhoutyam Ltd. şi Space Electronics Ltd. s-au înţeles să elimine compania Ancom 96 SRL de la licitaţia organizată, în 2015, de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) pentru achiziţia de servicii de mentenanţă pentru echipamentul Voyage Data Recorder JCY-1850 pe teritoriul României. Nefiind distribuitor autorizat pentru Japan Radio CO. Ltd, Ancom 96 SRL a subcontractat un distribuitor, care, însă, a renunţat la contract în urma presiunilor exercitate de producător. Japan Radio CO. Ltd a impus şi celorlalţi distribuitori să nu accepte subcontractarea pentru a nu concura cu Navtron, participant la licitaţie şi distribuitor al produselor Japan Radio pe teritoriul României“.

https://www.zf.ro/eveniment/consiliul-concurentei-a-dat-amenzi-de-9-milioane-lei-pentru-sase-companii-din-domeniul-maritim-17847427

Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale local, ar putea avea un partener pentru explorările din Marea Neagră în cazul în care va decide să meargă mai departe în această zonă, azerii de la SOCAR spunând că sunt interesaţi de o colaborare în acest domeniu.

Marea Neagră şi exploatarea resurselor care se ascund în ea vor fi principalele teme de dezbateri din cea de-a opta ediţie a ZF Power Summit, evenimentul organizat de ZF dedicat temelor energetice, care anul acesta va avea loc în perioada 19-20 februarie.

Romgaz deja are o deţinere minoritară într-un proiect de explorare şi producţie în Marea Neagră, în perimetrul Trident, într-o investiţie care este derulată de ruşii de la Lukoil.

„Oficialii companiei azere şi-au manifestat interesul pentru explorarea şi exploatarea off-shore, în parteneriat cu ROMGAZ, a gazelor din Marea Neagră dacă compania românească decide să se implice în acest proiect. De asemenea, a fost menţionată posibilitatea colaborării pe proiecte ce vizează conducta de gaze Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) şi gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP), a cărui procedură de finanţare de proiect prin strângerea a 3,9 miliarde euro s-a încheiat la finalul anului trecut (decembrie 2018)“, au precizat reprezentanţii Romgaz în urma unei vizite pe care oficialii companiei au efectuat-o la Baku, la invitaţia companiei petroliere de stat SOCAR.

Proiectul TANAP ar urma să aducă gaz din zăcământul caspic Shah Deniz 2, operat de SOCAR, prin Turcia, pentru ca apoi să se conecteze cu TAP, gazoduct care trece prin Grecia şi ajunge până în „tocul“ Italiei.

„Intrarea în parteneriat cu o companie de talia SOCAR, cu perspectiva extinderii, este un lucru important pentru noi, pentru că va aduce beneficii majore nu doar Romgaz, ci şi sectorului energetic şi economiei naţionale în ansamblul său. Romgaz doreşte să îşi extindă activitatea pe pietele externe, explorând noi oportunităţi şi identificând variante optime şi eficiente de expansiune cu implicaţii profitabile asupra companiei“, a declarat Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz.

După primele nouă luni ale anului trecut, Romgaz a înregistrat o cifră de afaceri de 3,4 miliarde de lei, cu 6% mai mare comparativ cu perioada similară din 2017, în timp ce profitul net al companiei s-a redus cu 14%, până la aproximativ un miliard de lei, de vină fiind politica statului, acţionarul său principal, privind calculul redevenţelor.

Recent, reprezetanţii Romgaz au repetat că îi interesează oportunităţi de dezvoltare în zona petrochimiei, dar şi extinderea în zona de producţie de energie electrică, inclusiv în zona de energie regenerabilă, dar deocamdată nu sunt planuri concrete.

Pe partea de energie convenţională însă, Romgaz este în plin şantier pentru construcţia unei centrale pe gaze noi la Iernut, un proiect de 430 MW, de 269 de milioane de euro, care ar urma să fie finalizat anul viitor. Proiectul Romgaz este cea mai mare investiţie a statului român în producţia de energie din ultimii 10 ani şi una dintre puţinele iniţiative care pot contribui la creşterea consumului intern de gaze, mai ales în perspectiva începerii producţiei din Marea Neagră.

Deşi recent Romgaz spunea la finalul anului trecut că nu are know-how-ul necesar pentru extinderea amprentei din Marea Neagră, alături de un parter precum SOCAR optica firmei s-ar putea schimba.

https://www.zfcorporate.ro/energie/apare-un-nou-investitor-in-marea-neagra-azerii-de-la-socar-vor-un-parteriat-cu-romgaz-pentru-explorari-off-shore-17847300

După începerea, anul trecut, a lucrărilor de dragaj de întreținere și investiții în portul Constanța, conducerea Administrației Portului are pe agenda de lucru noi proiecte menite să modernizeze infrastructura portuară.

Pentru trei proiecte de investiții în infrastructură, CN APMC a depus la Agenția de Mediu Constanța, documentația pentru obținerea aprobării deschiderii organizării de șantier. După aproape 20 de ani se vor efectua lucrări de intreținere și reparații la digurile de larg. Este vorba despre digul de sud, din porul Midia, și digul de nord, din portul Constanța. Un alt proiect este cel de lărgire la 4 benzi a drumului ce face legătura între porțile 10 și 10 bis.

CNAPMC alocă aproximativ 66 de milioane de lei, fonduri proprii, pentru aceste lucrări.

Pe fonduri europene, se dorește realizarea insulei artificiale din port. În primul trimestru al cestui an se va finaliza proiectul acestei investiții. Pentru cresterea eficientei energetice și pentru scăderea costurilor cu energia electrică, atât pentu administrație cât și pentru agenții economici portuari, se va constru un post transfotmator în port.

Un proiect de anvergură este cel de dublare a liniilor de cale ferată în portul Constanța Sud-Agigea. Este o necesitate tinând cont că se dorește demararea investițiilor pentru construcția molului trei, în această parte a portului.

Portul Constanța a fost desemnat, în luna decembrie 2018, Port Pro of the Month de către Asociația Europeană a Porturilor Maritime (ESPO), al cărei membru, drepturi depline, este din din 2007.
Pe 18 septembrie 2018, reprezentanții a peste 30 de porturi europene, membre ale ESPO, au fost prezenți în Portul Constanța pentru întâlnirea Comitetului Executiv al European Sea Ports Organization, ocazie cu care președintele ESPO, Eamonn O’Reilly, a fost impresionat, în cadrul turului tehnic efectuat, de Digul de nord si de marile proiecte de investiții prevăzute a fi realizate în Portul Constanța.

ESPO reunește porturile maritime din 24 de țări europene, alte 3 țări având statut de membru observator.

CONSTANȚA: Proiecte de amploare pentru modernizarea Portului

România a fost anul trecut cel mai mare producător de porumb din Europa, cu o recoltă de aproape de 19 milioane de tone.

Preţul de vânzare a fost mai mare faţă de anii anteriori, aşa că agricultorii au scos un profit bun. Mulţi vor să îl investească în tehnologii avansate, care să le sporească producţia.

Un agricultor din Timiş a cultivat aproape 200 de hectare şi spune că la finalul recoltei i-a părut rău că nu a avut o suprafaţă mai mare, pentru că a vândut tot, la un preţ foarte bun.

Mircea Hodoșan, agricultor: “Am încheiat cu o medie de 10.600 kilograme porumb stas. Am avut investiţii de utilaje.

În ultimele zile din aprilie a început ceva ploaie, în mai a plouat, iunie a plouat, iulie a plouat, apoi a venit căldura.”

Anul trecut, în Timiş, a fost o producţie de peste nouă tone de porumb la hectar. Specialiştii spun că vorbim despre cea mai bună recolta din ultimii 20 de ani.

Fermierii au adaptat seminţele cultivate la solul şi la condiţiile meteo de la noi.

Florin Imbrea, decan Facultatea de Agricultură Timişoara: ”În ultimii ani, companiile au creat hibrizi cu rezistenţă la secetă. Nu trebuie uitat sistemul de maşini agricole, fermele la ora actuală au o dotare foarte performanţă, numărul de lucrări efectuate sunt minime, astfel că o parte din apă rămâne în sol şi nu se pierde prin evaporaţie.”

De câştigat au avut şi cei care au investit în sisteme de irigaţii.

Gheorghe Lămureanu, fermier, inginer agronom: “România are un potenţial extraordinar de ridicat, dar acest potenţial trebuie susţinut şi de o agrotehnică şi de nişte fermieri care să lucreze aşa cum trebuie pământul.”
Pentru depozitare, mulţi fermieri au ales o metodă foarte populară în Occident. Cerealele sunt păstrate în saci uriaşi, numiţi silobaguri.

Robert Slah, tehnician: “Pe aceste silobaguri le putem compara cu nişte saci din material plastic. Practic, o folie în care cerealele stau depozitate pe timp de iarnă. După cum se vede, nu este nicio problemă. Avem experienta anilor trecuţi, marfa va fi corespunzătoare calitativ.”

La malul mării, coada de TIR-uri pline cu porumb se întinde pe câţiva kilometri. În 2018, prin portul Constanța au trecut peste 4 milioane de tone de porumb.

Nicolae Dan Tivilichi, director general APC: “O mare parte din principalii opertori din portul Constanța sunt şi traderi, şi atunci, este interesul lor să-şi crească atât producţia, cât să o valorifice la export prin portul Constanța, iar noi simţim acest lucru prin traficul realizat în portul Constanța în 2018, trafic în care producţia agricolă reprezintă mai bine de 30%.”

Navele încărcate cu porumb au avut ca destinaţie multe ţări din Uniunea Europeană, Asia şi Noua Zeelandă.

https://stirileprotv.ro/stiri/financiar/romania-primul-loc-in-europa-la-productia-de-porumb-lectia-invatata-de-fermieri.html

Trafic total de mărfuri înregistrat în anul 2018 în porturile maritime românești a atins un nou record al ultimilor 30 de ani, fiind de 61,3 milioane tone.

Trafic de mărfuri din 2018 este al treilea cel mai mare din ultimii 30 de ani, în 1988 fiind de 62,3 milioane tone, iar în 2008 de 61,8 milioane tone. Din traficul total înregistrat în 2018, traficul maritim a fost 48,63 milioane tone, iar cel fluvial a reprezentat 12,66 milioane tone.

Pentru traficul maritim, creșterea în perioada analizată reprezintă 6%, iar pentru cel fluvial s-a înregistrat o stagnare. Lunile de vârf, cu trafic de peste 6 milioane tone, au fost august (6,48 milioane tone) și iulie (6,40 milioane tone).
Creșteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul tuturor grupelor de mărfuri, mai puțin în cazul îngrășămintelor, produselor alimentare și nutrețurilor pentru animale, animale vii, lemn și plută. Cele mai importante grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creșteri de trafic sunt: cereale (17,96 milioane tone), petrol brut (7,47 milioane tone), articole diverse (6,56 milioane tone), minereuri de fier (4,52 milioane tone), minereuri și deșeuri neferoase (3,97 milioane tone), combustibili minerali solizi (3,77 milioane tone), semințe uleioase, fructe oleaginoase, grăsimi (3,26 milioane tone), produse metalice (2,28 milioane tone).

În anul 2018, au ajuns în porturile maritime românești, Constanța, Mangalia și Midia, 13.626 nave (13.380 nave în 2017), din care 4.139 nave maritime și 9.487 nave fluviale. Cele mai multe nave care au intrat în porturile maritime românești sunt cargouri (1.785), tancuri (670), vrachiere (628), portcontainere (524). Potrivit datelor financiare estimate la această dată, veniturile din 2018 ale Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța vor atinge un maxim istoric.

Porturile maritime, varf de trafic de marfuri in ultimii 30 de ani

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a anunţat rezultatele licitaţiei pentru atribuirea contractului „Servicii de întreţinere linii CF şi aparate de cale în Portul Constanţa“.

În cadrul proiectului, se vor întreţine liniile CF şi aparatele de cale din Portul Constanţa. Vorbim despre o lungime de dispozitiv de linii de 24 km, aparate de cale – 54 de bucăţi. Potrivit licitatiapublica.ro, contractul nr. 2668 / 17-01-2019 a revenit societăţii D.O. Style 99 SRL. Valoarea contractului atribuit este de 510.718,89 de lei.

Responsabili de atribuirea contractului
Persoanele din cadrul autorităţii contractante responsabile de organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de achiziţie sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi, director general adjunct – Marian Tănase, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare, Tomescu Ion – director Direcţia Tehnică, director economic – Daniela Şerban, director coordonator – Ciprian Hanganu, Crăciun Mădălin Alexandru – director Direcţia Comercială, Otilia Ifimov – şef Departament Achiziţii Publice, şef Serviciul Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi, Kiss Laszlo Eduard – şef Sucursala Energetică Port Constanţa, Petrescu Vicentius – şef Sucursala de Servicii Port Constanţa, Banias Emil Sorin – şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa, Moldoveanu Antoniela – inginer, Bola Laura Valentina – inginer, Adina Gamalan – Control Financiar Preventiv, Laura Coadă – Departament achiziţii publice, precum şi membrii Consiliului de Administraţie: Murgeanu Gabriela, Petraşcu Elena, Matichescu Mirela Florenţa, Burlacu Mircea, Bătrînca Ghiorghe, Naftali Daniel Adrian.

D.O.Style 99 SRL, în datele Registrului Comerţului
Înfiinţată în anul 1999, firma are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 200 de lei, integral vărsat, este compus din 20 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Asociaţi în firmă sunt: Oltean Daniela, cu 20% din capitalul social, Oltean Radu, cu 40% din capitalul social, Octavian Ciudin, cu 40% din capitalul social. Administratorii firmei, care desfăşoară lucrări de construcţie a căilor ferate de suprafaţă şi subterane, sunt Oltean Daniela şi Oltean Radu.

În anul fiscal 2015, societatea cu 14 salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 3.311.897 de lei şi un profit de 243.731 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma cu 16 salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 6.856.674 de lei şi un profit de 772.950 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 17 salariaţi, cifră de afaceri de 4.527.093 de lei şi profit de 41.700 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/d-o-style-99-srl-se-va-ocupa-de-intretinerea-liniilor-cf-din-portul-constanta-contract-de-peste-jumatate-de-milion-de-lei-document-682056.html