Revista presei

Ministerul Finanţelor: Eşalonări pe 12 luni la plata taxelor, fără garanţii, pentru firmele afectate de criza COVID – Revista presei 05 – 06 octombrie 2020

 

  • Port Constanța

05.10.2020

 

Firmele care au obligaţii fiscale neachitate ulterior declarării stării de urgenţă (COVID-19) vor putea solicita eşalonarea plăţii acestor sume pe o perioadă de până 12 luni, fără garanţii şi cu un calendar de rambursare propriu.

Ministerul Finantelor Publice a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se reglementează eşalonarea la plată, în forma simplificată, a obligaţiilor bugetare neachitate în urma crizei COVID-19.

”Facilitatea se acordă pe o perioadă 12 luni, pentru obligatiile bugetare acumulate de la data intrării în starea de urgenţă (16 martie), cu condiţia ca debitorii să nu fi înregistrat obligaţii fiscale restante dinainte de starea de urgenţă. Eşalonarea se va acorda în termen de cel mult 5 zile, pe baza unei cereri la care se anexează propunerea de grafic, fără a fi necesară constituirea de garanţii”, precizează ministerul.

“Principala preocupare a Guvernului, după sănătatea populaţiei, o reprezintă repornirea economiei şi evitarea unei recesiuni prelungite, aşa cum s-a întâmplat în 2008. De aceea preferăm să ne împrumutăm temporar mai mult la bugetul de stat şi să sprijinim mediul de afaceri prin menţinerea lichidităţilor financiare şi susţinerea activităţii. Toate statele lumii îşi susţin astăzi economiile naţionale, conştientizând că urmează o perioadă de redefinire a business-ului şi repoziţionare a multinaţionalelor la nivel mondial”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

Cererile de eşalonare vor putea fi depuse până la data de 15 decembrie, inclusiv, pentru toate obligaţiile bugetare acumulate începând cu 16 martie până la data depunerii cererii.

În cazul companiilor care fac sau vor face obiectul unui control fiscal, eventuale sume suplimentare de plată vor intra, de asemenea, în calendarul de eşalonare.

Firmele care beneficiază de eşalonarea la plată a debitelor bugetare restante vor avea obligaţia să achite la zi toate taxele şi impozitele care se vor naşte şi datora după primirea eşalonării.

Procedura simplificată va presupune depunerea unei cereri, cu un grafic de eşalonare anexat, cu rate egale sau inegale, în funcţie de cum apreciază fiecare contribuabil în parte.

O cerinţă pentru firmele care vor primi eşalonarea pentru 12 luni este să nu regăsească în vreuna dintre procedurile de insolvenţă.

Aceasta formă de facilitate este una simplificată, venită în sprijinul mediului de afaceri pentru menţinerea lichidităţilor în diverse pieţe afectate de criza COVID-19, precum şi pentru conformarea la plata obligatiilor pe care le datorează.

https://www.news.ro/economic/ministerul-finantelor-esalonari-pe-12-luni-la-plata-taxelor-fara-garantii-pentru-firmele-afectate-de-criza-covid-1922405004002020101619502724

 

Decizii importante ale Adunării Generale a Acționarilor Șantierului Naval 2 Mai SA Mangalia Ioan Griguță a fost retras ca reprezentant în AGA Damen Mangalia În Monitorul Oficial al României a fost publicată Hotărârea din data de 2 septembrie 2020 a societății Șantierul Naval 2 Mai SA, luată în urma Adunării Generale a Acționarilor Șantierului Naval 2 Mai SA Mangalia.

În urma ședinței din data de 1 septembrie 2020, ora 11.30, s-a decis revocarea lui Ioan Griguță din funcția de reprezentant al societății în AGA Societății Damen Shipyards Mangalia SA.

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri solicită conducerii administrative să aibă în vedere prevederile actului constitutiv astfel cum acestea sunt aprobate de către acționari, potrivit punctului 1 a ordinii de zi a ședinței AGEA din data de 1 septembrie 2020 și votează împotrivă, cu 93,8878% din capitalul social.

S-a mai aprobat stabilirea datei de 16 septembrie 2020 ca dată de înregistrare, respectiv de identificare a acționarilor asupra cărora se răsfrâng afectele deciziilor ședinței.

A fost împuternicit Directorul Șantierului Naval 2 Mai SA Mangalia să efectueze procedurile legale pentru înregistrarea hotărârii.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/decizii-importante-ale-santierului-naval-2-mai-sa-mangalia-la-ultima-sedinta-730396.html

 

CERONAV organizează licitație pentru servicii de consultanță.

Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale organizează licitație publică pentru servicii de consultanță pentru depunere Cerere de Finanțare în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare 2014-2020.

Valoarea estimată a contractului este de 70.000 lei

Descrierea contractului Serviciile de consultanta pentru proiectele cu finantare europeana nerambursabila sau din fonduri guvernamentale prezinta unele particularitati notabile. Menirea consultantului in acest caz este de a identifica cele mai bune modalitati de atingere a obiectivelor proiectului, in conditiile respectarii restrictiilor impuse prin utilizarea unei finantari nerambursabile. Prin consultanta in cadrul proiectelor cu finantare europeana intelegem acel tip de consultanta menit sa sprijine autoritatea contractanta care initiaza proiectul (solicitantul de finantare) in procesul de conturare si elaborare a documentatiilor definite prin Ghidul aferent programului , precum si incarcarea in sistemul informatic a cererii de finantare a proiectului. A se vedea atasament.

Conditii referitoare la contract:

Se va prezenta lista principalelor prestari servicii similare efectuate in ultimii 3 ani – din care sa rezulte ca in ultimii 3 ani calculati pana la data limita de depunere a ofertelor, la nivelul unui contract sau mai multor contracte, servicii similare/ relevante. Se va prezenta minim un contract de consultanta in domeniul accesarii finantarilor nerambursabile sau similare acestora pentru realizarea documentatiilor suport si depunerea unei aplicatii de finantare utilizand aplicatia MySMIS.
Valoarea insumata a unuia sau mai multor contracte prezentate va fi de maxim 70.000 valoarea estimata.

De regula, documentele prin care operatorii economici pot indeplini cerinta privind experienta similara sunt urmatoarele, fara a se limita la:
– copii ale contractelor sau parti relevante din contractele invocate in sustinerea indeplinirii cerintei, din care sa reiasa urmatoarele informatii relevante: denumirea serviciilor, beneficiarul, valoarea, perioada de contract, calitatea contractantului si procentul realizat din contract;
– certificate de predare-primire, receptie;
– recomandari;
– procese-verbale de receptie;
– certificate constatatoare.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 06.10.2020, ora 20:30.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ceronav-achizitioneaza-servicii-de-consultanta-document-730392.html?print

 

Portul Sulina va beneficia de o investiție de 17,5 milioane euro pentru modernizarea Perimetrului 1 – Zona Liberă. Autoritățile au semnat contractul de finanțare prin Mecanismul ITI Delta Dunării, parte din Programul Operațional de Infrastructură Mare.

„Este prima parte dintr-o investiție mai mare care se va realiza pentru reabilitarea infrastructurii portuare din Sulina. Vreau să felicit inițiatorii de la AZL Sulina pentru ceea ce au realizat într-un timp scurt, respectiv pentru faptul că au reușit să semneze contractul de finanțare la primul proiect și să se apropie de aceeași etapă și cu al doilea. Investiția va îmbrăca într-o altă haină Sulina, pentru că un port modern va duce la creșterea cantităților de marfă operate anual și va stimula interesul pentru investiții. Consider că este o mare reușită pentru oraș și, cel mai important, mă bucur că reușim să răspundem nevoilor comunității din Sulina“, a declarat președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu.

În prezent infrastructura portuară din Sulina prezintă deteriorări majore care creează riscuri şi dificultăţi în timpul manevrelor de acostare şi în timpul încărcării-descărcării mărfurilor.

„Proiectul vizează realibilitarea întregii infrastructuri portuare, cu statut de regim de zonă liberă. Avem o deschidere la Dunăre de aproximativ 150 de metri liniari de cheu care va fi reabilitat și care se află în prezent într-o stare deosebit de rea.

Platforma este, de asemenea, într-o stare deplorabilă, iar prin proiect vrem să ajungem la o sarcină acceptată de aproximativ 5 tone/mp. Regimul de zonă liberă conferă foarte multe avantaje din punct de vedere fiscal și vrem ca până în decembrie 2023 să reușim să implementăm acest proiect. De asemenea, am depus un al doilea proiect care vizează reabilitarea bazinului maritim, a capului de mol al bazinului”, a declarat directorul general al AZL Sulina, Dragoș Ioniță.

Obiectivul proiectului constă în modernizarea și dezvoltarea infrastructurii portuare care deservește traficul cu nave de mărfuri, în scopul creșterii eficienței și siguranței operațiunilor portuare. Implementarea proiectului va conduce la creșterea cu aproximativ 70.000 tone/an, în medie, a cantităților de marfă operate anual în porturile românești.

Investiție de 17,5 milioane euro în modernizarea Portului Sulina

 

Transportul multimodal reprezintă o pârghie importantă în eficientizarea circulaţiei mărfurilor la nivel european şi reducerea poluării. Comisarul Adina Vălean a declarat în cadrul unei dezbateri pe tema ecologizării transportului şi promovării combustibililor alternativi, organizată de Politico la iniţiativa CNH Industrial şi Nikola, că sunt sectoare industriale unde nu s-au făcut prea multe progrese în vederea reducerii poluării, cum ar fi cel maritim. La fel, în sectorul aviatic mai este loc de optimizare. „Trebuie adoptată o abordare integrată şi promovat transportul intermodal, pentru ca mare parte din transportul rutier supraaglomerat să treacă pe feroviar și maritim. Pentru aceasta însă trebuie implementate soluțiile digitale care să permită o abordare intermodală”, a declarat Adina Vălean.

Comisia Europeană promovează transportul multimodal

 

Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la valoarea de 4.600 metri cubi/secundă (mc/s), situându-se peste media multianuală a lunii octombrie (3.850 mc/s), conform prognozei săptămânale realizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), valabilă până pe 10 octombrie 2020, potrivit Agerpres.

De asemenea, în aval de Porţile de Fierdebitele vor fi în creştere, exceptând primele zile ale intervalului când vor fi relativ staţionare pe sectorul Isaccea – Tulcea.

Pentru luna octombrie, hidrologii estimau o valoare maximă a debitului Dunării la intrarea în ţara de 3.700 mc/s şi una minimă de 2.300 mc/s, media multianuală a lunii fiind de 3.850 mc/s.

Potrivit INHGA, în intervalul 4 – 10 octombrie 2020, prognoza hidrologică de medie durata pentru râurile din România arată că debitele medii zilnice vor fi în general în creştere, în prima parte a intervalului, datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din sud – estul ţării unde vor fi staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general staţionare, exceptând râurile din jumătatea de vest a ţării unde vor fi în scădere.

În ceea ce priveşte prognoza lunară pentru râuri, INHGA estima în octombrie valori cuprinse între 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mici, între 30-50% pe Buzău, Putna şi pe râurile din Dobrogea şi sub 30% pe râurile din bazinele hidrografice: Rm.Sărat, Bârlad şi Jijia.

https://www.wall-street.ro/articol/Social/261583/avertismentul-specialistilor-debitul-dunarii-va-creste-peste-medie-in-luna-octombrie.html#gref

 

06.10.2020

 

Conform datelor oficiale, „obiectul achiziției constă în elaborarea întregii documentații tehnice necesare execuției lucrărilor de reparații capitale pasaj rutier superior rădăcină mol 3, 4 și 5“. Suma pusă la bătaie de CN APM Constanța este de 130.000 de lei, însemnând peste 26.600 de euro. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța caută servicii de proiectare pentru realizarea unor „reparații capitale Pasaj superior mol 3, 4 și 5 inclusiv OS“.

Anunțul a fost publicat recent în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice și preluat pe licitatiapublica.ro.

Conform datelor oficiale, „obiectul achiziției constă în elaborarea întregii documentații tehnice necesare execuției lucrărilor de reparații capitale pasaj rutier superior rădăcină mol 3, 4 și 5“.

În acest sens, suma pusă la bătaie de CN APM Constanța este de 130.000 de lei, însemnând peste 26.600 de euro, la un curs de 4,8695 de lei pentru un euro, propus de Banca Națională a României pentru data de 5 octombrie 2020.

Modalitatea de atribuire este online, iar criteriul de atribuire este prețul cel mai scăzut, stabilit prin procedura simplificată.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 13 octombrie 2020, ora 15.00, urmând ca acestea să fie deschise tot atunci, în SEAP.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-admnistratia-porturilor-maritime-constanta-pune-la-bataie-26-000-de-euro-pentru-modernizarea-infrastructurii-rutiere-din-port-730474.html

 

O nouă tentativă de a se vinde nava Queen Hind, vasul eșuat în Portul Midia în luna noiembrie 2019, cu o încărcătură de mii de animale vii. Prețul a scăzut drastic față de prima licitație, la care nu s-au prezentat cumpărători.

În Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice a fost recent publicat un nou anunț pentru vânzarea, prin licitație, a navei Queen Hind, eșuată în Portul Midia pe data de 24 noiembrie 2019, având la bord o încărcătură de mii de oi.

Anunțul privind vânzarea a fost publicat de executorul judecătoresc Stoica Constantin Adrian, în baza dosarului execuțional nr. 155/2020 conexat cu 184/2020.

Prețul de pornire a licitației este, de această dată, de 411.098,55, însemnând aproape 85.000 de euro, calculat la un curs de 4,8718 lei pentru un euro, anunțat de Banca Națională a României pentru data de 5 octombrie 2020.

Amintim aici că, la prima licitație organizată în data de 15 iulie 2020, prețul de vânzare era de 8.221.971 lei (echivalentul a 1.699.000 euro), sumă ce reprezenta valoarea bunului conform raportului de expertiză.

Noua procedură este programată să aibă loc pe data de 19 octombrie 2020, de la ora 8.00, urmând să se desfășoare în Portul Agigea Sud, în Dana 108 a Portului Constanța.

Nava Queen Hind, cu IMO nr. 7920675, se află sub pavilion Palau, indicativ apel T8A2211.

Vasul este tip Cargo – Transportator de animale, și a fost construit în anul 1980 în Saiki, Japonia.

Dimensiunile sale sunt 82,85 m lungime, 13,50 m lățime, tonaj brut 3.785 și tonaj net 2.448, pescajul fiind de 2.113 tone.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/nava-queen-hind-scoasa-din-nou-la-licitatie-pretul-scazut-drastic-730429.html

 

Dacă primele două luni ale anului anunțau un 2020 favorabil pentru piața imobiliară, România înregistrând cel mai mare avans din UE la nivelul lucrărilor de construcții, totul s-a schimbat odată cu declanșarea crizei sanitare. În noul context, companiile au fost nevoite să își adapteze din mers modele de business după noile reguli impuse de pandemie, trendul „work from home“ s-a transformat într-un „must“, iar distanțarea fizică la locul de muncă a devenit obligatorie. „Fie că vorbim de închirieri, achiziții sau vânzări, toate procesele s-au schimbat în această perioadă“, este concluzia evenimentului „Real Estate & Construction Forum“, organizat de BusinessMark. „În perioada de urgență am simțit, ca toată lumea, schimbări și provocări esențiale. Au fost incertitudini și a trebuit să punem la punct o politică de risk management mai elaborată și mai implicată. Am avut probleme pe partea de livrări de materiale şi echipamente, iar 3-4 săptămâni lucrurile au fost aproape blocate. Acum ne apropiem de inițierea procesului de leasing pentru proiectele dezvoltate anul acesta (aproape 60.000 m2)“, a spus Șerban Juverdeanu, director de dezvoltare Global Vision, subliniind că lucrurile încep să se mişte foarte bine nu numai în Bucureşti, dar şi în Constanța, Arad, Oradea şi Timișoara. „Nu am simțit o scădere foarte mare a cererilor pe logistică. În continuare cererea e foarte activă pe toate planurile, sunt foarte mulți care caută opțiuni mai bune. Constanța e un exemplu relevant, pentru că acolo încercăm să facem pionierat pe logistică și suntem în situația de a ne adresa unei game foarte foarte largi de funcțiuni nu numai pe logistică, ci și pe industrie ușoară sau transport. Ne-am apropiat deja de finalizarea procesului de leasing, jumătate din depozit a fost aproape finalizat și gata de livrat către chiriași, iar cealaltă jumătate va fi ocupată în următoarele două luni. Este interesant să vedem cum se schimbă percepţia pieței locale privind logistica. Interesul e din ce în ce mai mare, lumea vede că apare ceva nou și că există și flexibilitate și un grad de adaptabilitate din partea dezvoltatorului la nevoi diverse.“

În opinia lui Șerban Juverdeanu, cel mai probabil din primăvară apele încep să se limpezească. Însă Constanța trebuie să se elibereze de București şi să-şi găsească o identitate logistică proprie, pentru că până acum a fost dependentă de zona logistică a Capitalei. Însă trebuie pusă la punct şi infrastructura feroviară. „În nicio țară din Vest cu economie dezvoltată, traficul principal nu este pe rutier. Acesta este bine completat de traficul intermodal (feroviar sau fluvial – dacă discutăm de Olanda, Germania și Franța). La noi, peste 70% din trafic pleacă din Constanța pe care rutieră“, atrage atenţia Adrian Crizbăşianu, director general al VGP Proiecte Industriale.

Constanţa trebuie să-şi găsească o identitate logistică proprie

 

Potrivit unui studiu al Camerei de Comerț și Industrie din Slovenia privind efectele activității portuare asupra economiei, peste 7.000 de locuri de muncă în Slovenia sunt legate direct sau indirect de activitatea portuară, în centrul căreia se află Portul Koper, una dintre cele mai mari entități economice ale țării. Valoarea adăugată a portului sloven este mai mare decât în ​​porturile belgiene și comparabilă cu portul din Anvers, al doilea port ca mărime din Europa după Rotterdam. Odată cu dezvoltarea continuă a capacităților sale, Portul Koper rămâne forța motrice din spatele dezvoltării logisticii și a activităților conexe.

Impactul activității portuare asupra valorii adăugate în 2018 a crescut cu 58% față de 2009, ridicându-se la aproximativ 400 de milioane de euro, în timp ce veniturile totale generate de activitatea portuară în 2018 s-au ridicat la 1,2 miliarde de euro. Pentru fiecare euro cu valoare adăugată generată, activitatea portuară a contribuit cu aproape un euro suplimentar la valoarea adăugată a altor activități. Acest indicator a scăzut ușor comparativ cu 2009 (de la 2,77 la 1,94), în principal datorită scăderii serviciilor de construcții. Din același motiv a scăzut şi multiplicatorul personalului, însă, cu toate acestea, fiecare loc de muncă port-activitate a contribuit la 1,55 locuri de muncă în alte activități.

Koper: fiecare euro din vânzările portuare generează alţi 3,33 euro în economie

 

  • Economie

06.10.2020

 

Master Planul General de Transport (MPGT) ar trebui adaptat la noua abordare europeană privind infrastructura „verde”, pentru că aceasta ar maximiza accesul la fonduri europene nerambursabile, susţine viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Leonardo Badea.

Conform unei analize efectuate de acesta, economia mondială se confruntă cu pierderi de trilioane de dolari ca efect al pandemiei, risc de amplificare semnificativă a falimentelor, întârziere a recuperării economice, prăbuşirea unor întregi sectoare de activitate şi şomaj în creştere. De aceea, guvernele din întreaga lume caută să creeze pachete de stimulare care să încurajeze creşterea economică durabilă iar proiectele de infrastructură sunt văzute ca o soluţie pentru a le ajuta să facă acest lucru. Investiţiile în infrastructură sunt în mod tradiţional percepute ca având efect pozitiv aproape imediat asupra creşterii economice (prin capacitatea de a crea locuri de muncă şi a susţine PIB atât pe partea de utilizări cât şi pe cea de resurse), cât şi de creşterea pe termen mai lung (prin creşterea accesibilităţii la ocuparea forţei de muncă, îmbunătăţirea oportunităţilor de educaţie printr-o mai bună conectivitate şi creşterea egalităţii prin acces la utilităţile critice).

„Deoarece probabil România nu ar avea astăzi deplina capacitate de a pune (eficient) în operă proiecte mamut de anvergură naţională, care să implice resurse uriaşe şi o coordonare impecabilă a multor activităţi complexe cu calendare foarte interconectate, aşa cum ar fi necesar pentru o dezvoltare accelerată a infrastructurii de transport în toată ţara, chiar şi o strategie de îmbunătăţire şi creştere graduală a acoperirii şi calităţii acesteia, trimestru de trimestru şi lună de lună, întinsă pe o perioadă de mai mulţi ani, prin acumulare în timp ar produce efecte benefice uriaşe”, menţionează Leonardo Badea.

Viceguvernatorul BNR susţine că, pentru dezvoltarea infrastructurii de transporturi calea cea mai potrivită este cea a unui calendar cu acţiuni concrete şi termene fezabile dar precise, compus prin orchestrarea de la nivel central a cât mai multor lucrări şi proiecte de dimensiune mai redusă la nivel regional, dar interconectate, care să facă parte din aceeaşi viziune de ansamblu şi care să formeze un tot unitar odată recepţionate şi puse în exploatare.

„Aceasta a fost de altfel şi abordarea de până acum. România are deja un Master Plan General de Transport (MPGT) cu orizont 2030, adoptat prin hotărâre a guvernului la finele anului 2016, pe care îl actualizează periodic. Este firesc ca un astfel de plan etapizat de extindere şi modernizare a infrastructurii de transport este de aşteptat să se întindă pe zeci de ani, dar cu rezultate de etapă care să se materializeze în mod continuu, trimestru de trimestru şi lună de lună. Iar programul de întreţinere a infrastructurii trebuie gândit ca un efort perpetuu. Din păcate, au existat, după părerea mea, cel puţin trei inconsecvenţe care au condus la realizările mult sub aşteptări din prezent: lipsa de consistenţă în timp, alternând perioade de efort mai susţinut cu unele în care progresul a fost abia vizibil sau aproape inexistent; deficienţe de viziune globală şi coordonare la nivel central a multelor proiecte aflate în diferite etape de derulare astfel că între acestea nu a existat suficientă interconectare, ele nu s-au îmbinat în cel mai fericit mod într-o reţea integrată şi multinodală; insuficienta planificare şi alocare de resurse pentru întreţinerea şi repararea segmentelor aflate în exploatare care a făcut ca în prezent componente importante ale reţelei finalizate cu mai mulţi ani în urmă să se deterioreze deja semnificativ ceea ce implică un efort (financiar şi logistic) mai mare pentru refacerea lor prin comparaţie cu cel de întreţinere periodică”, afirmă viceguvernatorul BNR.

În opinia sa, unul dintre cele două cele mai importante puncte vulnerabile ale MPGT este insuficienţa surselor de finanţare identificate pentru obiectivele incluse, de aceea racordarea la planurile europene de dezvoltare a transporturilor şi la domeniile pentru care sunt oferite facilităţi de finanţare prin programe europene este crucială.

„Din această perspectivă, ar fi probabil utilă adaptarea cât mai urgentă a unei părţi cât mai importante a MPGT la noua abordare europeană privind infrastructura „verde”. Aceasta ar maximiza accesul la fonduri europene nerambursabile şi totodată ar crea o foarte bună oportunitate pentru ca administraţia publică centrală şi locală să emită obligaţiuni verzi care acum sunt din ce în ce mai căutate pe pieţele internaţionale de către investitorii instituţionali iar costul (dobânda) finanţării astfel obţinute este mai redus în raport cu cel al obligaţiunilor tradiţionale”, spune Leonardo Badea.

Continuarea: https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/10/05/viceguvernator-bnr-master-planul-general-de-transport-ar-trebui-adaptat-la-noua-abordare-europeana-privind-infrastructura-verde–585327

 

Comisia Europeană a aprobat, luni, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o garanţie pentru împrumuturi de până la aproximativ 19,3 milioane de euro în favoarea companiei aeriene de stat din România, Tarom, pentru a minimiza pierderile suferite în contexul pandemiei de COVID-19.

Potrivit CE, prin această măsură se urmăreşte despăgubirea companiei aeriene pentru pierderile cauzate în mod direct de pandemia de coronavirus şi de restricţiile de călătorie impuse de România şi de alte ţări de destinaţie pentru a limita răspândirea virusului în perioada cuprinsă între 16 martie 2020 şi 30 iunie 2020.

Practic, restricţiile au forţat Tarom să anuleze majoritatea zborurilor sale regulate şi a cauzat pierderi majore în ceea ce priveşte cifra de afaceri.

Sprijinul public va lua forma unei garanţii pentru împrumut (împrumuturi) de pe piaţă.

Comisia a evaluat măsura în temeiul articolului 107, alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care îi permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi (sub formă de scheme) anumite întreprinderi sau sectoare specifice pentru daune cauzate în mod direct de evenimente extraordinare precum pandemia de coronavirus.

„Comisia a constatat, în special, că măsura aplicată de România va compensa daunele direct legate de pandemia de coronavirus. O societate de audit extern independentă se va asigura că ajutorul nu depăşeşte valoarea prejudiciului suferit în perioada cuprinsă între 16 martie şi 30 iunie 2020. În urma auditului, orice sprijin public primit de TAROM în plus faţă de prejudiciul efectiv suferit va trebui returnat României. Prin urmare, riscul de supracompensare este exclus. De asemenea, Comisia a constatat că măsura este proporţională, deoarece compensaţia nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru acoperirea daunelor. Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura adoptată de România este în conformitate cu normele UE privind ajutorul de stat”, se arată într-un comunicat transmis, luni, MEDIAFAX.

Garanţia românească pentru împrumuturi este în valoare de 19,3 milioane de euro (aproximativ 94 de milioane de lei) şi este menită să despăgubească Tarom pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de coronavirus.

https://www.zfcorporate.ro/mediafax-ro/economic/comisia-europeana-a-aprobat-o-garantie-de-imprumuturi-pentru-tarom-19615749

 

05.10.2020

 

România a înregistrat în primul semestru din acest an un deficit de 968,2 milioane de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în scădere cu 11% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, când a totalizat 1,087 miliarde de euro, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES.

Pe relaţia cu Uniunea Europeană, România a consemnat un sold negativ de 1,74 miliarde de euro în primele şase luni ale anului, însă în comerţul cu ţările extracomunitare a fost pe un excedent de 781,4 milioane de euro.

Potrivit datelor MADR, în perioada ianuarie-iunie a.c., exporturile s-au majorat cu 12,4%, până la 3,42 de miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu 6,2%, însumând 4,391 miliarde de euro.

În primul semestru al acestui an au fost exportate 8,35 milioane de tone de produse agroalimentare, importurile totalizând 5,28 de milioane de tone.

În topul produselor agroalimentare exportate în ţările UE şi terţe, cele mai multe încasări au fost consemnate la porumb, circa 665,4 milioane de euro pentru 3,377 milioane de tone, urmat de grâu şi meslin, cu 507,63 milioane de euro (2,55 milioane tone) şi ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete, cu 384,87 milioane de euro pentru o cantitate de 22.165 tone.

În schimb, la importuri, carnea de porc proaspătă, refrigerată sau congelată continuă să ocupe prima poziţie, cu o valoare de 292,2 milioane de euro pentru 122.961 tone. De asemenea, în primele şase luni din acest an, s-au mai importat 858.020 tone de porumb (201,03 milioane de euro) şi 76.749 tone de produse de brutărie, patiseri şi biscuiţi, în valoare de 166,31 milioane de euro.

România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când soldul negativ s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro, conform datelor anunţate de Ministerului Agriculturii.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/10/04/romania-a-inregistrat-un-deficit-de-968-2-milioane-de-euro-in-comertul-cu-produse-agroalimentare-in-primul-semestru–584848