Revista presei

Lista marilor investiții prioritare: 160 de proiecte, în valoare de peste 216 miliarde de lei – Revista presei 05 – 07 august 2020

 

  • Port Constanța

07.08.2020

 

Ministerul Finanțelor a întocmit lista proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate, în baza datelor transmise de către 9 ministere, potrivit unui memorandum care ar urma să fie discutat vineri în Guvern. Cele 9 ministere au transmis informații legate de 160 de proiecte de investiții prioritare, cu o valoare actualizată de 216,26 miliarde lei și un rest de finanțat pentru finalizarea acestora de 146,85 miliarde lei. Vezi lista cu marile investiții care ar trebui finalizate în următorii ani.

Lista cuprinde proiectele, cu valoarea lor estimată, stadiul în care se află, anul în care ar urma să fie finalizate și indicatorii de eficiență economică.

Lista cu marile investiții
Din cele 160 proiecte de investiții publice aflate în curs de implementare, 46 de proiecte au un stadiu fizic de 0%.

Dintre acestea, 17 proiecte sunt proiecte noi, o parte fiind introduse în Programul de Investiții Publice (PIP) pentru anul 2020, iar celelalte urmează să fie introduse în PIP în anul 2021.

Alte 143 proiecte sunt proiecte în continuare, din care 47 proiecte au stadiul fizic 100%, respectiv lucrările de execuție sunt finalizate, iar 96 proiecte sunt în implementare.

Ministerul Transporturilor se află pe primul loc cu 130 proiecte, cu o valoare actualizată totală de 197.087.910 mii lei și un rest de finanțat până la finalizarea acestora de 130.891.914 mii lei.

Printre cele mai scumpe proiecte de la transporturi sunt Autostrada Sibiu-Pitești (18,5 miliarde lei) și reabilitarea liniei de cale ferată Curtici-Simeria (10,9 mld lei).

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor gestionează un număr de 11 proiecte, cu o valoare actualizată totală de 6.604.355 mii lei și un rest de finanțat până la finalizarea acestora de 5.397.877 mii lei, din care un proiect are stadiul fizic de 100%, iar sumele alocate acestuia pentru anul 2020 sunt necesare finalizării procesului de expropriere.

Unul dintre proiectele cele mai importante de la mediu este reducerea eroziunii costiere faza II, în valoare de peste 3,4 miliarde lei.

Ministerul Sănătății gestionează un număr de 6 proiecte, cu o valoare actualizată totală de 8.714.863 mii lei și un rest de finanțat până la finalizarea acestora de 8.707.361 mii lei, din care 4 proiecte sunt proiecte noi și 2 proiecte în implementare.

La sănătate, printre cele mai importante proiecte sunt spitalele regionale Craiova, Cluj și Iasi, fiecare în valoare de peste 2 miliarde de lei.

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației gestionează un număr de 7 proiecte, cu o valoare actualizată totală de 1.387.609 mii lei și un rest de finanțat până la finalizarea acestora de 966.425 mii lei, din care 1 proiect nou și 6 proiecte în implementare.

De la ministerul lucrărilor publice ar fi de amintit stadioanele, precum Arcul de Triumf, Giulești etc sau Cazinoul din Constanța.

La polul opus se situează Ministerul Justiției cu 2 proiecte și Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Apărării Naționale și Serviciul de Protecție și Pază, care derulează fiecare câte un proiect de investiții publice semnificativ.

https://economie.hotnews.ro/stiri-companii-24216071-document-lista-marilor-investitii-prioritare-160-proiecte-valoare-peste-216-miliarde-lei.htm

 

CN APM Constanța achiziționează de sistem de supraveghere video.
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța organizează licitație publică pentru achiziționare unui sistem de supraveghere video pentru clădirile Antrepozite Constanța Sud.
Descrierea contractului Furnizarea unui ,,sistem de supraveghere video cladiri Antrepozite Constanta Sud”, conform cerintelor caietului de sarcini nr. 30253/31.07.2020, durata contractului: 6 luni.

Valoarea estimată a contractului este 60.000 lei.

Executantul va respecta intocmai si integral cerintele Caietului de sarcini. Oferta financiara se va prezenta in lei, conf. cerintelor caietului de sarcini atasat prezentuIui anunt, pretul ramanand ferm pe toata perioada contractului. Produsele se vor livra la sediul beneficiarului din Constanta, CN Administrația Porturilor Maritime SA. Transportul produselor la sediul beneficiarului intra in sarcina ofertantului. Perioada de garantie pentru produse este de minim 24 luni de la efectuarea receptiei.Entitatea contractanta se obliga sa platesca pretul produselor receptionate. catre furnizor, in termen de maxim 30 zile de la data emiterii facturii fiscale si a tuturor documentelor justificative. Contractantul este responsabil pentru livrarea in termenul agreat al produselor si se considera ca a luat in considerare toate dificultatile pe care le-ar putea intampina in acest sens si nu va invova nici un motiv de intarziere sau costuri suplimentare. Receptia produselor se va efectua pe baza de proces verbal semnat de fumizor si entitatea contractanta.Propunerea tehnica se va prezenta in limba romana.Caracteristicile caietului de sarcini reprezinta cerintele minime pentru produsuI ofertat. Perioada de valabilitate a ofertelor: minim 90 zile.

Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 11.08.2020, ora 23:30.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-constanta-organizeaza-licitatie-publica-pentru-achizitia-unui-sistem-de-supraveghere-video-document-725895.html

 

Doi candidați se bat pentru contractul de livrare a două nave maritime de patrulare scos la licitație de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) și estimat la aproape 130 de milioane de lei. Cei doi competitori sunt olandezii de la Damen, cu activități de producție și în România, și turcii de la Med Marine.

Termenul de livrare a celor două nave maritime de patrulare în vederea dotării Poliției de Frontieră este de 24 luni de la semnarea contractului. „IGPF intenţionează să încheie un contract de achiziţie publică de produse ce presupune furnizarea de nave maritime de patrulare, în vederea suplimentării flotei IGPF, ce va permite desfășurarea misiunilor specifice de supraveghere și securizare a frontierei, în special a celei care este frontiera externă a Uniunii Europene, în vederea combaterii migraţiei ilegale, traficului de persoane şi a altor riscuri cu impact asupra securităţii”, se arată în anunțul publicat în platforma de achiziții publice SEAP. Procedura de achiziție este una de tip dialog competitiv. Prima etapă a acesteia presupune: – depunerea solicitărilor de participare, perioada de contestație pe documentația de atribuire si perioada de solicitare a eventualelor clarificări din partea operatorilor economici; – depunerea candidaturilor; – evaluarea candidaturilor și a documentelor justificative actualizate prin care se demonstrează îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare și selecție, în conformitate cu informațiile cuprinse în DUAE; – selecția candidaților care vor participa la etapa a II-a de dialog competitiv.

A doua etapă a procedurii include dialogul – 30 zile calendaristice. Dialogul se organizeaza în doua runde succesive. Nu vor fi candidați respinși în urma rundelor de dialog. – Etapa dialogului cu candidaţii selectaţi se organizeaza în vederea identificării soluţiei/soluţiilor apte să răspundă necesităţilor autorităţii contractante şi pe baza căreia/cărora se vor depune ofertele finale. – Candidații selectați sunt invitați să participe la a doua etapă a dialogului competitiv și vor depune propunerea tehnică inițială, la adresa și până la data și ora-limită ce va fi stabilită în invitația de participare la etapa a doua, pe baza căreia se va derula dialogul cu aceștia. A treia etapă a procedurii: Depunerea ofertelor finale – 15 zile calendaristice; Evaluarea ofertelor depuse: – 30 zile calendaristice; Perioada de depunere a contestațiilor: 10 zile calendaristice; Încheierea contractului – 15 zile calendaristice; Timpul total estimat al procedurii: 130 zile calendaristice.

https://www.economica.net/politia-de-frontiera-nave-maritime-damen-med-marine_188414.html

 

05.08.2020

 

Agenția pentru Protecția Mediului Constanța anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru un proeict depus la instituție de către Compania Națională Adminsitrația Porturilor Maritime Constanța.
Este vorba de proiectul „Drum Poarta 7-Poarta 9, îmbrăcăminte cu asfalt și organizare de șantier”, propus a fi amplasat în municipiul Constanța, Incinta Port Constanța-drum P7-P8, județul Constanța.
Informaţiile privind proiectul propus/memoriul de prezentare pot fi consultate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mun. Constanta, str. Unirii nr. 23 şi la C.N. Administrația Porturilor Maritime.
Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului Constanta.
Nu este prima oară când APM Constanța solicită aviz de mediu pentru efectuarea de lucrări pe drumul menționat mai sus.
În 2018, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa solicita de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa aviz de mediu pentru realizarea proiectului „Reabilitare drum Poarta 7 – Poarta 9, îmbrăcăminte cu asfalt şi organizare de şantier“.
Amplasamentul drumului ce urma a fi realizat se afla în incinta Portului Constanţa. Lucrările s-au realizat pe drumul de acces al vehiculelor dintre Poarta 7 şi Poarta 9, zonă în care terenul este în administrarea CN APM SA Constanţa, şi au constat în modernizarea acestuia prin realizarea unui sistem rutier nerigid, prin intervenţia asupra stratului de bază şi racordarea cu celelalte drumuri cu care se intersectează. Modernizarea drumului de acces al vehiculelor între Poarta 7 şi Poarta 9, drum industrial de incintă de interes naţional din cadrul Portului Constanţa, venea în întâmpinarea necesităţii autorităţii contractante de a avea trasee civilizate pe care se poate desfăşura traficul auto.
Înainte de intervenția din 2018, drumul în cauză era realizat din piatră spartă, are o lungime de 3.448,00 m şi era amplasat în incinta Portului Constanţa, făcând legătura între Poarta 7 şi Poarta 9. Acesta eraîmpărţit pe 3 tronsoane:
– tronson I – cu lăţimea de 4.00 m între Km 0+000 ÷ 0+860 (Poarta 7 – Bretea Poarta 8);
– tronson II – cu lăţimea de 7.00 m între Km 0+860 ÷ 2+000 (Bretea Poarta 8 – Trecere la nivel CF);
– tronson III – cu lăţimea de 7.00 m între Km 2+000 ÷ 3+448 (Trecere la nivel CF – Poarta 9);

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/compania-nationala-adminsitratia-porturilor-maritime-constanta-reabiliteaza-drumul-dintre-poarta-7-si-poarta-9-725719.html

 

Uniunea Europeană are un proiect ambițios: vrea ca până în anul 2050 să devină primul bloc din lume neutru din punct de vedere climatic. În acest scop vor fi realizate investiții semnificative, susținute de comunitatea europeană, sectoarele publice naționale și sectorul privat. Se estimează că volumul total de investiții va fi de minimum o mie de miliarde de euro.

Industria portuară europeană s-a înscris pe această direcție în urmă cu trei – patru ani. Astăzi nu doar se vorbește despre porturile verzi, ecologice, prietenoase față de mediu, dar există și proiecte puse în practică.

La rândul ei, industria portuară românească are obligația să pună în practică proiectul european. Pentru a afla ce preocupări are statul român în această privință, pe data de 1 iulie 2020, i-am adresat Ministerului Transporturilor următoarele întrebări:

1. Ce strategie are Ministerul Transporturilor privind transformarea portului Constanța și a celorlalte porturi românești în „porturi verzi” din punct de vedere energetic?
2. Intenționează Ministerul Transporturilor să reia proiectul privind construcția centralelor eoliene în portul Constanța?

Pe data de 4 august, Ministerul Transporturilor mi-a transmis următorul răspuns: Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța va demara, în cursul acestui an, procedurile pentru actualizarea și revizuirea master planului portului Constanța, din care va rezulta o strategie de dezvoltare în domeniul producerii de energii alternative, prietenoase cu mediul, conformă cu noile directive ale Uniunii Europene. Strategia va include un set de proiecte care vor contribui la implementarea politicii verzi a Comisiei Europene, privind dezvoltarea sustenabilă, combustibilii alternativi și alte surse de energie verde, reducerea emisiilor de CO2, energia fotovoltaică.

În plus, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța reanalizează oportunitatea construcției de centrale eoliene în portul Constanța.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-atentie-porturi-master-planul-portului-constanta-va-fi-revizuit-408582?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Ap-Moller Maersk a lansat Maersk Flow, o platformă digitală pentru managementul lanțului de aprovizionare.

Această platformă consolidează poziția companiei ca integrator global pentru logistica containerelor și ajută clienții mici și mijlocii să își conecteze și simplifice supply chainul, de la poarta fabricii până la clientul final.
Soluția facilitează transparența în procesele critice de pe lanțul logistic și oferă siguranța că fluxul de bunuri și documente este executat conform planificării.
De asemenea, reduce munca manuală și greșelile costisitoare și furnizează rapoarte curente și istorice pentru îmbunătățirea lanțului logistic. Multe dintre aceste companii mici și mijlocii încă gestionează complexitatea lanțului logistic cu ajutorul foilor de calcul, email și telefoane, ceea ce, în ciuda efortului depus, duce la o vizibilitate și un control reduse, la costuri mai mari și vânzări mai mici.
“Suntem încântați de lansarea Maersk Flow, care le va oferi acestor clienți un instrument pentru managementul digital al lanțului de aprovizionare, proiectat special pentru nevoile lor. Maersk Flow le va permite clienților noștri să își îmbunătățească semnificativ performanța lanțului logistic cu mai puțin timp și efort. Astfel, își pot concentra resursele pe ceea ce reprezintă nucleul afacerii lor” a declarat Martin Holme Global Head SCM & E-commerce Logistic, A.P. Moller – Maersk.

https://www.intermodal-logistics.ro/maersk-flow-noua-platforma-digitala-pentru-supply-chain-management-dedicata-companiilor-mici-si-mijlocii

 

  • Economie

05.08.2020

 

Producţia medie la grâu în acest an este de 2,9 tone pe hectar, în scădere cu 40% faţă de 2019, când regimul precipitaţiilor a fost unul normal, a declarat azi ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Oros, conform Agerpres.

„Cum ne-am aşteptat, cum am previzionat, atât din informaţiile luate de la fermieri, cât şi de la specialişti, sigur că seceta a afectat puternic culturile de toamnă, mai ales în zona de sud-est şi est a ţării. Cele mai accentuate scăderi de producţie sunt în Dobrogea deoarece această zonă a fost cea mai afectată. Compartimentul de statistică din minister a întocmit un raport comparativ şi am să vă spicuiesc câteva date care sunt mai relevante pentru că raportul este destul de vast. La grâu, pentru că este suprafaţa cea mai mare – peste 80% din suprafaţa însămânţată în toamnă a fost cu grâu – s-a recoltat până acum 89% din suprafaţă, producţia medie este de 2,9 tone pe hectar faţă de 4,8 tone în 2019, când regimul precipitaţiilor a fost unul normal. Deci s-a diminuat cu 40% producţia medie la grâu. Dacă anul trecut au fost recoltate aproximativ 9,4 milioane tone, anul acesta estimarea este de 5,5 – 5,6 milioane tone”, a menţionat Adrian Oros în cadrul unei conferinţe de presă.

Ministrul Agriculturii a precizat că, la secară, producţia medie a fost de asemenea diminuată, fiind de circa 2,5 tone pe hectar faţă de 3,2 tone în 2019.

„La orz, producţia medie este de circa 2,6 tone pe hectar faţă de 5 tone pe hectar în anul trecut, deci o scădere cu aproximativ 47%. La rapiţă, dacă producţia medie anul trecut a fost de 2, 3 tone pe hectar, anul acesta este de 1,9 tone pe hectar. Şi aici s-a înregistrat o scădere semnificativă, din cauza secetei extreme care s-a instalat în toamna anului trecut, iar în acest an deşi în ultima perioadă au fost precipitaţii chiar din abundenţă, în anumite zone ale ţării şi mai ales în Dobrogea, în sudul Moldovei, sunt încă zone care sunt puternic afectate de secetă”, a mai spus Oros.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Oros, susţine marţi, o conferinţă de presă, la sediul ministerului.

Temele vizează rezultatele parţiale privind campania de recoltat la data de 3 august 2020 şi aprobarea unor noi reglementări fitosanitare pentru produsele vegetale.

https://www.bursa.ro/productia-medie-de-grau-este-in-scadere-cu-40-procente-fata-de-2019-04732040

 

07.08.2020

 

Reducerea activităţii din cauza pandemiei, scăderea tarifelor din cauza presiunii costurilor şi Pachetul Mobilitate al Comisiei Europene, care prevede ca un şofer de camion să revină la bază din patru în patru săptămâni, iar camionul din opt în opt, determină transportatorii români să restrângă activitatea pe care o au în Vest.

„Noi avem mai multe divizii, avem depozite, transport de frig, sisteme de gaz, transportatoare. Cea mai mare divizie a noastră era cea de transport la prelată pe internaţional unde aveam contracte cu uzine auto precum Jaguar, Land Rover şi Aston Martin, iar noi făceam transporturi intracomunitare – Europa de Est, Anglia, Slovacia, Cehia, Ungaria şi România, exact tipul de transport vizat de Pachetul Mobilitate“, a spus Mircea Vlah, CEO-ul companiei de transport Dumagas.

Dincolo de Pachetul Mobilitate, în Vest presiunea pe cost a dus preţul per kilometru spre 0,8 euro/km.

„În Vest se pune foarte mare presiune pe cost, de aceea am şi oprit acolo o parte din camioane. Noi am păstrat acolo doar contractele unde noi eram Tier 1, unde noi eram primii în contract.

Fabricile şi-au păstrat angajamentele şi am rămas acolo. Iar Pachetul de Mobilitate alături de scăderea tarifelor pune foarte mare presiune. Noi avem o flotă formată din 300 de remorci şi 100 de camioane cu tot cu şofer“, a spus Mircea Vlah.

„Avantajul nostru a fost că am închiriat camioanele în leasing operaţional şi am putut returna din acestea şi lucrăm cu tracţionişti pentru restul remorcilor“, a mai spus el.
Compania transportă alimente, de la carne, ouă, îngheţată, fructe, la toate tipurile de produse congelate şi refrigerate.

Motorul de creştere al companiei a fost asigurat de marile reţele de hipermarketuri, Kaufland, Carrefour, Lidl, ce au deschis noi magazine pe piaţa locală. Pe zona de FMCG transportatorul de marfă are contracte cu Colgate dar şi cu Beiersdorf, producătorul cremelor Nivea, potrivit ultimelor date.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/mircea-vlah-dumagas-pachetul-mobilitate-de-la-comisia-europeana-si-19480550