Revista presei

Interviu cu Florin Goidea – directorul general al CNAPMC – Marile proiecte ale portului Constanța – Revista presei 10 – 11 martie 2021

  • Port Constanța

11.03.2021

 

– Domnule director, suprafața de uscat a portului Constanța a crescut pe seama terenurilor câștigate din mare, ultimele fiind molurile 3 și 4 din zona de sud. Ce planuri aveți în privința acestora?

– Ne-am propus să investim în infrastructură, căi de acces și utilități, care să permită dezvoltarea unor terminale specializate pe cele două moluri. Este un proiect foarte mare și ne străduim să găsim finanțare. Valoarea totală a proiectului este estimată la 500 de milioane de euro.

– Administrația portuară are o strategie privind digitalizarea activităților și a relațiilor sale cu agenții economici?

– Ne-am propus să realizăm o rețea IT de tip port-community – system, în care să fie integrate toate unitățile. Vom realiza digitalizarea internă a activităților Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța. În același timp, vor fi conectate într-un singur sistem CNAPMC, Vama, Poliția de Frontieră, Autoritatea Navală Română și alte entități. Sperăm ca, până la finalul anului, să devină operaționale trei module: managementul navelor, managementul mărfurilor și managementul mărfurilor periculoase. Vor fi și alte module în viitor. Sistemul digital din portul Rotterdam are 25 de module. Curând vom scoate la licitație caietul de sarcini. Costă vreo 230.000 de euro și va fi finanțat din fonduri proprii.
– Operatorii privați participă cu investiții proprii la relansarea industriei portuare? Ce proiecte au fost anunțate?

– Mai întâi vreau să menționez faptul că, în anul 2020, operatorii privați din portul Constanța au realizat investiții totale de peste 172,276 milioane de lei. Din cele 11 proiecte finalizate se remarcă terminalul de cereale Comvex din Dana 80 (peste 115,643 milioane de lei), extinderea capacității terminalului de cereale Canopus Star, de pe digul de larg (peste 37,191 milioane de lei), magazia de mărfuri generale a Umex, în Dana 44 (peste 6,101 milioane de lei). Un număr de alte 27 de proiecte de investiții se află în derulare. Iată câteva dintre ele: compania Socep construiește un întreg ansamblu tehnologic pentru operarea cerealelor, își extinde și modernizează capacitățile existente și se dotează cu prize de cheu pentru alimentarea navelor cu energie electrică; compania Constanța South Container Terminal construiește o hală de depozitare și un sistem de monitorizare video și control al accesului trenurilor. Faptul că toată lumea investește demonstrează încrederea în viitorul industriei portuare și dorința de a fi competitivi, de a atrage cât mai multe fluxuri de mărfuri.

– O serie de porturi din Uniunea Europeană au introdus sistemul alimentării navelor de la uscat cu energie electrică, pe timpul escalelor, pentru a reduce cantitatea de gaze eliminate în atmosferă. Portul Constanța va aplica această soluție?

– Portul Constanța este parte în proiectul EALING, care se referă la posibilitatea alimentării navelor prin surse de energie electrică de la țărm, pe timpul staționării în porturi. Noi vom face eforturi să îl implementăm. Pentru nave va fi avantajos să se conecteze la punctele de alimentare cu energie electrică de la cheu. Acesta este de altfel unul dintre motivele pentru care realizăm modernizarea infrastructurii energetice a portului Constanța. Instalațiile electrice sunt foarte vechi, datând din anii ’60 – ’70. Trebuie înlocuite cu altele noi, moderne.
– În ianuarie 2021, traficul de mărfuri din porturile maritime românești a dat semne de revenire, făcând un salt de 6,63%. Cum estimați că vor evolua cantitățile de mărfuri până la finalul anului?

– Noi am fi avut și în 2020 un an bun, dar a intervenit criza prețurilor petroliere de pe piața internațională, care a dus la scăderea volumelor de hidrocarburi derulate. Pe ansamblu, anul trecut, traficul de mărfuri s-a redus cu 9,35%, dar trebuie să țineți cont că la nivelul Uniunii Europene s-a înregistrat o reducere medie de 15%. În privința evoluției fluxurilor de mărfuri din acest an trebuie să fim realiști și să luăm măsurile necesare pentru a asigura creșterea. Ne așteptăm ca traficul de mărfuri să fie cel puțin la nivelul anului 2020.

– Se vorbește mult despre înființarea unor ferme eoliene la malul mării. Va deveni portul Constanța producător de energie alternativă, prietenoasă cu mediul? Ce proiecte are CNAPMC în această direcție?

– Cu ani în urmă s-a pus problema construirii unor centrale eoliene pe digul de larg. Compania olandeză care a realizat studiul la vremea aceea a atras atenția că digul de larg nu este indicat pentru astfel de centrale, din cauza dimensiunii centralelor și a forțelor care se dezvoltă. Va trebui să reluăm studiile și să stabilim locațiile potrivite pentru astfel de centrale energetice. O locație posibilă pentru un parc eolian ar putea fi în zona Midia, într-un spațiu pe care îl recuperăm din mare. În afara proiectelor energetice avem și alte teme care ne preocupă. Groapa de gunoi din port este plină în proporție de 95%. S-a realizat un studiu pe baza căruia vom construi o stație de colectare – compactare a gunoaielor, care vor fi transportate cu mașinile la groapa de gunoi a orașului. În port nu mai avem unde și nici nu mai avem voie să construim gropi de gunoi.
– Cum decurge colaborarea administrației portuare cu agenții economici?

– Mă străduiesc să asigurăm un parteneriat foarte strâns cu operatorii portuari. Vreau ca, de acum înainte, fiecare să își cunoască și să își îndeplinească rolul. Nimeni nu trebuie să mai arate cu degetul spre administrația portuară și să-i ceară să aducă trafic. Administrația nu poate să aducă trafic, ci doar operatorii portuari. Administrația îi poate ajuta asigurându-le infrastructura, utilitățile și serviciile necesare, astfel încât portul Constanța să fie atractiv și sigur pentru nave. Noi trebuie să ne consultăm cu operatorii, să vedem care sunt problemele lor și să investim în rezolvarea lor. Spre bucuria mea, ideile noastre coincid în procent de peste 90%. Anul acesta stăm mult mai bine decât în anii trecuți în privința contractelor semnate pentru diverse investiții care vin în sprijinul operatorilor portuari.

– A fost mare tevatură privind trecerea pilotajului maritim la administrația portuară. S-a exprimat neîncrederea în capacitatea CNAPMC de a administra acest serviciu. Au trecut două luni de când administrația portuară îl prestează. În această perioadă, au fost incidente, accidente în derularea acestui serviciu de siguranță a navigației?

– Trebuie să știe toată lumea că pilotajul se execută în condiții foarte bune, că de la preluarea acestui serviciu în administrare n-au existat incidente ori accidente. Avem un corp de 47 de piloți foarte buni.

– Anul acesta, pe 16 octombrie se împlinesc 125 de ani de la momentul așezării pietrei de temelie a portului modern Constanța. Cu ce realizări deosebite va fi marcat evenimentul?

– Încă n-am stabilit, dar dacă ne uităm pe lista de investiții pe care urmează să le punem în practică, cred că avem cu ce să îl marcăm. Vom discuta și cu operatorii portuari, pentru că împreună trebuie să marcăm acest an jubiliar. Eu sunt adeptul respectării și cinstirii tradiției. Ea este memoria noastră!
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-marile-proiecte-ale-portului-constanta-ii-424314?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mica
nbsp;

 

Compania Naţională de Administrare a Porturilor Maritime Constanţa a înregistrat anul trecut venituri totale de 402,47 milioane lei, în creştere cu 3,4% faţă de cele din 2019, conform datelor companiei, obţinute de AGERPRES.
Veniturile din exploatare s-au majorat cu 4,5%, la 385,59 milioane lei, iar cele financiare s-au redus cu 17,2%, ajungând la 16,88 milioane lei.
Cifra de afaceri a companiei a scăzut în 2020 cu 1,4%, la 345,167 milioane lei.
Pe de altă parte, cheltuielile au totalizat 232,49 milioane lei (minus 10,2% faţă de 2019), cele din exploatare cifrându-se la 224,738 milioane lei (minus 10,8%), iar cele financiare la 7,752 milioane lei (plus 12%).
Astfel, compania a încheiat anul cu un profit brut de 169,982 milioane lei, în creştere cu 30,3% comparativ cu cel din anul anterior.
CN APM SA Constanţa este o societate comercială pe acţiuni, desemnată de Ministerul Transporturilor să desfăşoare activităţi de interes public naţional, în calitate de administraţie portuară. Compania îndeplineşte funcţia de autoritate portuară în porturile maritime româneşti Constanţa (cu zona Constanţa şi zona Midia), portul Mangalia şi portul turistic Tomis.
https://www.stiripesurse.ro/veniturile-companiei-de-administrare-a-porturilor-maritime-constanta-au-crescut-anul-trecut-cu-34prc_1685195.html
nbsp;

 

Numirea membrilor din Consiliul de Administrație al Portului Constanța a fost contestată în instanță, iar Tribunalul s-a pronunțat miercuri, 10 martie, în sensul sancționării Ministerului Transporturilor pentru lipsă de transparență.
Mai exact, numirea a patru membri permanenți ai Consiliului de Administrație a fost contestată de către Fondul Proprietatea și Asociația Constanța Port Business Asociation, motivul fiind acela că Adunarea Generală a Acționarilor nu a avut posibilitatea ca în termen de 30 de zile să consulte CV-urile respectivilor.
Conform reprezentanților CN Administrația Porturilor Maritime Constanța SA, CV-urile au fost puse la dispoziție cu 20 de zile înainte de ședința în care au fost numiți, în loc de 30. De precizat că această eroare a fost sesizată și corectată de Ministerul Transporturilor prin decizia nr. 5 din 10 septembrie 2019, care a aplicat procedura de vot cumulativ (unde a votat inclusiv Fondul Proprietatea) pentru numirea membrilor CA. Cu alte cuvinte, prezența și votul celor patru membri ai CA nu a viciat deciziile luate în cadrul CN APMC.
“Instanța a respins cererea Fondului Proprietatea cu privire la incompatibilitatea unor membri CA. Instanța a admis acțiunea Fondului deoarece nu s-a respectat perioada de 30 de zile pentru convocarea AGA și nu a fost dată Fondului lista persoanelor care urmau să fie numite în CA tot cu 30 de zile înainte. Urmează apelul și estimăm că procesul va dura circa un an, iar în luna noiembrie a acestui an se va demara procedura de selecție a noului CA”,au declarat surse din cadrul CN APMC. “Această decizie nu are nici un efect juridic deoarece există o altă hotărâre AGA cu vot cumulativ care este înscrisă la Registrul comerțului și care nu a fost anulată”, au conchis aceleași surse.

Ministerul Transporturilor, sancționat pentru numirea a patru membri din C.A.-ul Portului. Decizia instanței nu afectează activitatea companiei


nbsp;

 

Ministrul Internelor a semnat contractul pentru achiziția a două nave de patrulare pentru Poliția de Frontieră. Contractul, în valoare de 26 milioane euro este câștigat de DAMEN care le va construi la șantierele din Mangalia și Galați.
Contractul a fost încheiat între Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, prin inspectorul general chestorul principal de poliţie Liviu Bute şi Damen Shipyards Gorinchem B.V. Netherlands, prin Stephen Stout director de vânzări pentru Europa de Est si Sud-Est, pentru achiziția a două mijloace de mobilitate navală.
Valoarea contractului este de 129.944.250 de lei fără TVA (26 milioane de euro), proiect fiind derulat din fonduri europene nerambursabile, prin Fondul pentru Securitate Internă (ROFSIB2018OS2ASP02 – Achiziție de mijloace de mobilitate navală necesare Frontex), iar navele urmează să intre în dotarea PFR până la data de 30.11.2022.
Aceste nave fac parte dintr-un proiect mai amplu care presupune suplimentarea flotei navale a Poliţiei de Frontieră Române, în cadrul căruia urmează să fie achiziţioneze, pe lângă cele două nave maritime de patrulare (CPV – Coastal Patrol Vessel) şi cinci şalupe de intervenţie (CPB – Coastal Patrol Boat).
Achiziția de nave maritime de patrulare şi şalupe de intervenţie conferă Poliţiei de Frontieră Române o creștere a capabilităţilor de intervenţie operativă, acestea fiind destinate supravegherii frontierei maritime externe a Uniunii Europene şi respectării jurisdicţiei statului român în zona de competenţă, pentru misiuni de patrulare, asigurarea apelor din zona exclusiv economică, siguranţă maritimă, operaţiuni de căutare şi salvare şi transportarea supravieţuitorilor
Reprezentanţii operatorului economic au decis ca în construirea celor două nave să fie angrenate şi capabilităţile unităţilor de producţie din România – Şantierele Navale DAMEN Galaţi şi Mangalia.
Poliţia de Frontieră Română gestionează 2.070 km de frontieră externă a Uniunii Europene, din care 225 km sunt la Marea Neagra. Cu navele aflate în dotare, trebuie să realizeze un dispozitiv de supraveghere eficient, a cărui continuitate în timp şi spaţiu asigură permanent acoperirea unui spaţiu maritim de cca. 20.000 Km2 (ape maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă şi zona economică exclusivă).
În contextul gestionarii fenomenului migraţionist la frontierele externe ale UE, achiziția de nave maritime de patrulare şi şalupe de intervenţie este oportună pentru îndeplinirea angajamentelor Poliţiei de Frontieră Române asumate cu Agenția Frontex, în ceea ce privește detașarea de echipamente tehnice în operaţiunile comune derulate la frontiera maritima externa a UE.

DAMEN construiește la Mangalia și Galați două nave pentru Poliția de Frontieră


nbsp;

 

CMA CGM Group, unul dintre liderii globali în transport maritim și logistică, a inaugurat serviciul feroviar BEX Rail pe ruta București-Constanța, operat în asociere cu Rocombi.
Primul tren a plecat din Portul Constanța pe 26 februarie, având o lungime de 700 m și o capacitate totală de 105 TEU, cu 35 de vagoane de 60’, cu posibilitatea de a mixa containere de 20’ și 40’.
Serviciul va circula o dată pe săptămână în fiecare direcție și consolidează oferta de transport intermodal a CMA CGM în România, companiile din diferite industrii din București și zonele învecinate având la dispoziție o legătură feroviară mai rapidă pentru transportul mărfurilor prin și din Portul Constanța. Serviciul feroviar BEX le permite clienților să își reducă și mai mult amprenta de carbon, fiind o alternativă la transportul rutier de marfă ce oferă un grad mai ridicat de precizie a planificării pentru clienți.
Emilian Stere, Managing Director, CMA CGM Romania a declarat: “Serviciul CMA CGM BEX Rail service oferă conexiuni intermodale mai rapide și furnizează cele mai bune soluții pentru clienți. Acesta ne permite să creștem volumele transportate intermodal și să avem flexibilitate completă și control asupra orarului de circulație a trenului.”
CMA CGM Group are o prezență puternică pe piața din România, unde este prezent de peste 20 de ani și are o echipă locală de 35 de membri. CMA CGM Romania conectează România de restul lumii prin intermediul celor două servicii directe – BEX (Bosphorus Express ce conectează Asia și Marea Neagră) și BSMAR (ce conectează cu porturile din Marea Neagră și Mediterana cu Casablanca din Maroc), cu două plecări săptămânale din Constanța fiecare.
https://www.intermodal-logistics.ro/cma-cgm-romania-introduce-primul-tren-bloc-intre-constanta-si-bucuresti
nbsp;

 

Coreea de Sud a pus în circulaţie nouă nave suplimentare pe ruta Trans-Pacific pentru a ajuta producătorii locali ♦ Compania naţională de căi ferate a Indiei a transportat gratuit containere goale din depozite interioare în porturile maritime.
Unii dintre cei mai mari exportatori din Asia acţionează pentru a atenua criza de containere de transport pe mare care pune în pericol comerţul internaţional, scrie Bloomberg.
Compania naţională de căi ferate a Indiei a transportat gratuit containere goale din depozite inte¬rioare, cum ar fi cele din Delhi, în porturile mari¬time. Coreea de Sud a pus în circulaţie nouă nave suplimentare pe ruta Trans-Pacific pentru a ajuta pro¬ducătorii locali, în timp ce constructorul naval din China Cosco Shipping Heavy In¬dustry, controlat de stat, a modificat cel puţin un transportator de hârtie şi celuloză nou construit pentru a putea transporta containerele.
Companiile de stat şi guvernele lucrează rapid pentru a atenua perturbările de pe partea de ofertă a comerţului global care riscă să provoace pierderea unor afaceri, deşi porturile congestionate, cum ar fi Los Angeles, produc întârzieri la import, iar costurile de transport rămân ridicate. Economiile asiatice rămân profund dependente de exporturile către Europa şi America de Nord pentru a umple cuferele guvernelor. „Statul are un rol mult mai mare în cadrul transportului maritim în Asia, cu participaţii la numeroase linii de transport maritim, şan¬tiere navale şi ter-minale“, a declarat Simon Heaney, mana¬ger la Drewry Shipping Consultants Ltd. „Această influenţă este mult mai puţin răspândită în alte părţi din lumea.“
Indian Railways discută dacă actuala sa reducere de preţ de 25% pentru mutarea containerelor goale de-a lungul unor rute trebuie extinsă dincolo de luna martie.
Transportatorul a oferit servicii gratuite cel puţin de două ori anul trecut şi nu a exclus renunţarea din nou la toate taxele.
Dar chiar şi ţările mai puţin dependente de exporturi decât China sau Coreea de Sud caută modalităţi de a debloca arterele comerciale globale.
UTLC Eurasian Rail Alliance a redus tarifele în aprilie anul trecut pentru transportul containerelor goale prin legătura sa Europa-China. Compania formată de căile ferate de stat din Rusia, Kazahstan şi Belarus a spus că acest lucru ar ajuta la „evitarea penuriei de containere pentru încărcare în China“.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/exportatorii-fac-lucruri-neobisnuite-pentru-a-atenua-criza-de-19952192
nbsp;

10.03.2021

 

– Domnule director, perioada 2021 – 2024 va fi marcată prin numeroase investiții cu finanțare europeană și de la bugetul statului, pentru relansarea economiei. Care sunt principalele investiții pe care le va lansa Administrația Porturilor Maritime Constanța, în acest interval de patru ani ?

– Pentru perioada 2021 – 2024, estimăm că CNAPMC va obține o finanțare de 1,3 miliarde de euro, din fonduri europene, pentru proiecte de investiții. O parte dintre acestea sunt în curs de derulare. Finanțarea lor este asigurată prin Programul Operațional pentru Infrastructură Mare (POIM), care se încheie în 2023. Suma totală atrasă este de 83,68 milioane de euro. Printre acestea se numără: extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 7 și joncțiunea obiectivului Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră cu drumul care face legătura dintre Poarta 9 și Poarta 8 spre zona de nord a portului Constanța (24 milioane de euro); extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 10 bis și Poarta 10 (10,68 milioane de euro); modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în portul Constanța (21 milioane de euro); extinderea cheurilor Danelor 10 și 12 din zona Midia, inclusiv consolidări în spatele cheurilor (8 milioane de euro).

De asemenea, în cadrul Programului Național de Redresare și Reformă (PNRR) am prevăzut investiții cu o valoare totală de 267,33 milioane de euro. Așteptăm să fie aprobate. În cadrul acestui program, contractele se încheie până în 2022, iar lucrările se finalizează până în 2026.
– Care sunt principalele investiții pe care Administrația Portuară le va lansa în cadrul PNRR?

– În primul rând, este vorba de investiții prin care să crească siguranța portului Constanța. Vor fi executate lucrări de reparații capitale la digul de nord (în valoare de 19,44 milioane de euro) și la digul de larg (22,69 milioane de euro). Totodată, va fi executat dragajul de investiții în porturile Constanța, inclusiv zona Midia, și Mangalia. La Midia va fi lărgită gura de acces în port. Valoarea lucrărilor de dragaj este estimată între 100 și 120 milioane de euro. Pentru insula artificială din portul Constanța avem în vedere investiții în valoare de 84 milioane de euro. Va fi construit un cheu de acostare pe latura de nord și va fi amenajată zona de legătură între mal și insulă, pentru a deservi viitoarea platformă industrială. În plus, dorim să reînnoim parcul de nave tehnice din dotarea CNAPMC. Avem nevoie de o macara plutitoare de minim 100 tone forță, pentru a o înlocui pe cea veche, care a depășit 46 de ani, și de două remorchere noi, de 2.400 cai putere, în locul celor vechi.
– În prezent, piloții administrației portuare lucrează cu pilotine închiriate. Când va avea CNAPMC propriile pilotine?

– După cum se cunoaște, pe rolul instanțelor de judecată se află o acțiune inițiată de câteva asociații ale piloților. Așteptăm finalizarea ei pentru a lua o decizie în privința pilotinelor. Intenția noastră este să achiziționăm patru pilotine noi, finanțarea urmând a se realiza din fonduri proprii. E vorba de vreo 5 milioane de euro.

– Ce investiții sunt prevăzute în cadrul Programului Operațional- Transport 2021 – 2027?

– Din capul locului trebuie precizat că proiectele noastre de investiții în cadrul acestui program însumează 954,24 milioane de euro. Printre proiectele propuse se numără: reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere și de acces în portul Constanța și zona Midia (100 milioane de euro); dezvoltarea capacităților feroviare în stația CF Constanța Port Terminal ferry-boat (9,64 milioane de euro) și în sectorul fluvio-maritim al portului Constanța (9 milioane de euro); dublarea liniei de cale ferată Agigea ecluză – Constanța ferry-boat și sistematizarea punctului de racord Agigea ecluză (5 milioane de euro); realizarea terminalului LNG bunkeraj (16,5 milioane de euro) și a terminalului LNG gazeificare de pe molul VS (147,9 milioane de euro); construcția cheului la gura de acces a Canalului Dunăre – Marea Neagră spre portul de lucru (17 milioane de euro); etapa a doua a terminalului de barje (37,3 milioane de euro); construcția cheului de acostare adiacent canalului de legătură între Danele 85-89 (24 milioane de euro).
– Reamenajarea văii portului mai este în atenția CNAPMC?

– În cadrul Programului Operațional – Transport 2021 – 2027 am propus un proiect de investiții pentru stabilizarea și amenajarea falezei, între Porțile 3 și 7 ale portului Constanța, cu o valoare estimată la 19,1 milioane de euro. Investiția nu se poate face decât în parteneriat cu Primăria Constanța. Din păcate, municipalitatea are o problemă mare, întrucât a cedat numeroase parcele. De când administrația portuară și-a anunțat intenția, au fost intabulate mai multe parcele. Altele nu sunt intabulate. Înainte, Primăria deținea o suprafață de 60% din faleză, iar portul, 40%. Acum, municipalitatea mai deține vreo 15%. Terenurile au fost înstrăinate prin decizii ale primarilor, în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. În contul proprietăților naționalizate, moștenitorilor le-au fost date terenuri în râpă sau pe marginea ei. Deținătorii terenurilor nu pot construi nimic, dacă malurile nu sunt consolidate. Trebuie găsită o soluție pentru a putea demara acest proiect de interes pentru port și oraș. (Va urma)
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-marile-proiecte-ale-portului-constanta-i-424218
nbsp;

 

Potrivit datelor oficiale, suma convenită de cele două părți în acordul-cadru este de 1.000.000 de lei.
Obiectul contractului este reprezentat de „efectuarea reviziilor și reparațiilor la un număr de 95 de autovehicule de diverse tipuri și categorii în ateliere autorizate RAR“.
Acordul-cadru a fost încheiat pe o perioadă de trei ani.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a încheiat un acord-cadru cu societatea Europarts Services pentru reviziile și întreținerea autovehiculelor, pe o perioadă de trei ani.
Anunțul de atribuire a fost publicat recent în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice și preluat pe www.licitatiapublica.ro.
Potrivit datelor oficiale, suma convenită de cele două părți în acordul-cadru este de 1.000.000 de lei.
Atribuirea a fost făcută în procedura simplificată, iar obiectul contractului este reprezentat de „efectuarea reviziilor și reparațiilor la un număr de 95 de autovehicule de diverse tipuri și categorii în ateliere autorizate RAR“.
Potrivit Registrului Comerțului, consultat la data de 9 martie 2021, firma Europarts Services a fost înființată în anul 2002 și are sediul social în Constanța, pe strada Nerva, nr. 45.
Capitalul social subscris este de 360 de lei, iar acțiunile sunt deținute de Ștefan Dragoș Vasilescu (33%), Violeta Cerchia (34%) și Cătălin Ilarion Ioana (33%), toți trei fiind, totodată, și administratorii firmei.
Domeniul de activitate principal este reprezentat de „întreținerea și repararea autovehiculelor“.
În anul 2017, cu 18 salariați, firma a avut o pierdere netă de 100.683 de lei și o cifră de afaceri netă de 2.649.329 lei.
În 2018, numărul salariaților a fost 16, s-a înregistrat un profit net de 298.965 de lei, iar cifra de afaceri netă a fost 3.497.900 de lei.
În 2019, cu 17 salariați, profitul net a fost 367.380 de lei, iar cifra de afaceri netă a fost 3.641.116 lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/europarts-services-va-asigura-reviziile-autovehiculelor-companiei-nationale-administratia-porturilor-maritime-741828.html
nbsp;

 

AGA a Damen Shipyards Mangalai SA s-a întrunit pe 21 decembrie
S-a decis alegerea componenței Consiliului de Supraveghere
Mandatul este de 2 ani
În Monitorul Oficial al României a fost publicată Hotărârea nr. 1 a societății Damen Shipyards Mangalia SA, luată în urma ședinței Adunării Generale Ordinare a Acționarilor, din data de 21 decembrie 2020.
Conform hotărârii menționate, cei doi asociați, Șantierul Naval 2 Mai SA și Damen Holding BV au decis revocarea din funcție a actualilor membri ai Consiliului de Supraveghere al Societății, urmare încetării mandatului acestora și aprobarea realegerii membrilor Consiliului de Supraveghere și a Președintelui acestuia, nominalizați de acționarul olandez, și alegerii, respectiv realegerii de membri ai Consiliului de Supraveghere și a vicepreședintelui acestuia, nominalizați de acționarul român, până la data de 9 noiembire 2022.
S-a mai decis remunerația membrilor Consiliului de Supraveghere. A fost reales auditor financiar al societății, începând cu data de 20 decembrie 2020 și până la data de 20.12.2021, a societății Ernst&Young Assurance Services SRL
A fost împuternicit Florin Marian Spătaru să încheie formalității legale.
Membrii Consiliului de Supraveghere sunt:
Poot Emile Huibertus
Dehlke Dieter Ingo Friederich Gustav
Vermeulen Matheus Christianus Henricus
Marian Călin Nedelcu
Manuel Zaharia
Florin Dan Scarlat
Cristian Ilie
Președintele Consiliului de Supraveghere a fost ales Poot Emile Huibertus și vicepreșdinte Marian Călin Nedelcu.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/consiliul-de-supraveghere-al-damen-shipyards-mangalia-sa-modificat-741833.html
nbsp;

 

Şantierul Naval Orşova (simbol bursier SNO), producător de nave fluviale controlat în proporţie de 91,2% de trei SIF-uri, a anunţat marţi la Bursa de Valori Bucureşti că a încheiat un contract comercial extern pentru construcţia unei nave fluviale cu livrare în Olanda, în valoare de 2,6 mil. euro.
Obiectul contractului îl reprezintă construcţia şi livrarea unei nave de tip tanc cu zona cargo de inox. Plata include un avans din valoarea contractului, pe bază de scrisoare de garanţie bancară de restituire a avansului, iar restul de plată se bază de acreditiv documentar, după sosirea navei la locul de predare. aAnterior, în decembrie anul trecut compania a anunţat că a încheiat două contracte externe pentru construcţii de nave fluviale în valoare cumulată de 3,3 mil. euro. Cele două contracte comerciale cu livrare intracomunitară (Olanda) privesc construcţia şi livrarea a două nave de tip tanc de 110 metri.
În 2020, Şantierul Naval Orşova a raportat un profit net de 4,7 mil. lei, în creştere cu 45,2% faţă de rezultatul din 2019, la venituri operaţionale totale de 73 mil. lei, plus 9,4%, arată calculele ZF pe baza raportului preliminar publicat la Bursă. Şantierul Naval Orşova are 47,7 mil. lei capitalizare şi este deţinut în proporţie de 49,99% de SIF Transilvania (SIF3), în timp ce SIF Oltenia (SIF5) deţine 28% din acţiuni, iar SIF Muntenia (SIF4) are 13,2% din capitalul social. Acţiunile SNO înregistrează o creştere de 9,1% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 143.582 lei, arată datele BVB.
https://www.zfcorporate.ro/burse-fonduri-mutuale/santierul-naval-orsova-companie-controlata-de-trei-sif-uri-semneaza-19950741
nbsp;

  • Economie

10.03.2021

 

Bugetul pe 2021 a fost publicat în Monitorul Oficial după ce a fost promulgat, luni, de președintele Klaus Iohannis. Când au fost dezbaterile în Parlament pe legea bugetului, un ministru a spus că ar mai avea nevoie de bani, respectiv cel care se ocupă de fonduri europene, Cristian Ghinea. Cel de la Cercetare și Digitalizare, Ciprian Teleman, a afirmat că banii alocați instituției pe care o conduce sunt pentru mentenanță, nu dezvoltare.
Cristian Ghinea a spus că e un buget de tranziție, ajungând doar pentru programele operaționale prezente, ba chiar a dat de înțeles că așteaptă mai mulți bani la rectificare.
Ciprian Teleman a precizat că bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării „nu e un buget de dezvoltare, e unul de mentenanță”.
Deficitul estimat pentru 2021 este de 7,16% din PIB, adică 80 miliarde lei, fiind luată în considerare o creștere economică de 4,3%, inflație medie anuală de 2,4%, 310.000 șomeri, și un câştig salarial mediu net de 3.323 lei lunar.

Bugetele principalelor instituții
*e luată în considerarea alocarea bugetară, nu și veniturile proprii

Ministerul Sănătății: 17,49 miliarde lei, în scădere cu 10,98% (comparativ cu executia pe 2020).
Ministerul Educației: peste 28,5 miliarde lei, mai mare cu 0,86% decât execuția pe 2020.
Ministerul Afacerilor Externe are 1,11 miliarde lei, cu 1,07% mai mult decât execuția pe 2020.
Ministerul Afacerilor Interne – buget de 20,9 miliarde lei, în creștere cu 1,81%, comparativ cu 2020.
Ministerul Transporturilor are un buget de 14,12 miliarde lei, mai mare cu 9,4% comparativ cu 2020.
Bugetul de Acțiuni generale (MF) are o alocare bugetară de 35,5 miliarde lei, în creștere cu 5,7% comparativ cu execuția pe 2020.
Ministerul Agriculturii a primit cu 10% mai mult, respectiv 25,9 miliarde lei.
Ministerul Apărării a primit cu 3,4% mai mult, respectiv 20 miliarde lei.
Ministerul Cercetării și Inovării a primit cu 24,3% mai mult, respectiv 1,92 miliarde lei
Ministerul Culturii a primit cu 12,8% mai mult, respectiv 894,2 milioane lei.
Bugetul Ministerului Dezvoltării, mai mic cu 19,19%, de 7,15 miliarde lei
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a primit cu 186% în plus, având acum buget de 6,58 miliarde lei
Ministerul Energiei a primit cu 45% mai mult, suma alocată de la buget fiind 889 milioane lei
Ministerul Finanțelor are un buget mai mic cu 3%, ridicându-se la 5,39 miliarde lei
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are un buget mai mare cu 11,3%, ridicându-se la 2 miliarde lei
Ministerul Justiției are o alocare mai mică cu 2,5%, la 4,68 miliarde lei
Ministerul Apelor și Pădurilor are un buget mai mare cu 18,8%, ridicându-se la 1,32 miliarde lei
Ministerul Muncii – un buget mai mare cu 10%, respectiv de 53,7 miliarde lei
Ministerul Public – mai mult cu 2,3%, la 1,54 miliarde lei
Ministerul Tineretului și Sportului – mai mare cu 3,2%, la 543,1 milioane lei
Secretariatul General al Guvernului – mai mult cu 5%, de 1,98 miliarde lei
Serviciul de Informații Externe – mai puțin cu 0,03%, la 390,7 milioane lei
Serviciul de Protecție și Pază – mai mult cu 49,4%, la 397 milioane lei
Serviciul de Telecomunicații Speciale – mai puțin cu 9,8%, la 622,1 milioane lei
Serviciul Român de Informații – mai puțin cu 0,56%, la 2,7 miliarde lei
Senatul României primește cu 24,2% mai mult, respectiv 249,8 milioane lei
Camera Deputaților – un buget mai mare cu 16,5%, respectiv de 478,8 milioane lei

(În cazul Camerei Deputaților și Senatului încă sunt incluse pensiile speciale pentru parlamentari)
Administrația Prezidențială – un buget aproape similar cu cel din 2020, respectiv de 58,8 milioane lei

Patru articole ce atrag atenția din textul legii bugetului

1. Companiile de stat care în anul 2020 au înregistrat un rezultat brut negativ sunt obligate să nu programeze în bugetul de venituri și cheltuieli pierderi anuale sau, dacă prevăd, să programeze reducerea acestora față de nivelul înregistrat la sfârșitul anului precedent în baza unui program care să conțină măsuri concrete, cuantificabile și termene de realizare pentru întreg anul 2021, iar pentru pierderile contabile din anii precedenți să fie prezentat un program de acoperire a acestora pe termen mediu și lung.

Cele care în anul 2020 au înregistrat plăți restante sunt obligate să programeze în bugetul de venituri și cheltuieli reducerea acestora față de nivelul înregistrat la sfârșitul anului precedent în baza unui program care să conțină măsuri concrete, cuantificabile și termene de realizare pentru întreg anul 2021.

2. În bugetul Ministerului Sănătății, la „Transferuri între unități ale administrației publice” – „Transferuri de capital”, sunt cuprinse și sume reprezentând atât credite de angajament, cât și credite bugetare, pentru lucrări de consolidări, modernizări, extinderi clădiri, reparații capitale, precum și achiziție de echipamente și aparatură medicală:

• la Spitalul Județean de Urgență Zalău, județul Sălaj – 7 milioane lei;
• la Spitalul Municipal Dej, județul Cluj – 2,850 milioane lei;
• la Spitalul Județean Satu Mare, județul Satu Mare – 18 milioane lei;
• la Spitalul Județean de Urgență Miercurea-Ciuc, județul Harghita – 12,2 milioane
lei;
• la Spitalul Județean de Urgență Miercurea-Ciuc, Centrul de Sănătate Vlăhița,
județul Harghita – 1,2 milioane lei;
• la Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc, județul Harghita – 3 milioane lei;
• la Spitalul Municipal Gheorgheni, județul Harghita – 6,45 milioane lei.

3. Institutele naționale de cercetare-dezvoltare care au înregistrat pierderi în anul precedent nu pot depăși numărul de personal și cheltuielile de personal realizate în anul precedent, cu încadrarea în nivelul aprobat prin bugetele de venituri și cheltuieli ale anului precedent. În cazuri temeinic justificate, respectiv în condițiile extinderii activității, organul de specialitate al administrației publice centrale coordonator poate aproba creșterea numărului prognozat de personal, aprobat prin bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2021, sau a cheltuielilor de personal și a câștigului mediu corelat cu creșterea productivității muncii, la unele institute naționale de cercetare-dezvoltare, cu avizul Ministerului Finanțelor;

4. Pentru anul 2021, pentru sprijinirea așezămintelor religioase din afara granițelor, care desfășoară activități deosebite în vederea menținerii identității lingvistice, culturale și religioase a românilor din afara granițelor, se alocă suma de 442.200 euro/lună.
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24653599-buget-2021-monitorul-oficial-bugetele-principalelor-institutii-patru-articole-atrag-atentia.htm
nbsp;