Revista presei

Marea Britanie vrea să creeze 10 porturi libere pentru a da un impuls economiei post-Brexit – Revista presei 10 – 11 februarie 2020

 

Port Constanța

11.02.2020

 

Marea Britanie intenţionează să anunţe locaţia a până la 10 porturi libere post-Brexit până la sfârşitul acestui an pentru ca acestea să-şi înceapă operaţiunile în 2021, a anunţat guvernul britanic, potrivit Euractiv.

În condiţiile în care Marea Britanie îşi dezvoltă propria strategie comercială pentru prima dată în decenii după ieşirea din UE, guvernul ţării a lansat o consultaţie pe 10 săptămâni privind planurile legate de zonele comerciale libere.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/marea-britanie-vrea-sa-creeze-10-porturi-libere-pentru-a-da-un-impuls-economiei-post-brexit-18824694

 

Numărul navigatorilor răpiți de pirați în Golful Guineea a crescut cu peste 50% în 2019, iar anul 2020 a debutat cu o escaladare a violenței, jafului armat și răpirilor, a anunțat Camera Internațională de Transport (ICS).

Criza din zonă se adâncește – pirații sunt tot mai îndrăzneți și iau tot mai mulți ostatici. Întrucât bandiții sunt tot mai violenți, în timpul atacurilor și al captivității se înregistrează decese în rândul navigatorilor și personalului militar.

În 2019, peste 90% din numărul cazurilor de răpire consemnate pe mările și oceanele lumii au avut loc în Golful Guineea. Marea majoritate a atacurilor au fost îndreptate împotriva transportului maritim din apele teritoriale nigeriene.

De-a lungul anilor, pirații nigerieni și-au schimbat tactica: au trecut de la jefuirea încărcăturii tancurilor petroliere la răpirea echipajelor în scopul încasării răscumpărării. Fenomenul a devenit o adevărată industrie.

Măsurile de securitate sunt destul de firave. Au fost instituite „zone de ancoraj sigure” în câteva porturi, dar forțele navale locale au o capacitate de acțiune redusă.

Spre comparație, apele Somaliei, în care pirații făceau legea în urmă cu șapte – opt ani, se află sub controlul forțelor navale de securitate internaționale. Acestea au reușit să descurajeze fenomenul pirateriei în Golful Aden și pe coasta Somaliei.

Deși Nigeria își îmbunătățește capacitatea de securitate maritimă prin programe precum Deep Blue Project, rezultate reale în combaterea pirateriei pe mare, capturarea și urmărirea penală a piraților se lasă așteptate.

Apel la sprijinul comunității internaționale

Camera Internațională de Transport face apel la comunitatea internațională să răspundă amenințărilor la viața și siguranța navigatorilor, sprijinind Nigeria să rezolve rapid această situație intolerabilă. ICS consideră că ar trebui acordată asistență practică și eficientă țărilor costiere din Golful Guineea pentru a-și îmbunătăți sistemul de securitate maritimă, pentru ca forțele navale din regiune să fie pregătite să răspundă la incidentele de piraterie.

Dar ceea ce nimeni nu vrea să recunoască deschis este faptul că zona Golfului Guineea a devenit un focar al pirateriei cu sprijinul autorităților din regiune. Acestea au tolerat fenomenul, n-au acționat la timp pentru a-l stârpi din fașă și, în continuare, nu iau cele mai eficiente măsuri. Acest comportament nu poate fi explicat decât prin fenomenul corupției. Dacă autoritățile ar vrea cu adevărat să stârpească flagelul pirateriei ar trebui să instituie un control riguros asupra tuturor ambarcațiunilor. Astfel, pirații nu ar mai putea lansa atacuri pe mare asupra navelor.

Nigeria – polul pirateriei pe mare

Potrivit Biroului Maritim Internațional, în anul 2019, pe mările și oceanele lumii au avut loc 162 de incidente de piraterie, cu 19,4% mai puține decât în 2018, când au fost consemnate 201 cazuri.

Raportul pe anul 2019 arată că 134 de navigatori au fost răpiți și luați ostateci în 19 incidente, creșterea numărului răpirilor fiind fără precedent.

Atacurile piraterești din zona de coastă a Nigeriei s-au redus de la 48 în 2018 la 35 în 2019, iar în apele Indoneziei, de la 36 la 25. În Peru, numărul atacurilor s-a diminuat de la 10 la 4.

Continentul african conduce în topul pirateriei pe mare cu 71 incidente, fiind urmat de Asia de Sud-Est cu 53 incidente, America de Sud cu 29 incidente, Asia de Est cu 5 cazuri și sub-continentul indian cu 4 cazuri.

Terorismul și disputele politice

Specialiștii din domeniul securității maritime atenționează că fenomenul pirateriei nu este singura sursă de risc major pentru shipping-ul internațional. Navigația se confruntă cu amenințările teroriste, alimentate de tensiunile politice din diferite zone ale lumii. Disputele politice și teritoriale dintre state constituie o altă sursă de risc pentru navigația comercială, așa cum s-a întâmplat, în 2019, în Golful Persic. În sfârșit, exodul maritim al populației care se refugiază din focarele de război, spre Europa, reprezintă o altă sursă de amenințare la adresa securității navigației.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-alarma-in-shipping-ul-international-numarul-marinarilor-rapiti-de-pirati-este-in-crestere-395464?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Autoritatea Navală Română doreşte să achiziţioneze o şalupă de inspecţie şi control (corp PAFS), în valoare estimată de 1.571.429 lei. Noua achiziţie va fi livrată la Căpitănia Zonală Drobeta Turnu Severin.

Ofertele de participare pot fi depuse până pe data de 16.03.2020, ora 15:00, acestea urmând să fie deschise în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră. Oferta trebuie sa fie valabilă până la 16.07.2020. Numărul de zile până la care se pot solicita clarificări înainte de data limita de depunere a ofertelor/candidaturilor – 19 zile. Autoritatea contractantă va răspunde în mod clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificări înainte de data limită de depunere a ofertelor/candidaturilor în a 11-a zi.

Produsul pe care autoritatea contractantă doreşte să îl achiziţioneze constă într-o şalupă de patrulare şi inspecţie cu toate echipamentele, sistemele, aparatura, dotările şi accesoriile prevăzute în specificaţia tehnică, pe care contractantul se obligă să le furnizeze autorităţii contractante. Toate componentele care intră în alcătuirea completului vor fi noi, fără a fi utilizate anterior şi fără să fi avut alt proprietar anterior. Pentru Căpitănia Zonală Drobeta Turnu Severin este necesară achiziţionarea acestei şalupe de inspecţie şi control care să înlocuiască o şalupă cu durata normală de funcţionare îndeplinită, care va fi scoasă din funcţiune.

Şalupa de patrulare şi inspecţie care face obiectul acestei achiziţii va eficientiza activitatea de inspecţie şi control prin asigurarea unui timp de reacţie mai scurt în caz de intervenţii, reducerea cheltuielilor cu reparaţiile şalupelor vechi şi va contribui la creşterea siguranţei navigaţiei pe Dunăre.

Responsabili de atribuirea contractului Persoanele ce deţin funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante în ceea ce priveşte organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de atribuire sunt următoarele: Dumitrache Cosmin Laurenţiu – director general, Calboreanu Tiberiu Constantin – director general adjunct, Zanfir Laurenţiu – director Direcţia Inspecţii Siguranţă şi Securitate Navală, Calintaru Cristina – director Directia Economica, Ghiba Mihai Gheorghe – director C. Z. Drobeta Turnu Severin, Halinga Gheorghe – şef Serviciu Siguranţa Navigaţiei C. Z. Drobeta Turnu Severin, Baloşin Ionel – Serviciul Siguranţa Navigaţiei C. Z. Drobeta Turnu Severin, Merecioni Alice Mirela – Compartiment Tehnic C. Z. Drobeta Turnu Severin, Popa Tiberius – Serviciul Financiar Contabilitate şi Administrativ C. Z. Drobeta Turnu Severin, Muşat Raluca – Alina – şef Serviciu Investiţii Achiziţii Publice, Glodeanu Aura – Serviciul Investiţii Achiziţii Publice, Artenie Tatiana-Silvia – Serviciul Investiţii Achiziţii Publice, Dobre Georgiana – Serviciul Investiţii Achiziţii Publice, Papp Roxana – şef Serviciu Financiar Contabilitate Bugete Tarife, Ursache Gilda-Veronica – şef Birou Contabilitate, Vasilescu Naiden Gabriela-Andreea – şef Birou Juridic si Contencios, Tăbăcaru Daniela – Birou Juridic şi Contencios, Crăciunescu Corin – Biroul Juridic şi Contencios.

Condiţii pentru ofertanţi Ofertanţii vor prezenta lista principalelor livrări de produse efectuate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, a datelor şi a beneficiarilor publici sau privaţi. Ofertantul trebuie să demonstreze că a livrat în ultimii 3 ani produse similare cu cele supuse procedurii de atribuire la nivelul unuia sau mai multor contracte.

Este vorba despre şalupe fluviale şi maritime folosite pentru transport materiale sau persoane, operaţiuni de manevre prin împingere sau remorcaje in porturi, salvare sau alte servicii. Ultimii 3 ani se calculează prin raportare la termenul limită pentru depunerea ofertelor cu aplicarea corespunzătoare a Instrucţiunii ANAP nr. 2/2017 (art.13). Se vor lua în considerare numai produsele livrate în acest interval pentru care se poate face dovada recepţionării.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/autoritatea-navala-romana-va-dota-capitania-zonala-drobeta-turnu-severin-cu-o-salupa-de-inspectie-si-control-document-711955.html?print

 

10.02.2020

 

Nava de croazieră „World Dream”, cu aproximativ 3.600 de persoane la bord, este în carantină, în portul Hong Kong. Vasul a sosit din Kaohsiung, Taiwan, în dimineața zilei de 5 februarie, cu aproximativ 1.800 de pasageri și 1.800 de membri ai echipajului. Toți oamenii de la bord sunt sub carantină, fiindu-le interzis să părăsească nava. Peste 30 de membri ai echipajului au raportat că sunt bolnavi, trei dintre ei care prezintă simptome de coronavirus au fost deja spitalizați. Aproximativ 90% dintre pasageri sunt rezidenți din Hong Kong, restul fiind din alte țări, cu excepția Chinei.
x x x
Economia Thailandei suportă consecințele epidemiei de coronavirius din China. Nu doar sectorul turistic este afectat. Exporturile thailandeze în China, în special cele de produse agricole perisabile, au fost stopate. Mărfurile de export s-au acumulat în porturi. Exportul de produse manufacturate este, de asemenea, în scădere. Declinul importului chinez din Thailanda obligă companiile thailandeze să caute alternative.
x x x
Companiile de navigație japoneze au început să evite porturile chineze. Sectorul cel mai puțin afectat este transportul mărfurilor vrac. Echipajele navelor care intră în porturile din China sunt sub stres. Armatorii și firmele de crewing refuză să angajeze marinari chinezi sau să reînnoiască contractele care expiră.
x x x
Tancul de produse chimice „Awasan Pioneer”, încărcat cu sodă caustică, și-a întrerupt călătoria spre Kendawangan, Kalimantan. Pe 2 februarie 2020, nava a primit ordin să ancoreze în radă la Pontianak, în vestul Kalimantanului și a fost pusă în carantină. 7 dintre cei 22 membri ai echipajului prezentau simptome asemănătoare coronavirusului: febră, slăbiciune, tuse și dureri în gât. Vasul venise din portul Shunan, Japonia.
x x x
Numărul navelor care intră în porturile chineze importante a scăzut cu 20%, începând cu data de 20 ianuarie, din cauza focarului de coronavirus. Experții din domeniul shipping-ului apreciază că, în anul 2020, volumul total al containerelor transportate pe mările și oceanele lumii se va reduce cu aproximativ 6 milioane de containere, respectiv 0,7%, din cauza acestei crize. Traficul de containere din porturile Chinei s-a redus cu aproximativ 23% în ultimele trei săptămâni. Macaragii din terminalele portuare, oficialii vamali și șoferii de camioane stau acasă, de teama epidemiei.
Brokerii din China au declarat că se înregistrează o scădere rapidă a angajărilor de nave portcontainer, tancuri și bulk-carriere, tendință care s-ar putea prelungi până în luna martie.
Virusul a afectat, de asemenea, lucrările din șantierele navale chineze, unde zeci de nave oceanice sunt în curs de reparații sau modernizare.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-coronavirusul-afecteaza-grav-shipping-ul-international-395263

 

Operatorul portuar Socep a contractat de la BRD Groupe Société Générale un credit de 13,01 milioane euro care acoperă cea mai mare parte a fazei 1 a proiectului terminalului de cereale. Socep Constanța (SOCP) accesează resurse din sistemul bancar românesc pentru proiectele sale de dezvoltare. Societatea a semnat cu BRD Groupe Société Générale (BRD) pentru un credit de investiții în valoare de 13,01 milioane lei, care este destinat finanțării a 70% din valoarea proiectului terminal operare cerale – Faza 1. Conform ultimei raportări trmestriale, la data de 30 septembrie, compania avea datorii totale de 30,62 milioane lei, reduse cu 18,50% față de cele de 37,57 milioane lei de la 1 ianuarie 2019. Creditorul BRD a raportat cu o zi înainte că a obținut în 2019 un profit net de 1,5 miliarde lei, în scădere față de exercițiul financiar precedent și în contextul în care a plătit 75 milioane lei taxă pe activele bancare.

Socep a procesat în primele 3 trimestre ale anului trecut un trafic portuar total de 2,31 milioane tone, cu 2,07% mai mare decât cel din perioada similară a anului 2018. Impactul asupra afacerilor a fost, însă, mai mare din punct de vedere valoric. Astfel, venituri totale au crescut cu 6,85%, la 57,66 milioane lei, de la 53,96 milioane lei. Socep a obținut un profit net din exploatare de 13,11 milioane lei, cu 34,46% mai mare decât cel de 9,75 milioane lei din primele 9 luni diin 2018. Dinamica a fost chiar mai accelerată, +171,60%, la nivelul rezultatului net, care a fost de 21,81 milioane lei, față de 8,04 milioane lei în perioada similară din 2018. Este o mișcare favorizată de existența unor venituri financiare de 10,73 milioane lei. La S1, câștigul net era de 17,38 milioane lei.

Socep a fuzionat la sfârșitul anului trecut cu societatea Casa de Expediții Phoenix, operațiune bne prmită de piață, având în vedere că prețul a avut o creștere robustă în piață. Activele totale ale Socep erau, la data de 30 septembrie, de 212,76 milioane lei, cu 7,51% peste cele de 197,89 milioane lei de la 1 ianuarie 2019. Socep Constanța este controlată frații Nicolae și Ion Dușu prin grupul DD și Celco Constanța și la ultimul preț de închidere de la BVB, de 0,4880 lei/acțiune, are o capitalizare de piață de 167,59 milioane lei (35,17 milioane euro).

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/piata-de-capital/socep-constanta-imprumuta-de-la-brd-13-milioane-euro-pentru-finantarea-proiectului-terminalului-de-cereale-19258754

 

O analiza a companiei de cercetare Alphaliner privind transportul maritim evidentiaza ca prelungirea vacantei de Anul Nou decisa de guvernul chinez pentru a limita epidemia de coronavirus va reduce cu sase milioane de TEU traficul de containere in porturile chineze, in primul trimestru din 2020, afectand astfel toate porturile conectate Chinei si provocand o pierdere a productivitatii globale de 0,7%. Aceasta estimare, inca provizorie, se bazeaza pe colectarea datelor de trafic din principalele porturi chineze, care au suferit o scadere a fluxului de containere de 20% fata de anul trecut. Pentru urmatoarele saptamani este dificil de facut o predictie, deoarece totul depinde de evolutia epidemiei. In orice caz, o recuperare instantanee nu poate avea loc, arata TrasportoEuropa. Coronavirusul afecteaza mai ales transportul maritim dintre China si Europa, in scadere din cauza inchiderii mai multor fabrici chineze, in vreme ce fluxul de marfa dintre China si America de Nord pare mai stabil.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/14635-coronavirusul-reduce-cu-sase-milioane-de-teu-traficul-de-containere-in-porturile-chineze.html

 

Umex SA a solicitat de la Agenția pentru Protecția Mediului Constanța emiterea acordului de mediu pentru un proiect care vizează ridicarea unei magazii pentru mărfuri în vrac la Dana 44 a Portului Constanța.

Agenția pentru Protecția Mediului Constanța a anunțat publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Construire magazie pentru mărfuri în vrac la Dana 44 și organizarea executării lucrărilor – investitor Umex SA”, amplasat în incinta Port Constanța, Dana 44, județul Constanța. Informațiile privind proiectul propus/memoriul de prezentare pot fi consultate la sediul autorității competente pentru protecția mediului, strada Unirii nr. 23, și la sediu CN APMC – pentru Umex SA, cu sediul în Portul Constanța – Gara Maritimă, în zilele de luni-vineri, între orele 9.00 și 13.00. Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul autorității competente pentru protecția mediului Constanța.

Umex SA, în datele Registrului Comerțului

Înființată în anul 1991, Umex SA are sediul în municipiul Constanța, incinta Port nou-Dana 44. Capitalul social subscris de 1466780 lei, integral vărsat, este compus din 586.712 acțiuni nominative. Valoarea unei acțiuni este de 2,5 lei. Acționari persoane fizice sunt: Sarkis Sarkis, cu 30,3841% din capitalul social, Laoun Youssef, cu 30,3157% din capitalul social, El Khalil Jihad, cu 30,3157% din capitalul social, alți acționari (5 acționari), cu 8,9845% din capitalul social.

Persoane împuternicite ale companiei care se ocupă de manipulări sunt: Khalil Ibrahim – președinte consiliu de administrație, Cobâlă Maryo – membru în CA, Stoica Răzvan-Laurențiu – membru în CA. Cenzorii companiei sunt: BDO Audit SRL, reprezentat prin Tudor Mircea.

În anul fiscal 2016, compania cu 253 de salariați a declarat un profit de 5.555.309 lei și o cifră de afaceri de 38.670.085 lei. Se asemenea, în anul fiscal 2017, firma a avut 238 de salariați, a declarat un profit de 3.949.265 lei și o cifră de afaceri de 39.687.434 lei. Situația financiară pe anul 2018 arată astfel: un profit de 1.704.551 lei, un număr de 249 de salariați, o cifră de afaceri de 44.288.180 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/imobiliare/magazie-pentru-marfuri-in-vrac-la-dana-44-a-portului-constanta-infiintata-de-umex-sa-a-fost-solicitat-acord-de-mediu-711860.html?print

 

Portul şi faleza din Tulcea vor fi reabilitate şi modernizate de filiala din România a unei companii germane. Contractul se ridică la aproximativ 34 milioane de euro, iar 75% din bani vin din fonduri europene.

Consiliul Judeţean Tulcea a semnat contractul pentru reabilitarea portului şi falezei din oraş, după ce licitaţia publică a fost câştigată de societatea Max Boegl România, parte a grupului german Max Boegl.

Contractul pentru asistenţa tehnică şi execuţia modernizării Portului Tulcea are o valoare de 134 mil. lei, iar proiectul ar trebui finalizat până la finalul anului 2022.
https://www.zfcorporate.ro/business-construct/portul-si-faleza-din-tulcea-vor-fi-modernizate-cu-34-mil-euro-de-o-companie-germana-18812586

 

Economie

10.02.2020

 

Grupul agroindustrial Sodrugestvo, cu sediul în Luxemburg, își dezvoltă afacerile din estul Europei și vrea să devină un puternic lider regional în procesarea soia, cu ajutorul unui împrumut contractat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în valoare de 90 de milioane de dolari.

Cea mai mare parte din această sumă, aproximativ 80 de milioane de dolari, ar urma să fie utilizată pentru achiziționarea unei fabrici de prelucrare a semințelor agricole din Izmir, Turcia.

Sodrugestvo intenționează să îmbunătățească performanțele instalațiilor sale din Turcia, astfel încât să devină lider în domeniul procesării soia, în țară și în regiunea mediteraneană.

10 milioane de dolari vor fi folosiți pentru a stimula rețeaua de furnizori agricoli din estul Europei.

Sodrugestvo Group, procesator de produse agricole și comerciant, deține cel mai mare complex de prelucrare a soia din Europa și se află printre primii 20 de procesatori de soia din lume. Are filiale în Polonia, Rusia, Serbia, Turcia, Belarus, Brazilia, Paraguay și Ucraina.

Turcia este cel mai mare importator de boabe de soia din România, în perioada iulie – noiembrie 2019, și al doilea cumpărător, după Rusia, în anul comercial 2018/2019. Este, de asemenea, principalul importator de boabe de soia din Uniunea Europeană, acoperind 55,5% din cantitățile livrate de țările membre în statele extra-UE (în perioada 1 iulie 2019 – 26 ianuarie 2020).

Un împrumut BERD va ajuta Turcia să devină cel mai mare procesator de soia din estul Europei. Turcia este principal importator de boabe de soia din România

 

11.02.2020

 

În anul 2019, România a exportat mărfuri în valoare de 69.002,8 milioane de euro, cu 1,9% mai mult decât în anul precedent, și a făcut importuri de 86.283,5 milioane de euro, în creștere cu 4,2%, comparativ cu anul 2018.
x x x
Deficitul balanței comerciale în anul 2019 a fost de 17.280,7 milioane de euro, mai mare cu 2.164,2 milioane de euro decât cel înregistrat în anul 2018.
x x x
În anul 2019, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor au fost deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (47,2% la export și 37,2% la import) și alte produse manufacturate (31,7% la export și respectiv 30,4% la import).
x x x
În anul 2019 față de anul precedent, numărul sacrificărilor de animale s-a redus cu 9,0% la bovine. În schimb a crescut cu 36,4% la ovine și caprine, cu 4,3% la păsări și cu 4,1% la porcine. Pe de altă parte, greutatea în carcasă a animalelor sacrificate a crescut cu 72,8% la ovine, cu 9,4% la bovine, cu 9,3% la păsări și cu 3,6% la porcine.
x x x
Cotațiile barilului de petrol sunt în scădere. Pe data de 10 februarie 2020, la ora 1,40 pe contractele futures, bursa din Londra a afișat o cotație de 54,17 dolari pe baril, cu 0,30 dolari, respectiv 0,55% mai mică decât la începutul zilei de tranzacționare.
x x x
În data de 10 februarie 2020, la ora 13,50 în top 10 al celor mai tranzacționate companii de pe piața de capital, primul loc era ocupat de Med Life. Se înregistraseră până în acel moment 25 tranzacții, în volum 24.272 acțiuni, în valoare de 949.156,40 lei. Prețul pe acțiune era de 39,2000 lei, mai mare cu 1,29% față de momentul deschiderii zilei de tranzacționare. În clasament urmau: Fondul Proprietatea, SNGN Romgaz, OMV Petrom, Digi Communications, BRD – Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, Societatea Energetică Electrica, SIF Banat Crișana și Nuclearelectrica.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-pulsul-economiei-395468?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Eşec pentru programul guvernamental de încurajare a transportului de marfă pe calea ferată. Administraţia Fondului pentru Mediu nu a efectuat nicio plată în cadrul programului RO-LA în care era înscris doar operatorul naţional CFR Marfă.

„Sesiunea pentru depunerea cererilor de finanţare în cadrul Programului privind transporturile de tip RO-LA a fost organizată în perioada 15 mai – 8 iunie 2018, sesiune în care a fost depusă o singură cerere de finanţare, de către Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR MARFĂ SA”, îi răspunde ministrul Mediului Costel Alexe deputatului PNL de Constanţa Robert Boroianu. Ministrul Mediului precizează că cererea CFR Marfă a fost aprobată în data de 6 iulie 2018, fiind încheiat apoi pe 23 iulie 2018 un contract de finanţare nerambursabilă în valoare de 14 milioane de lei. „La data de 22.07.2019 durata contractului menţionat a expirat, fără a fi înregistrate plăţi în cadrul acestuia”, continuă Costel Alexe.

El mai spune că în, prezent, în cadrul programului nu există proiecte în derulare sau sesiuni deschise. ECONOMICA.NET a mai relatat despre programul RO-LA în vara anului 2018, când a avut loc un transport pe relaţia Dorneşti-Giurgiu Nord Fr.- Russe. „Transportul s-a efectuat în tren complet, la întreaga capacitate, respectiv 20 de camioane au fost încărcate în cele 20 de vagoane specializatate ale trenului”, au explicat pentru Economica.net reprezentanţii CFR Marfă.

Aceştia erau atunci optimişti şi estimau că CFR Marfă poate transporta 4.000 de camioane pe an cu fondurile de 14 milioane de lei puse la dispoziţie în acea sesiunea de finanţare a programului. CFR Marfă deţinea 160 de vagoane specializate pentru transportul TIR-urilor pe calea ferată şi era singurul operator feroviar de marfă din Romania care avea în proprietate astfel de vagoane, realizand în perioada 2002-2006 transporturi de acest fel pe relaţia Wels (Austria) – Glogovaţ (Arad).

https://www.economica.net/cfr-marfa-nu-a-primit-niciun-leu-de-la-mediu-pentru-transportul-tirurilor-pe-calea-ferata_179719.html

 

Guvernul condus de Ludovic Orban a adoptat, în ultima şedinţă dinainte de a fi demis prin moţiune de cenzură, o Ordonanţă de Urgenţă care-și propune să descurajeze contestațiile la licitații.

Premierul demis și desemnat, Ludovic Orban, a anunţat duminică seara într-o emisiune la B1 TV că funcţionarii publici care nu respectă termenele de verificare a documentaţiilor de achiziţii publice pot fi sancţionaţi.

Printre măsurile prevăzute de noul act normativ se află avizarea tacită a documentaţiei de licitaţie, dacă Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice nu răspunde în termen de 15 zile solicitărilor, introducerea unor garanţii din partea firmelor care contestă procedurile de achiziţie publică, înfiinţarea unor completuri specializate la nivelul curţilor de apel, dar şi sancţiuni pentru funcţionarii sau magistraţii care tergiversează procedurile.

Ludovic Orban vrea să ”inhibe” contestațiile la licitații

„Am adoptat o ordonanţă de urgenţă privitoare la simplificarea licitaţiilor, în care sunt mai multe etape: pregătirea documentaţiei reglementată, controlul ex-ante, care este exercitat de Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice, pe care l-am limitat la 15 zile, iar în cazul în care în 15 zile nu este aprobată documentaţia sau nu sunt transmise observaţiile la documentaţii, practic se consideră documentaţia de licitaţie aprobată. Am stabilit termene limită privitoare la derularea procedurilor efective de licitaţie până la adjudecare, 20 de zile pe proceduri de licitaţie pe proiecte simple şi maximum 60 de zile proceduri de licitaţii în proiecte complexe. Am introdus (o procedură – n.red.)să inhibăm contestaţiile, adică obligaţia de a depune o sumă de bani, iar, dacă ai pierdut contestaţia, pierzi banii. Nu îţi baţi tu joc de proiectele României contestând la nesfârşit fără niciun fel de motiv, numai că vrei tu să conteşti. De asemenea, am introdus înfiinţarea completelor specializate la nivelul curţilor de apel. De asemenea, am introdus sancţiuni pentru funcţionarii implicaţi în procedurile de licitaţii în cazul nerespectării termenelor şi inclusiv sancţiuni pentru magistraţi, de la avertisment până la alte sancţiuni”, a declarat Orban.

Guvernul a dat o Ordonanță de Urgență pentru a descuraja contestațiile la licitații

 

Calea ferata a Serbiei, care in multe locuri este ramasa de pe vremea fostei Iugoslavii, are nevoie de investitii pentru modernizare, mai ales ca Balcanii sunt traversati in intregime de coridorul X Pan-European, o linie ce vine dinspre Salzburg si Budapesta, prin Belgrad, si se ramifica spre Bulgaria si Grecia.

Pentru ca acest coridor sa atinga standarde europene, guvernul de la Belgrad a planificat o investitie de 14 miliarde de euro, pana in 2025. Vor fi implicate aici caile ferate rusesti, pe de o parte, si grupurile feroviare din China, pe cealalta. In prim plan sunt lucrarile de modernizare a unei portiuni de peste 200 km lungime care face legatura intre Valjevo (centrul Serbiei) si granita cu Muntenegru. Aceasta sectiune face parte din ruta care leaga Belgrad cu portul Bar. Aici, 57,5 milioane de euro vor fi investiti de guvernul sarb, impreuna cu 172,5 de milioane de euro proveniti dintr-un imprumut sustinut de caile ferate ruse, in cadrul unui acord de cooperare semnat in octombrie 2019. Programul de investitii aprobat de autoritatile sarbe include si modernizarea sectiunii coridorului X de la Belgrad la Nis, cu ramificare spre Bulgaria si Skopje, capitala Republicii Macedonia.

Capitalul chinez intra in joc in adaptarea unei alte sectiuni a coridorului, cea care leaga punctul de frontiera maghiar Kelebia, prin orasul sarb Subotica, cu importantul nod feroviar si industrial din Novi Sad. Sunt implicate aici China Railway International Group si China Communications Construction Company, ca parte a unui program de 943 de milioane de euro, cu finantarea Exim Bank China.

Traficul dintre Ungaria si Novi Sad va fi radical modernizat. Din martie, tronsonul va fi inchis pentru aproape trei ani, pentru lucrari de constructie.

De asemenea, este prevazuta si construirea unui nou terminal intermodal in Batajnica, un nod feroviar din nord-vestul Belgradului.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/14639-rusia-si-china-fac-investitii-in-caile-ferate-sarbe.html