Investiţii de 404 milioane de euro în infrastructura Portului Constanta – Revista presei 12 -13 Iunie 2017
Port Constanta
Miniștrii europeni de transport au adoptat concluziile privind prioritățile politicii UE în domeniul transportului maritim până în 2020. Concluziile susțin conținutul așa-numitei „Declarații Valletta” adoptată la conferința ministerială informală organizată de președinția malteză la sfârșitul lunii martie.
„Având în vedere că strategia actuală a UE pentru politica în domeniul transportului maritim 2009-2018 se încheie în mai puțin de doi ani, suntem încântați de faptul că Consiliul identifică ce să prioritizeze în continuare”, a declarat secretarul general al ECSA, Patrick Verhoeven. „Concluziile adoptate definesc prioritățile și provocările corecte: competitivitatea, simplificarea și digitalizarea, decarbonizarea și reducerea emisiilor în aer”, a adăugat el.
ECSA consideră că aceste priorități trebuie dezvoltate după 2020 și solicită o strategie ambițioasă în materie de transport maritim pentru perioada 2019-2028. Pentru ca transportul maritim din UE să înflorească, are nevoie de un cadru politic stabil și orientat către viitor, cu o orientare globală.
„Transportul maritim european este un jucător global puternic. Acest lucru ar trebui să fie prețuit, iar poziția competitivă a UE ar trebui îmbunătățită „, a spus Patrick Verhoeven.
Armatorii europeni se angajează să colaboreze cu instituțiile UE și cu părțile interesate pentru a realiza următoarele:
– Implementarea eficientă a liniilor directoare privind ajutorul de stat maritim pentru a permite noi oportunități de creștere a clusterului maritim și o mai mare competitivitate;
– obiective comerciale ambițioase pentru a menține piețele globale deschise;
– simplificarea și raționalizarea formalităților administrative și crearea unei adevărate piețe unice pentru transportul maritim;
– stabilirea obiectivelor și măsurilor globale de reducere a emisiilor de CO2 prin intermediul Organizației Maritime Internaționale;
– promovarea carierei maritime în UE.
Tancul petrolier „Bosfor”, sub pavilionul Moldova, a fost arestat în portul Odesa, Ucraina, pe 8 iunie. Potrivit declaraţiei oficiale, în perioada anilor 2015 – 2017, nava a fost angajată în contrabandă, ducând aproximativ 100 de marinari ucraineni din Ucraina în Peninsula Crimeea. Aceasta a fost ocupată de Rusia în anul 2014 şi, de atunci, este considerată „teritoriu ucrainean ocupat temporar”, cu legi speciale care definesc statutul Crimeei şi toate aspectele legate de tratarea teritoriului ocupat, inclusiv trecerea frontierei şi ocuparea forţei de muncă. Nava, al cărei cost este evaluat la 1,7 milioane de dolari, riscă să fie confiscată. Numele proprietarului nu a fost dezvăluit.
Cei mai mari cinci constructori de nave de pe piaţa locală, Daewoo-Mangalia Heavy Industries (DMHI), Damen Galaţi, Vard Tulcea, Vard Brăila şi şantierul naval Con¬stan¬ţa, au avut anul trecut afaceri totale de 3,2 mld. lei (715 milioane de euro), faţă de 3,7 mld. lei anul ante¬rior (840 mil. euro), arată o analiză a ZF făcută pe baza datelor de la Mi¬nisterul de Finanţe. Anul trecut doar trei din cele cinci şantiere navale au obţinut profit şi toţi constructorii de nave au funcţionat cu mai puţini angajaţi faţă de anul anterior.
Liderul pieţei a rămas „şan¬tierul naval Daewoo-Man¬ga¬lia Heavy Industries (DMHI), controlat de grupul sud-coreean Daewoo şi de statul român, care a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de 2 mld. lei, nivel în uşoară creştere faţă de cel înregistrat cu un an în urmă. Şantierul a avut însă pierderi de 483 mil. lei, faţă de 515 mil. lei cu un an în urmă şi a funcţionat cu 2.400 de angajaţi, faţă de aproape 2.600 în 2015, arată datele de la Ministerul de Finanţe.
Pe locul doi în topul celor mai mari şantiere a urcat Damen Galaţi, controlat de compania olandeză Damen Group, care a raportat afaceri de 548 mil. lei anul trecut, faţă de 470 mil. lei cu un an în urmă. A scăzut însă profitul net al şantierului la doar 1,1 mil. lei faţă de circa 25 mil. lei în 2015, mai arată datele de la Finanţe.
Directorul general al Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime“ (CN APM) SA Constanţa, Nicolae Dan Tivilichi, a anunţat, luni, că anul acesta vor fi realizate investiţii majore în Portul Constanţa şi că, până în prezent, operatorii portuari au demarat investiţii de 120 milioane euro.
Nicolae Dan Tivilichi a anunţat, luni, într-o conferinţă de presă, deblocarea investiţiilor private în Portul Constanţa, ce vor duce la o creştere a performanţei portului şi la o creştere a traficului de mărfuri.
Tivilichi a estimat că valoarea totală a investiţiilor asumate de operatorii privaţi în anul 2017 se ridică la aproximativ 115 milioane de euro, investiţii ce se vor desfăşura pe o perioadă de 5 ani. De asemenea, pentru investiţii minime de 35 milioane de euro au fost instituite obligaţii contractuale în cadrul negocierilor purtate. Până în prezent operatorii portuari au demarat investiţii în valoare de 120 milioane euro.
„Pentru prima dată avem investiţii garantate prin contract, investiţii a căror nivel negarantat oricum a crescut de la 35 de milioane la euro, la până la aproape 200 de milioane de euro. Vorbesc de ce este garantat în contract. La ora actuală, investiţii private în Portul Constanţa sunt de circa 120 de milioane de euro. Până la sfârşitul anului aşteptăm ca cifra să treacă de 180 de milioane de euro. E un alt lucru care mi se pare cel mai important pentru Portul Constanţa. Atâta timp cât un investitor privat va investi, cu siguranţă va dori să-şi amortizeze această investiţie. Iar acest lucru se traduce prin marfă care urmează să tranziteze Portul Constanţa, altfel ei neavând altă posibilitate de a-şi recupera investiţia”, a declarat directorul CN APM SA Constanţa.
Potrivit acestuia, creşterea investiţiilor este urmare a colaborării dintre administraţie, operatori, comunitate locală, judeţeană, Ministerul Transporturilor.
„Atâta timp cât un operator privat va avea siguranţa investiţiei pe care o face, el o va face pentru că este interesul lui să se dezvolte. Atât timp cât administraţia va întreţine ceea ce are şi va dezvolta ceea ce are, cu siguranţă vor apărea şi alţi operatori şi alte investiţii”, a mai declarat Tivilichi, făcând şi o paralelă cu Portul Hamburg, din Germania, care nu mai are unde să se dezvolte.
„Marele avantaj al Portului Constanţa faţă de Portul Hamburg: Portul Hamburg, la această dată este un port închis, nu mai are unde să se dezvolte. Eu consider că Portul Constanţa este doar la jumătatea capacităţii lui de dezvoltare”.
Investiţiile derulate în prezent în Portul Constanţa sunt de modernizare a unui terminal pentru containere şi pentru construirea unui terminal pentru cereale.
http://www.zf.ro/eveniment/120-de-milioane-de-euro-investitii-anuntate-in-portul-constanta-16447490
Directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, Nicolae Dan Tivilichi, a anunţat luni, într-o conferinţă de presă, că anul acesta sunt planificate, în diferite faze de implementare, investiţii publice totalizând 404 milioane de euro, în infrastructura şi suprastructura portuară.
Potrivit directorului general al CNAPM, cea mai mare valoare investiţională va fi dirijată către Proiectul de dezvoltare a Molului III, în valoare de 300.000.000 de euro, care se află în faza lansării studiului de fezabilitate. ‘Vrem să începem amenajarea Molului III, al portului, şi strategia agreată este aceea de a dezvolta capacităţi de operare portuară pentru nave de tip ferry, Ro-La şi Ro-Ro, mai ales că Ministerul Transporturilor a agreat ideea ca CFR Marfă să investească în achiziţionarea de noi capacităţi de transport ferry-boat. Pentru Molul III CNAPM poate să investească, din fonduri europene, până la 145 milioane de euro şi astfel vom crea oportunităţi pentru dezvoltarea liniei comerciale cu Poti şi Batumi’ – a declarat Dan Tivilichi.
Potrivit directorului Tivilichi, 104.000 euro vor fi alocaţi proiectelor de reabilitare a reţelelor electrice şi modernizare a reţelelor de apă şi canalizare, care se află în diferite stadii de realizare, acesta anunţând totodată că în cursul acestei luni, după mulţi ani de zile în Portul Constanţa va fi realizat şi dragajul de întreţinere pentru aducerea la cotele de proiect a adâncimilor din dane şi de pe şenalurile navigabile, proiect în valoare de peste 10.939.635 euro, ce are termen de realizare de 12 luni.
Directorul general al CNAPM Constanţa a ţinut să menţioneze şi relansarea investiţiilor private ale operatorilor portuari care, de la începutul anului au lansat în execuţie proiecte totalizând 120 milioane de euro, pentru realizarea a unor capacităţi noi de operare a navelor comerciale şi pentru atragerea de noi fluxuri de marfă.
‘La ora actuală, investiţiile private în Portul Constanţa sunt de circa 120 de milioane de euro, dar aşteptăm ca până la sfârşitul anului cifra să treacă de 180 de milioane de euro. E un alt lucru care mi se pare cel mai important pentru Portul Constanţa. Atât timp cât un investitor privat va investi, cu siguranţă va dori să-şi amortizeze această investiţie, iar acest lucru se traduce prin marfă care urmează să tranziteze Portul Constanţa, altfel ei neavând altă posibilitate de a-şi recupera investiţia’, a declarat directorul general al CNAPM Constanţa.
În altă ordine de idei, Nicolae Dan Tivilichi a afirmat că relansarea investiţiilor în Portul Constanţa la valori nemaiîntâlnite până acum se datorează relaţiei de încredere statuată între operatorii portuari şi administraţia portului şi a climatului de colaborare.
‘Tot ceea ce se întâmplă acum este rodul unui nou climat de colaborare între administraţie, operatori, comunitate locală, judeţeană, minister. Acest lucru a permis dezvoltarea acestor probleme şi interpretarea corectă a legislaţiei existente. Creşterea investiţiilor este urmare a acestor lucruri. Atât timp cât un privat va avea siguranţa investiţiei pe care o face, el o va face pentru că este interesul său să se dezvolte. Atât timp cât administraţia va întreţine ceea ce are şi va dezvolta ceea ce are, cu siguranţă vor apărea şi alţi operatori şi alte investiţii’, a spus Nicolae Dan Tivilichi.
http://jurnalul.ro/bani-afaceri/investitii/portul-constanta-a-proiectat-pentru-acest-an-investitii-de-404-milioane-de-euro-in-infrastructura-744979.html
Potrivit directorului general al CNAPM, cea mai mare valoare investiţională va fi dirijată către Proiectul de dezvoltare a Molului III, în valoare de 300.000.000 de euro, care se află în faza lansării studiului de fezabilitate. ‘Vrem să începem amenajarea Molului III, al portului, şi strategia agreată este aceea de a dezvolta capacităţi de operare portuară pentru nave de tip ferry, Ro-La şi Ro-Ro, mai ales că Ministerul Transporturilor a agreat ideea ca CFR Marfă să investească în achiziţionarea de noi capacităţi de transport ferry-boat. Pentru Molul III CNAPM poate să investească, din fonduri europene, până la 145 milioane de euro şi astfel vom crea oportunităţi pentru dezvoltarea liniei comerciale cu Poti şi Batumi’ – a declarat Dan Tivilichi.
Potrivit directorului Tivilichi, 104.000 euro vor fi alocaţi proiectelor de reabilitare a reţelelor electrice şi modernizare a reţelelor de apă şi canalizare, care se află în diferite stadii de realizare, acesta anunţând totodată că în cursul acestei luni, după mulţi ani de zile în Portul Constanţa va fi realizat şi dragajul de întreţinere pentru aducerea la cotele de proiect a adâncimilor din dane şi de pe şenalurile navigabile, proiect în valoare de peste 10.939.635 euro, ce are termen de realizare de 12 luni.
Directorul general al CNAPM Constanţa a ţinut să menţioneze şi relansarea investiţiilor private ale operatorilor portuari care, de la începutul anului au lansat în execuţie proiecte totalizând 120 milioane de euro, pentru realizarea a unor capacităţi noi de operare a navelor comerciale şi pentru atragerea de noi fluxuri de marfă.
‘La ora actuală, investiţiile private în Portul Constanţa sunt de circa 120 de milioane de euro, dar aşteptăm ca până la sfârşitul anului cifra să treacă de 180 de milioane de euro. E un alt lucru care mi se pare cel mai important pentru Portul Constanţa. Atât timp cât un investitor privat va investi, cu siguranţă va dori să-şi amortizeze această investiţie, iar acest lucru se traduce prin marfă care urmează să tranziteze Portul Constanţa, altfel ei neavând altă posibilitate de a-şi recupera investiţia’, a declarat directorul general al CNAPM Constanţa.
În altă ordine de idei, Nicolae Dan Tivilichi a afirmat că relansarea investiţiilor în Portul Constanţa la valori nemaiîntâlnite până acum se datorează relaţiei de încredere statuată între operatorii portuari şi administraţia portului şi a climatului de colaborare.
Crețu: Cetățenii europeni așteaptă un răspuns la provocări precum globalizare, schimbări climatice și migrație
Cetățenii europeni așteaptă un răspuns european la provocări precum globalizarea, schimbările climatice sau migrația, iar orașele se află în avangarda acestui răspuns, a declarat comisarul european Corina Crețu, într-un mesaj video proiectat în cadrul conferinței „Jump to Smart. 1.0. România Orașelor Inteligente”, organizată, luni, la București.
„Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent precum globalizarea, schimbările climatice sau migrația. Cetățenii europeni așteaptă, pe bună dreptate, un răspuns european comun la aceste provocări și mă bucur că orașele se află în avangarda acestui răspuns european. Orașele sunt motoarele viitorului nostru european comun. Din acest motiv, Comisia Juncker a pus atât de multă energie în a acorda orașelor mijloacele necesare pentru a putea juca acest rol esențial. Acest lucru presupune crearea unei adevărate agende urbane pentru Uniunea Europeană”, a spus Crețu.
Ea a precizat că această agendă vizează să se asigure că orașele au un cuvânt de spus și că sunt implicate îndeaproape în elaborarea și implementarea politicilor Uniunii Europene.
„În special, inițiativa Orașe și comunități inteligente a Agendei urbane urmărește să sprijine proiectele avansate prin implicarea puternică a sectorului privat și, implicit, a cetățenilor. Aceste proiecte vizează provocări urbane cum ar fi tranziția energetică, mobilitatea urbană, calitatea aerului sau crearea de locuințe. UE furnizează fonduri pentru a sprijini proiecte promovate de orașe. În perioada 2014-2020, politica de coeziune va investi 100 miliarde de euro în zonele urbane din care aproximativ 15 miliarde euro gestionate direct de către orașe. În plus, programul Horizon 2020 a pus la dispoziție 430 milioane euro pentru inițiativa orașe și comunități inteligente. Mă bucur că orașele românești s-au alăturat acestui demers european. Este cazul orașului Constanța, care participă la proiectul Portis, ce testează soluții de mobilitate urbană durabilă în orașele portuare”, a mai arătat comisarul european.
Potrivit acesteia, este, de asemenea, și cazul proiectului Alba Iulia, care dorește să implementeze soluții novatoare, inteligente și compatibile în iluminatul inteligent, mobilitate inteligentă sau aplicațiile pentru promovarea turismului cum ar fi accesul liber la internet în spații publice.
„Este și cazul orașului București, unde proiectul Create caută soluții pe termen lung pentru decongestionarea traficului, iar proiectul Urban Wings, câștigătorii Agendei urbane, testează soluții pentru prevenirea și o mai bună gestionare a deșeurilor”, a precizat Crețu.
https://www1.agerpres.ro/economie/2017/06/12/cretu-cetatenii-europeni-asteapta-un-raspuns-la-provocari-precum-globalizare-schimbari-climatice-si-migratie-11-47-42
Directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Nicolae Dan Tivilichi, doreşte ca fluxul de marfă din vestul ţării să tranziteze Portul Constanţa, nu porturile Hamburg sau Kober, cum se întâmplă în prezent, estimând că anual aproximativ 200.000 de containere pleacă din zona respectivă către Hamburg. El spune că ar vrea să fie găsite soluţii pentru schimbarea acestui flux de marfă către Constanţa.
Tivilichi a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că doreşte realizarea unor ”landporturi” în mai multe zone din ţară pentru a încerca să atragă fluxul de marfă din regiunile respective spre Portul Constanţa.
“Tindem să construim aceste landporturi, porturi de uscat. O cantitate importantă de containere, de 150.000, poate chiar 200.000 pe an pleacă din vestul ţării spre Hamburg, pe cale ferată, în loc să vină în Portul Constanţa. Acesta a fost principalul motiv pentru care ne-am dus la Cluj, unde am încercat o colaborare cu toate forţele implicate, reprezentând Vamă, Poliţie de Frontieră, administraţie şi să vedem ce se întâmplă, de ce se întâmplă acest lucru, care sunt cauzele şi unde putem să intervenim pentru a schimba acest flux de marfă. Ba chiar există marfă care pleacă din vestul ţării spre portul Koper, pe calea ferată”, a afirmat directorul CN APMC.
El a explicat că prin aceste ”landporturi” Administraţia Porturilor Maritime îşi propune să fie cunoscută pe toate platformele de logistică din ţară.
“Înseamnă ca noi să fim cunoscuţi, să existăm pe toate platformele de logistică, HUB-uri, din zona ţării nostre. Vestul ţării reprezintă un HUB, acolo există importante parcuri logistice. Am pierdut containere care tranzitau Portul Constanţa în favoarea Portului Hamburg. Dau un exemplu. Dacă pleacă din Portul Constanţa, ca zonă liberă, când a ieşit din port trebuie să depună o garanţie cel care are containerul, ajunge în zona unde trebuie să se descarce, plăteşte acea taxă care se plăteşte, dar pe această perioadă operatorii îşi blochează banii. Pe când dacă el îl descarcă la Hamburg, este sigilat containerul şi plăteşte doar când ajunge la Cluj fără să-şi mai blocheze banii. Este unul din motive, doar unul. Şi a fost discutat cu cei de la ANAF pentru a vedea care sunt soluţiile, să putem face şi noi ceea ce fac cei de acolo”, a menţionat Nicolae Dan Tivilichi.
Săptămâna trecută, producători, transportatori, firme din domeniul industriei şi al logisticii din regiunea de nord-vest a României s-au întâlnit la Cluj cu reprezentanţi ai Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa şi ai celor mai mari companii de operare containere şi din zona de shipping, scopul fiind atragerea unui flux suplimentar de mărfuri în ambele direcţii.
Directorul CNAPMC a mai spus că o întâlnire similară va fi realizată în perioada următoare în nordul ţării.
Portul Constanţa intenţionează să facă investiţii de peste 400 milioane din fonduri europene pentru infrastructură. Directorul general al Administraţiei Porturilor Maritime spune că anul acesta sunt planificat în diferite faze, investiţii publice în suprastructură portuară şi infrastructură. Există însă o serie de probleme nerezolvate, printre acestea 23 de milioane de euro cerute de o companie olandeză pe motiv că administraţia portuară nu şi-a onorat un contract.
300 de milioane de euro din fonduri europene vor fi dirijate către proiectul de dezvoltare a Portului Constanţa care se află în faza lansării studiului de fezabilitate. Alţi 104 milioane de euro vor fi alocaţi proiectelor de reabilitare a reţelelor electrice şi de modernizare a reţelelor de apă şi canalizare.
Intervievat: Tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni în Portul Constanţa a reuşit să deschidă poarta investiţiilor în primul rând private. Nivelul investiţiilor operatorilor privaţi din Portul Constanţa se cifrează acum la ora actuală la circa 140 milioane de euro.
Administraţia Portuară a investit deja alte 70 de milioane de euro. Portul Constanţa are însă şi o serie de probleme. Printre acestea se numără facturi în valoare de 23 de milioane de euro. Bani pe care o companie olandeză îi cere pentru lucrări suplimentare la digul portului. Directorul portului susţine că este vorba de o neînţelegere şi a refuzat plata facturilor.
Intervievat: Este vorba de facturi care sunt date în primul rând de penalităţi pe care noi nu le considerăm corect calculate. Acest contract a fost încheiat în cursul anului 2012. Este un contract feedic încheiat pe fonduri europene. El a fost finalizat în cursul anului 2015.
Anul trecut Consiliul Concurenţei a sancţionat Administraţia Porturilor Maritime cu o amendă de 2,7 milioane de euro pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa serviciilor de pilotaj maritim. Noul director spune că va cădea la pace cu operatorii portuari şi va asigura transparenţa totală. /rav
http://files.rompres.ro/eagleeye/2017-06/201706130137_antena_3_13_iunie_2017_01_22_55.mp4
Schimbarea la vârful Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, petrecută la 1 septembrie 2016, a adus un suflu nou în activitatea administraţiei portuare, în relaţiile sale cu agenţii economici şi cu autorităţile locale, a înlăturat numeroase blocaje şi a deschis drumul spre investiţii şi performanţă.
Evoluţiile din ultimele luni întăresc convingerea împărtăşită de agenţii economici şi sindicate că directorul general Nicolae – Dan Tivilichi şi echipa sa au deschis „epoca Renaşterii“ în istoria porturilor maritime româneşti.
Ieri, 12 iunie 2017, şeful administraţiei portuare a prezentat în faţa ziarişilor un bilanţ al realizărilor echipei manageriale. Încrederea în noua conducere a CNAPMC a condus la relansarea investiţiilor operatorilor privaţi şi la creşterea suprafeţei din domeniul public portuar închiriată. Astfel, din noiembrie 2016 până în aprilie 2017, suprafaţa închiriată a crescut exponenţial, de la 1,6 milioane de metri pătraţi la peste 3,5 milioane de metri pătraţi. Drept urmare veniturile obţinute din chirii au făcut saltul de la peste 1,8 milioane de lei pe lună la peste 2,5 milioane de lei pe lună. În 2018, aceste venituri vor fi dublul celor din 2016.
Suprafaţa de teren închiriată va continua să crească. Există solicitării pentru realizarea unor investiţii în linii de producţie pe platforma portuară, care vor profita de regimul de zonă cu regim vamal special oferit de portul Constanţa. Este vorba de linii de asamblare pentru aparatură electronică şi IT, de producţie de laminate şi ţeavă etc. CNAPMC intenţionează să obţină acelaşi statut pentru portul Midia, fapt ce va duce la dezvoltarea unor capacităţi de producţie.
În urma discuţiilor cu operatorii portuari s-a introdus în contractele de închiriere clauza privind volumul minim de trafic de mărfuri garantat. Pe baza ei, cantitatea minimă de marfă garantată de operatorii portuari a crescut cu 50% în 2017 faţă de anul 2016, obţinându-se angajamente de creştere în 2018.
Constanţa a devenit cel mai mare port cerealier al Europei. Dacă în 2012, cantitatea de cereale manipulată era de 10 milioane de tone, în 2016 a ajuns la 20,7 milioane de tone. Există premise ca această cantitate să crească cu cel puţin 10% în 2017, aceasta fiind legată de punerea în practică a Strategiei Dunării, care a fost dezvoltată la nivelul Ministerului Transporturilor împreună cu administraţiile fluviale şi maritime. „Considerăm că este de importanţă vitală folosirea la maximum a acestei autostrăzi fluviale, care reprezintă principalul avantaj al portului Constanţa în competiţia cu porturile concurente. Devenim alternativă la axa Nord – Sud (Hamburg – Pireu)”, a afirmat Nicolae – Dan Tivilichi.
În perioada următoare se vor relansa investiţiile operatorilor privaţi. Pentru prima dată acestea sunt garantate prin contractele de închiriere a domeniului public portuar. Dacă nivelul total garantat al investiţiilor este de 35 milioane de euro, volumul total al investiţiior asumate de operatorii privaţi în 2017 este de circa 120 milioane de euro şi urmează a fi realizate într-un interval de cinci ani. „Până la sfârşitul anului 2017 aşteptăm ca volumul investiţiilor private anunţate să treacă de 180 milioane de euro. Atâta timp cât operatorii investesc, cu siguranţă că vor dori să le amortizeze, iar acest lucru se traduce prin mărfuri care vor tranzita portul Constanţa. În creşterea volumului de investiţii se reflectă cel mai bine ce s-a întâmplat în relaţia dintre Administraţia portului, operatorii portuari, administraţia locală şi cea judeţeană”, a spus Nicolae – Dan Tivilichi.
CNAPMC a relansat lucrările de reparaţii şi investiţii în infrastructura portuară. A crescut ponderea lucrărilor în regie pro-prie (reparaţii la clădiri şi la reţeaua rutieră portuară). În primul trimestru au demarat lucrările de investiţii privind dragajul de întreţinere, harta cadastrală şi modernizarea porţii nr. 1, precum şi o serie de proiecte cu fonduri europene: proiectul Protect (privind modernizarea infrastructurii şi protecţia mediului în portul Constanţa), în valoare de 12,696 milioane de euro; dana specializată de mare adâncime – 5,7 milioane de euro; dragajul de investiţii – cu o valoare estimată de 46 milioane de euro. Lucrările din surse proprii se ridică, în prezent, la 14.726.635 lei.
CNAPMC se situează pe unul dintre primele locuri în cadrul Ministerului Transporturilor în privinţa investiţiilor aflate în derulare, cu un volum total de 70 milioane de euro.
Până la finalul anului vor fi atacate alte trei proiecte, în valoare de 404 milioane de euro: construcţia molului III al portului Constanţa (300 milioane de euro), reabilitarea reţelelor electrice (68 milioane de euro), modernizarea reţelelor de apă şi canalizare (36 milioane de euro).
Molul III va servi dezvoltării traficului cu nave ro-ro şi ferry-boat, pe relaţia Europa – Orientul Apropiat şi cel Îndepărtat, dintre Constanţa şi porturile Poti şi Batumi din Georgia. În acest scop, CFR Marfă ar putea accesa fonduri pentru a achiziţiona nave ro-ro, ferry-boat noi. Odată cu investiţia de modernizare a reţelelor de apă şi canalizare se vor exe-cuta şi lucrări de stabilizare a malului de pe faleza superioară a portului.
Programul de achiziţii publice se realizează, în prezent, doar prin sistemul electronic, fapt ce a condus la înlăturarea suspiciunilor şi la dispariţia contestaţiilor. Niciuna dintre cele 15 achiziţii publice realizate în acest an nu a fost contestată.
Pentru lucrările de deszăpezire, Admi-nistraţia portuară a achiziţionat două autovehicule multifuncţionale. În programul Protect se are în vedere achiziţionarea unei nave tanc de 15 tone, pentru preluarea deşeurilor de la navele care vizitează portul, iar în proiectul dragajului de investiţii se prevede achiziţionarea unei nave noi, multifuncţionale, care va permite o cartografiere corectă a adâncimilor în acvatoriul portuar.
Din punct de vedere financiar, CNAPMC a reuşit să reducă volumul creanţelor cu 9 milioane de lei. Veniturile companiei au crescut cu 4% în primele patru luni ale anului şi se estimează un spor de cel puţin 8% până la finele lui 2017.
Directorul general consideră că traficul de mărfuri în portul Constanţa va avea următoarea evoluţie: fluxurile de cereale vor face un salt de 20%, pentru că va creşte numărul navelor de peste 100.000 tone, care transportă grânele spre pieţe tot mai îndepărtate; Constanţa va deveni un hub energetic (există solicitări pentru construcţia unor terminale de petrol şi gaze în portul Constanţa).
Pentru atragerea unui volum mai mare de mărfuri din ţară (care în prezent sunt transportate pe calea ferată spre exterior), Administraţia portuară acţionează pentru dezvoltarea aşa numitelor land-porturi (centre logistice), care să adune şi să-i pompeze mărfurile. O primă acţiune a fost organizată, recent, la Cluj, de unde pot fi atrase 150.000 – 200-000 TEU (containere convenţionale) pe an, care pleacă spre Hamburg, pe calea ferată, în loc să vină la Constanţa. Următoarele acţiuni de acest fel vizează nordul ţării şi Bucureştiul.
Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime“ (CN APM) SA Constanţa, a susţinut, ieri-dimineaţă, o conferinţă de presă în care a prezentat realizările şi perspectivele Portului Constanţa. „Suntem bucuroşi să anunţăm deblocarea investiţiilor private în Portul Constanţa. Vorbim de investiţii majore în port. Acestea duc la o creştere a performanţei portului, la o creştere a traficului de mărfuri. Vom încerca să sprijinim investiţiile în port“, a declarat, la începutul evenimentului, Tivilichi.
„Dorim transformarea Portului Constanţa într-un hub energetic. Se vehiculează o creştere a cererilor în ceea ce priveşte petrolul, gazele din Marea Neagră. Avem cerinţe şi pentru înfiinţarea terminalelor de petrol şi gaze. Portul Constanţa ar putea deveni o platformă industrială într-o zonă liberă. Chiar parc logistic. Există solicitări concrete în acest sens. Mai mult, până la toamnă, vom reuşi să oferim acelaşi statut de zonă liberă şi Portului Midia, ceea ce va permite, inclusiv în acea zonă, dezvoltarea anumitor capacităţi de producţie. De asemenea, cu siguranţă, Portul Mangalia nu va fi abandonat, fiind domeniul public al statului, de care noi trebuie să avem grijă. Vom încerca, în perioada următoare, să vedem ce posibilităţi de dezvoltare are“, a anunţat Nicolae Dan Tivilichi, directorul general CN APM SA Constanţa.
Tot el a mai spus că a crescut suprafaţa închiriată în Portul Constanţa. În perioada noiembrie 2016 – aprilie 2017 au fost închiriate cele mai mari suprafeţe de teren portuar. „Finalizarea cu succes a negocierilor cu marii operatori a influenţat benefic evoluţia veniturilor din chirii, dar a contribuit decisiv mai ales la stabilirea activităţii economice din porturile maritime şi la dezvoltarea relaţiei administraţie – mediul privat“, a comentat directorul general al CN AMP Constanţa.
În negocierea contractelor de închiriere în perioada 2016 – 2017 s-a urmărit cu precădere obţinerea din partea operatorilor economici a unor garanţii suplimentare privind performanţele activităţii lor viitoare. În acest sens, cantitatea minimă de marfă garantată a fi încărcată/descărcată de operatorii economici a crescut cu aproximativ 50% în 2017 faţă de 2016, obţinându-se totodată angajamente de creştere şi pentru anul 2018. „Luăm în calcul şi deschiderea unei linii de producţie pe platforma portuară“, a adăugat directorul general al CN APMC. Investiţii de milioane de euroCN APMC are în derulare, la ora actuală, investiţii de 14.729.635 de lei. Până la finele anului vor demara şi alte proiecte, în valoare de 404 milioane de euro. „Estimăm că valoarea totală a investiţiilor asumate de operatorii privaţi în anul 2017 se ridică la aproximativ 115 milioane de euro. Acestea se vor desfăşura pe o perioadă de cinci ani. Pentru investiţii minime de 35 de milioane de euro au fost instituite obligaţii contractuale în cadrul negocierilor purtate. Până în prezent, operatorii portuari au demarat investiţii în valoare de 120 de milioane de euro“, a mai completat acesta.Lucrări finanţate din surse proprii Printre lucrările finanţate din surse proprii se numără: cadastrul portuar aferent Portului Constanţa şi Portului Tomis, în valoare de 7.980,00 de lei, dragajul de întreţinere în bazinele şi şenilatele porturilor, în valoare de circa 11 milioane de lei, modernizarea şi sistematizarea accesului în port pe la Poarta 1, în cadrul proiectului CIVITAS Portis, în valoare estimată de 3 milioane de lei. Proiecte finanţate din fonduri europene Printre proiectele finanţate din fonduri europene, directorul general al CN APM SA a amintit: Modernizarea infrastructurii şi protecţia mediului în Portul Constanţa (PROTECT); nava-tanc autopropulsată 500 tdw; realizarea infrastructurii acostare nave tehnice şi amenajare suprastructură platformă (echipamente şi utilităţi) pentru servicii conexe navelor tehnice – proiectare şi executare – pe SEAP; consultanţă pentru realizarea infrastructurii acostare nave tehnice; amenajare dana 80; dragajul de investiţie. Valoarea proiectelor aflate în derulare se ridică la suma de 58,4 milioane de euro.
Printre proiectele care urmează să fie demarate în acest an, a căror valoare ajunge la 404 milioane de euro, potrivit lui Dan Nicolae Tivilichi, se numără: dezvoltarea molului III, reabilitarea reţelelor electrice; modernizarea reţelelor de apă şi canalizare.
Veniturile CN APMC, până la această oră, au crescut cu patru procente, iar până la sfârşitul anului se estimează o creştere cu opt procente. Mai mult, bugetul programului anual de achiziţii publice pentru anul 2016 a fost în valoare de 415.698.217 lei. În primul trimestru aferent anului 2016, bugetul a fost realizat în proporţie de 6%, reprezentând valoarea de 24.956.556,36 de lei. Bugetul programului anual de achiziţii sectoriale pentru anul 2017 este în valoare de 477.562.075 de lei. În primul trimestru aferent anului 2017, bugetul a fost realizat în proporţie de 30%, reprezentând valoarea de 140.833.924,2 lei.
Articol disponibil la adresa:
Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime“ (CN APM) SA Constanţa, a susţinut în această dimineaţă o conferinţă de presă privind realizarile şi perspectivele din Portul Constanţa.
„Suntem bucuroşi să anunţăm deblocarea investiţiilor private în Portul Constanţa. Vorbim de investiţii majore în port. Acestea duc la o creştere a performanţei portului, la o creştere a traficului de marfuri. Vom incerca să sprijinim investiţiile în port“, a mai declarat Tivilichi.
Tot el a mai spus că a crescut suprafaţa închiriată în portul Constanţa.
„Luăm în calcul şi deschuderea unei linii de producţie pe platforma poartuară“ a mai adăugat directorul general al Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime“ (CN APM) SA Constanţa.
„Administraţia portului a câştigat încrederea operatorilor ecomonici. Acest fapt reiese din creşterea veniturilor din chirii. (…) Până acum, operatorii portuari au demarat investiţii de 120 de milioane de euro. Multe dintre lucrările din port sunt executate în regie proprie. (…) Trebuie pusă în valoarea şi Dunărea. Până la toamnă vom putea oferi statut de zonă liberă Portului Midia“, a mai spus Tivilichi.
CNAPMC are în derulare la ora actuală investiţii de 14.729.635 lei. Până la finele anului vor demara şi alte proiecte, în valoare de 404 milioane de euro.
Acestea sunt: reabilitarea reţelelor electrice, modernizarea reţelelor de apă şi canalizare, dezvoltarea molului III.
Veniturile CNAPMC, până la acestă oră, au crescut cu patru procente, iar până la sfârşitul anului anului se estimează o creştere cu opt procente.
Situația la zi, pentru primele patru luni ale anului, privind proiectele de investiții și perspectivele din Portul Constanța, se arată îmbucurătoare, cel puțin din punctul de vedere al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (APMC), instituție care, luni, a prezentat un bilanț în acest sens.
„Suntem un adevărat hub de cereale!”
Directorul general al APMC, Nicolae Dan Tivilichi, a punctat faptul că dialogul dintre administrație și operatori se reflectă în cifrele din ce în ce mai optimiste.
„Suntem bucuroși să anunțăm deblocarea investițiilor private în infrastructura portuară și sunt investiții majore ale operatorilor, care au apărut ca urmare a modului de colaborare dintre acești operatori și administrație. Toate acest lucruri tind să conducă la o creștere a performanței Portului Constanța, a traficului de mărfuri ce urmează a se derula prin Portul Constanța. Apreciem ca extrem de benefică colaborarea atât cu operatorii, cât și autoritățile locale și județene. Toate duc la crearea acestui climat propice dezvoltării Portului Constanța. Încercăm să ducem mai departe ceea ce am insistat în acea Strategie a Dunării, care este pentru prima dată dezvoltată la nivelul ministerului, împreună cu toate administrațiile de la Dunăre și mare, considerând de importanță vitală folosirea la maximum a fluviului Dunărea, această autostradă de apă, devenind o alternativă la axa nord-sud, Hamburg – Pireu, așa că devenim o rută importantă, podul Europei spre Orient! Tindem și vom încerca să dezvoltăm suprastructura administrației și dezvoltarea investițiilor operatorilor privați în Portul Constanța. (…) Suntem un adevărat hub de cereale, față de cantitatea de cereale manipulată în 2012, la 10 milioane de tone, ea a fost dublată. În anul 2016 am avut 20,7 milioane de tone. Există premise importante, ca această cantitate să crească cu măcar 10% în acest an și această creștere este legată de Strategia Dunării și aici, ca administrație, ar trebui să mulțumim ministerului, care chiar s-a implicat, spre deosebire de alte personalități, de rezolvare a problemei Dunării, pentru că este foarte important: Dunărea este alternativa la transportul feroviar. Dunărea începe să își arate adevărata ei valoare și să o punem în evidență!”, a spus Tivilichi.
Iată graficele puse la dispoziție de reprezentanții APMC, cu comentariile directorului general din cadrul conferinței de presă:
„În Portul Constanța s-a trecut de la acel tarif de utilizare a domeniului portuar la încheierea contractelor de închiriere a terenurilor, care să asigure pe de-o parte veniturile și o creștere pentru administrație, dar să permită operatorilor să aibă curajul de a investi în Portul Constanța. Suprafața închiriată a crescut exponențial în perioada precedentă, ca și veniturile din chirii. Asta a creat un confort administrației în derularea principalelor investiții în infrastructura portuară. La ora actuală, pentru 2017, valoarea va fi upgradată și va continua creșterea veniturilor din chirii, ajungând în 2018 la dublarea lor față de 2016!”
„Am putea să spunem foarte clar că aceste venituri care sunt pentru aprilie 2017, sunt venituri deja încasate, nu înseamnă o creștere a creanțelor companiei, așa cum s-a întâmplat anterior. Dacă discutăm de suprafața terenurilor închiriate, față de grafic putem menționa că în primul trimestru al acestui an avem și 500.000 mp teren nou închiriat de către administrație. Cu alte cuvinte, înseamnă alți operatori! Avem posibilitatea de creștere pe metri pătrați, eventual chiar a o dubla pe o mai judicioasă alocare a suprafețelor libere din Portul Constanța, inclusiv deschiderea unor linii de producție pe platforma portuară, nu neapărat cu ieșire la mare, dar care pot profita de regimul de zonă liberă oferit de Portul Constanța. Sunt firme care deja și-au manifestat această dorință”
„Clauza de performanță care a creat suficiente probleme în trecut, dar care a fost finalizată… concluzia, din punct de vedere comercial, înseamnă că administrația a reușit să capete încrederea operatorilor, ceea ce a condus la creșterea veniturilor din chirii, din volumul minim garantat, care, mergând pe următoarele trepte, în 2020, practic, va fi chiar dublat față de 2017! Operatorii au acceptat, ceea ce am propus a fost corect interpretat, după discuții intensive, în așa fel încât și dumnealor să aibă garanția investițiilor, aici era discuția importantă, cât și administrația să își joace rolul activ de actor pe piața de marfă în zonă”
„Pentru prima dată avem investiții garantate prin contract, investiții al căror nivel negarantat, a crescut de la 35 mil. EUR, la aproape 100 mil. EUR, vorbesc de ce este garantat în contract. La ora actuală, investiții private demarate în Portul Constanța sunt de cca 120 mil. EUR, până la sfârșitul anului așteptăm ca cifra să treacă de 180 mil. EUR. Este un alt lucru care mi se pare cel mai important pentru Portul Constanța. Atâta timp cât un investitor privat va investi, va dori să își amortizeze investiția, iar acest lucru se traduce prin marfa care tranzitează Portul Constanța. Într-adevăr, se vede cel mai bine tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni între APMC și operatorii portuari, împreună cu administrația locală și cea județeană, pentru că Portul Constanța înseamnă și Midia, Mangalia și Agigea”
Securea războiului a fost îngropată! Conflictele între operatorii portuari şi administraţia Porturilor Maritime Constanţa s-au încheiat.
De ambele părţi vor fi făcute investiţii.
Operatorii portuari vor avea posibilitatea ca pe baza închirierii terenurilor pe termen lung să acceseze mai uşor fonduri pentru dezvoltarea economică. Rezultatele au fost prezentate astăzi în cadrul unei conferinţe de presă la Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa.
S-a reglementat problema folosirii domeniului portuar, s-a închiriat terenul pentru investitori, drept pentru care aceștia au siguranța afacerilor și pot să se dezvolte în continuare. Pentru următorii doi-trei ani Administrația Portului are proiecte de peste 400 de milioane de euro, atât bani proveniți din resurse proprii, iar restul din fonduri europene sau de la Ministerul Transporturilor. Problema importantă va fi aceea că de săptămâna viitoare va începe dragajul de întreținere în Portul Constanța.
Directorul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, Nicolae Dan Tivilichi, dorește ca fluxul de marfă din vestul țării să tranziteze Portul Constanța, nu porturile Hamburg sau Kober, cum se întâmplă în prezent, estimând că anual aproximativ 200.000 de containere pleacă din zona respectivă către Hamburg. El spune că ar vrea să fie găsite soluții pentru schimbarea acestui flux de marfă către Constanța. Tivilichi a declarat, luni, într-o conferință de presă, că dorește realizarea unor ”landporturi” în mai multe zone din țară pentru a încerca să atragă fluxul de marfă din regiunile respective spre Portul Constanța, arată news.ro. “Tindem să construim aceste landporturi, porturi de uscat. O cantitate importantă de containere, de 150.000, poate chiar 200.000 pe an pleacă din vestul țării spre Hamburg, pe cale ferată, în loc să vină în Portul Constanța. Acesta a fost principalul motiv pentru care ne-am dus la Cluj, unde am încercat o colaborare cu toate forțele implicate, reprezentând Vamă, Poliție de Frontieră, administrație și să vedem ce se întâmplă, de ce se întâmplă acest lucru, care sunt cauzele și unde putem să intervenim pentru a schimba acest flux de marfă. Ba chiar există marfă care pleacă din vestul țării spre portul Koper, pe calea ferată”, a afirmat directorul CN APMC.
Citește mai mult la: https://www.profit.ro/profitul-tau/directorul-porturilor-maritime-aproximativ-200-000-de-containere-pleaca-anual-din-vestul-tarii-spre-hamburg-in-loc-sa-vina-in-portul-constanta-17031406
Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
El a explicat că prin aceste ”landporturi” Administrația Porturilor Maritime își propune să fie cunoscută pe toate platformele de logistică din țară. “Înseamnă ca noi să fim cunoscuți, să existăm pe toate platformele de logistică, HUB-uri, din zona țării nostre. Vestul țării reprezintă un HUB, acolo există importante parcuri logistice. Am pierdut containere care tranzitau Portul Constanța în favoarea Portului Hamburg. Dau un exemplu. Dacă pleacă din Portul Constanța, ca zonă liberă, când a ieșit din port trebuie să depună o garanție cel care are containerul, ajunge în zona unde trebuie să se descarce, plătește acea taxă care se plătește, dar pe această perioadă operatorii își blochează banii. Pe când dacă el îl descarcă la Hamburg, este sigilat containerul și plătește doar când ajunge la Cluj fără să-și mai blocheze banii. Este unul din motive, doar unul. Și a fost discutat cu cei de la ANAF pentru a vedea care sunt soluțiile, să putem face și noi ceea ce fac cei de acolo”, a menționat Nicolae Dan Tivilichi. Săptămâna trecută, producători, transportatori, firme din domeniul industriei și al logisticii din regiunea de nord-vest a României s-au întâlnit la Cluj cu reprezentanți ai Administrației Porturilor Maritime Constanța și ai celor mai mari companii de operare containere și din zona de shipping, scopul fiind atragerea unui flux suplimentar de mărfuri în ambele direcții. Directorul CNAPMC a mai spus că o întâlnire similară va fi realizată în perioada următoare în nordul țării.
În perioada noiembrie 2016 – aprilie 2017 au fost închiriate cele mai mari suprafeţe de teren portuar, punându-se astfel capăt cu succes unor negocieri care s-au întâns în unele cazuri pe perioada mai multor ani.
Finalizarea cu succes a negocierilor cu marii operatori a influenţat benefic evoluţia veniturilor din chirii dar a contribuit decisiv mai ales la stabilitatea activităţii economice din porturile maritime şi la dezvoltarea relaţiei administraţie – mediul privat.
În negocierea contractelor de închiriere în perioada 2016 – 2017 s-a urmărit cu precădere obţinerea din partea operatorilor economici a unor garanţii suplimentare privind preformanţele activităţii lor viitoare.
În acest sens, cantitatea minimă de marfă garantată a fi încărcată/descărcată de operatorii economici a crescut cu aprox. 50% în 2017 faţă de 2016, obţinându-se totodată angajamente de creştere şi pentru anul 2018.
Estimăm că valoarea totală a investiţiilor asumate de operatorii privaţi în anul 2017 se ridică la aprox. 115 milioane euro. Acestea se vor desfăşura pe o perioadă de 5 ani. Pentru investiţii minime de 35 milioane de euro au fost instituite obligaţii contractuale în cadrul negocierilor purtate. Până în prezent operatorii portuari au demarat investiții în valoare de 120 milioane euro.
Valoarea totala a reviziilor/reparatiilor planificate la infrastructura portuara, executata de sucursale, este in valoare de 2.061.134,17 lei. In trimestrul I al anului 2016, lucrările de reparații la infrastructura portuară erau executate in proporție de 75 – 80% de SC ABCVAL Construct SRL. Comparativ cu anul 2016, in anul 2017, aproximativ 90% din cuantumul cantitativ al lucrărilor se realizează de către sucursalele companiei, cu forte proprii. Lucrările au fost executate in mare parte in lunile februarie si martie, luna ianuarie făcând excepție din cauza condițiilor meteo nefavorabile.
Se observă o creștere semnificativă a lucrărilor de întreținere a tramei stradale, executate de Compartimentul Construcții Civile în prima parte a anului 2017, față de anul 2016, ținând cont ca în luna ianuarie 2017, din cauza condițiilor meteo nu s-au putut executa lucrări de anvergură la trama stradală.
Față de cele prezentate mai sus, concluzia finală este că, în trimestrul I 2017 comparativ cu trimestrul I 2016 au fost executate un număr mai mare de lucrări de reparații și investiții, față de perioada similară din anul 2016, acestea făcându-se într-o perioadă de 60 zile față de disponibilul de 90 zile, mare parte din lucrările de reparații fiind preluate și executate de sucursale, cu forțe proprii.
În condițiile în care se va menține același ritm de realizare, estimăm că trimestrul IV al acestui an să ne aducă cât mai aproape de realizarea programelor de investiții și reparații propuse de compania noastră. Bugetul programului anual de achiziții publice pentru anul 2016 a fost în valoare de 415.698.217 lei. În primul trimestru aferent anului 2016, bugetul a fost realizat în proporție de 6% reprezentând valoarea de 24.956.556,36 lei. Bugetul programului anual de achiziții sectoriale pentru anul 2017 este în valoare de 477.562.075 lei. În primul trimestru aferent anului 2017 bugetul a fost realizat în proporție de 30%, reprezentând valoarea de 140.833.924,2 lei.
http://mesagerdeconstanta.ro/2017/06/13/portul-constanta-realizari-si-perspective/
Directorul general al CNAPM Constanţa a ţinut să menţioneze şi relansarea investiţiilor private ale operatorilor portuari care, de la începutul anului au lansat în execuţie proiecte totalizând 120 milioane de euro, pentru realizarea a unor capacităţi noi de operare a navelor comerciale şi pentru atragerea de noi fluxuri de marfă. Tweet 0 Distribuie 0 Directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, Nicolae Dan Tivilichi, a anunţat luni, într¬o conferinţă de presă, că anul acesta sunt planificate, în diferite faze de implementare, investiţii publice totalizând 404 milioane de euro, în infrastructura şi suprastructura portuară. Potrivit directorului general al CNAPM, cea mai mare valoare investiţională va fi dirijată către Proiectul de dezvoltare a Molului III, în valoare de 300.000.000 de euro, care se află în faza lansării studiului de fezabilitate. ‘Vrem să începem amenajarea Molului III, al portului, şi strategia agreată este aceea de a dezvolta capacităţi de operare portuară pentru nave de tip ferry, Ro¬La şi Ro¬Ro, mai ales că Ministerul Transporturilor a agreat ideea ca CFR Marfă să investească în achiziţionarea de noi capacităţi de transport ferry¬boat. Pentru Molul III CNAPM poate să investească, din fonduri europene, până la 145 milioane de euro şi astfel vom crea oportunităţi pentru dezvoltarea liniei comerciale cu Poti şi Batumi’ ¬ a declarat Dan Tivilichi. Potrivit directorului Tivilichi, 104.000 euro vor fi alocaţi proiectelor de Publicitate pe BizLawyer? Titlurile zilei | Camera Deputaţilor. Comisia juridică: Proiectul privind graţierea ¬ dezbateri pe fond săptămâna viitoare Recommend Be the first of your friends to recommend this. RECOMANDA ARTICOL Articol 1 / 8527 Următorul articol 13.06.2017 Portul Constanţa a proiectat pentru acest an investiţii de 404 milioane de euro în infrastructură ¬ Bizlawyer ¬ portalul avocaturii de business din Rom… http://www.bizlawyer.ro/stiri/interviuri¬opinii/portul¬constanta-a¬proiectat¬pentru¬acest¬an¬investitii¬de¬404¬milioane¬de¬euro¬in¬infrastructura 2/3 Aboneaza¬te la stiri Posteaza un comentariu reabilitare a reţelelor electrice şi modernizare a reţelelor de apă şi canalizare, care se află în diferite stadii de realizare, acesta anunţând totodată că în cursul acestei luni, după mulţi ani de zile în Portul Constanţa va fi realizat şi dragajul de întreţinere pentru aducerea la cotele de proiect a adâncimilor din dane şi de pe şenalurile navigabile, proiect în valoare de peste 10.939.635 euro, ce are termen de realizare de 12 luni. Directorul general al CNAPM Constanţa a ţinut să menţioneze şi relansarea investiţiilor private ale operatorilor portuari care, de la începutul anului au lansat în execuţie proiecte totalizând 120 milioane de euro, pentru realizarea a unor capacităţi noi de operare a navelor comerciale şi pentru atragerea de noi fluxuri de marfă. ‘La ora actuală, investiţiile private în Portul Constanţa sunt de circa 120 de milioane de euro, dar aşteptăm ca până la sfârşitul anului cifra să treacă de 180 de milioane de euro. E un alt lucru care mi se pare cel mai important pentru Portul Constanţa. Atât timp cât un investitor privat va investi, cu siguranţă va dori s㬺i amortizeze această investiţie, iar acest lucru se traduce prin marfă care urmează să tranziteze Portul Constanţa, altfel ei neavând altă posibilitate de a¬şi recupera investiţia’, a declarat directorul general al CNAPM Constanţa. În altă ordine de idei, Nicolae Dan Tivilichi a afirmat că relansarea investiţiilor în Portul Constanţa la valori nemaiîntâlnite până acum se datorează relaţiei de încredere statuată între operatorii portuari şi administraţia portului şi a climatului de colaborare. ‘Tot ceea ce se întâmplă acum este rodul unui nou climat de colaborare între administraţie, operatori, comunitate locală, judeţeană, minister. Acest lucru a permis dezvoltarea acestor probleme şi interpretarea corectă a legislaţiei existente. Creşterea investiţiilor este urmare a acestor lucruri. Atât timp cât un privat va avea siguranţa investiţiei pe care o face, el o va face pentru că este interesul său să se dezvolte. Atât timp cât administraţia va întreţine ceea ce are şi va dezvolta ceea ce are, cu siguranţă vor apărea şi alţi operatori şi alte investiţii’, a spus Nicolae Dan Tivilichi.
COFCO și Cerealcom Dolj, doi dintre cei mai mari zece exportatori de materii prime agricole de pe piața locală, au câștigat sâmbătă o licitație pentru a livra câte 60.000 MT de grâu fiecare achizitiorului de stat din Egipt.
Prețul mediu plătit de egipteni pentru cele 120.000 MT de grâu românesc se ridică la 204.9 dolari/MT C&F (preț cu marfa livrată în portul de destinație).
Chinezii de la COFCO au vândut 60.000 MT de grâu românesc la o cotație de 204.8 dolari/MT, iar Cerealcom Dolj a semnat cu egiptenii pentru un volum similar la o cotație de 204.99 dolari/MT.
Cotația obținută de COFCO este formată din prețul brut din port de 194.5 dolari/MT FOB (prețul include și costurile de participare la licitație, comisioanele și marja de profit a traderului) la care se adaugă 10.30 dolari/MT sub forma costului de transport pe mare.
Cotația obținută de Cerealcom Dolj este formată din prețul brut din port de 194.69 dolari/MT FOB (prețul include și costurile de participare la licitație, comisioanele și marja de profit a traderului) la care se adaugă 10.30 dolari/MT sub forma costului de transport pe mare.
Marfa va fi incărcată pe vapor în portul Constanța în intervalul 10-20 Iulie.
Grâul românesc 12.5% din noua recoltă cu livrare în Iulie se tranzacționa astăzi în portul Constanța la un preț mediu de 171 dolari/MT FOB (153 euro/MT).
Au cumpărat alte 240.000 MT de grâu din Rusia
Achizitorul de stat din Egipt a cumpărat sâmbătă alte 240.000 MT de grâu din Rusia la un preț mediu de 205.8 dolari/MT C&F.
Cele 240.000 MT de marfă rusească vândută egiptenilor au fost împărțite în mod egal între traderii GTCS, Al-Wahda, Aston și AOS.
GTCS a vândut 60.000 MT de grâu rusesc la un preț mediu de 204.02 dolari/MT C&F.
Cotația este formată din prețul brut din port de 192.77 dolari/MT FOB la care se adaugă 11.25 dolari/MT sub forma costului de transport pe mare.
Traderul Aston a reușit să se claseze pe locul patru în lista de vapoare selectată de egipteni cu un preț de 206.45 dolari/MT C&F.
Cotația este formată din prețul brut din port de 194.5 dolari/MT FOB la care se adaugă 11.95 dolari/MT sub forma costului de transport pe mare.
Al-Wahda și AOS au înaintat în plicurile închise oferte la prețul de 206.4 dolari/MT C&F, prețuri la care cei doi traderi au și câștigat licitația organizată sâmbătă de egipteni.
Cotația celor traderi este formată din prețul brut din port de 194.45 dolari/MT FOB la care se adaugă 11.95 dolari/MT sub forma costului de transport pe mare.
Au cumpărat 500.000 MT de grâu în ultimele două săptămâni
Egiptenii au cumpărat 500.000 MT de grâu din piața internațională în ultimele două săptămâni, o prezență atipic de activă în piața internațională în această perioadă în condițiile în care în acest interval autoritățile de la Cairo cumpără grâu din recolta internă.
Campania activă de cumpărături a egiptenilor vine în contextul în care un tribunal din Egipt a decis să anuleze decretul prin care autoritatea de carantină trecea din subordinea ministerului Agriculturii în subordinea ministerului Comerțului.
Reîntoarcerea autorității de carantină la ministerul Agriculturii din Egipt ar putea să însemne reluarea toleranței zero privind grâul de import impurificat cu urme de cornul secarei.
O astfel de potențială decizie ar urma să îi pună pe egipteni iar în atenția pieței internaționale și să le complice campania de achiziții de grâu din sezonul 2017/2018.
În 2016, cifra de afaceri a scăzut cu 13%, dar traderul a raportat un profit de 2 milioane de lei.
Brisegroup, unul dintre cei mai mai mari comercianţi de ce¬rea¬le şi distribuitori de materii pri¬me agricole din România, un business de 216 mil. euro anul trecut, şi-a planificat investiţii de 7 mi¬lioane de euro în 2017, banii care vor mer¬ge spre finalizarea unui siloz în portul Galaţi şi pe moderinzarea silozurilor de¬ţi¬nu¬te de companie, potrivit Brise¬group.
„În acest an ne-am bugetat o investiţie de 6 mil. euro în finalizarea unui siloz cu o capacitate de depozitare de 30.000 de tone în portul Galaţi şi încă un milion de euro pentru modernizarea slizourilor actuale, dotate deja cu infrastructura aferentă transportului de cale ferată pentru optimizarea fluxului de intrare-ieşire cereale din silozuri“, a declarat pentru ZF Angelo Nicolae, directorul general al Brisegroup.
Anul trecut cifra de afaceri a Brisegroup a scăzut cu 13%, ajungând la 971,5 mil. lei (216 mil. euro), însă profitul companiei con¬trolate de Marius Bucur a crescut de 2,3 ori, de la 0,8 mil. lei în 2015 la peste 2 mil. lei anul trecut, potrivit datelor publice.
Comerţul cu cereale reprezintă 85% din cifra de afaceri a Brisegroup, restul de 15% fiind reprezentat de vânzarea de materii prime agricole, potrivit informaţiilor trans¬mise de companie.
Reprezentanţii Brisegroup pun scăderea cifrei de afaceri a companiei, dar şi creşterea profitului pe seama diviziei de inputuri agricole, în timp ce divizia de comerţ cu ce¬reale a generat volumele necesare echi¬li¬bră¬rii cifrei de afaceri pe întreg businessul com¬paniei.
„La nivel strategic, Brisegroup a demarat procesul de schimbare politică comercială în ceea ce priveşte distribuţia de input-uri, accentul fiind pus pe diversificarea portofoliului de produse şi valorificarea produselor din portofoliul propriu, fiind focusaţi pe oferirea de soluţii inteligente de fer-tilizare. Această trecere se va face eta¬pi¬zat, până la consolidarea poziţiei în piaţă ca un furnizor strategic de fertilizanţi“, a decla¬rat pentru ZF Angelo Nicolae.
Directorul general al Brisegroup esti¬mea¬¬ză că preţurile oferite fermierilor pe se¬minţele oleaginoase vor fi mai mici în 2016 faţă de anul precedent, o prognoză care se ba¬¬¬zează pe preţurile forward, adică pe con¬trac¬te încheiate înainte de recoltare. „Per¬spe¬c¬tivele actuale asupra pieţei arată o scă¬de¬-re a preţurilor pe segmentul de oleagi¬noa¬se şi o menţinere a preţurilor pe cereale pă¬ioa¬se bazat pe evoluţia din ultima perioadă a pre¬¬ţurilor forward pentru recolta din 2017.“
Pe piaţa comerţului cu cereale îşi fac tot mai simţită prezenţa traderii locali cu afaceri între 200 şi 500 mil. lei, precum Agroind Cauaceu din Bihor, Cambela Prod din Tul¬cea sau TMB Trading din Brăila, ale căror vânzări cresc de la an la an, potrivit da¬te¬lor de la Registrul Comerţului. Lupta pen¬tru „supremaţie“ se dă însă între americanii de la ADM Trading România, elveţienii de la Ameropa Grains şi americanii de la Cargill.
Angelo Nicolae spune că sunt premise de creştere pe piaţa comerţului cu cereale în condiţiile în care productătorii agricoli români mai au de recuperat în ceea ce priveşte randamentele la hectar la majoritatea culturilor. „Există în continuare premise de creştere pe piaţa comerţului cu cereale atât pentru jucători locali, cât şi pentru jucători cu prezenţă strategică în teritoriu având la bază perspective certe de creştere a eficienţei şi productivităţii fermierilor români.“
Valoarea producţiei vegetale a fost de 9,82 mld. euro în 2016, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, un nivel similar faţă de anul precedent.
Anul trecut, România a ocupat locul I în UE la producţia de floarea-sorelui şi locul doi la producţia de grâu şi porumb, după Franţa, conform statisticilor oficiale.
Economie
Creșterea exporturilor a încetinit brusc în luna aprilie 2017 faţă de aceeaşi peri¬oadă a anului trecut, acestea majo¬rându-se cu doar 1,5%, faţă de o creş¬tere de 10% pe primele trei luni ale anului 2017.
În primele 4 luni ale acestui an exporturile României au fost de 20,2 miliarde de euro, înregistrând o creştere de 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce importurile au crescut cu 10%, conform raportului publicat vineri de INS.
În luna aprilie 2017 exporturile au fost de 4.474 de milioane de euro, în timp ce importurile CIF au fost de 5.823 de milioane de euro, astfel că România a înre¬gistrat un deficit comercial de 1.049 de milioane de euro. În luna aprilie 2016 exporturile au fost de 4.703 de milioane de euro, în timp ce importurile CIF au fost de 5.540 de milioane de euro, astfel că România a înre¬gistrat un deficit comercial de 836 de milioane de euro.
Pe lângă încetinirea creşterii expor¬tu¬rilor, din aprilie 2016 în aceeaşi lună a anului 2017 Ro¬mânia a înregistrat şi o apreciere a de¬ficitului comercial cu peste 200 de mil. euro, ca urmare a creşterii importurilor. În ceea ce priveşte ponderea va¬lo¬rii schimburilor intra¬co¬munitare de bunuri (Intra-UE 28) în primele 4 luni ale anului, aceasta a rămas aproape constantă, în anul curent înre¬gistrând o valoare de 76%, în timp ce în 2016 avea o va¬loare de 77,25%.
În ceea ce priveşte structura co¬merţului pe grupe de produse în primele 4 luni ale anului 2017 putem observa că cea mai mare pondere în total ex¬por¬turi a fost a cate¬goriilor: maşini şi echipamente de trans¬port – 47,6%, pro¬duse agro¬ali¬men¬ta¬re, băuturi şi tu¬¬tun – 7,1% şi alte pro¬duse ma¬¬¬nu¬¬¬fac¬tu¬rate – 33,6%. În aceeaşi peri¬oa¬dă a anului tre¬¬cut valorile înregistrare ca pon¬¬dere în total exporturi au fost: ma¬şini şi echi¬¬pa¬mente de transport – 48%, pro¬¬du¬¬se a¬gro¬alimetare, băuturi şi tutun – 7,7% şi alte produse manufacturate – 33,2%.
SNN: „Sumele disponibile sdunt necesare proiectelor de investiţii pe termen mediu şi lung”
Consiliul de Administraţie şi conducerea executivă ale „Nuclearelectrica” (SNN) propun să nu se distribuie dividende suplimentare din rezerve şi din rezultatul reportat, sumele disponibile fiind necesare proiectelor de investiţii pe termen mediu şi lung ale SNN, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti.
Ministerul Energiei solicitase Consiliului de Administraţie al SNN să formuleze propuneri de redistribuire/distribuire a dividendelor, în conformitate cu prevederile art. II şi art. III din OUG nr. 29/2017.
În urma aprobării OUG 29/2017, s-a creat posibilitatea, în cazul companiilor cu capital majoritar de stat, să distribuie sub formă de dividende rezerve care au constituit surse proprii de finanţare, precum şi sume din rezultatul reportat.
Potrivit companiei, la data de 31 decembrie 2016, SNN are 146.714.458 lei în contul de „alte rezerve”, din care 128.915.264 lei „alte rezerve reprezentând surse proprii de finanţare”, respectiv partea din profit repartizată în anii anteriori la „alte rezerve reprezentând surse proprii de finanţare”. Tot la aceeaşi dată, SNN are 3.664.453.196 lei în conturile de rezultat reportat cumulat.
Compania mai precizează că, la 31 martie 2017, SNN are disponibilităţi băneşti de 275.697.727 lei (numerar şi echivalente de numerar). La acestea se adaugă depozite bancare cu maturitatea peste 3 luni în sumă de 1.386.070.605 lei.
Astfel, soldul disponibilităţilor baneşti, la care se adaugă investiţiile pe termen scurt sub forma depozitelor bancare cu maturitatea peste 3 luni, la 31 martie 2017 este în sumă de 1.661.768.332 lei. Dintre acestea, depozitele colaterale pentru diverse scrisori de garanţie sunt în sumă totală de 36.396.860 lei.
Totodată, la 31 martie 2017, soldul împrumuturilor bancare (atât porţiunea pe termen lung cât şi cea pe termen scurt) era în cuantum de 1.275.453.199 lei.
Aceste împrumuturi beneficiază de garanţia statului şi sunt rambursate din surse proprii SNN, potrivit companiei. Maturitatea finală a aces¬tor credite este la orizontul anului 2024.
Societatea şi-a programat cheltuieli de investiţii de 440.717.830 lei, în 2017, 554.344.861 lei, în 2018, şi 701.447.842 lei, în 2019.
Conform SNN, în cadrul cheltuielilor privind obiectivele de investiţii sunt incluse obiectivele majore de investiţii din planul de administrare (perioada 2013-2017), precum şi obiective de importanţă strategică majoră cum ar fi „Extinderea duratei de viaţă a Unităţii 1 prin retubarea reactorului şi retehnologizarea sistemelor principale” („Retehnologizare U1”), „Contribuţie iniţială la capitalul social al companiei de proiect de tip joint-venture (JVco) pentru proiectul Unităţilor 3 şi 4” („Proiect U 3&4”) şi „Instalaţie detritiere D2O (aferentă Unităţilor 1 şi 2)”.
Conducerea companiei consideră că distribuirea de dividende suplimentare ar putea conduce la: „- necesitatea anulării unor depozite bancare având maturităţi peste termenul de plată care ar fi stabilit de Adunarea Generală a Acţionarilor, în situaţia necorelării acestui termen de plată cu maturităţile acestor active, cu consecinţa pierderii financiare a dobânzii la termen şi a nerealizării de venituri financiare din dobânzi conform bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2017 aprobat, aspect care trebuie asumat de acţionari; – scăderea semnificativă a rezervelor financiare disponibile inclusiv pentru rambursarea împrumuturilor bancare, ceea ce ar putea conduce la necesitatea achitării acestora de către statul român, în calitate de garant, în cazul unor dificultăţi financiare majore ale societăţii, care să afecteze capacitatea de rambursare proprie; – decapitalizarea societăţii prin distribuirea de rezerve, care poate afecta proiectele strategice ale SNN, din perspectiva şanselor de finanţare/co-finanţare cu contribuţii proprii”.
Astfel, conducerea companiei apreciază că „nu este oportună dis¬tribuirea de sume sub formă de dividende, din alte surse altele decât profitul curent al fiecărui exerciţiu financiar”.
Nuclearelectrica a înregistrat în primele trei luni ale acestui an un profit net de 84,05 milioane lei (18,7 milioane euro), în creştere cu 26% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor transmise vineri Bursei de Valori Bucureşti (BVB). În primul trimestru din 2016, compania a înregistrat un profit net de 66,86 milioane lei.
Acţionarul majoritar al companiei este Ministerul Energiei, care are o participaţie de 82,49%.