Revista presei

Industria portuară a înregistrat o ușoară creștere de venituri în anul 2017 – Revista presei 17 – 19 Iulie 2018

  • Port Constanța

17.07.2018

 

După ce au scăzut trei ani la rând, veniturile obținute de operatorii din portul Constanța au înregistrat o ușoară creștere în anul 2017. Studiul nostru, realizat pe baza bilanțurilor financiare publicate de Ministerul Finanțelor Publice, arată că un număr de 27 de agenți economici au realizat, anul trecut, venituri totale de 1.134.639.667 lei (circa 248.383.281 euro), cu 0,82% mai mari decât în 2016 (dar cu 0,88% mai mici în euro). Paradoxal, creșterea s-a produs pe fondul reducerii traficului de mărfuri din portul Constanța cu 1,77%, în 2017, față de anul precedent.

Creșterea veniturilor în lei se explică prin schimbarea structurii traficului în favoarea mărfurilor ale căror tarife de manipulare sunt ceva mai mari. Pe de altă parte, diminuarea lor în euro se explică prin faptul că rata de depreciere a monedei naționale în raport cu cea europeană a fost mai mare decât cea a creșterii veniturilor în lei. Dacă în anul 2016, cursul mediu de schimb a fost de 4.4908 lei pentru un euro, în 2017 a fost de 4.5681, deci cu 1,72% mai mare.

Veniturile realizate în 2017 sunt sub nivelul celor din 2008, anul de vârf al creșterii din ciclul economic precedent, cu 1,08%, în lei, și cu 20,25% în euro, în ciuda saltului de 7% al economiei naționale. Aceasta demonstrează că, pentru portul Constanța, criza a continuat, fiind generată de degradarea conexiunilor sale feroviare, rutiere și fluviale cu continentul, care au făcut să fie ocolit de o serie de fluxuri de mărfuri.

Datele comparative indică o continuare a tendinței de concentrare a activității și veniturilor în rândul operatorilor. Un pluton de 9 dintre cele 27 de companii a realizat aproape 83% din veniturile totale ale anului 2017.

Constanța South Container Terminal se menține pe primul loc în topul veniturilor, cu o pondere de 17,87% în totalul veniturilor celor 27 de operatori portuari. Pe locul doi se află compania Oil Terminal, cu o pondere de 13,99%. Ocupanta locului trei, cu o pondere de 12,12%, este compania Chimpex (specializată în operarea cerealelor și produselor chimice).

Un număr de 16 dintre cei 27 de operatori portuari au obținut veniturile mai mari în 2017 față de anul precedent, în vreme ce alți 11 operatori au avut realizări inferioare. Cele mai importante creșteri le-au consemnat, în ordine: Astar Stevedoring (+45,77%), Rotrac (+39,79%), Kirazoglu Corporation (+19,61%), Comvex (+18,22%), Casa de Expediții Phoenix (+17,18%), Barter Trading Romania (+12,61%), Chimpex (+12,40%) și United Shipping Agency (+9,98%).

Printre companiile cu cele mai mari pierderi de venituri, comparativ cu anul precedent, se numără: Amvexis Com (-71,58%), Silo – Port (-61,89%), Niva Prodcom (-25,71%), Canopus Star (-16,96%) și Kronospan Zona Liberă Constanța (-10,72%).

v v v

În studiu nu au fost cuprinși următorii operatori portuari importanți: Romcargo Maritime, Schenker și SICIM (a căror activitate financiară este centralizată la nivelul companiilor mamă).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-industria-portuara-a-inregistrat-o-usoara-crestere-de-venituri-in-anul-2017-353380?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

„Cuget Liber” vă prezintă clasamentul unui număr de 27 de operatori din portul Constanța, realizat în funcție de veniturile obținute în 2017 (în paranteze este prezentată creșterea, respectiv descreșterea, față de anul 2016). Ierarhizarea a fost realizată pe baza bilanțurilor financiare publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

1. Constanța South Container Terminal – 202.730.943 lei (-3,98%);
2. Oil Terminal – 158.780.521 lei (-1,15%);
3. Chimpex – 137.519.528 lei (+12,40%);
4. North Star Shipping (care s-a dizolvat prin fuziune în aprilie 2018) – 120.634.585 lei (-8,84%);
5. United Shipping Agency – 70.049.007 lei (+9,98%);
6. Minmetal (devenită North Star Shipping prin fuziune) – 69.043.391 lei (+9,19%);
7. Comvex – 67.494.100 lei (+18,22%);
8. Socep – 66.885.834 lei (-2,74%);
9. Umex – 42.266.979 lei (+4,25%);
10. TTS Operator – 30.833.588 lei (+3,73%);
11. Silotrans – 25.489.870 lei (+1,46%);
12. Canopus Star – 23.962.671 lei (-16,96%);
13. Kirazoglu Corporation – 22.924.384 lei (+19,61%);
14. Decirom – 15.123.931 lei (-3,68%);
15. Kronospan Zona Liberă Constanța – 14.186.102 lei (-10,72%);
16. Niva Prodcom – 12.377.834 lei (-25,71%);
17. European Metal Services – 10.155.483 lei (+4,94%);
18. Astar Stevedoring – 8.890.502 lei (+45,77%);
19. Romned Port Operator – 8.633.787 lei (+6,18%);
20. Casa de Expediții Phoenix – 7.861.073 lei (+17,18%);
21. Barter Port Operator – 6.557.402 lei (+9,40%);
22. Frial – 5.324.270 lei (+9,22%);
23. Beta Intertrans – 3.870.938 lei (-0,90%);
24. Silo – Port – 2.987.885 lei (-61,89%);
25. Barter Trading Romania – 2.732.958 lei (+12,61%);
26. Rotrac – 2.444.763 lei (+39,79%);
27. Amvexis Com – 201.608 lei (-71,58%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-veniturilor-operatorilor-portuari-in-2017-353381?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Guvernul Dăncilă ar putea adopta în ședința de marţi o ordonanță de urgență prin care să cedeze managementul operațional (conducerea efectivă) al Șantierului Naval Mangalia către compania olandeză Damen în schimbul a 2% din acțiuni. Proiectul de OUG, inițiat de ministrul Daniel Andrușcă, a fost postat de Ministerul Economiei în dezbatere publică vineri, 13 iulie. Dacă va fi adoptată, OUG va aduce o excepție la regula guvernanței corporatiste a companiilor de stat, special pentru șantierul din Mangalia, notează Realitatea TV., citând G4Media.ro.

G4Media:
Guvernul vrea să dea OUG prin care să cedeze companiei olandeze Damen managementul Şantierului Naval Mangalia

Guvernul Dăncilă ar putea adopta în ședința de marţi o ordonanță de urgență prin care să cedeze managementul operațional (conducerea efectivă) al Șantierului Naval Mangalia către compania olandeză Damen în schimbul a 2% din acțiuni. Proiectul de OUG, inițiat de ministrul Daniel Andrușcă, a fost postat de Ministerul Economiei în dezbatere publică vineri, 13 iulie. Dacă va fi adoptată, OUG va aduce o excepție la regula guvernanței corporatiste a companiilor de stat, special pentru șantierul din Mangalia, notează Realitatea TV., citând G4Media.ro.
Surse din Ministerul Economiei au declarat pentru G4Media.ro că șefa Direcției juridice din minister, Alina Voicu, a refuzat să avizeze proiectul de OUG, motivând că nu respectă direcția de negociere stabilită anterior de guvern în dosarul Șantierului Naval Mangalia. Ca urmare a refuzului, Voicu ar fi fost schimbată din funcție și detașată la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC).

https://www.replicaonline.ro/guvernul-vrea-sa-dea-oug-prin-care-sa-cedeze-companiei-olandeze-damen-managementul-santierului-naval-mangalia-361477/

 

Agenţia Româna de Salvare a Vieţii Omenesti pe Mare (ARSVOM ) a anunţat că a sosit, în data de 14 iulie, în Portul Constanţa nava SAR ARTEMIS, construită în şantierul BALTIC WORKBOAT.
Nava specializata SAR (Search and Rescue) are următoarele caracteristici: lungime-23,8m; lăţime-6,4m; înălţime constructivă-2,4m; pescaj max-1,7m; deplasament-45tone; viteză maximă-peste 25 noduri; viteza de croazieră-20noduri.

SAR ARTEMIS are capacitate de autoredresare şi poate prelua la bord peste 44 de supravietuitori, are capacitatea de a interveni în zona plajelor, platformă de transfer la elicopter, cameră de termoviziune necesară atât în cazul intervenţiilor de căutare şi salvare pe timp de noapte, cât şi în cele de stins inceendiu, echipamente specializate pentru recuperarea şi transferul persoanelor din apă.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/nava-de-cautare-si-salvare-noua-la-constanta-ce-autoritate-a-achizitionat-o-cati-supravietuitori-poate-lua-la-bord-caracteristici-664803.html

 

Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă, a anunțat, luni seară, că până la sfârșitul anului 2018 vor fi lansate proiecte pentru trei autostrăzi, precum și pentru finalizarea canalului București – Dunăre.

„În România, până la sfârşitul acestui an, se va demara licitaţia pentru canalul Dunăre-Bucureşti în parteneriat cu statul român. În România, până la sfârşitul acestui an, va demara parteneriat public-privat pentru trei autostrăzi: Ploieşti-Braşov, autostrada Sudului şi Târgu-Neamţ-Iaşi-Ungheni”, a declarat Darius Vâlcov, la Antena 3.

La toate aceste proiecte s-ar mai adăuga un proiect de amenajare a 160 de kilometri de pârtii de schi în Munţii Făgăraş.

Conform consilierului Vâlcov, printre părţile interesate de aceste proiecte s-ar număra Germania, Franţa, China, Statele Unite, precum şi ţări din Peninsula Arabă, nespecificate.

„Toţi îşi doresc să primească aceste proiecte, să discute despre ele, pentru că până la sfârşitul anului, vreo 15 proiecte de parteneriat public-privat vor demara în România”, a completat, luni, consilierul Vâlcov.

Ideea reluării lucrărilor la canalul București – Dunăre fusese prezentată, acum un an, și de primarul general, Gabriela Firea.

https://romanialibera.ro/economie/darius-valcov-consilierul-premierului-dancila-promite-finalizarea-canalului-bucuresti-dunare-741384

 

18.07.2018

 

În marja reuniunii informale de la Viena, a miniștrilor pentru competitivitate, ministrul Economiei, Dănuț Andrușcă, a avut o întâlnire bilaterală cu omologul său lituanian, ministrul Virginijus Sinkevičius. Discuțiile dintre cei doi demnitari au vizat modalitățile de valorificare a potențialului ridicat al economiilor celor două țări în contextul european, precum și o mai bună cooperare între comunitățile de afaceri din cele două state.

Ministrul român al Economiei a arătat că experiența lituaniană în absorbția fondurilor structurale UE ar putea contribui la stimularea cooperării economice și a invitat companiile lituaniene să investească în diferite sectoare precum cel agroalimentar, unde România are un potențial semnificativ de producție și de aprovizionare. De asemenea, ministrul Andrușcă a recomandat companiilor lituaniene să utilizeze facilitățile portului Constanța și ale porturilor fluviului Dunărea, pentru operațiunile de afaceri cu Europa de Sud-Est, Asia Centrală și Orientul Mijlociu.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ministrul-economiei-recomanda-companiilor-din-lituania-sa-apeleze-la-portul-constanta-353485?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

În primele șase luni ale anului 2018, fluxurile de mărfuri din porturile maritime românești au crescut cu 8,78% față de aceeași perioadă din 2017, ajungând la 26.989.126 tone. Traficul maritim a fost de 21.630.991 tone, în creștere cu 11,16%, iar cel fluvial, de 5.358.135 tone, cu 0,13% mai mare față de primul semestru al anului trecut.
v v v

Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 22.605.617 tone de mărfuri, în creștere cu 5,07%. Saltul ar fi fost mult mai mare, dacă jocul prețurilor de pe piața internațională a cerealelor nu i-ar fi determinat pe producători și exportatori să stocheze cantități mari de grâne, în așteptarea scumpirii lor. Din acest motiv, cantitatea de cereale derulată a fost mai mică cu 14,78% față de primele șase luni ale anului 2017. Este de așteptat ca, odată cu noua recoltă, traficul de cereale să se relanseze.

În schimb, mai toate celelalte grupe de mărfuri au înregistrat creșteri semnificative. Ca urmare, în structura traficului au avut loc schimbări majore. Dacă în întreg anul 2017, cerealele și semințele uleioase au avut o pondere de 41,68%, în primele șase luni din 2018 mai reprezentau doar 32,37% din fluxul total de mărfuri. Pe de altă parte, ponderea celorlalte grupe de mărfuri a crescut decisiv pentru a suplini deficitul de cereale. În perioada ianuarie – iunie 2018, ponderi importante au înregistrat: minereurile și deșeurile metalice (16,99%), mărfurile containerizate (14,60%), hidrocarburile (11,24%), combustibilii solizi (8,11%), îngrășămintele și produsele chimice (8,07%), produsele metalice (5,30%), echipamentele și mașinile (1,13%).

În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 3.300.077 tone, în creștere cu 2,19%. Exprimat în containere convenționale, a fost de 342.256 TEU, în scădere cu 2,05%.
v v v

În lunile ianuarie – iunie 2018, portul petrolier Midia a derulat un trafic total de 4.338.545 tone de mărfuri, cu 33,14% mai mare decât în aceeași perioadă din 2017. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 94,02% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, s-au remarcat printr-o creștere de 34,66%.
v v v

Surpriza o reprezintă portul Mangalia, care a manipulat 44.964 tone de mărfuri, cu 16,58% peste nivelul atins în primele șase luni din 2017. Multă vreme, acesta a fost dependent de importurile de tablă și echipamente navale ale companiei Daewoo – Mangalia Heavy Industries. Cum de mai bine de jumătate de an constructorul de nave trece printr-o criză profundă, salvarea portului a venit din diversificarea fluxurilor de mărfuri operate. În prezent, produsele petroliere reprezintă 45,11% din traficul total, fiind urmate de: ciment (33,01%), echipamente (10,61%), minerale brute și neprelucrate (5,56%), articole din metal (3,16%), produse chimice (1,22%) și altele.
v v v

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 133,02 milioane tone de mărfuri, în primele șase luni ale anului 2018, în creștere cu 5,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-crestere-spectaculoasa-a-traficului-de-marfuri-in-porturile-constanta-midia-si-mangalia-353482?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța, Midia și Mangalia, în primele cinci luni al anului 2018, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de aceeași perioadă din 2017):

a) în creștere față de anul precedent

– produse petroliere – 3.191.449 tone (+40,09%);

– articole diverse – 2.706.736 tone (+0,74%);

– cărbune – 2.104.116 tone (+129,81%);

– minereuri de fier, deșeuri de fier – 1.911.500 tone (+0,98%);

– minereuri și deșeuri neferoase – 1.833.749 tone (+19,62%);

– semințe uleioase – 1.037.054 tone (+118,67%);

– minerale brute sau prelucrate – 437.949 tone (+147,81%);

– produse chimice – 392.870 tone (+31,97%);

– echipamente, mașini – 215.179 tone (+39,14%);

– ciment – 141.534 tone (+44,98%);

– celuloză și deșeuri de hârtie – 56.060 tone (+178,34%);

– articole fabricate din metal – 14.596 tone (creștere de 5,47 ori);

– Cartofi, alte legume și fructe – 12.621 tone (+82,57%);

– sticlă, sticlărie și produse ceramice – 12.361 tone (+36,80%);

– piele, textile, confecții – 1.259 tone (creștere de 22,09 ori);

b) în scădere față de anul precedent

– cereale – 6.411.908 tone (-14,78%);

– petrol brut – 3.145.351 tone (-2,43%);

– îngrășăminte – 1.260.466 tone (-2,30%);

– produse metalice – 1.053.030 tone (-4,59%);

– produse alimentare – 265.919 tone (-11,92%);

– lemn, plută – 128.880 tone (-38,97%);

– animale – 48.620 tone (-16,63%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-353483?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Ministerul Economiei a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență pentru completarea articolului 1 din OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Potrivit actului normativ:

„Sunt exceptați de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență operatorii economici care se încadrează în prevederile art. 2, pct. 2 ca urmare a faptului că acționarul privat nu mai deține participația majoritară și deține capacitatea financiară și tehnică necesară dezvoltării obiectului de activitate al operatorului, caz în care i se poate încredința conducerea executivă a societății, controlul managerial și/sau operațional al acestuia, în condiții de eficiență economică cu asigurarea de know-how, a portofoliului de clienți și a forței de muncă”.

Inițiatorul proiectului se ferește să divulge numele societăților comerciale cărora le este destinată ordonanța de urgență, singura precizare fiind cea din referatul de susținere a actului normativ: „Finalizarea negocierilor prin care statul român ar deține o participație majoritară la întreprinderile publice prevăzute la art. 2, pct. 2 din OUG nr. 109/2011.” Or, după cum o demonstrează un comunicat al Ministerului Economiei, singura companie pentru care s-a finalizat o astfel de negociere este Daewoo – Mangalia Heavy Industries. Conform înțelegerii, olandezii de la Damen ar urma să cumpere de la sud-coreeni participația de 51% de la Daewoo – Mangalia și să cedeze 2% statului român, care, astfel, va deveni acționar majoritar. În schimb, conducerea executivă a companiei va reveni olandezilor.

În prezent, prevederile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă reprezintă o piedică în calea acestui aranjament și, probabil, din acest motiv Ministerul Economiei a apreciat ca fiind necesară modificarea actului normativ.

Se pune întrebarea dacă aceas-tă manoperă legislativă este constituțională. Are Guvernul României dreptul să emită ordonanțe de urgență cu dedicație, care să vizeze un singur agent economic?

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-oug-cu-dedicatie-pentru-daewoo-mangalia-353484?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Tarifele operațiunilor cu țiței și produse petroliere prestate de operatorul de transport și depozitare Oil Terminal Constanța vor fi majorate cu 8,5%, potrivit unui proiect de ordin al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). Ultima modificare a tarifelor respective a fost în noiembrie 2016. Compania a solicitat inițial ANRM, în martie, majorarea cu 8,32% a tarifelor, pe care a justificat-o prin creșterea cu 7,87% a costurilor cu energia electrică și cu 5% a celor de personal, precum și prin avansul cheltuielilor de amortizare, urmare a unei reevaluări a activelor, și prin sporirea costului îndatorării pentru finanțarea obiectivelor de investiții care aparțin domeniutui public at statului.

Ulterior, luna aceasta, Oil Terminal și-a actualizat solicitarea și a cerut majorarea cu 9,73% a tarifelor, din cauza creșterii de costuri determinată de rata inflației din perioada ianuarie-mai 2018. Inflația anuală a urcat în mai anul acesta la 5,41%, cel mai înalt nivel din februarie 2013, când a fost 5,65%, și, potrivit companiei, a determinat în primele 5 luni ale anului scumpirea cu 17% a gazelor naturale utilizate de Oil Terminal, cu 9,5% a apei și cu 5,6% a electricității. Potrivit proiectului de ordin citat, ANRM are în vedere aprobarea unei majorări cu 8,5% a tarifelor practicate de Oil Terminal. Oil Terminal Constanța are o capacitate de depozitare de circa 1,5 milioane metri cubi și este cel mai mare operator pe mare din portul Constanta, specializat în manipularea țițeiului, produselor petroliere, petrochimice lichide și alte produse finite sau materii prime lichide pentru import, export și tranzit.

Compania, controlată de Ministerul Energiei cu aprope 60% din acțiuni, a terminat primul trimestru al anului cu un profit net insignifiant, de doar circa 17.000 lei, în scădere cu 99,7% față de cel de de 6,77 milioane lei din perioada similară din 2017. Rezultatul din T1 2018 se datorează creșterii cu aproape 16% a cheltuielilor, la 33,94 milioane lei, și reducerii cu 7,4% a veniturilor, la 34,12 milioane lei. „Comparativ cu nivelul realizat la 31.03.2017, cifra de afaceri a scăzut la 31.03.2018 de la 36,7 milioane lei la 33,8 milioane lei, ca urmare a diminuării cu 33% a veniturilor din depozitare (4,9 milioane lei)”, a transmis Oil Terminal Bursei de Valori București. În decembrie 2017, ANAF a revocat autorizația de antrepozit fiscal a Oil Terminal. Compania a contestat decizia Fiscului în justiție, iar pe 15 martie a obținut suspendarea acesteia, până la pronunțarea instanței de fond. Sentința nu a fost definitivă. În depozitele de țiței, carburanți sau alte produse petroliere care au statutul de antrepozite fiscale, produsele respective pot fi depozitate și, totodată, transportate de la un antrepozit la altul în interiorul UE fără plata accizelor. Principalii competitori pe piață internă ai Oil Terminal sunt terminalul din Portul Midia exploatat de Rompetrol Rafinare, terminalul Unicom-Oil Terminal din Galați, Frial SA Constanța și Minmetal SA Constanța.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/tarifele-operatiunilor-cu-titei-si-produse-petroliere-prestate-de-oil-terminal-constanta-pregatite-sa-fie-majorate-18244030

 

19.07.2018

 

La începutul lunii mai 2017, au început lucrările de construcție a terminalului de cereale Comvex, un obiectiv cu capacitatea de depozitare de 200.000 de tone.
În prezent, lucrările sunt foarte avansate, astfel că terminalul va putea intra în exploatare în februarie 2019, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Viorel Panait, directorul general al companiei Comvex.

„Terminal pune în valoare o infrastructură ce va putea fi valorificată în interesul tuturor. Este vorba de podul de peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, de la Km 0 + 550 de metri, autostrada A2, care își descarcă traficul în zona porții nr. 7 a portului Constanța, noua capacitate feroviară din zona fluvio-maritimă, terminalul de barje și terminalul de remorchere, toate realizate cu mari eforturi din partea Administrației portuare. Noi convertim o dană de mare adâncime, dar vom menține capacitatea de a opera materii prime siderurgice și cărbune pentru industria energetică.

Prin această investiție, dăm posibilitatea portului Constanța să aducă nave de capacitate mai mare. Astfel, rata de încărcare totală a portului va crește la peste 35.000 de tone de cereale pe zi. Portul Constanța se va repoziționa pe piața Mării Negre. Noi promovăm conceptul de terminal public, în sensul că vom fi echidistanți față de toți operatorii și comercianții interesați, astfel încât cu toții să poată beneficia de noile oportunități care se deschid prin această investiție”, a afirmat Viorel Panait.

Investiția totală se ridică la peste 45 de milioane de euro. Noul terminal va putea încărca nave cu capacitate totală de până la 120.000 tdw, astfel că va lega portul Constanța cu cele mai importante piețe de export pentru cereale, din Asia și SUA.

Imaginile ce însoțesc articolul au fost luate în data de 14 iulie 2018. Ele arată stadiul avansat al lucrărilor și dimensiunea impresionantă a noului terminal de cereale.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-terminalul-de-cereale-comvex-va-intra-in-exploatare-in-februarie-2019-353546

 

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța cumpără 11 autoturisme, în vederea înnoirii parcului auto. În acest sens, CN APMC va organiza o procedură publică pentru atribuirea contractului „Autoturisme prin programul de stimulare a înnoirii parcului auto național 2018 (11 bucăți)“, în valoare estimată de 786.500 de lei.

Termenul-limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este data de 30.07.2018, ora 15.00. Ofertele vor fi deschise în aceeași zi. Cuantumul garanției de participare este de 7.800 de lei. Perioada de valabilitate a garanției pentru participare va fi de patru luni de la termenul-limita de primire a ofertelor. Cuantumul garanției de bună execuție este de 5% din valoarea contractului, fără TVA. Responsabili de atribuirea contractului Persoanele care dețin funcții de decizie în cadrul CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, responsabile de atribuirea procedurii de atribuire, sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi, administrator- Gabriela Murgeanu, administrator – Daniel-Adrian Naftali, administrator – Traian Panait, administrator – Elena Petrașcu, administrator – Silvia Popeanga, director general adjunct – Marian Tănase, director exploatare – Teodor Patrichi, director coordonator – Ciprian Hanganu, director tehnic – Ion Tomescu, director economic – Daniela Șerban, director comercial – Alexandru Madalin Crăciun, șef Serviciu Juridic și Contencios – Tănase Iulian Pepi, șef Sucursala Energetică Port – Kiss Laszlo Eduard,

șef Sucursala Servicii Port – Daniel Niculescu, șef Sucursala Nave Tehnice Port – Emil Sorin Banias, șef Departament Achiziții Publice – Otilia Ifimov, Serviciul Tehnic Reparații – Antonela Moldoveanu, Serviciul Tehnic Reparații – Laura Bola, șef Birou Control Financiar Preventiv- Nicoleta Adina Gamala, Departament Achiziții Publice – Aurelian Liță, șef Compartiment Auto – Dorel Manole. Condiții pentru ofertanți Ofertantul va face dovada livrării în ultimii trei ani de produse similare cu cele care fac obiectul contractului, în valoare cumulata fără TVA de 780.000 de lei, la nivelul unuia sau al mai multor contracte. Acesta va depune lista principalelor produse similare furnizate în ultimii trei ani, din care să rezulte că ofertantul îndeplinește cerința.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/achizitie-de-circa-800-000-de-lei-11-automobile-vor-intra-in-garajele-cn-apm-constanta-document-665070.html

 

  • Economie

17.07.2018

 

Operatorii de transport feroviar (OTF) aveau la data de 15 iunie datorii de 1 miliarde de lei către CFR SA. Cea mai mare parte din această sumă, respectiv 966 milioane de lei, reprezintă datoriile companiilor-soră, CFR Marfă şi CFR Călători, potrivit informaţiilor furnizate de către CFR SA, scrie economica.net.

„Valoarea totală a datoriilor înregistrate de OTF către CFR SA la data de 15.06 2018 este de 966.084.729,86 lei (OTF de stat) şi 34.161.558,73 lei (OTF privați)”, se arată în răspunsul CFR SA către Economica.net.

Anterior, reprezentanţii CFR SA ne-au comunicat topul primilor cinci datornici, fără a preciza valoarea datoriilor pentru fiecare companie în parte.

La data de 15.05.2018, principalii operatori de transport feroviar (OTF) care înregistrează datorii față de CFR SA sunt:
SNTFM CFR MARFĂ SA;
SNTFC CFR CĂLĂTORI SA;
SC GRUP FEROVIAR ROM N SA;
SC TRANSFEROVIAR CĂLĂTORI SRL;
SC ASTRA TRANS CARPATIC SRL.

„În vederea recuperării creanțelor de la debitorii săi, Direcția Operațiuni Financiare din cadrul CFR SA transmite lunar notificări de plată tuturor operatorilor de tranport feroviar. Compania Națională de Căi Ferate CFR SA acționează în conformitate cu prevederile legale în vigoare având o conduită bazată pe legislația română și echidistantă în ceea ce privește relațiile comerciale desfășurate cu operatorii de transport feroviar (OTF), cu respectarea disciplinei contractuale”, au mai spus reprezentanţii CFR SA.

Măsurile luate de CFR SA pentru recuperarea creanţelor de 862 de milioane de lei de la CFR Marfă, printre care blocarea conturilor şi executarea silită a sediului din Strada Turda.

Într-un interviu acordat Agerpres, publicat la începutul lunii, ministrul Transporturilor Lucian Şova a explicat că susţine accelerarea procesului de executare şi de recuperare a cât mai mult din datoria CFR Marfă către CFR SA, pentru ca să nu se petreacă un efect de domino şi să intre şi CFR SA în deficit, în colaps.

Şeful de la Transporturi a mai spus că procesul de executare silită a CFR Marfă de către CFR SA nu este deloc moral, dar este legal.

Cu suma de 1 miliard de lei datorată de operatorii de transpor feroviar, CFR SA ar putea reabilita peste 20 de kilometri de cale ferată.

https://www.replicaonline.ro/cfr-sa-are-de-recuperat-1-miliard-de-lei-de-la-operatorii-de-transport-din-care-966-milioane-doar-de-la-marfa-si-calatori-361305/

 

Mulţi fermieri se luptă să supravieţuiască după ce un val de căldură şi secetă a afectat părţile nordice ale continentului european, afectând puternic recoltele de cereale, relatează Bloomberg.
Mulţi fermieri nemţi ar putea falimenta, iar în Franţa prea multe precipitaţii ar putea reduce producţia.

În ansamblu, recolta de cereale din acest an a blocului ar putea fi cea mai mică din ultimii şase ani.

Cei suficient de norocoşi să strângă o recoltă decentă s-ar putea bucura de preţuri mai mari.

Grâul tranzacţionat în Paris a urcat cu 17% în acest an, îndreptându-se către prima creştere anuală din 2012.

http://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/europa-valul-puternic-de-caldura-va-ruina-recoltele-de-cereale-din-acest-an-17357850

 

19.07.2018

 

România ar putea deveni anul acesta membru al Băncii Asiatice de Investiţii în Infrastructură, după mai bine de doi ani de tatonări. Odată cu intrarea în acest club, România ar avea acces mai uşor la finanţări chineze pentru construirea de autostrăzi în Parteneriat Public Privat (PPP).

În timp ce ţările din regiune se bat pentru banii chinezilor şi chiar primesc investiţii din partea lor, România pare că este ocolită. Acest lucru s-ar putea schimba însă odată cu intrarea în Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură, dacă oficialii români vor şti cum să îşi joace cărţile.

Creată de chinezi ca alternativă la instituţiile financiare internaţionale conduse de americani (FMI) sau japonezi, Asian Infrastructure Investment Bank (AIIB) a ajuns la 87 de membri, după ce a atras încă din start, în decembrie 2015, ţări europene puternice precum Germania, Marea Britanie şi Austria.

Instituţia financiară unde chinezii sunt cel mai mare acţionar a şi început să acorde împrumuturi. Un exemplu recent este cel dat Turciei, membru al băncii asiatice, care primeşte 600 de milioane de dolari pentru creşterea capacităţii ţării de stocare a gazelor.

România este şi ea invitată să fie membru, iar pentru aceasta trebuie să contribuie, până la sfârşitul anului, cu o primă tranşă de 6,2 milioane de dolari la capitalul băncii asiatice, potrivit unui proiect de lege care a ajuns săptămâna aceasta pe masa Guvernului.

Prin intrarea în această bancă, România ar avea acces la împrumuturi mai avantajoase, cu dobânzi mai mici, termene mai lungi de rambursare şi posibilitatea de renegociere a condiţiilor, au explicat pentru ECONOMICA.NET surse guvernamentale.

Ţinta ar fi investiţiil prin Parteneriat Public – Privat, în special autostrăzi, adaugă sursele.

România a construit în perioada post-comunistă doar 540 de kilometri de autostradă, iar şantierele deschise în prezent înaintează foarte greu, în ciuda banilor nerambursabili pe care îi primim de la UE. Între altele, reţeta folosită cu succes în alte ţări pentru construcţia mai rapidă a autostrăzilor, respectiv Parteneriatul Public Privat (PPP), nu a fost aplicată niciodată în România.

La sfârşitul lunii mai, Guvernul Dăncilă a adoptat primul pachet de investiţii strategice, care vor fi realizate prin parteneriat public-privat. Acesta include, printre altele, autostrada Ploieşti – Comarnic – Braşov, autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni şi autostrada Bucureşti – Craiova – Lugoj, de la Craiova şi ramificaţie spre Calafat.

China finanţează şi construieşte mai multe proiecte de infrastructură în regiune, în special în ţările din Balcanii de Vest precum Serbia, Muntenegru, Albania şi Bosnia Herţegovina.

http://www.economica.net/romania-intra-in-fmi-ul-chinei–tinta–bani-pentru-autostrazi_156141.html#ixzz5LfnFiT59

 

Legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții a fost declarată neconstituțională, a anunțat Valer Dorneanu – președintele Curții Constituționale a României. În ședința de miercuri, 18 iulie 2018, judecătorii au analizat sesizările formulate de președintele Klaus Iohannis, de PNL, USR și PMP. Ei au apreciat că Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții nu trebuia înființat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de guvern.

Pe lista Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții se află companiile: Electrica, Delgaz Grid SA, E.ON Energie România, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România, Antibiotice SA, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, Loteria Română, IAR SA, Oil Terminal, Cuprumin, Unifarm, SN Apelor Minerale, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime, Romgaz, Hidroelectrica, CN Aeroporturi București, Nuclearelectrica, Imprimeria Națională, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Conpet, Complexul Energetic Oltenia, CFR, Societatea Națională de Radiocomunicații, Poșta Română, Aeroportul Traian Vuia Timișoara, Uzina Termoelectrică Midia, Telecomunicații CFR, Societatea de Tratament Balnear Recuperare a Capacității de Muncă TBRCM SA, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA și Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale.

În cazul companiilor care administrează porturile maritime, fluvial și canalele navigabile, decizia Curții Constituționale a României dă naștere unei alte probleme. Se știe că funcționarea acestora este reglementată printr-un act normativ special: Legea nr. 235 din 29 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare. Includerea acestor companii într-o entitate înființată prin hotărâre de guvern, care să reglementeze, totodată, modul lor de funcționare, ar putea să contravină respectivei legi. În acest caz, respectiva hotărâre de guvern ar putea fi declarată, la rândul ei, neconstituțională.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-legea-de-infiintare-a-fondului-suveran-de-dezvoltare-si-investitii-e-neconstitutionala-353547?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Ţările din estul Europei caută soluţii pentru a-şi dezvolta şi interconecta infrastructura de transport, astfel încât să faciliteze comerţul între nord şi sud, iar aceste proiecte ambiţioase includ şi România

Un coridor nord-sud – Via Carpatia – care începe din Lituania şi ajunge în Grecia, trecând prin România, o autostradă care va înconjura Marea Neagră, trecând şi ea prin ţara noastră, o autostradă din Ungaria până în România şi un nou drum între Odessa şi Varna, prin Dobrogea. Sunt doar câteva dintre proiectele oficialilor din Europa Centrală şi de Est, care vor să creeze noi rute de transport menite să impulsioneze comerţul şi piaţa muncii din regiune.

În cadrul proiectului Via Carpatia, demarat de Iniţiativa Trei Mări, Polonia şi Slovacia au semnat la începutul acestei săptămâni un acord pentru a lega drumul expres polonez S19 cu noul drum R4 planificat de Slovacia, dar şi pentru construirea unui nou pod între localităţile Chyzne (Polonia) şi Trstena (Slovacia) pentru a îmbunătăţi traficul pe drumul internaţional E77, lucrarea urmând să fie finalizată în 2021, potrivit agenţiei de presă PAP. ‘Obiectivul eforturilor noastre este să creăm legături de transport convenabile şi competitive atât în domeniul transportului rutier cât şi al ce lui feroviar” a declarat ministrul polonez al Infrastructurii, Andrzej Adamczyk, care a semnat acordul împreună cu omologul său slovac, Arpad Ersek Un avantaj pentru tineri Potrivit lui Adamczyk, Via Carpatia, din care fac parte noile conexiuni, va stimula afacerile atât în această parte a Europei, cât şi la nivelul întregii Uniuni Europene. ‘Mulţumită acestei investiţii, tinerii din Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România nu vor mai trebui să îşi caute de locuri de muncă în Europa Occidentală. Acestea vor fi aici”, a spus el.

La rândul său, Arpad Ersek a afirmat că aceste contracte, care privesc Polonia şi Slovacia, au şi o dimensiune internaţională.

‘Via Carpatia ne va conecta. Va asigura accesul în fiecare loc”, a afirmat Ersek, insistând totodată, asupra faptului că noul drum va îmbunătăţi siguranţa rutieră siva duce la dezvoltarea transportului de mărfuri. Ruta internaţională Via Carpatia ar urma să pornească din oraşele Klaipeda şi Kaunas din Lituania, să treacă prin Bialystok, Lublin şi Rzeszow din Polonia, prin Kosice din Slovacia şi Debrecen din Ungaria şi să ajungă apoi la Constanţa, în România, în Bulgaria şi la Salonic, în Grecia.

O autostradă în jurul Mării Negre Şi nu este singurul proiect de anvergură care ar urma să implice România. Recent, Rusia a început în mod oficial implementarea proiectului cunoscut drept Centura Mării Negre (Black Sea Ring), conform informaţiilor publicate pe site-ul oficial al Asociaţiei Mondiale a Autostrăzilor. Proiectul, adus pentru prima dată în discului ţie în anul 2006,-la summitul Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră, implică realizarea unui sistem de autostrăzi cu patru benzi de circulaţie prin care se vor lega ţările din jurul Mării Negre, lungimea totală urmând să fie de circa 7.140 de kilometri.

Printre ţările participante la acest proiect se numără Turcia, Georgia, Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Moldova, România, Grecia şi Bulgaria. Armenia, Azerbaidjan, Albania şi Serbia vor fi şi ele conectate la acest drum prin rute adiţionale. Autostrada inelară ar urma să treacă prin câteva oraşe imh, î portante, printre care Istanbul şi Edirne din Turcia, Batumi şi Poti din Georgia, Novorossisk, Rostov-pe-Don şi Taganrog din Federaţia Rusă, Mariupol, Melitopol şi Odessa din Ucraina, Chişinău din Republica Moldova, Bucureşti (România), Haskovo din Bulgaria, Komotini şi Alexandroupolis din Grecia.

Proiectul nu are un buget singular, fiecare ţară urmând să plătească pentru propria sa secţiune. Anumite fonduri ar urma să fie furnizate de Uniunea Europeană, de anumite bănci europene, dar şi de alte instituţii financiare internaţionale, printre care Banca Mondială.

Ucraina şi Ungaria îşi croiesc drum spre noi

In afara proiectelor Via Carpatia şi Centura Mării Negre, România ar putea avea de câştigat şi de pe urma altor iniţiative. In luna mai, Ungaria a obţinut fonduri europene în valoare de 265 de milioane de euro pentru finalizarea ultimului tronson al autostrazii care ajunge la graniţa României, la Borş. In România, s-ar face legătura cu Autostrada Transilvania, care nu este însă finalizată.

‘Maghiarii şi românii vor fi primii beneficiari ai acestui proiect, cu o conexiune mai rapidă şi mai sigură de la Budapesta la Bucureşti, dar în cele din urmă toţi cetăţenii europeni şi economia europeană în ansamblu vor beneficia de o mai bună conectivitate în regiune”, a declarat comisarul pentru politica regională, Corina Creţu.

Pe de altă parte, Ucraina şi Bulgaria doresc să construiască un nou drum între Odessa şi Varna, prin Dobrogea, cu implicarea partenerilor români, după cum a anunţat în mai preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, după o întâlnire cu premierul bulgar. Boiko Borisov.

‘Sper că resursele Uniuni Europene vor fi de partea noastră. Vom atrage, de asemenea, şi partenerii noştri români. Şi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a vă asigura că în viitorul apropiat puteţi pleca de la Odessa la Varna în câteva ore”, a declarat Poroşenko.

 

RZD a lansat lucrarile de electrificare a liniei Garmsar – Inche Burun din Iran, in cadrul unei ceremonii oficiale care a avut loc la 2 iulie. Proiectul ar trebui sa fie finalizat in patru ani si patru luni. Electrificarea acestei linii are un efect economic semnificativ deoarece prin dublarea vitezei de deplasare, va creste capacitatea de patru ori pana la 10 milioane de tone pe an, a declarat Oleg Belozerov, CEO-ul RZD.

In plus, odata finalizata, linia va creste fluxul de marfa de-a lungul Coridorului de Transport International Nord-Sud (ITC) si va dezvolta comertul in cadrul regiunii Caspice.

Proiectul prevede electrificarea a 495 km, dintre care 203 km de cale ferata se afla pe un teren greu accesibil. Linia are 31 de statii si trece prin 95 de tuneluri. Lucrarile prevazute in contract vor fi realizate de subsidiara Cailor Ferate Ruse, RZD International.

Conform contractului in valoare de 1,2 miliarde de euro semnat cu Iran, RZD va furniza si locomotivele electrice si echipamentul pentru intretinerea liniei, solutiile de semnalizare, dar si suportul tehnic necesar in primul an de operare.

RZD a lansat electrificarea liniei Garmsar – Ince Burun