Revista presei

Klaus Iohanis a anunţat cele 12 direcţii din planul naţional de redresare economică, cu bani europeni – Revista presei 28 – 29 octombrie 2020

 

  • Port Constanța

29.10.2020

 

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, care este stadiul pregătirii planului naţional de redresare şi reziliență. La şedinţa pe tema fondurilor europene, au fost invitaţi premierul Ludovic Orban şi mai mulţi miniştri. Astfel, au fost stabilite 12 domenii prioritare în care vor fi folosite cele 30 de milioane de euro, obținute de la Uniunea Europeană.

„În urma unor negocieri foarte dificile, am obținut, la reuniunea Consiliului European din luna iulie, circa 80 de miliarde de euro, fonduri europene destinate României, pentru următorii 9 ani. O parte importantă dintre aceste fonduri, peste 30 de miliarde de euro, o vom folosi pentru a accelera revigorarea economică în perioada post-pandemie de COVID-19, în baza Planului Național de Relansare și Reziliență”, a spus Klaus Iohannis.

Cele 12 direcții prioritare sunt: sănătate, educație, digitalizare și securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului, energie, eficiență energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri și antreprenoriat, cercetare-inovare, precum și creșterea capacității de reziliență în condiții de criză în domeniul sanitar și alimentar. „Planul Național de Redresare și Reziliență are trei piloni principali: I – Tranziția Verde și combaterea schimbărilor climatice; II – Serviciile Publice, dezvoltarea urbană și valorificarea patrimoniului și, nu în ultimul rând, III – Competitivitate economică și reziliență”, a adăugat preşedintele.

El a mai spus că are încredere că Guvernul va reuși să obțină banii puși acum la dispoziție de Uniunea Europeană, deoarece absorbția fondurilor europene a crescut mult în ultimul an. „Cifrele vorbesc de la sine. Sumele atrase de România din fonduri europene în ultimele 12 luni însumează 4,1 miliarde de euro, la care se adaugă și plățile directe în agricultură. Asta înseamnă că, într-un singur an, rata absorbției a crescut de la 32% la 46%”, a spus el.

O altă zonă extrem de importantă, în care fondurile europene sunt vitale, este sănătatea. „În acest an, au fost încheiate contractele de finanțare pentru spitalele regionale din Craiova, Iași și Cluj-Napoca și au fost inițiate procedurile legale pentru contractele de achiziție publică necesare realizării proiectului tehnic de execuție. Valoarea totală a acestor proiecte este de 1,6 miliarde de euro, iar capacitatea de spitalizare totală care se realizează este de peste 2.500 paturi”, a adăugat preşedintele Iohannis.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-klaus-iohanis-a-anuntat-cele-12-directii-din-planul-national-de-redresare-economica-cu-bani-europeni-414985

 

Primăria Constanța prin Direcția Gestionare Servicii Publice consultă piața privind achiziția serviciului de nivelare a depunerilor din depozitul pentru materiale provenite din construcții și desființări din municipiul Constanța, care sunt depuse în depozitul amplasat în Portul Constanța –zona Poarta nr.9 Data limită de transmitere propuneri: este 06.11.2020 ora 16.00

Primăria Constanța prin Direcția Gestionare Servicii Publice consultă piața privind achiziția serviciului de nivelare a depunerilor din depozitul pentru materiale provenite din construcții și desființări din municipiul Constanța, care sunt depuse în depozitul amplasat în Portul Constanța –zona Poarta nr.9.

Nivelarea depunerilor se va face de către prestator cu un buldozer având puterea mecanică a motorului de minim 81 C.P. și de maxim 180 C.P., conform programului stabilit de beneficiar prin ordin de lucru.

Nu fac obiectul prezentului serviciu depunerea şi nivelarea deşeurilor de tipul celor : menajere, stradale, animaliere, spitaliceşti, nămoluri, deșeuri cu compoziţie organică (vegetale, animaliere, hârtie, carton, textile, plastice, lemn, blană, cauciucuri), fermentabile, lichide şi a celor periculoase (combustibile, care pot produce contaminări în mediu etc.).

Este interzisă depunerea acestor tipuri de deşeuri în depozitul pentru materiale provenite din construcții și desființări.

Pe parcursul derulării acordului cadruşi a contractelor subsecvente cantităţile estimate sunt:Cantitatea maximă acord cadru –respectiv timpul maxim estimat, necesar pentru prestarea serviciului de nivelare este:-6 ore/zi x 22 zile = 132 ore/lună x 48 luni = 6336ore/4 ani;Cantitatea minimă acord cadru -respectiv timpul minim estimat, necesar pentru prestarea serviciului de nivelare este:-2ore/zi x 22zile = 44ore/lună x 48 luni = 2112ore/4 aniCantitatea maximă contract subsecvent -respectiv timpul maxim estimat, necesar pentru prestarea serviciului de nivelare este:-6 ore/zi x 22 zile = 132 ore/lună x 12 luni = 1584ore/an;Cantitatea minimă contract subsecvent -respectiv timpul minim estimat, necesar pentru prestarea serviciului de nivelareeste:-2ore/zi x 22 zile= 44ore/lună x 12 luni = 528ore/an.

Programul serviciului prestat este de minim44ore/lună şi de maxim 132ore/lună și va fi stabilit prin ordinde lucru de către Beneficiar în funcţie de fluctuaţia cantităților de materiale provenite din construcții și desființări necesare a fi nivelate şi de încadrarea în resursele bugetare alocate.

În caz de condiţii meteo nefavorabile (zăpadă, precipitaţii abundente) care blochează drumurile de acces cătredepozit, prestatorul poate să-şi retragă buldozerul din rampă, pentru o perioadă stabilită de comun acord, iar beneficiarul poate reduce programul serviciului de nivelare sub numărul minim de ore.

Beneficiarul şi prestatorul vor ţine periodic legătura cu privire la situaţia depunerilor din depozitul pentru materiale provenite din construcții și desființări.

Serviciul de nivelare trebuie să fie asigurat de către o persoană care deține documente ce dovedesc calificarea de mecanic conducător de buldozer (atestat, brevet, certificat,etc.).

Data limită de transmitere propuneri: este 06.11.2020 ora 16.00.

Orice persoană interesată are posibilitatea de a transmite propuneri privind condițiile tehnice, oferte de preț, etc., în vederea elaborării caietului de sarcini și a estimării valorice. Ofertele pot fi depuse prin e-mail: secretariat.dgsp@primaria-constanta.ro, servicii.publice@primaria-constanta.ro sau prin poștă pe adresa Direcției Gestionare Servicii Publice.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/primaria-constanta-cumpara-servicii-pentru-nivelarea-gropii-de-deseuri-inerte-din-portul-constanta-732123.html

 

Bursa de transport mărfuri TIMOCOM și Bargelink, platforma marketplace europeană pentru transportul fluvial de mărfuri, cooperează pentru a-și extinde rețelele.

Împreună, cele două companii le vor oferi clienților noi opțiuni de a găsi parteneri de afaceri, inclusiv pentru transport combinat de mărfuri, ajutându-i să-și extindă operațiunile.

“Cooperarea cu Bargelink este un pas înainte către conectarea industriei de transport cu parteneri care, ca și noi, sunt un motor pentru digitalizarea proceselor logistice,” a declarat Gunnar Gburek, reprezentantul companiei TIMOCOM.
TIMOCOM promovează digitalizarea industriei de transport rutier încă din 1997, iar clienții de transport utilizează sistemul Smart Logistics al companiei pentru a identifica furnizori de transport pentru marfa lor și oferta de vehicule disponibile, simplu și fără efort.

Utilizând Bargelink, primul și singurul marketplace din Europa pentru industria de transport fluvial, companiile de transport și proprietarii privați de nave pot căuta marfă și oferte pentru navele lor. Furnizorii de servicii logistice, dar și agenții comerciali și industriali pot oferi marfa pentru transport și căuta spațiu pentru marfă pe nave.

Prin această colaborare, TIMOCOMși Bargelink le permit clienților să își extindă portfoliul de servicii prin includerea de operațiuni de transport multimodal. Aceasta înseamnă economie de timp și cost al proceselor și găsirea de alternative de transport pe cale rutieră sau pe apă.

Având în vederea fluctuația cererii ca urmare a pandemiei de coronavirus și a deciziilor de politică economică asociate, o rețea europeană extinsă furnizează flexibilitatea de care afacerile au nevoie în acest moment, ajutându-le să rămână agile când au nevoie și să găsească noi parteneri de afaceri, indiferent de modul de transport.

Lunar, în jur de 700 de barje și până la 20.000 tone de marfă sunt ofertate pe platforma Bargelink. În total sunt înregistrate peste 1.500 de nave cu o capacitate de aproximativ 3 milioane de tone.

În sistemul Smart Logistics al Timocom, peste 45.000 de clienți ofertează zilnic peste 750.000 de oferte de vehicule de marfă.

https://www.intermodal-logistics.ro/de-la-transport-rutier-la-transport-pe-apa-timocom-si-bargelink-isi-unesc-fortele

 

Portul din Antwerp (Belgia) a introdus sistemul de „Preluare Certificată” (CPu), care permite eliberarea containerelor într-un mod digital. În plus, emisiile camioanelor vor fi măsurate în port, iar vehiculelor neconforme nu li se va permite accesul.

Potrivit autorității portuare, noul sistem reprezintă o soluție digitală sigură și integrată pentru eliberarea containerelor. Aceasta va fi lansată în port pe 1 ianuarie 2021, înlocuind sistemul actual pe bază de cod PIN.

Portul din Antwerp din Belgia este deja binecunoscut pentru implementarea cu succes a noilor tehnologii inovatoare. Recent, operatorul Antwerp Port Authority și-a stabilit și obiectivul de a face ca portul să opereze sustenabil și să reducă emisiile.

În 2018, autoritatea portuară din Antwerp, împreună cu Universitatea din Antwerp și institutul IMEC au semnat un acord în cadrul căruia va fi implementat proiectul Smart Harbor (Portul Inteligent).

Scopul proiectului este crearea unei infrastructuri portuare inteligente care să conducă la rândul său la un trafic de transport maritim mai eficient și mai sustenabil.

Vor fi utilizate tehnologii inteligente, cum ar fi camere video, senzori, vizualizare acvatica si sisteme de sondare automate.

Noul mod de lucru este pus în aplicare pentru a garanta un proces transparent și optimizat de eliberare a containerelor primite, care pot apoi părăsi portul pe cale ferată, cu barja sau camionul.

Pentru a ridica un container de la un terminal din port, este necesar în prezent un cod PIN unic. Timpul dintre transferul codului PIN către firma de transport și introducerea codului de către șofer la terminal este destul de lung. În plus, codul PIN este vizibil pentru diferite părți, ceea ce crește riscul de abuz.

Noua soluție este menită să accelereze procesul de eliberare a containerelor și să îl facă mai sigur și mai eficient. Preluarea certificată este, așa cum explică autoritățile portuare, o platformă centrală, neutră de date, care reunește toate părțile implicate în procesul de import al containerelor.

Cheie digitală
Platforma CPu primește și procesează informații despre container în baza generării unei chei digitale criptate cu care transportatorul poate ridica containerul. Această cheie digitală este creată numai dacă destinatarul containerului este cunoscut. Prin urmare, timpul dintre crearea cheii digitale și primirea containerului este foarte scurt, explică autoritățile portuare.

Merită menționat faptul că, va fi, de asemenea, posibil să se urmărească cine a luat parte la colectarea containerului. Acest lucru va permite autorităților competente (de exemplu, autoritățile vamale sau poliția) să acceseze datele transmise și generate în cadrul procedurii de preluare certificată.

În viitor, platforma CPu ar trebui să permită eliminarea completă a cheii digitale. Se poate dezvolta un proces de securitate bazat pe verificarea identității prin amprente digitale sau scanare oculară, explică Autoritatea Portuară din Anvers.

Mai sigur și mai eficient

Potrivit autorităților portuare, platforma CPu va aduce beneficii operaționale tuturor partenerilor logistici din lanțul portuar. Aceasta va simplifica procesele administrative, va permite angajaților să lucreze mai sigur și va reduce timpul de manipulare a containerelor importate în port.

Noua platformă este, de asemenea, un instrument pentru combaterea mafiei drogurilor:

Salut faptul că autoritatea portuară contribuie la securizarea în continuare a lanțului logistic. Datorită unui sistem de coduri digitale, vom îngreuna semnificativ accesul mafiei drogurilor la containerele din terminale. Vreau să mulțumesc sincer tuturor partenerilor implicați pentru că au făcut acest lucru posibil ” – comentează Annick De Ridder, Consilier al orașului Antwerp.

https://trans.info/ro/logistica-4-0-portul-din-antwerp-are-un-nou-sistem-de-gestionare-a-containerelor-si-de-monitorizare-a-emisiilor-205269

 

În 2019, flotele de transport ale companiilor provenind în țările din Europa de Est au controlat peste 30% din transportul internațional spaniol, atât la export, cât și la import.

Federația spaniolă a transportatorilor Fenadismer notează cu îngrijorare că firmele românești controlează deja o treime din cabotajul total efectuat în Spania, cu o creștere în ultimul an de 31%, fiind astfel pe primul loc în topul companiilor care efectuează operațiuni de cabotaj în Spania. Și companiile lituaniene au avut o creștere semnificativă.

Astfel, luând ca referință cel mai recent studiu privind transportul internațional de mărfuri pe care Ministerul Transporturilor spaniol îl lansează anual, Fenadismer mai notează și că un procent ridicat din companiile care realizează operațiuni de cabotaj sunt companii de tip „cutie poștală” aparținând de fapt unor firme de transport spaniole cu sedii fictive in state precum Romania si Bulgaria.

O astfel de situație nu se produce doar în transportul internațional spaniol, dar există o prezență tot mai mare a acestor companii în Spania. (…) Acest lucru este deosebit de semnificativ. Companiile românești efectuează 31% din totalul transportului de cabotaj în Spania, înlocuind în clasament companiile portugheze. Pe locurile următoare se situează companiile lituaniene, poloneze și bulgare(…)” – notează Federația spaniolă pe site-ul propriu.

Pentru a evita această situație pe care o consideră “un caz clar de concurență neloială care provoacă atât de multe daune companiilor de transport spaniole”, Fenadismer declară că va cere guvernului spaniol să înceapă aplicarea cât mai curând posibil a noilor norme privind cabotajul incluse în Pachetul de Mobilitate, care ar trebui să intre în vigoare în martie 2022.

Una din prevederile acestor norme este aceea privind nivelul de salarizare al șoferilor care lucrează în transportul internațional (inclusiv cei care efectuează operațiuni de cabotaj) – care ar trebui să primească salariul minim al țării în care se efectuează transportul; acest lucru, cred spaniolii, ar pune capăt „invaziei est-europene” și concurenței neloiale.

https://trans.info/ro/cabotajul-din-spania-controlat-preponderent-de-romani-si-lituanieni-205944

 

Grupul american Cargill Inc., una dintre cele mai mari companii de agribusiness, a anunţat miercuri că lucrează cu o serie de parteneri din sectorul tehnologiei pentru a instala vele pe navele din flota sa, în ideea de a utiliza puterea vântului şi a reduce emisiile de CO2.

Aproximativ 90% din schimburile comerciale mondiale sunt transportate pe mare iar Organizaţia Maritimă Internaţională (IMO) vrea să reducă emisiile de gaze cu efect de seră ale navelor cu 50% până în 2050, comparativ cu nivelul din 2008. Cel mai recent studiu comandat de IMO arată că emisiile de CO2 din activităţile de shipping au crescut în perioada 2012-2018 şi sunt responsabile pentru 2,9% din emisiile globale de CO2.

Cargill, companie cu o flotă de aproximativ 600 de nave, a precizat că a încheiat un parteneriat cu specialistul în inginerie BAR Technologies şi cu arhitectul naval Deltamarin pentru a dezvolta vele cu o înălţime de până la 45 de metri care vor fi amplasate pe puntea navelor şi ar putea reduce emisiile de CO2 cu până la 30%.

„Unele curse ar putea fi mai adecvate decât altele pentru propulsia asistată de vânt. Aceasta înseamnă că motorul va funcţiona tot timpul, dar la un regim mai redus decât unul normal”, a declarat Jan Dieleman, preşedintele diviziei de transport maritim de la Cargill.

Proiectul ar urmă să fie lansat în 2022

Proiectul este deocamdată în faza de design şi primele nave ar urma să fie lansate la apă în 2022.

„Am decis să începem cu tancurile petroliere din categoria mijlocie deoarece în cazul lor operaţiunile de încărcare şi descărcare prezintă mai puţine probleme pentru vele. Sunt foarte puţine situaţiile în care vântul va încetinit nava. Nu va exista nicio diminuare a spaţiului pentru marfă”, a mai spus Dieleman.

Archer Daniels Midland Co, Bunge, Cargill Inc şi Louis Dreyfus Co., regrupate popular sub acronimul ABCD, sunt cele patru mari grupuri care domină industria mondială a tranzacţiilor cu cereale. Traderii de cereale fac bani din achiziţionarea, vânzarea, stocarea şi transportul recoltelor.

https://www.capital.ro/cargill-intentioneaza-sa-si-echipeze-navele-cu-vele-pentru-a-reduce-emisiile-de-co2.html

 

28.10.2020

 

Cum a evoluat economia județului Constanța în prima parte a anului 2020? O imagine destul de clară ne putem face pe baza datelor făcute publice de Direcția Județeană de Statistică, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Administrația Porturilor Maritime și Administrația Canalelor Navigabile.

Iată, pe fondul pandemiei Covid-19, numărul angajaților din unitățile economice și instituțiile județului Constanța s-a diminuat. La sfârșitul lunii iulie 2020, județul nostru avea 184,9 mii de salariați, cu 2.749 mai puțin decât în iulie 2019.
Pe de altă parte, numărul agenților economici activi (din punct de vedere juridic) a crescut. La 31 august 2020, în județul Constanța, erau înregistrați 51.783 agenți economici activi, în creștere cu 3,21% față de sfârșitul lunii august 2019. Din aceștia, 11.005 sunt persoane fizice autorizate și 40.778 persoane juridice.

În luna iulie 2020, salariații din județul nostru au câștigat, în medie, 4.898 lei brut și 3.022 lei net. Față de aceeași lună din 2019, câștigul mediu net a crescut cu 12,1%. Luând în calcul rata inflației, creșterea în termeni reali a fost de 9,3%.

Recesiunea economică generată de pandemie a afectat prea puțin gradul de ocupare a forței de muncă, în condițiile în care economia județului s-a confruntat cu o criză de lucrători în anii precedenți.

La sfârșitul lunii iulie 2020, în județul Constanța erau înregistrați 6.872 șomeri, cu 1.320 mai mulți decât în iulie 2019. Din totalul șomerilor, 54,7% erau femei. Primeau indemnizație de șomaj 2.200 de persoane, iar 4.672 persoane erau șomeri neindemnizați.

Rata șomajului în luna iulie 2020 a fost de 2,4%, față de 1,9% în iulie 2019. Merită subliniat faptul că rata șomajului în județul Constanța este mai scăzută decât media pe țară, de 3,3%.

La sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului 2020, județul nostru avea 149.455 pensionari de asigurări sociale de stat (fără agricultori), cu o pensie medie de 1.450 lei pe lună. La 1,23 salariați revenea un pensionar.

Turismul și industria au frisoane

Dar să vedem cum au evoluat, principalele sectoare de activitate din județ. Mai întâi, să facem un popas în industria turismului. Statistica oficială ne spune că, în primele șapte luni ale anului 2020, numărul turiștilor sosiți în județul nostru a fost de 458,9 mii de persoane, față de 720,1 mii de persoane în aceeași perioadă din 2019, înregistrându-se o diminuare de 36,3%. Iar numărul înnoptărilor în structurile de cazare turistică a scăzut la 1.514,5 mii față de 2.515,4 mii înregistrate în ianuarie 2018.

Numărul turiștilor străini a fost de 7.055 persoane, cu 81,6% mai puțini decât în aceeași perioadă din 2019. Ponderea lor din totalul turiștilor a coborât la 1,5%.

Dacă turismul a fost în declin, nici industria nu a fost mai presus. Producția a scăzut, în primele șapte luni ale anului 2020, cu 20,8% față de cea din aceeași perioadă din 2019, iar cifra de afaceri din industrie s-a diminuat cu 27,5%.

Transportul naval nu se simte prea bine

La rândul său, transportul naval de mărfuri a făcut pasul înapoi. Porturile maritime au derulat un trafic de mărfuri de 35.223.410 tone, în primele șapte luni ale anului 2020, mai mic cu 5,42% față de perioada de referință din 2019. Pe canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate 9,628 milioane de tone de mărfuri, cu 0,33% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2019.

Datele privind comerțul exterior se referă la primele cinci luni ale anului 2020. Agenții economici din județul Constanța au exportat, în perioada de referință, mărfuri în valoare de 456,8 milioane euro și au importat mărfuri în valoare de 811,7 milioane euro. În structură, predomină hidrocarburile, atât la export cu 35,0%, cât și la import cu 68,4%. La export, ponderi importante mai dețin cereale (18,3%) și animalele vii (14,5%), iar la import, mașinile, aparatele, echipamentele electrice (6,9%) și produsele chimice (5,2%). Față de primele cinci luni ale anului 2019, exportul a scăzut cu 33,0%, iar importul, cu 37,3%.

În primul semestru al anului 2020, în județul Constanța au fost finalizate 1.951 locuințe, cu 362 locuințe mai multe decât în aceeași perioadă din 2019.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-economia-judetului-constanta-are-febra-tuseste-si-respira-greu-din-cauza-pandemiei-covid-19-414870

 

  • Economie

28.10.2020

 

Premierul Ludovic Orban a avut marți o întrevedere cu Secretarul General al OCDE, Angel Gurria, în contextul vizitei oficiale efectuate la Paris. Orban a susținut, totodată, un discurs în plenul Consiliului OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), urmat de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu reprezentanții permanenți ai statelor membre. În dialogul interactiv cu membrii Consiliului, aceștia au evidențiat faptul că România a atins gradul necesar de pregătire pentru începerea negocierilor de aderare și au apreciat eforturile Guvernului român în acest sens.

În discursul din cadrul reuniunii plenare, Ludovic Orban a vorbit despre angajamentul ferm al României de a deveni membru al OCDE, România fiind statul european candidat cel mai bine pregătit pentru procesul de extindere a organizației, arată Guvernul printr-un comunicat de presă.

Premierul a evocat cooperarea României cu OCDE și participarea sa extinsă la structurile de lucru ale organizației, punctând adoptarea a 47 de instrumente juridice și solicitarea de aderare la alte 19, cele mai recente vizând integritatea publică, buna guvernanță, egalitatea de gen și instituțiile fiscale independente. Între proiectele relevante, a menționat elaborarea de către OCDE a studiului economic, a revizuirii sistemului de licențiere, a strategiei naționale pentru piețele de capital, precum și includerea României în ediția 2021 a documentului ”Governance at a Glance”.

Orban a precizat că România este un susținător ferm al principiului multilateralismului și al organizațiilor fundamentate pe principiul ordinii internaționale bazate pe reguli. A evidențiat necesitatea adaptării instituțiilor multilaterale prin reguli mai ferme, potrivite contextului economic global, pentru a fi pregătite să răspundă provocărilor majore, precum criza provocată de pandemia de Covid-19.

Ludovic Orban a menționat prioritățile cuprinse în Planul Național de Relansare și Reziliență pe care Guvernul României îl pregătește pentru a beneficia de fondurile europene din cadrul Mecanismului European de Redresare și Reziliență. Șeful Executivului a subliniat angajamentul Guvernului pentru realizarea de investiții în domenii prioritare precum: infrastructură de transport, conectivitate digitală, energie și tranziție ecologică, dezvoltare urbană, sănătate, agricultură, educație, protecție socială și cercetare-inovare.

https://economie.hotnews.ro/stiri-companii-24379461-ludovic-orban-intalnire-secretarul-general-ocde-romania-atins-gradul-necesar-pregatire-pentru-inceperea-negocierilor-aderare-ocde.htm