Revista presei

Lipsa lucrărilor de dragare pe Dunăre blochează traficul fluvial – Revista presei 02 – 03 Mai 2018

  • Port Constanța

02.05.2018

 

Ne aflăm într-un impas. Nu putem folosi transportul pe Dunăre la capacitate normală, din pricina pragurilor de nisip existe pe fluviu şi a lipsei lucrărilor de dragare din partea Bulgariei. Din 2012, de când România a început demersurile cu partea bulgară, am primit doar promisiuni. Recent, problema a ajuns pe masa comisarilor de la Bruxelles, iar în urma presiunilor făcute de oficialii europeni s-a obţinut o nouă promisiune fermă din partea ministrului bulgar al Transporturilor: lucrările vor începe chiar în această lună.

Lipsa lucrărilor de dragare pe Dunăre are drept consecinţă blocarea traficului fluvial.

În acest fel, au de suferit atât industria românească, agricultura, cât şi turismul din Delta Dunării, atrage atenţia unul dintre cei mai importanţi operatori portuari locali, Constanţa Port Bussiness.
Navele care efectuează croaziere sunt nevoite să oprească şi să debarce turiştii, pentru că nu pot înainta spre Deltă, din cauza pragurilor de nisip, durata transportului de mărfuri pe fluviu a crescut de la 2 la 7 zile, iar costurile se măresc pe zi de trece.

Aşa se face că Dunărea nu mai reprezintă, în acest moment, o opţiune de transport pentru mulţi comercianţi, iar operatorii fluviali îşi numără pierderile.

Ultima iniţiativă a autorităţilor române a fost aceea de a sesiza Comisia Europeană, printr-o scrisoare deschisă semnată de mai mulţi eurodeputaţi români. Discuţiile purtate cu partea bulgară s-au încheiat cu o promisiune din partea ministrului bulgar al Transporturilor, Ivailo Moskovski. Despre aceasta ne vorbeşte secretarul de stat Ionel Minea.

Ionel Minea, secretar de stat Ministerul Transporturilor: „Contractul este semnat, au finanţarea asigurată, în luna mai vor începe dragajul pe Dunăre. Rep: Domnul ministru al Transporturilor din Bulgaria cât preconizează că va dura dragarea? Ionel Minea: Nu, nu a dat acest termen, pentru că dragajul se efectuează pas cu pas, se monitorizează punctele critice.

Eurodeputatul Claudia Ţapardel, membră în Comisia pentru Transport şi Turism a Parlamentului European, are rezerve cu privire la declaraţiile părţii bulgare, având în vedere interesele comerciale ale vecinilor din sud.

Claudia Ţapardel, europarlamentar: „Autorităţile bulgare ne confirmă faptul că, da, sunt bine intenţionate şi vor să facă dragarea. Dar de la vorbe până la fapte este mare distanţă. În momentul de faţă nu se efectuează astfel de lucrări. Înţeleg că ei au scopul de a promova şi de a susţine alte porturi şi nu porturile româneşti, dar nu este o problemă ce ţine de avantajul competitiv al României, în sectorul transporturilor, ci ţine foarte mult şi de tot ceea ce înseamnă transport sustenabil pe întreg culoarul Dunării pentru multe state membre ale Uniunii Europene.”

După 6 ani de demersuri eşuate, România nu mai poate aştepta promisiuni, dar poate spera că, măcar în ceasul al 12-lea, Dunărea va redeveni un culoar de transport eficient şi sigur.

Lipsa lucrărilor de dragare pe Dunăre blochează traficul fluvial. Bulgarii promit remedierea situației chiar de luna aceasta

 

ZIUA de Constanţa vă prezintă numele directorilor generali ai Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa din 1909 până în prezent. Cel mai lung mandat la şefia Portului Constanţa l-a avut Nicolae Bătrânu (13 ani), urmat de Nicolae Chiriac (8 ani), Pio Bnezi (7 ani), Virgiliu Cotovu (6 ani), Laurenţiu Erbiceanu (5 ani), Ion Venert (5 ani).

În 1857, autorităţile turce au concesionat construirea portului Constanţa şi a căii ferate Cernavodă – Constanţa companiei engleze Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd. După Războiul de Independenţă, în anul 1878 apar primele preocupări pentru construirea unui port care urma să fructifice poziţia strategică a Constanţei. În opinia regelui Carol I, Portul Constanţa „va deveni unul din cele mai însemnate ale Orientului şi un izvor de bogăţie pentru ţara întreagă“.

Statul român a răscumpărat instalaţiile portuare de la compania engleză, a contactat specialişti străini pentru întocmirea unor proiecte de lărgire a portului şi a investit în construirea monumentalului pod de la Cernavodă.

La 16 octombrie 1896 a avut loc inaugurarea oficială a lucrărilor de construcţie şi modernizare a Portului Constanţa. Lucrările de construcţie au început după proiectul inginerului I.B. Cantacuzino şi au fost continuate cu modificările propuse de alţi doi ingineri români de excepţie: Gheorghe Duca şi Anghel Saligny. În anul 1899, conducerea lucrărilor portuare a fost preluată de Saligny, constructorul Podului de la Cernavodă. Până în 1909, când a fost inaugurat oficial Portul Constanţa, s-au efectuat lucrări de dragaj, au fost ridicate digul de larg, cel de intrare, cel de sud şi cheiurile, au fost construite şase bazine, rezervoarele de petrol şi, nu în ultimul rând, silozurile.

Pornind de la aceste dotări, Portul Constanţa a operat în 1911 peste 1,4 milioane de tone de mărfuri. În perioada interbelică se adaugă platformei portuare noi elemente de infrastructură, precum uscătoria de porumb, clădirea administraţiei portuare, bursa, docul plutitor, iar traficul atinge 6,2 milioane de tone în 1937, cifră care situa Constanţa între primele porturi europene. Din 1967 s-au demarat lucrările de extindere a portului către sud. Un rol important pentru dezvoltarea portului l-a avut construirea Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a fost inaugurat în anul 1984.
ZIUA de Constanţa vă prezintă numele directorilor generali ai Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa din 1990 până în prezent.

Astfel, conducerea Portului Constanţa a fost asigurată din anul 1909 de 33 de directori generali. Unul dintre aceştia, Ambroziu Duma, a ocupat scaunul directorului general de două ori: în perioada 2008 – 2009 şi în anul 2012. Cel mai lung mandat la şefia Portului Constanţa l-a avut Nicolae Bătrânu (13 ani), urmat de Nicolae Chiriac (8 ani), Pio Bnezi (7 ani), Virgiliu Cotovu (6 ani), Laurenţiu Erbiceanu (5 ani), Ion Venert (5 ani).

Iată lista directorilor generali ai Portului Constanţa:

Ion Venert – 1909 – 1914 (5 ani)
Eferem Lazarovici – 1914 – 1918 (4 ani)
Laurenţiu Erbiceanu – 1918 -1923 (5 ani)
Pio Bnezi – 1924 -1931 (7 ani)
Virgiliu Cotovu – 1931-1937 (6 ani)
Nicolae Chiriac – 1937-1945 (8 ani)
Dumitru Lungu – 1945-1947 (2 ani)
Ion V. Chirilă – 1947-1948 (1 an)
Ion Munteanu – 1948-1950 (2 ani)
Vento Popică – 1950-1951 (1 an)
Dumitru Iordănescu – 1951-1954 (3 ani)
Costache Bigea – 1954-1955 (1 an)
Vasile Constantin – 1955-1956 (1 an)
Victor Thomae – 1956-1957 (1 an)
Petre Tacu – 1959-1963 (4 ani)
Nicolae Zeicu – 1963-1963 (6 ani)
Petre Ivanov – 1969-1971 (2 ani)
Nicolae Bătrânu – 1978-1991 (13 ani)
Vasile Pistolea – 1991 – 1996 (5 ani)
Aurel Carp – 1996 – 1998 (2 ani)
Mihăiţă Emil Vişoianu – 1998 – 1999 (1 an)
Laurenţiu Mironescu -1999 – 2001 (2 ani)
Mircea Marcu – 2001 – 2002 (1 an)
Gheorghe Moldoveanu – 2002 – 2005 (3 ani)
Mircea Marius Banias – 2005 – 2007 (2 ani)
Constantin Matei – 2007 – 2008 (1 an)
Ambroziu Duma – 2008 – 2009 (1 an)
Ioan Bălan – 2009 – 2011 (3 ani)
Aurelian Andrei Popa – 2011 – 2012 (1 an)
Ambroziu Duma – 2012
Decebal Şerban – 2012 – 2013 (1 an)
Lucian Băluţ – 2013
Valeriu Nicolae Ionescu – 2013 – 2016 (3 ani)
Nicolae Dan Tivilichi – din 2016 până în prezent.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/deschidere-editie/directorul-cu-cel-mai-lung-mandat-sefii-portului-constanta-din-1909-pana-in-prezent-lista-integrala-657845.html

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) a anunţat numele agentului economic căruia i-a fost atribuit contractul „Lucrări de construcţie punct de conexiuni 20(6) kV şi Post Trafo 20(6)/0,4 kV în zona fluvio-maritimă, danele 85-89 – proiectare şi execuţie“.

Astfel, agentul economic care a semnat cu CN APM Constanţa SA este societatea Energomontaj SA. Valoarea contractului atribuit este de 2.781.678,93 de lei fără TVA. În prezent, în zona de acces a navelor pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, respectiv în zona danelor 85-90 şi a danelor 94-103, reţeaua de distribuţie a energiei electrice este mai puţin dezvoltată, în toată această zonă existând doar trei posturi de transformare 6/0,4 kV, alimentate din staţia de transformare 110/20/6 kV 2×40 MVA Port III.

„Lucrările de construcţie punct de conexiuni 20(6) kV şi Post Trafo 20(6)/0,4 kV în zona fluvio-maritimă, danele 85-89 – proiectare şi execuţie“ rezolvă în bună parte problemele legate de dezvoltarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi de extindere a reţelelor de iluminat rutier în zona de acces a navelor pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, zonă cu un potenţial de dezvoltare foarte mare şi care a început să atragă noi investitori în infrastructură portuară.

Responsabili de atribuirea licitaţiei

Persoanele cu funcţie de decizie din cadrul autorităţii contractante sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi, director general adjunct – Marian Tănase, director coordonator – Ciprian Hanganu, director economic – Daniela Şerban, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, şef Serviciul Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi, şef Sucursala Energetică Port – Laszlo Eduard Kiss.
Energomontaj SA, în datele Registrului Comerţului

Înmatriculată în anul 1991, firma are sediul social în atribuit în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 70.743.759 de lei, integral vărsat, este compus din 235.812.530 de acţiuni nominative. Energomontaj SA este controlată de AE.PAS, cu 0,0190079% din capitalul social, şi Listă Acţionari, cu 99,9809921% din capitalul social. Persoane împuternicite sunt:

Staicu M. Eugeniu Mihai, Kessler Florin, Sibianu Tudorel, Popa Ioan, Prodan Constantin, Firuti Ion, Poziumschi Alexandru, Enache Mihail, Pîrvănescu Gabriel Viorel, Vasile Aristarch, Ştefănescu Horia – preşedinte Consiliu de Administraţie, Titirisca Tudor Dumitru, Budianu Dumitru Radu, Zidăroiu Nestor,

Ştefan Duicu Ion. Energomontaj SA se ocupă de lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat.

În anul fiscal 2015, firma cu 1.986 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 317.964.537 de lei şi un profit de zero lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, Energomontaj SA a avut 1.689 de salariaţi, o cifră de afaceri de 236.624.932 de lei şi un profit de 4.786.489 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/energomontaj-sa-a-semnat-cu-cn-apm-constanta-sa-iata-ce-contract-si-a-adjudecat-document-657676.html

 

Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile SA, întrunită în ședința convocată în data de 16.03.2018, a hotărât :

Începând cu data de 16.03.2018 se revocă mandatului lui Titea Virgil Dragoș, administrator provizoriu (membru provizoriu) în cadrul Consiliului de Administrație.

Totodată, începând cu data de 16.03.2018, se numește Badea Victor, administrator provizoriu în cadrul Consiliului de Administrație, pentru o perioadă de patru luni, respectiv 16.07.2018, cu posibilitatea prelungirii cu două luni.

De asemenea, începând cu data de 22.03.2018, se numesc în calitatea de administratori provizorii (membri ai Consiliului de Administrație) Ion Voicu Laurențiu, Sorin Lucian Ionescu, Cristian Mircea Blede, Voicu Cheta și Catan Alina Luminița.

Mandatul administratorilor provizorii încetează la data de 22.07.2018, cu posibilitatea prelungirii cu două mandate.

Totodată, se aprobă forma contractului de mandat care se va semna cu administratorii, durata contractului de mandat prevăzută în OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, repsectiv patru luni cu posibilitatea prelungirii cu două luni. Valoare brută a renumerației fixe lunare pentru membrii Consiliului de Administrație va fi de 8.967 lei, cu încadrarea în prevederilr bugetare. Se desesmnează Anișoara Cornila pentru semnarea constractului de mandat cu administratorii în numele Ministerului Transporturilor.

În final, se aprobă mandatarea Directorului General, cu posibilitatea substituirii, în vederea îndeplinirii tuturor actelor și formalităților necesare înregistrării și publicării hotărârilor adoptate la Oficiul Registrului Comerțului.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/actionarii-companiei-nationale-administratia-canalelor-navigabile-sa-intrunita-in-agoa-ce-decizii-s-au-luat-657765.html

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a semnat cu societatea Comteh SRL, care şi-a adjudecat contractul „Proiectare şi execuţie instalaţie electrică de iluminat de securitate pentru evacuare clădire cămin muncitoresc la Poarta 2“. Valoarea contractului atribuit este de 81.298,41 de lei.

Obiectul contractului constă în efectuarea următoarelor lucrări: proiectarea unei instalaţii electrice de iluminat de securitate pentru evacuarea utilizatorilor clădirii în cazul situaţiilor de urgenţă, execuţia unei instalaţii electrice de iluminat de securitate pentru evacuare în caz de urgenţă.

Persoanele cu funcţie de decizie responsabile de atribuirea contractului sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi, director general adjunct – Marian Tănase, director tehnic – Ion Tomescu, director economic – Daniela Şerban, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, şef Serviciul Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi, şef Serviciul Patrimoniu – Constantin Brandi, şef Biroul Control Financiar Preventiv – Adina Gamalan.

Comteh SRL, în datele Registrului Comerţului

Înmatriculată în anul 1992, firma are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 1.500 de lei, integral vărsat, este compus din 150 de părţi sociale. Comteh SRL este controlată de Teodor Stanca şi Nicolae Ungurean, fiecare cu 50% din capitalul social. Administratorul firmei, care desfăşoară activităţi de servicii privind sistemele de securizare, este Teodor Stanca.

În anul fiscal 2015, societatea cu 14 salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 3.613.690 de lei şi un profit de 97.486 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, Comteh SRL a avut 15 salariaţi, a înregistrat o cifră de afaceri de 3.233.916 lei şi un profit de 146.114 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/comteh-srl-a-castigat-peste-81-000-de-lei-de-la-cn-apm-constanta-va-proiecta-o-instalatie-electrica-de-iluminat-document-657825.html

 

ANR a oferit recent un contract de 200.000 de euro singurei firme care s-a înscris în licitația pentru upragadarea rețelei maritime AIS. Este vorba chiar de firma care a livrat ultimele cinci stații AIS din dotarea autorității, în septembrie 2016. Societatea comercială cu sediul în Constanța are doar trei angajați și nu se află la primul contract cu statul, de la care a primit în ultimii ani peste 600.000 de euro.

Autoritatea Navală Română (ANR) a atribuit pe 18 aprilie un contract privind ”upgrade rețea maritimă AIS”, în urma unei licitații lansate pe 9 decembrie 2017 și în care s-a înscris o singură firmă, cea care avea să fie declarată câștigătoare. ”Obiectul achiziției este modernizarea („upgrade”-ul) software-ului rețelei maritime AIS – sistem de identificare automată (a navelor) – de pe țărmul românesc al Mării Negre. De asemenea, se solicită realizarea unei componente pilot de compunere și transmitere a unor mesaje AIS prin intermediul rețelei AIS „upgradată” către nave”, se arată în documentația ANR. Valoarea finală a contractului nu a fost cu un ban mai mică decât cea maximă estimată de autoritate, respectiv 819.000 lei, fără TVA. Firma beneficiară este Ultrans TM SRL din Constanța, care se află la o doua colaborare cu ANR. În septembrie 2016, Ultrans TM primea de la autoritatea navală 540.200 lei, fără TVA, pentru furnizarea a cinci stații de bază IAS în mai multe locații de pe Dunăre.

Patronii micuței firme

Ultrans TM SRL are ca domeniu de activitate comerțul cu ridicata al altor mașini și echipamente și a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 1.496.407 lei și un profit net de 339.435 lei, cu numai trei angajați, dar și datorii de 593.164 lei. Ultrans TM este o firmă de familie deținută de Andrei Silviu Melencu, care a devenit unic asociat în 2017, când s-au retras din firmă Radu Lucian Melencu și Eugenia Melencu (fost inginer în cadrul Oil Terminal SA).
Cine sunt clienții

Ultrans TM SRL a primit în ultimii ani 14 contracte de la instituții de stat, de la Armată, la Academia de Poliție și autorități locale, în valoare totală de peste 600.000 de euro, majoritatea prin încredințare directă. Astfel, în decembrie 2008 UM 02145 Constanța cumpăra de la Ultrans TM echipamente de scufundare de peste 154.000 de euro, în timp ce Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța achiziționa în iulie 2010 un soft de cartografie de aproape 38.000 de euro, iar Ministerul Finanțelor Publice îi oferea pentru un soft asemănător 30.000 de euro, în noiembrie 2007. De asemenea, Administrația Fluvială a Dunării de Jos RA Galați cumpăra direct de la Ultrans TM SRL un upgrade de software în valoare de aproape 16.000 de euro în mai 2017, UM 02133 Constanța achiziționa un soft de 10.000 de euro în august 2017, în timp ce Consiliul Județean Timiș i-a acordat direct un contract pentru două motoventilatoare de 6.900 euro etc.

https://www.replicaonline.ro/la-cine-isi-upgradeza-anr-sistemul-de-identificare-automata-a-navelor-353988/

 

03.05.2018

 

Portul Internaţional de la Turkmenbaşi a fost deschis miercuri, în cadrul unei ample ceremonii, în prezenţa preşedintelui Turkmenistanului, Gurbanguly Berdimuhamedov, acesta remarcând, într-o conferinţă conexă evenimentului, că ţara sa este în ‘inima’ Drumului Mătăsii.

Conferinţa care a precedat ceremonia oficială de deschidere a portului, ‘The Great Silk Road – Towards the New Frontiers of Development’, a avut loc în regiunea turistică turkmenă Avaza şi a abordat perspectivele unui nou Drum al Mătăsii.

‘Credem că este momentul să ne aplecăm foarte serios şi cu mare atenţie asupra revitalizării marelui Drum al Mătăsii şi trebuie să analizăm toate posibilităţile pe care acest drum le oferă’, a spus, la conferinţă, Gurbanguly Berdimuhamedov.

El a apreciat că ‘Marele Drum al Mătăsii nu înseamnă doar transport între zone geografice diferite’, ci aspiră, de asemenea, să aducă o rezolvare la probleme politice, umanitare şi ‘încearcă să schimbe viziunea asupra lumii’.

‘Marele Drum al Mătăsii a fost creat să unească Estul şi Vestul, oameni diferiţi, de pe continente diferite, a fost construit pe conceptul respectului şi încrederii reciproce şi să faciliteze înţelegerea între ţări, deschiderea noastră’, a afirmat Gurbanguly Berdimuhamedov.

În context, el a remarcat că ‘Turkmenistanul este în inima Marelui Drum al Mătăsii’.

‘Turkmenistanul se bazează pe principiul că Asia Centrală este o parte majoră şi intregrală a Marelui Drum al Mătăsii, luând în considerare diferiţii factori istorici, geopolitici, economici, această regiune continuă să aibă un rol special nu doar la nivel continental, ci şi la nivel global’, a punctat preşedintele turkmen.

În acest sens, el a vorbit despre eforturile moderne de a reface acest drum istoric.

‘Suntem convinşi că revitalizarea Marelui Drum a Mătăsii nu este posibilă fără Asia Centrală. Pe aceste tărâmuri, cu secole în urmă, treceau caravanele (…) obiectivul nostru este să revitalizăm acest rol al Asiei Centrale, în noi condiţii’, a evidenţiat Gurbanguly Berdimuhamedov.

Preşedintele a subliniat astfel câteva dintre zonele ce vor fi conectate de noul port la Marea Caspică.

‘Vorbim despre construirea unei infrastructuri complexe de transport şi tranzit cu acces la terminalele maritime din Marea Neagră, zona baltică, Asia de Sud şi de Sud şi de Sud-Est şi Orientul Apropiat. (…) Acest proiect ia în considerare că în viitor va fi conectat cu infrastructura de transport înspre Sud şi spre Est, către puteri economice precum China, India, Pakistan, ţările Pacificului de Sud’, a arătat acesta la conferinţă, potrivit traducerii oficiale.

Gurbanguly Berdimuhamedov a punctat că acest port este cuprins într-un format mai larg de cooperare ‘care va fi un exemplu de gândire cu adevărat inovativă în economia globală, o perspectivă strategică de dezvoltare’, având în vedere unicitatea localizării geografice a ţării.

Portul Internaţional Turkmenbaşi a intrat, încă de la inaugurare, în Cartea Recordurilor Guinness, cu titlurile de ‘cel mai mare port sub nivelul mării’ şi ‘cea mai mare insulă artificială sub nivelul mării’. Diplomele Guinness World Records au fost oferite şefului statului turkmen la conferinţa de la Avaza.

Portul de la malul Mării Caspice are 1.358.484 de metri pătraţi, iar insula artificială, creată din solul scos din locul de construcţie – 1.692.761 de metri pătraţi. Insula este habitat pentru 300 de specii de păsări migratoare.

Portul a fost construit în perioada 2014-2018, cu un buget total de peste 1,5 miliarde de dolari. Proiectul este implementat de statul turkmen şi a fost executat de către compania turcă Gap Inşaat.

Echipamentele din port au capacitatea de a procesa 12.000 de tone de oţel pe an, şantierul naval fiind capabil să construiască, anual, patru noi vapoare şi să repare până la 20 de nave. Capacitatea terminalului cargo (general) este de 4.000.000 de tone pe an.

Terminalul dedicat transportului de pasageri acoperă o capacitate de 300.000 de persoane şi 75.000 de vehicule pe an.

Portul este o alternativă de transport de marfă între China şi Europa. În prezent, arată autorităţile implicate în acest proiect, 95 % din transportul de bunuri între China şi Europa se realizează, în medie, în 45 de zile. Odată cu deschiderea portului, afirmă ei, transportul între aceleaşi regiuni va fi redus la 15 zile. AGERPRES

Un port GIGANT tocmai s-a deschis: Este cel mai mare port sub nivelul mării

 

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a depus la finalul lunii trecute un dosar la tribunal prin care cere falimentul unei firme care derulează de mai mulți ani afaceri cu carburanți în port. Societatea nu a mai declarat vreo activitate în ultimul timp și are datorii importante. Patronii săi sunt nume celebre în business-ul constănțean.

Reprezentanții Portului Constanța au înregistrat pe 27 aprilie un dosar la Tribunalul Constanța prin care cer falimentul debitoarei Interport Royal SRL. Instanța nu a stabilit încă un prim termen de judecată. Firma datoare la port a fost înființată în 2012 și are ca domeniu de activitate comerțul cu ridicata al combustibililor.

Interport Royal SRL are sediul pe Bulevardul Mamaia nr.296 și are două puncte de lucru în Clădirea Administrativă Rădăcina Mol 1S etaj 4, birourile 412 și 414, respectiv Incinta 1 A, Magazia 2.2, ambele locații aflate în Sectorul Sud al portului. Firma nu a raportat activitate pentru ultimul fiscal, dar are în schimb datorii totale de 1.820.875 lei.

Nume cunoscute în business-ul constănțean

Interport Royal SRL are trei asociați cu nume extrem de interesante. George Sponte deține 50% din părțile sociale ale firmei, în timp de Stere Caracotă și Valentin Pocora controlează câte 25%. George Sponte este unul din fiii lui Stere Sponte, fost consilier local PDL Năvodari și șef al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Constanța.

La rândul său, Stere Caracota este unul din patronii celebrului restaurant Zorile, din centrul Constanței, afacerist cu notorietate la malul mării. În fine, Valentin Pocora este cel arestat în 2010 pentru că ar fi deținut, în complicitate Gheorghe Enache, alt afacerist celebru, din Mihail Kogălniceanu, o fabrică ilegală de țigări în localitatea Târgușor.

https://www.replicaonline.ro/portul-constanta-cere-falimentul-unei-firme-detinute-de-afaceristi-celebri-354091/

 

În anul 2017, Șantierul Naval Con-stanța a obținut venituri totale de 207.542.082 lei și un profit brut de 5.036.804 lei.

În activitatea de construcții, compania a livrat un tanc de produse petroliere și chimice de 9.000 tdw, către firma Maritima din Franța.

Totodată s-a lucrat la construcția primelor două nave din noua generație de tancuri de produse petroliere și chimice de 41.000 tdw. Această serie de nave se bazează pe un proiect complet nou, optimizat din punct de vedere al consumurilor energetice și performanțelor nautice și comerciale.

În domeniul reparațiilor de nave, cifra de afaceri a SNC a fost de aproximativ 130 milioane de lei, în creștere cu peste 30% față de anul 2016. Șantierul a efectuat reparații la un număr de 67 de nave pentru parteneri din Uniunea Europeană, din afara ei și din țară.

Ponderea lucrărilor de construcții noi în totalul cifrei de afaceri a avut următoarea evoluție în ultimii trei ani: anul 2015 – 59%; anul 2016 – 27%; anul 2017 – 42%. În cazul lucrărilor de reparații nave, dinamica a fost următoarea: anul 2015 – 40%; anul 2016 – 70%; anul 2017 – 56%.

La sfârșitul anului 2017, compania avea 1.020 de angajați.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-performantele-santierului-naval-constanta-in-anul-2017-347510?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme.

Provocând un dezastru economic și social pe navele sale Compania Self Invest a adus umilință și rușine pavilionului național

Conform informațiilor primite din partea Sindicatului Liber al Navigatorilor din flota Navlomar, situația pe cele șapte nave operate de compania Self Invest este dezastruoasă.

Nava „Giurgiu” este reținută în rada portului chinezesc Qindao încă din data de 4 iulie 1996. Echipajul n-a mai fost schimbat de 10 – 12 luni, iar diurna restantă a ajuns la 178.700 dolari.

Nava „Gorgova” este imobilizată în șantierul de reparații din Las Palmas de pe 12 iulie 1996. Din data de 25 septembrie, echipajul se află în litigiu cu compania pentru obținerea drepturilor bănești pe opt luni. Doar 11 membri ai echipajului, repatriați pe 25 noiembrie, și-au primit, parțial, banii. În locul lor, compania a angajat marinari străini, încălcând legislația română.

Nava „Hârșova” este reținută, din data de 12 iunie, în New Port (Anglia), pentru datoriile companiei față de terți. Echipajul a fost repatriat de oficialitățile engleze, iar Self Invest a angajat șase marinari străini. Pentru că firma nu-si achită datoriile, există riscul ca statul român să își ia adio de la navă, aceasta putând fi scoasă la vânzare în orice clipă.

Nava „Tarcău” este reținută în rada portului Stylis (Grecia) pentru același motiv: datoriile companiei față de partenerii străini. Echipajul este neplătit de patru luni. Din cauza întârzierilor repetate în aprovizionarea cu apă, alimente, antidot, piese de schimb, combustibili și materiale de întreținere, mulți membri din echipaj și-au dat demisia.

Alte două nave ale Companiei Self Invest sunt imobilizate la Suez și Istanbul, pentru că lipsesc fondurile pentru achiziționarea combustibilului.

În țară, un număr de 29 de navigatori așteaptă pe la ușile companiei, încă din lunile aprilie-iunie, să își recupereze diurna, care se ridică la un total de 50.000 dolari.

Liderul sindicatului, Ion Butan, remarcă faptul că, pe măsură ce trece timpul, situația companiei Self Invest se înrăutățește, iar managerii acesteia devin tot mai insensibili ia semnalele echipajelor.

Opinia noastră este că patronii de la Self Invest nu au altă vină decât că s-au băgat într-o afacere pentru care nu erau pregătiți. Poate că este adevărată și varianta ministrului Traian Băsescu, conform căreia această companie și altele asemenea au creat datorii imense pe navele preluate de la stat, cu scopul de a le coborî valoarea de piață și a le cumpăra, apoi, pe nimic.

Adevăratul vinovat este compania Navrom, care, în loc să exploateze navale în management propriu sau să le dea în folosință privaților care au dovedit calități manageriale, a preferat să le pună în brațele unui neica-nimeni.

Ceea ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat. Self Invest a produs un dezastru economic și social, a provocat suferință în numeroase familii, a adus umilință și rușine pavilionului național.25.12.1996

O insultă fără de egal la adresa RomânieiSelf Invest i-a transformat pe marinarii români în pomanagii

Continuarea articolului la https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-flota-comerciala-a-romaniei-acum-20-de-ani-i-347497?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Socep investeşte într-un ansamblu tehnologic în Portul Constanţa

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) SA a obţinut de la Primăria Constanţa, pentru Socep SA, un act important. Este vorba despre Certificatul de urbanism nr. 1715 din 27.04.2018, care presupune: „Construire ansamblu tehnologic format din – fosă recepţie cereale cf/auto, copertină fosă, sală maşini elevatoare şi estacade benzi transportoare“. Amplasamentul propus este în Portul Constanţa, Rădăcina MOL II.

Conform datelor furnizate de Registrul Comerţului, societatea are un capital social subscris de 34.342.574,4 de lei, integral vărsat. Acţionarii societăţii sunt Celco SA, cu 24,6427% din capitalul social, Grupul DD SA, cu 32,3737% din capitalul social, Stere Samara, cu 10,516% din capitalul social, Listă Persoane Fizice (şase acţionari), cu 21,6033%, şi Listă Acţionari Persoane Juridice, cu 10,8643% din capitalul social.

Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, pentru anul fiscal 2015, societatea a raportat o cifră de afaceri netă de 62.665.648 de lei, un profit de 11.058.759 de lei şi 447 de salariaţi. Pentru anul fiscal 2016, societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 64.802.898 de lei, un profit de 10.804.286 de lei şi 432 de salariaţi.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/imobiliare/socep-investeste-intr-un-ansamblu-tehnologic-in-portul-constanta-657662.html

 

Articolul la pag. 84-89 din revistă

http://edition.pagesuite.com/html5/reader/production/default.aspx?pubname=&edid=61c82069-007a-4825-b833-642add3afade

 

  • Economie

02.05.2018

 

Exporturile de cereale ale Rusiei s-ar putea dubla la 52 milioane de tone în sezonul agricol 2018, a declarat şeful Institutului pentru Studii privind Piaţa Agricolă (IKAR) Dmitri Rilko, potrivit Intellinews.com.

Exporturile de grâu sunt de asemenea aşteptate să crească şi să atingă 40 milioane de tone, un record. „Cât priveşte cerealele, potrivit estimărilor noastre exporturile ar putea ajunge la 51-52 milioane de tone“, a adăugat Rilko. În 2017, Rusia a câştigat 20 miliarde de dolari din exporturile de cereale, peste câştigurile din exporturile de arme.

http://www.zf.ro/business-international/rusia-exporturile-de-cereale-ale-rusiei-s-ar-putea-dubla-in-2018-17156207

 

03.05.2018

 

Exporturile românești de grâu ar putea scădea cu peste 1 milion de tone în acest an, urmare a competiției din partea Rusiei și a altor state europene. Aceasta după ce, în 2017, România devansase Franța, cel mai mare exportator de grâu din 2016, și urcase de pe poziția a treia pe cea de-a doua, după Germania.

România riscă să piardă anul acesta poziţia a doua în clasamentul celor mai mari exportatori europeni de grâu, după ce anul trecut a devansat Franţa ca urmare a producţiei foarte mici din această ţară, arată ultima prognoză realizată de Departamentul pentru Agricultură al SUA (USDA). Analiştii Agenţiei estimează că în anul de marketing 2017/2018 exporturile româneşti de grâu ar putea să scadă cu aproximativ 1 milion de tone, în mare parte datorită concurenței regionale.

Aceasta în contextul în care, anul trecut, România a profitat de producţia foarte slabă din Franţa pentru a-i cuceri pieţele şi a urcat în clasamentul exportatorilor o poziție, până pe locul doi, după Germania (conform datelor Comisiei Europene aferente perioadei iulie 2016/iunie 2017 și a USDA).

Numai în primele cinci luni ale anului de marketing 2016-2017 (mai 2016 – mai 2017) exporturile de grâu românesc s-au majorat cu 111% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la un total de 3,8 milioane de tone, conform USDA.

De asemenea, statistica românească a consemnat pentru anul calendaristic 2017 exporturi de grâu şi meslin de peste 5,8 milioane de tone, în valoare de aproximativ un miliard de euro. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, trendul pozitiv evidenţiat de USDA nu s-a menţinut însă până la finele anului, astfel că, raportat la 2016, în 2017 cantitatea de grâu vândută peste graniţe a fost cu 1,1 milioane de tone mai mică comparativ cu 2016.

Rusia scade şansa românilor de a exporta

„În anul de marketing 2016/17 s-a înregistrat cel mai mic volum al exportului de grâu din ultimii patru ani, din cauza situației din Franţa care şi-a pierdut coroana ca exportator principal de grâu nu numai în favoarea Germaniei, ci și a României. Deși ritmul exporturilor a fost puțin mai lent în acest sezon, Franța își va redobândi titlul în 2017/18, și cu o marjă importantă. Acest lucru se datorează redresării parțiale a exporturilor franceze”, explică USDA.

Estimările USDA sunt întărite și de Comisia Europeană, ale cărei date vamale indică deja că Franța a redevenit pe prima poziție în clasamentul exportatorilor. În primele 43 de săptămâni ale acestui an (ultimele date disponibile), România se menține încă pe locul doi cu licențe de exporturi de 3 milioane de tone, față de 6,3 milioane de tone Franța și 2,2 milioane tone Germania.

Mai multe despre ce s-a întâmplat anul trecut AICI

În ceea ce privește situația europeană, potrivit USDA , întreaga Europa va suferi în acest an de scăderea exporturilor către ţările terţe, atât urmare a producţiei mai slabe, cât şi a concurenţei acerbe din partea Rusiei și a celorlalte state din zona Mării Negre (Ucraina și Kazakhstan).

Spre exemplu, licențele de export până la jumătatea lunii martie se ridică la 15,2 milioane de tone, cu 4,4 milioane de tone mai scăzute decât în perioada similară a anului de marketing 2016 /17.

Principalii beneficiari ai grâului european sunt, în mod tradițional, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, în principal Algeria, Maroc, Arabia Saudită și Egipt. UE20 a pierdut cota de piață pe aceste piețe în 2016/17. Exporturi substanțiale au fost raportate către țări precum Nigeria, Iordania și Africa de Sud.

Cine profită de pe urma creşterii exporturilor – Top cinci traderi

În România, exporturile de cereale sunt generate cu precădere de traderi, companii multinaţionale şi locale care cumpără grâul de la producători pentru a-l vinde mai departe. Iar anul trecut, la fel ca şi în 2016, cel mai mare exportator de grâu românesc a fost compania chineză Nidera (actualmente COFCO International), potrivit informaţiilor transmise ECONOMICA.NET de către INS.

Urmează Ameropa Grains SA, parte a Grupului de companii Ameropa Elveţia. Aceasta din urmă deţine în România, atât Combinatul de Îngrăşăminte Azomureş, cât şi Chimpex, unul dintre cei mai mari operatori din Portul Constanţa.

De asemenea, al treilea cel mai mare exportator de grâu din România este traderul american ADM România Trading, urmat de Glencore Agriculture BV din Olanda și CHS Agritrade din SUA.

http://www.economica.net/rusia-invadeaza-pietele-lumii-cu-grau-in-defavoarea-romaniei-exporturile-romane-ti-ar-putea-scadea_153008.html