La 26 şi 27 martie 2019, la Bucureşti s-a desfăşurat Reuniunea informală a miniştrilor Transporturilor din Uniunea Europeană, sub preşedinţia ministrului Răzvan Cuc şi a comisarului european pentru Transporturi, Violeta Bulc (Slovenia).

Ceilalţi 27 de miniştri de resort ai UE au fos t informaţi despre eforturile lui Răzvan Cuc, în mandatele guvernamentale, de a accesa şi implementa proiecte de infrastructură. Ministrul român al Transporturilor a susţinut că în 2017 (când a mai fost în guvern, înainte de a fi demis de prim-ministrul Mihai Tudose), au fost aprobate proiecte de 3 miliarde euro. „Pentru 2019, ne propunem să lansăm cel puţin tot de o sumă similară proiecte”.

Cu banii europeni şi japonezi, România vrea metrou
Ministrul Răzvan Cuc a informat plenul omologilor din UE şi pe comisarul european Violeta Bulc că proiectele pentru 2019 şi anii imediat următori vizează contruirea celor şase staţii de metrou de pe magistrala M6 (din Bucureşti), precum şi construirea şi darea în folosinţă a căii ferate care să facă legătura dintre Gara de Nord din Bucureşti şi Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” din Otopeni (aproape 20 de km).

Proiectul care va lega cele două obiective majore pentru infrastructura Capitalei, gara şi aeroportul, este cofinanţat şi gestionat de Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională (JICA) şi a fost acceptat după ce, în ianuarie 2018, prim-ministrul Japoniei, Shinzo Abe, a fost în vizită oficială în România. Din păcate, atunci, prima deplasare oficială din istorie a unui şef de guvern de la Tokio la Bucureşti a avut o parte de ridicol şi de scandal diplomatic. În ziua programată pentru întrevederi oficiale, România nu mai avea prim ministru pentru că, în seara precedentă, Comitetul Executiv al PSD şi liderul partidului, Liviu Dragnea, au retras sprijinul politic pentru Mihai Tudose iar acesta a demisionat. Prim-ministrul japonez, Shinzo Abe, a trebuit să înlocuiască vizita la Palatul Victoria cu una la Muzeul Satului şi cu o întrevedere prelungită cu preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

„O să vedeţi anul acesta o mobilizare exemplară. Programele de finanţare europeană vor curge” a anunţat Răzvan Cuc la conferinţa de presă.

Ministrul român al Transporturilor s-a ferit, însă, să facă promisiuni legate de modernizarea căilor rutiere, construcţia de autostrăzi sau de modernizarea căilor ferate şi a infrastructurii feroviare.

Comisia Europeană doreşte dezvoltarea portului Constanţa şi a căilor navigabile interne
Comisarul european pentru Transporturi, Violeta Bulc, nu a fost de acord cu optimismul ministrului Cuc. „Nu aveţi drumuri bune, nu aveţi un sistem feroviar bun”, a concluzionat ea în faţa celor 28 de oficiali ai UE, referindu-se la infrastructura din România.

Dimpotrivă, ca alternativă la dezvoltarea infrastructurii din jurul Bucureştilor cu bani europeni, comisarul Violeta Bulc a propus modernizarea şi dezvoltarea căilor navigabile interne şi a portului Constanţa. Acesta din urmă, în viziunea comisarului european pentru Transporturi, Violeta Bulc, ar trebui să devină un punct nodal al comerţului european iar pentru Constanţa, în particular, ar trebui găsite „soluţii multimodale”.

În pledoaria sa pentru portul Constanţa, slovena Violeta Bulc a atras atenţia gazdelor din România şi a guvernului de la Bucureşti că „degeaba poţi să faci treabă foarte bună în România dacă nu poţi să exporţi în condiţii bune produsele la un preţ competitiv şi cu costuri logistice adecvate”. Demnitarul european a mai susţinut şi cauza comerţului pe Dunăre şi pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, insistând pe lângă ministrul Răzvan Cuc că aceste căi navigabile interne „sunt foarte bine folosite în unele state membre, iar Dunărea este unul dintre fluviile cu mare potenţial”. De exemplu – a continuat replica titularului european pentru Transporturi – încărcătura a 400 de camioane poate fi transportată cu un singur transport maritim. În felul acesta se face un pas important şi în direcţia ecologizării mediului, şi anume al decarbonizării transporturilor.

Este pentru prima dată în mandatul de preşedinţie română a Consiliului UE când un comisar european susţine public cauza portului Constanţa în faţa membrilor guvernului de la Bucureşti şi a responsabililor de profil din Uniunea Europeană.

Ca să iasă din situaţia complet răsturnată a priorităţilor, ministrul român al Transporturilor, Răzvan Cuc, a asigurat pe cei 27 de omologi din Europa şi pe insistentul comisar european Bulc că Ministerul Transporturilor de la Bucureşti va lansa licitaţie pentru achiziţionarea unui sistem modern de drăgi pentru a face şi în regie proprie dragajul, nu doar de către companii terţe. După optimizarea adâncimilor va creşte volumul transportului de mărfuri pe cale navigabilă.

Cum comisarul european pentru Transporturi a susţinut îndărătnic cauza căilor fluviale şi maritime, şi cum nici Răzvan Cuc nu avea vreo autostradă sau cale ferată recent deschisă să o arate, compromisul s-a desfăşurat la Giurgiu, în şantierul naval. Acolo a fost lansată la apă nava de semnalizare „Concordia EU 2019”, construită în doar 14 luni, cu 3.350.000 euro, şi care va fi utilizată pe Dunărea maritimă românească.

În timp ce România vrea dezvoltarea reţelei de metrou, Comisia Europeană insistă pentru modernizarea şi mărirea portului Constanţa

Constanţa se află între cele mai puternice zece judeţe din România după cifra de afaceri totală a companiilor din judeţ, însă vine abia pe locul opt după Braşov, Argeş sau Timiş, zone pe care le devansează ca număr de locuitori, dar nu ca business.

Sorin Preda, CEO al dezvoltatorului Global Vision, crede că intrarea în Schengen vă mări chiar şi de zece ori traficul de containere din portul Constanţa, însă deocamdată spune că judeţul este ocolit de investitori, deşi îl vede perfect ca poziţionare pentru business.

„Constanţa este din punctul meu de vedere cel mai mare hub de forţă de muncă neexploatat din România. Vorbim de un judeţ cu o populaţie de aproape 600.000 de locuitori. Judeţul este deservit de toate mijloacele de transport, de la cel fluvial pe Dunăre şi naval pe Marea Neagră până la cel pe autostradă şi calea ferată. Are şi două aeroporturi. Constanţa este locaţia perfectă, se află pe coridorul IV paneuropean, dar cu toate acestea este ocolită de investitori de aproape 30 de ani“, a spus Sorin Preda în cadrul conferinţei ZF Transport, Logistics & Automotive Summit 2019.
Anul trecut, Global Vision a cumpărat 100 de hectare în apropierea Portului Constanţa şi a demarat procedurile pentru a dezvolta un proiect de spaţii logistice şi industriale. Anul acesta, compania vrea să înceapă să construiască aici 25.000 mp de depozite şi 20.000-25.000 de metri pătraţi spaţii de retail, iar managerul companiei spune că este în discuţii avansate cu potenţiali chiriaşi. Cu toate acestea, Sorin Preda spune că judeţul este ocolit de marii producători şi spune că oraşe precum Constanţa ar trebui să aibă un vehicul de a atrage investitorii străini mult mai performant şi să urmeze exemplul oraşului Oradea, care a atras în ultimii ani foarte mulţi investitori, în special din zona componentelor auto.

„Noi avem un proiect strategic în Constanţa. Portul din Constanţa este unul dintre cele mai mari porturi din Europa şi cred că lucrul pe care îl aşteptăm cu toţii este intrarea în Schengen. Acest lucru ar determina o creştere exponenţială a traficului de containere în port şi o dezvoltare a logisticii în port“, a spus managerul. El crede că intrarea în Schengen ar aduce portului o creştere a numărului de containere chiar şi de până la de zece ori faţă de circa 2 milioane de containere în prezent.

„Noi avem operaţiuni în Slovenia. Dezvoltăm în zona Ljubljana şi acum mergem în zona portului Koper. Ştiţi care este diferenţa dintre Koper şi Constanţa? Timpul petrecut de container de la intrare şi până la ieşire din port, plus serviciile de logistică aferente desfacerii, împachetării, sortării şi expedierii. Aşa ceva nu există în Constanţa.“

Cât despre piaţa de spaţii logistice şi industriale în acest an, managerul se aşteaptă ca aceasta să încetinească în acest an. Conform companiei imobiliare CBRE, stocul modern de spaţii logistice şi industriale a atins la finele anului trecut 3,8 milioane de metri pătraţi la nivel naţional. De asemenea, Sorin Preda se aşteaptă ca instabilitatea legislativă să afecteze piaţa în acest an.

„Avem o ordonanţă dată la finalul anului trecut care este dezbătută, această taxă pe activele bancare nu ştim cum va influenţa costul finanţărilor. Cert este că sunt discuţii aprinse şi din punctul nostru de vedere, cu cât acest subiect va fi clarificat mai repede cu atât va afecta mai puţin potenţialul de dezvoltare al pieţei în 2019.“ În plus, o altă problemă a sectorului de transport, logistică şi auto este lipsa forţei de muncă, iar jucătorii aşteaptă o restructurare a aparatului de stat pentru că, spun ei, se confruntă cu o „concurenţă neloială din partea statului“.

„În segmentul de industrial şi logistică suntem beneficiari ai unui număr crescut de permise de muncă acordate străinilor anul trecut. Iar în domeniul nostru pare că problema forţei de muncă poate fi rezolvată mai uşor prin aducerea forţei de muncă din străinătate.“

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/zf-transport-logistics-automotive-summit-2019-sorin-preda-global-vision-constanta-cel-mare-hub-forta-munca-neexploatat-romania-insa-niciun-investitor-interesat-deschida-fabrica-acolo-17994374

Miercuri, 27 martie a.c., a avut loc la Belgrad cea de-a patra ediţie a evenimentului de promovare organizat anual în Serbia, “Danube – Black Sea Canal meets Serbian Partners”, la care au participat și reprezentanții CN Administraţia Canalelor Navigabile S.A.

Serbia reprezintă un loc de frunte în ceea ce privește volumul de marfă transportat pe Canalul Dunăre Marea Neagră, dintre care amintim: produse agricole, minereuri metalifere, produse de minerit, cocs și produse rafinate din petrol, metale, produse chimice etc. Acest fapt evidențiază interesul pentru serviciile românilor, cât și buna înțelegere pe plan internațional a potențialului pe care îl reprezintă canalele navigabile.

Scopul acestui eveniment de promovare este de a menține o bună colaborare cu partenerii sârbi, fiind totodată și un bun prilej de a intra în legătură cu mediul de afaceri și cu reprezentanți de marcă din mediul naval, precum și identificarea unor noi posibilități de a stabili cât mai multe relații comerciale cu agenții economici din țara vecină.

Reprezentantul C.N. A.C.N. S.A. în Serbia, Vladan Misic, a programat pentru delegația română mai multe întâlniri cu oficialități din Serbia, vizite la partenerii existenți și potențiali: cel mai mare armator sârb – JRB, cel mai mare armator privat – Dunavska Transportna Logistika, un mare producător şi trader cu produse chimice – Elixir Group, precum și întâlniri cu reprezentanții celui mai mare port privat dunărean în Serbia, Portul Pancevo.

De asemenea, în cadrul întâlnirii cu reprezentanții portului și armatorului privat Tomi Trade, reprezentanții C.N. Administraţia Canalelor Navigabile S.A au înaintat soluții pe care compania le are pentru rezolvarea problemelor pe care gazdele le-au expus în cadrul întâlnirii, punând astfel în valoare activitățile desfășurate pe canalele navigabile Dunăre-Marea Neagră și Poarta Albă-Midia, Năvodari.

Tot miercuri, membrii delegației C.N. Administraţia Canalelor Navigabile S.A au avut o întrevedere cu Excelența Sa, Oana Cristina Popa, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Republica Serbia, la întâlnire participând și Ștefan Imre, ministru-consilier în cadrul Biroului economic din cadrul Ambasadei României în Serbia. Cu acest prilej, directorul general al C.N. A.C.N. S.A., Daniel Georgescu, a punctat că preluarea președinției rotative a Consiliului U.E. reprezintă o provocare pentru România, o fereastră de vizibilitate internațională pentru țara noastră și tocmai de aceea nu trebuie să ignorăm faptul că anul trecut au fost adoptate concluziile privind politica de extindere a U.E., care vizează și Serbia.

„Pentru potențialii investitori români, apropierea geografică și mentalitatea pot fi avantaje în inițierea unui business în Serbia. Oportunitățile de afaceri sunt mari, pentru că Serbia are o forță de muncă foarte bine calificată, este o piață cu un potențial de creștere foarte ridicat fiind astfel atractivă pentru mediul de afaceri” a declarat Daniel Georgescu, directorul general al C.N. A.C.N. S.A
De altfel, în cadrul interviului acordat postului de televiziune RTV Vojvodina Novi Sad (cu acoperire națională), directorul general al C.N. A.C.N. S.A, Daniel Georgescu, a punctat faptul că unii dintre principalii beneficiari ai infrastructurii de transport a canalelor navigabile sunt clienţii din ţara vecină, cu o contribuție însemnată la traficul intern şi internaţional de nave şi mărfuri, Dunărea rămânând una dintre cele mai avantajoase căi de transport, o alternativă eficientă la transportul rutier şi feroviar, destul de aglomerat în Europa.

https://www.replicaonline.ro/administratia-canalelor-navigabile-intalniri-cu-oficialitatile-din-serbia-386471/

Mărirea capacităţii de transport pe Dunăre este o necesitate pentru dezvoltarea portului Constanţa, a susţinut Karla Peijs, coordonatorul european al Coridorului TEN-T Rhin – Dunăre.
Oficialul european a efectuat, împreună cu Dirk Beckers, directorul INEA – Innovation and Networks Executive Agency, o vizită în Portul Constanţa pentru a vedea stadiul proiectelor cu finanţare europeană, interesul major fiind concentrat pe stadiul proiectului ‘Modernizarea infrastructurii şi protecţia mediului în Portul Constanţa – PROTECT’.

Karla Peijs a arătat: ‘Constanţa este un port activ, de mare importanţă pe harta Europei. Singurul lucru pe care vreau să insist este să vă preocupaţi de hinterlandul portului. De exemplu, Ungaria este considerată o ţară fără ieşire la mare, dar are Portul Constanţa.

Vă sfătuiesc să priviţi nu numai spre mare, ci şi spre Dunăre, spre ţările care depind de Portul Constanţa. Avem şi veşti bune dinspre Bulgaria, unde a început dragajul Dunării. Altfel, nu putem vorbi despre un coridor de transport dacă nu se implică toate ţările riverane în întreţinerea lui’.

Oficialii europeni au subliniat importanţa Portului Constanţa pentru întreaga regiune, necesitatea dezvoltării conexiunilor şi a investiţiilor în infrastructura de transport.

Peijs a precizat: ‘Am observat transformarea Portului Constanţa de la ultima mea vizită, din 2006. Acum, prin proiectul pe care îl aveţi în derulare, Portul Constanţa va deveni green port’.

Prin respectivul proiect a fost modernizat sistemul de semnalizare din bazinele portuare şi de pe calea navigabilă, ceea ce va duce la îmbunătăţirea accesului maritim în Portul Constanţa. In cadrul proiectului, au fost realizate faruri pe diguri, stâlpi de semnalizare, s-au montat geamanduri şi panouri solare, montarea, demontarea şi relocarea pe alte coordonate a unor geamanduri, asigurarea de stocuri pentru intervenţiile de urgenţă.

Proiectul ‘Modernizarea infrastructurii şi protecţia mediului în Portul Constanţa – PROTECT ‘este finanţat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility).
Bugetul proiectului este de 12.696.125 euro (fără TVA), din care: 85% rata de finanţare CEF (10.791.706 euro), 15% contribuţie de la bugetul de stat (1.904.419 euro).

Principalele obiective ale proiectului sunt:
a. Modernizarea infrastructurii Portului Constanţa prin prelungirea în aliniament a cheului de acostare existent, aferent Danei DA2, cu o lungime de 130 metri şi crearea unei platforme în spatele noului front de acostare, cu o suprafaţă de 4.370 metri pătraţi, pentru echiparea cu diverse utilităţi necesare proceselor tehnologice specifice navelor tehnice;
b. Amplasarea de echipamente şi utilităţi pe platforma nou creată, inclusiv o nouă instalaţie de tratare a apelor uzate colectate de la nave, în scopul separării şi tratării acestora;
c. îmbunătăţirea accesului maritim în Portul Constanţa prin înnoirea şi modernizarea sistemului de semnalizare aferent bazinelor portuare şi a şenalului navigabil;
d. Modernizarea parcului de nave tehnice al Portului Constanţa prin achiziţia unei nave tanc autopropulsat 500 TDW multifuncţionale, pentru colectarea deşeurilor de la nave.

Necesitatea implementării acestui proiect a rezultat din obligaţia CN APM SA Constanţa de a asigura în calitate de administraţie portuară, o serie de facilităţi privind infrastructura, condiţiile de mediu şi de siguranţă a navigaţiei.

https://www.bursa.ro/coridorul-rhin-dunare-o-prioritate-pentru-uniunea-europeana-07667635

Ministerul Transporturilor va lansa licitaţie pentru achiziţionarea unui sistem modern de drăgi pentru a face şi în regie proprie dragajul, nu doar de către companii terţe, iar după optimizarea adâncimilor cu siguranţă va creşte transportul de mărfuri pe cale navigabilă, a declarat, miercuri, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, într-o conferinţă de presă organizată la Bucureşti, la finalul Reuniunii Informale a Miniştrilor Transporturilor.

„Pentru a optimiza transportul de mărfuri (pe căi navigabile – n. r.) este nevoie de asigurarea şenalului navigabil. Acel dragaj este prevăzut prin sume alocate de la bugetul de stat. Avem un contract multianual care a fost încheiat cu un prestator în 2017, deci dragajul va fi asigurat. Pe de altă parte, sunt multe alte proceduri în licitaţie care vor fi lansate de către Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, achiziţionarea unui sistem de drăgi moderne, pentru a face şi în regie proprie dragajul, nu doar prin apelarea la terţe companii. Deci, de îndată ce vom optimiza adâncimile – pentru că este una dintre condiţiile principale – cu siguranţă va creşte şi transportul de mărfuri. Şi transportul de persoane este un deziderat pe care nu-l scăpăm din vedere şi bineînţeles AFDJ şi APDF Giurgiu – toate entităţile care gestionează intrările în canale sunt gestionate de APDF Giurgiu – toate aceste entităţi au proiecte pentru a dezvolta atât traficul de mărfuri, cât şi traficul de pasageri”, a spus ministrul Răzvan Cuc.

Comisarul european pentru transport, Violeta Bulc, a apreciat că Dunărea are un mare potenţial în privinţa transportului de mărfuri şi a subliniat că în unele state membre ale UE căile navigabile interne sunt foarte bine folosite.

„Căile navigabile interne sunt foarte bine folosite în unele state membre, iar Dunărea este într-adevăr unul dintre fluviile cu mare potenţial. Una dintre provocările în special în această parte a fluviului este că fluviul pune probleme şi dragarea este într-adevăr esenţială. Cu această nouă navă (nava de semnalizare Concordia EU 2019 – n. r.), care a fost inaugurată ieri, aţi obţinut un instrument foarte important pentru a asigura navigarea în siguranţă a navelor care transportă marfă, dar şi pasageri. De asemenea, vom pune în aplicare şi sistemul de informare cu privire la căile navigabile interne care le vor permite celor care se ocupă de aceste operaţiuni să aibă o abordare mai modernă a utilizării apelor interne şi credem că, în paralel cu o mai mare cooperare între aceştia, se va crea valoarea adăugată corespunzătoare”, a menţionat ea.

Comisarul european a atras atenţia şi asupra importanţei pe care transportul pe apă îl poate avea asupra reducerii gazelor cu efect de seră.

„În ceea ce priveşte decarbonizarea, căile navigabile interne au un potenţial foarte mare. Gândiţi-vă că încărcătura a 400 de camioane poate fi transportată cu un singur transport maritim, deci acesta este un pas foarte important: decarbonizarea transporturilor, mai ales pentru că observăm că se introduc tehnologii noi. Ieri mi s-a prezentat o soluţie tehnologică foarte interesantă care duce la scăderea poluării. Am discutat şi despre ambarcaţiunile hibride şi sperăm că acestea vor apărea cât de curând. De asemenea, am observat o tot mai mare electrificare dar şi noi tehnologii emergente care şi ele ar trebui să îşi găsească locul în transporturile pe căile navigabile interne şi ar trebui să ne permită să exploatăm potenţialul fluviilor şi al râurilor şi sper că România va reuşi să profite de acest potenţial. Am înţeles că este nevoie de un nou pod pentru a folosi pe deplin capacităţile portuare, am înţeles că ministerul se va ocupa de acest lucru şi sper că România va lucra în acest sens”, a adăugat Violeta Bulc.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, şi comisarul european pentru transport, Violeta Bulc, au participat, marţi, alături de reprezentanţi ai Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi şi ai Agenţiei Executive pentru Inovare şi Reţele (INEA), la ceremonia de botez a navei de semnalizare ”Concordia EU 2019”, în portul Giurgiu.

Nava este unul dintre rezultatele proiectului FAIRway Danube, finanţat din programul Connecting Europe Facility (CEF).

Potrivit unui anunţ al Ministerului Transporturilor, nava de semnalizare a fost construită la Şantierul naval Shipyard ATG Giurgiu, în 14 luni, iar contractul a avut o valoare de 3.350.000 euro.

Aceasta este dedicată activităţii de semnalizare a şenalului pe sectorul românesc de Dunăre.

Obiectivul principal al Proiectului FAIRway Danube este să implementeze „Master Planul de Reabilitare şi Întreţinere a Şenalului Navigabil al Dunării şi a afluenţilor săi navigabili” aprobat de toate ministerele relevante în decembrie 2014.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/03/27/romania2019-eu-cuc-de-indata-ce-vom-optimiza-adancimile-cu-siguranta-va-creste-si-transportul-de-marfuri–282191

Realizator: Ministerul Transporturilor va face dragajul Dunării în regie proprie pentru a asigura condiţii mai bune de navigaţie pe tot parcursul anului, astfel încât transporturile de mărfuri pe cale navigabilă să crească. Despre cum poate deveni Dunărea un coridor european mai atractiv au discutat astăzi la Bucureşti ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, şi comisarul european pentru transport, Violeta Bulc.

Reporter: Transportul pe Dunăre poate fi îmbunătăţit dacă se asigură şenalul navigabil pe tot parcursul anului şi astfel, în locul camioanelor care circulă pe şoselele aglomerate, barjele ar prelua mărfurile. Toate instituţiile responsabile cu navigaţia derulează proiecte pentru ca transportul intern şi internaţional pe Dunăre să fie mai atractiv, a spus ministrul de resort, Răzvan Cuc.

Răzvan Cuc: Achiziţionarea unui sistem de drăgi moderne pentru a face şi în regie proprie dragajul, nu numai prin apelarea la terţe. Deîndată ce vom optimiza adâncimile, pentru că este una dintre condiţiile principale, cu siguranţă va creşte şi transportul de mărfuri. Toate aceste entităţi sau proiecte pentru a dezvolta atât traficul de mărfuri, cât şi traficul de pasageri.

Reporter: În unele state europene, căile navigabile interne sunt foarte bine folosite, iar Dunărea are potenţial, consideră comisarul european pentru transport, Violeta Bulc, care a subliniat că astfel s-ar reduce şi poluarea.

Violeta Bulc: … pune probleme, ci dragarea este într-adevăr esenţială. În ceea ce priveşte decarbonizarea, căile navigabile interne au un potenţial foarte mare. Gândiţi-vă că încărcătura a 400 de camioane poate fi transportată într-un singur transport. Deci, acesta este un pas foarte important.

Reporter: Comisarul european pentru transport, Violeta Bulc, a mai subliniat că în lipsa unor drumuri şi căi ferate performante, România trebuie să dezvolte şi mai mult portul Constanţa.

Ministerul Transporturilor a lansat în 2017 proiecte de trei miliarde de euro iar anul acesta ne propunem să lansăm proiecte cel puţin de o valoare similară similară şi veţi vedea în acest sens o mobilizare exemplară, a declarat, miercuri, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, într-o conferinţă de presă organizată la Bucureşti, la finalul Reuniunii Informale a Miniştrilor Transporturilor.

„Am lansat în 2017 proiecte în valoare de trei miliarde de euro, iar anul ăsta ne propunem să lansăm cel puţin tot de o sumă similară proiecte. Din păcate, am avut problema pe care încercăm să o rezolvăm printr-o ordonanţă – iniţial ştiţi foarte bine că am venit în Parlament să reglementăm problema achiziţiilor, în sensul de a putea semna contractele mult mai rapid şi să nu mai avem blocajul acesta administrativ al contestaţiilor, al unor contestatari de meserie care vin să blocheze obiectivele de infrastructură mare. Înţeleg că ieri s-a amânat aprobarea raportului în comisiile de industrie şi juridică, drept dovadă pe site-ul ministerului am urcat o ordonanţă de urgenţă cu aceste modificări ca să intre practic de îndată în aplicare, de îndată ce va fi promovată în Guvern. Deci, încercăm să deblocăm din punct de vedere administrativ”, a explicat Cuc.

Ministrul a adăugat că, în perioada următoare, vor fi lansate proiectarea şi execuţia şi pentru celelalte şase staţii de metrou pe M6 – Gara de Nord – Otopeni în parteneriat cu JICA (Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională).

„În ceea ce priveşte legătura dintre aeroport şi Gara de Nord – în această lună am lansat proiectarea şi execuţia pentru şase staţii din Magistrala 6, cât a fost şi alocată şi finanţarea din bugetul POIM. Vom lansa şi celelalte şase staţii în perioada următoare în parteneriat cu JICA, cei care ne-au acordat un împrumut pentru acest obiectiv. Important este să vedem de unde am plecat, ca să vedem exact ce am făcut. Că dacă aş fi găsit în minister proiecte de 10 miliarde şi nu reuşeam să le implementăm, bun, aveam o problemă, dar în condiţiile în care nu am găsit niciun proiect, a trebuit să lansăm noi proiecte pentru a asigura absorbţia de fonduri europene”, a precizat el.

Şeful de la Transporturi a promis pentru anul acesta o mobilizare exemplară referitor la lansarea de noi proiecte de infrastructură mare.

„O să vedeţi anul acesta o mobilizare exemplară – vorbesc de emiterea de proiecte noi. Am şi promis lucrurile astea, am promis şi doamnei comisar, dar am promis românilor şi o să vedeţi că lucrurile astea se vor şi întâmpla, astfel încât să putem să le implementăm şi să ajungem şi mai departe. Programele de finanţare europeană vor curge, deci nu ne vom bloca în 2024 şi vor lansa alţi miniştri noi proiecte”, a dat Răzvan Cuc asigurări.

La rândul său, comisarul european pentru transport, Violeta Bulc, a atras atenţia asupra faptului că România nu are nici drumuri bune şi nici cale ferată, însă a remarcat potenţialul căilor navigabile interne şi al portului Constanţa. Ea a reiterat că va oferi României tot sprijinul de care are nevoie pentru realizarea unei infrastructuri care să realizeze o conexiune între Europa şi vecinii săi, dar şi pentru dezvoltarea industriei.

„O să vă dau o primă impresie: nu aveţi drumuri bune, evident, nu aveţi un sistem feroviar bun. Cred că cele mai bune sunt căile navigabile interne şi portul Constanţa. Astăzi s-a făcut o prezentare a soluţiilor multimodale din portul Constanţa. Ştiu, deci, că puteţi să obţineţi rezultate. E o sarcină foarte importantă să reduci întârzierile şi nu pot decât să repet: ofer tot sprijinul care vă este necesar pentru a putea face paşii mari ce sunt necesari pentru a conecta Europa bine cu vecinii şi pentru a vă conecta la piaţa unică şi să daţi şanse industriei să se dezvolte mai bine şi să facă parte din industria globală europeană. Conectivitatea este obligatorie. Fără conectivitate nu există progres. Poţi să faci treabă foarte bună în România, dar dacă nu poţi să exporţi în condiţii bune produsele la un cost competitiv şi cu costuri logistice adecvate…pentru că acestea sunt un element esenţial în preţul produselor. Dar sunt sigură că România are hotărârea să facă acest lucru, însă sunt întârzieri foarte mari de eliminat. Bineînţeles, v-aţi lovit de tot felul de probleme. La început când aţi aderat la UE a fost nevoie de tot felul de alinieri, au fost tot felul de provocări, dar acum hai să urmăm linia trasată de ministru!”, a spus Violeta Bulc.

Comisarul european a subliniat că oficialii europeni vor urmări cu atenţie îndeplinirea angajamentului ministrului Transporturilor în ceea ce priveşte infrastructura şi a avertizat că dacă banii nu vor fi folosiţi se vor pierde.

„Infrastructura dumneavoastră nu este în forma cea mai bună, dar aţi alocat bani ca să o îmbunătăţiţi, deci este un mesaj pozitiv angajant. Trebuie să vă uniţi forţele şi să veniţi cu produse de calitate în domeniul transporturilor pentru a fi competitivi ca ţară în mod global şi nu am niciun motiv să mă îndoiesc de angajamentul domnului ministru. Vom urmări cu atenţie şi ştiţi care este regula: foloseşti banii sau îi pierzi. Deci, va trebui să faceţi totul ca să folosiţi toate fondurile de coeziune, fondurile CEF alocate pentru că, da, avem regula că putem să realocăm fondurile unui alt proiect, dar nu acesta este scopul nostru. Important este ca statul membru să reducă întârzierile în dezvoltare şi, deci, trebuie să vă realizaţi proiectele”, a subliniat ea.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/03/27/romania2019-eu-cuc-anul-acesta-ne-propunem-sa-lansam-proiecte-de-cel-putin-3-miliarde-de-euro-violeta-bulc-ofer-tot-sprijinul-necesar–282171

Karla Peijs, coordonatorul european al Coridorului TEN-T Rhin – Dunăre, și Dirk Beckers, directorul INEA – Innovation and Networks Executive Agency, au vizitat astăzi, 27 martie 2019, Portul Constanța.

Delegația Comisiei Europene a avut discuții cu conducerea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța referitoare la evoluția proiectelor cu finanțare europeană, interesul major fiind concentrat pe stadiul proiectului „Modernizarea infrastructurii și protecția mediului în Portul Constanța – PROTECT“.

La vizita oficialilor europeni a participat și viceprimarul municipiului Constanța, Costin Răsăuțeanu.

„Constanța este un port activ, de mare importanță pe harta Europei. Singurul lucru pe care vreau să insist este să vă preocupați de hinterlandul portului. De exemplu, Ungaria este considerată o țară fără ieșire la mare, dar are Portul Constanța! Vă sfătuiesc să priviți nu numai spre mare, ci și spre Dunăre, spre țările care depind de Portul Constanța. Avem și vești bune dinspre Bulgaria, unde a început dragajul Dunării. Altfel, nu putem vorbi despre un coridor de transport dacă nu se implică toate țările riverane în întreținerea lui“ a declarat Karla Peijs, coordonatorul european al Coridorului TEN-T Rhin – Dunăre.

Oficialii europeni au subliniat importanța Portului Constanța pentru întreaga regiune, necesitatea dezvoltării conexiunilor și a investițiilor în infrastructura de transport.

„Am observat transformarea Portului Constanța de la ultima mea vizită, din 2006. Acum, prin proiectul pe care îl aveți în derulare – Modernizarea infrastructurii și protecția mediului în Portul Constanța – PROTECT, Portul Constanța va deveni green port“, a spus Karla Peijs.

Delegația a vizitat Portul Constanța, la bordul navei Anghel Saligny, un obiectiv fiind sistemul de semnalizare din bazinele portuare și de pe calea navigabilă, modernizat în cadrul proiectului PROTECT.

Acesta a avut ca obiectiv îmbunătățirea accesului maritim în Portul Constanța prin înnoirea și modernizarea sistemului de semnalizare aferent bazinelor portuare și a șenalului navigabil. În acest sens, au fost proiectate și realizate faruri pe diguri, stâlpi de semnalizare, s-au montat geamanduri și panouri solare, montarea, demontarea și relocarea pe alte coordonate a unor geamanduri, asigurarea de stocuri pentru intervențiile de urgență.

Proiectul „Modernizarea infrastructurii și protecția mediului în Portul Constanța – PROTECT“ este finanțat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility).
Bugetul proiectului este de 12.696.125 euro (fără TVA), din care: 85% rata de finanțare CEF (10.791.706 euro), 15% contribuție de la bugetul de stat (1.904.419 euro).

Principalele obiective ale proiectului sunt:
a. Modernizarea infrastructurii Portului Constanța prin prelungirea în aliniament a cheului de acostare existent, aferent Danei DA2, cu o lungime de 130 metri și crearea unei platforme în spatele noului front de acostare, cu o suprafață de 4.370 metri pătrați, pentru echiparea cu diverse utilități necesare proceselor tehnologice specifice navelor tehnice;
b. Amplasarea de echipamente și utilități pe platforma nou creată, inclusiv o nouă instalație de tratare a apelor uzate colectate de la nave, în scopul separării și tratării acestora;
c. Îmbunătățirea accesului maritim în Portul Constanța prin înnoirea și modernizarea sistemului de semnalizare aferent bazinelor portuare și a șenalului navigabil;
d. Modernizarea parcului de nave tehnice al Portului Constanța prin achiziția unei nave tanc autopropulsat 500 TDW multifuncționale, pentru colectarea deșeurilor de la nave.
Necesitatea implementării acestui proiect a rezultat din obligația CN APM SA Constanța de a asigura în calitate de administrație portuară, o serie de facilități privind infrastructura, condițiile de mediu și de siguranță a navigației.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/karla-peijs-coordonatorul-european-al-coridorului-ten-t-rhin-dunare-constanta-este-un-port-activ-de-mare-importanta-pe-harta-europei-687661.html

Primăria Municipiului Constanţa a eliberat, la data de 27 martie a.c., autoriztaţia de construcţie cu numărul 435 pentru CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, pentru construirea de platforme betonate în Dana 63-64, din incinta portului.

Pe data de 14 noiembrie 2018, CNAPMC a cerut pentru Chimpex SA avizul de mediu de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa. Proiectul era „platforme betonate dana 63-64, propus a se realiza în jud. Constanţa, mun. Constanţa, str. Incinta Port, Dana 63-64, titular: c.n. Administratia Porturilor Maritime SA Constanţa pentru Chimpex SA”.
Despre Chimpex SA

Firma Chimpex SA a fost înfiinţată în anul 1991 şi are sediul social în municipiul Constanţa. Conform datelor furnizate de Registrul Comerţului, firma are un capital social subscris de 28.169.477,5 lei, integral vărsat. Acţionar persoană juridică în cadrul firmei este Ameropa Holding AG din Elveţia, cu 99,999991% din capitalul social, iar acţionar persoană fizică este Zivy Andrew Henry, cetăţean elveţian, cu 0,000009% din capitalul social. Domeniul de activitate al firmei este „manipulări“. Pentru anul fiscal 2015, societatea a raportat o cifră de afaceri netă de 108.158.084 de lei, un profit de 24.263.166 de lei şi 254 de salariaţi. De asemenea, pentru anul fiscal 2016, societatea a raportat o cifră de afaceri netă de 118.077.795 de lei, profit de 24.440.062 de lei şi 261 de salariaţi.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/primaria-constanta-a-eliberat-autorizatia-de-constructie-pentru-platforme-betonate-in-portul-constanta-687701.html

Karla Peijs, coordonatorul european al Coridorului TEN-T Rhin – Dunăre, și Dirk Beckers, directorul INEA – Innovation and Networks Executive Agency, au vizitat miercuri, 27 martie 2019, portul Constanța.

Potrivit unui comunicat de presă, delegația Comisiei Europene a avut discuții cu conducerea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța referitoare la evoluția proiectelor cu finanțare europeană, interesul major fiind concentrat pe stadiul proiectului „Modernizarea infrastructurii și protecția mediului în portul Constanța – PROTECT“.

La vizita oficialilor europeni a participat și viceprimarul municipiului Constanța, Costin Răsăuțeanu.

„Constanța este un port activ, de mare importanță pe harta Europei. Singurul lucru pe care vreau să insist este să vă preocupați de hinterlandul portului. De exemplu, Ungaria este considerată o țară fără ieșire la mare, dar are portul Constanța! Vă sfătuiesc să priviți nu numai spre mare, ci și spre Dunăre, spre țările care depind de portul Constanța. Avem și vești bune dinspre Bulgaria, unde a început dragajul Dunării. Altfel, nu putem vorbi despre un coridor de transport dacă nu se implică toate țările riverane în întreținerea lui“ a declarat Karla Peijs, coordonatorul european al Coridorului TEN-T Rhin – Dunăre.

Oficialii europeni au subliniat importanța portului Constanța pentru întreaga regiune, necesitatea dezvoltării conexiunilor și a investițiilor în infrastructura de transport.

„Am observat transformarea portului Constanța de la ultima mea vizită, din 2006. Acum, prin proiectul pe care îl aveți în derulare – Modernizarea infrastructurii și protecția mediului în portul Constanța – PROTECT, portul Constanța va deveni green port“, a spus Karla Peijs.

Delegația a vizitat portul Constanța, la bordul navei Anghel Saligny, un obiectiv fiind sistemul de semnalizare din bazinele portuare și de pe calea navigabilă, modernizat în cadrul proiectului PROTECT.

Acesta a avut ca obiectiv îmbunătățirea accesului maritim în portul Constanța prin înnoirea și modernizarea sistemului de semnalizare aferent bazinelor portuare și a șenalului navigabil. În acest sens, au fost proiectate și realizate faruri pe diguri, stâlpi de semnalizare, s-au montat geamanduri și panouri solare, montarea, demontarea și relocarea pe alte coordonate a unor geamanduri, asigurarea de stocuri pentru intervențiile de urgență.

Care sunt obiectivele proiectului

Proiectul „Modernizarea infrastructurii și protecția mediului în portul Constanța – PROTECT“ este finanțat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility).
Bugetul proiectului este de 12.696.125 euro (fără TVA), din care: 85% rata de finanțare CEF (10.791.706 euro), 15% contribuție de la bugetul de stat (1.904.419 euro).

Principalele obiective ale proiectului sunt:
– modernizarea infrastructurii portului Constanța prin prelungirea în aliniament a cheului de acostare existent, aferent Danei DA2, cu o lungime de 130 metri și crearea unei platforme în spatele noului front de acostare, cu o suprafață de 4.370 metri pătrați, pentru echiparea cu diverse utilități necesare proceselor tehnologice specifice navelor tehnice;
– amplasarea de echipamente și utilități pe platforma nou creată, inclusiv o nouă instalație de tratare a apelor uzate colectate de la nave, în scopul separării și tratării acestora;
– îmbunătățirea accesului maritim în portul Constanța prin înnoirea și modernizarea sistemului de semnalizare aferent bazinelor portuare și a șenalului navigabil;
– modernizarea parcului de nave tehnice al portului Constanța prin achiziția unei nave tanc autopropulsat 500 TDW multifuncționale, pentru colectarea deșeurilor de la nave.

Necesitatea implementării acestui proiect a rezultat din obligația CN APM SA Constanța de a asigura, în calitate de administrație portuară, o serie de facilități privind infrastructura, condițiile de mediu și de siguranță a navigației, se spune în comunicat.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-delegatie-a-comisiei-europene-in-vizita-de-lucru-in-portul-constanta-371796?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

În anul 2018, în porturile românești au intrat un număr de 3.541 de nave, din care 1.724 nave individuale. Din total, 533 nave au fost inspectate de serviciul Port State Control (depășindu-se obiectivul de 333 inspecții PSC), se arată în raportul de activitate al Autorității Navale Române pe anul 2018.
Instituția depune eforturi susținute pentru creșterea gradului de siguranță a navigației, prin reducerea drastică a numărului navelor sub standard care fac escală în apele naționale și în porturile românești.
349 nave din cele 533 nave inspectate au prezentat 2.140 de deficiențe în total. Din cauza gravității acestora, a pericolului pentru siguranța navigației, 29 nave, reprezentând 5,43% din numărul total de inspecții, au fost reținute, iar comandanții lor au primit o amendă de 1.000 de lei pentru fiecare deficiență de reținere constatată. Navele au fost obligate să remedieze deficiențele și au fost reinspectate.

87 de epave în apele României

Potrivit raportului ANR, în zona maritimă a României sunt înregistrate 6 epave. Pe Dunăre și canalele secundare sunt în evidență alte 81 epave, din care: 4 în zona de jurisdicție a Căpităniei Portului Cernavodă, 14 în zona Căpităniei Zonale Tulcea, 34 epave în zona Căpităniei Zonale Galați, 12 epave în zona Căpităniei Zonale Giurgiu și 17 epave în zona Căpităniei Zonale Drobeta Turnu Severin.

Evenimente cu urmări grave

În anul 2018 au fost raportate 195 evenimente de navigație pe căile navigabile interioare, în porturi și rade, în care au fost implicate 261 nave, din care 43 nave maritime, 193 nave de navigație interioară și 25 ambarcațiuni.

Din totalul evenimentelor de navigație, doar 50 au avut urmări grave și mai puțin grave, precum: 6 decese, găuri de apă și o scufundare. Restul s-au soldat cu avarii sau eșuări. Ambarcațiunile de agrement au fost implicate în evenimente de navigație pe fondul conducerii fără certificat corespunzător, din cauza neechipării cu vesta de salvare, coliziunii cu corpuri imerse sau unor defecțiuni tehnice.

În 2018, la cele 48 de dosare de cercetare a evenimentelor de navigație rămase din anul precedent s-au adăugat încă 189 de dosare de cercetare. Din totalul de 206 dosare în lucru, au fost finalizate 140 dosare. Dintre acestea: 11 dosare au fost trimise la Parchet, 2 dosare au fost preluate de organele de poliție și în 15 dosare au fost aplicate amenzi contravenționale. Pentru anul 2019 au rămas în lucru 66 dosare de cercetare a evenimentelor de navigație.

Poluările maritime detectate prin satelit

Pe parcursul anului 2018, ANR a primit 102 informări privind monitorizarea și detectarea prin satelit a poluărilor de pe Marea Neagră, în zona de responsabilitate a României. Dintre acestea, 28 informări au indicat presupuse poluări. Un număr de 6 informări au fost verificate la fața locului, dar nu s-a confirmat existența vreunei poluări.

Examene mai exigente
În anul 2018, Direcția personal-navigant din cadrul ANR a efectuat, printre altele, următoarele operațiuni: a eliberat 836 carnete de marinar, 1.267 brevete, 1.666 certificate de capacitate și 2.950 de certificate de conducător de ambarcațiune de agrement.

Exigența în activitatea de examinare și certificare a personalului navigant român a crescut. Astfel, la examenele de brevet organizate în 2018, din cele 2.172 de persoane înscrise au promovat doar 64,23%, respectiv 1.417 persoane. La examenele de nebrevetați, promovabilitatea a fost de numai 59,96%; din totalul de 984 înscriși au luat examenul doar 592 persoane. La examenele de conducători ai ambarcațiunilor de agrement s-au înscris 413 persoane și au promovat 330 persoane, reprezentând 79,9%.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-atentie-autoritatea-navala-romana-este-mai-exigenta-cu-navele-dar-si-cu-navigatorii-371779?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Karla Peijs, coordonatorul european al Coridorului TEN-T Rhin – Dunăre, și Dirk Beckers, directorul INEA – Innovation and Networks Executive Agency, au vizitat astăzi, 27 martie 2019, Portul Constanța.

Delegația Comisiei Europene a avut discuții cu conducerea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța referitoare la evoluția proiectelor cu finanțare europeană, interesul major fiind concentrat pe stadiul proiectului „Modernizarea infrastructurii și protecția mediului în Portul Constanța – PROTECT“.

La vizita oficialilor europeni a participat și viceprimarul municipiului Constanța, Costin Răsăuțeanu. „Constanța este un port activ, de mare importanță pe harta Europei. Singurul lucru pe care vreau să insist este să vă preocupați de hinterlandul portului. De exemplu, Ungaria este considerată o țară fără ieșire la mare, dar are Portul Constanța! Vă sfătuiesc să priviți nu numai spre mare, ci și spre Dunăre, spre țările care depind de Portul Constanța. Avem și vești bune dinspre Bulgaria, unde a început dragajul Dunării. Altfel, nu putem vorbi despre un coridor de transport dacă nu se implică toate țările riverane în întreținerea lui“, a declarat Karla Peijs, coordonatorul european al Coridorului TEN-T Rhin – Dunăre.

Oficialii europeni au subliniat importanța Portului Constanța pentru întreaga regiune, necesitatea dezvoltării conexiunilor și a investițiilor în infrastructura de transport.

„Am observat transformarea Portului Constanța de la ultima mea vizită, din 2006. Acum, prin proiectul pe care îl aveți în derulare – Modernizarea infrastructurii și protecția mediului în Portul Constanța – PROTECT, Portul Constanța va deveni green port“, a spus Karla Peijs.

Delegația a vizitat Portul Constanța, la bordul navei Anghel Saligny, un obiectiv fiind sistemul de semnalizare din bazinele portuare și de pe calea navigabilă, modernizat în cadrul proiectului PROTECT.

Acesta a avut ca obiectiv îmbunătățirea accesului maritim în Portul Constanța prin înnoirea și modernizarea sistemului de semnalizare aferent bazinelor portuare și a șenalului navigabil. În acest sens, au fost proiectate și realizate faruri pe diguri, stâlpi de semnalizare, s-au montat geamanduri și panouri solare, montarea, demontarea și relocarea pe alte coordonate a unor geamanduri, asigurarea de stocuri pentru intervențiile de urgență.

Proiectul „Modernizarea infrastructurii și protecția mediului în Portul Constanța – PROTECT“ este finanțat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility).

Bugetul proiectului este de 12.696.125 euro (fără TVA), din care: 85% rata de finanțare CEF (10.791.706 euro), 15% contribuție de la bugetul de stat (1.904.419 euro).
Principalele obiective ale proiectului sunt:

Modernizarea infrastructurii Portului Constanța prin prelungirea în aliniament a cheului de acostare existent, aferent Danei DA2, cu o lungime de 130 metri și crearea unei platforme în spatele noului front de acostare, cu o suprafață de 4.370 metri pătrați, pentru echiparea cu diverse utilități necesare proceselor tehnologice specifice navelor tehnice;

Amplasarea de echipamente și utilități pe platforma nou creată, inclusiv o nouă instalație de tratare a apelor uzate colectate de la nave, în scopul separării și tratării acestora;

Îmbunătățirea accesului maritim în Portul Constanța prin înnoirea și modernizarea sistemului de semnalizare aferent bazinelor portuare și a șenalului navigabil;

Modernizarea parcului de nave tehnice al Portului Constanța prin achiziția unei nave tanc autopropulsat 500 TDW multifuncționale, pentru colectarea deșeurilor de la nave.

Necesitatea implementării acestui proiect a rezultat din obligația CN APM SA Constanța de a asigura în calitate de administrație portuară, o serie de facilități privind infrastructura, condițiile de mediu și de siguranță a navigației.

Delegație a Comisiei Europene, în Portul Constanța

Ministerul Transporturilor va lansa licitaţie pentru achiziţionarea unui sistem modern de drăgi pentru a face şi în regie proprie dragajul, nu doar de către companii terţe, iar după optimizarea adâncimilor cu siguranţă va creşte transportul de mărfuri pe cale navigabilă, a declarat, miercuri, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, într-o conferinţă de presă organizată la Bucureşti, la finalul Reuniunii Informale a Miniştrilor Transporturilor, potrivit agerpres.ro.

„Pentru a optimiza transportul de mărfuri (pe căi navigabile – n. r.) este nevoie de asigurarea şenalului navigabil. Acel dragaj este prevăzut prin sume alocate de la bugetul de stat. Avem un contract multianual care a fost încheiat cu un prestator în 2017, deci dragajul va fi asigurat. Pe de altă parte, sunt multe alte proceduri în licitaţie care vor fi lansate de către Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, achiziţionarea unui sistem de drăgi moderne, pentru a face şi în regie proprie dragajul, nu doar prin apelarea la terţe companii. Deci, de îndată ce vom optimiza adâncimile – pentru că este una dintre condiţiile principale – cu siguranţă va creşte şi transportul de mărfuri. Şi transportul de persoane este un deziderat pe care nu-l scăpăm din vedere şi bineînţeles AFDJ şi APDF Giurgiu – toate entităţile care gestionează intrările în canale sunt gestionate de APDF Giurgiu – toate aceste entităţi au proiecte pentru a dezvolta atât traficul de mărfuri, cât şi traficul de pasageri”, a spus ministrul Răzvan Cuc.

Comisarul european pentru transport, Violeta Bulc, a apreciat că Dunărea are un mare potenţial în privinţa transportului de mărfuri şi a subliniat că în unele state membre ale UE căile navigabile interne sunt foarte bine folosite.

„Căile navigabile interne sunt foarte bine folosite în unele state membre, iar Dunărea este într-adevăr unul dintre fluviile cu mare potenţial. Una dintre provocările în special în această parte a fluviului este că fluviul pune probleme şi dragarea este într-adevăr esenţială. Cu această nouă navă (nava de semnalizare Concordia EU 2019 – n. r.), care a fost inaugurată ieri, aţi obţinut un instrument foarte important pentru a asigura navigarea în siguranţă a navelor care transportă marfă, dar şi pasageri. De asemenea, vom pune în aplicare şi sistemul de informare cu privire la căile navigabile interne care le vor permite celor care se ocupă de aceste operaţiuni să aibă o abordare mai modernă a utilizării apelor interne şi credem că, în paralel cu o mai mare cooperare între aceştia, se va crea valoarea adăugată corespunzătoare”, a menţionat ea.

Comisarul european a atras atenţia şi asupra importanţei pe care transportul pe apă îl poate avea asupra reducerii gazelor cu efect de seră.

„În ceea ce priveşte decarbonizarea, căile navigabile interne au un potenţial foarte mare. Gândiţi-vă că încărcătura a 400 de camioane poate fi transportată cu un singur transport maritim, deci acesta este un pas foarte important: decarbonizarea transporturilor, mai ales pentru că observăm că se introduc tehnologii noi. Ieri mi s-a prezentat o soluţie tehnologică foarte interesantă care duce la scăderea poluării. Am discutat şi despre ambarcaţiunile hibride şi sperăm că acestea vor apărea cât de curând. De asemenea, am observat o tot mai mare electrificare dar şi noi tehnologii emergente care şi ele ar trebui să îşi găsească locul în transporturile pe căile navigabile interne şi ar trebui să ne permită să exploatăm potenţialul fluviilor şi al râurilor şi sper că România va reuşi să profite de acest potenţial. Am înţeles că este nevoie de un nou pod pentru a folosi pe deplin capacităţile portuare, am înţeles că ministerul se va ocupa de acest lucru şi sper că România va lucra în acest sens”, a adăugat Violeta Bulc.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, şi comisarul european pentru transport, Violeta Bulc, au participat, marţi, alături de reprezentanţi ai Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi şi ai Agenţiei Executive pentru Inovare şi Reţele (INEA), la ceremonia de botez a navei de semnalizare ”Concordia EU 2019”, în portul Giurgiu.

Nava este unul dintre rezultatele proiectului FAIRway Danube, finanţat din programul Connecting Europe Facility (CEF).

Potrivit unui anunţ al Ministerului Transporturilor, nava de semnalizare a fost construită la Şantierul naval Shipyard ATG Giurgiu, în 14 luni, iar contractul a avut o valoare de 3.350.000 euro.

Aceasta este dedicată activităţii de semnalizare a şenalului pe sectorul românesc de Dunăre.

Obiectivul principal al Proiectului FAIRway Danube este să implementeze „Master Planul de Reabilitare şi Întreţinere a Şenalului Navigabil al Dunării şi a afluenţilor săi navigabili” aprobat de toate ministerele relevante în decembrie 2014.

https://www.stiripesurse.ro/razvan-cuc-despre-transportul-navigabil-pentru-a-optimiza-transportul-de-marfuri-este-nevoie-de-asigurarea-senalului-navigabil_1337449.html

Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, și Violeta Bulc, comisarul european pentru transport, au fost prezenți, ieri, în portul Giurgiu.

Împreună cu reprezentanții Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați și ai Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (INEA), cei doi demnitari au participat la ceremonia de botez a navei de semnalizare „Concordia EU 2019”. Nava este unul dintre rezultatele proiectului FAIRway Danube, finanțat din programul Connecting Europe Facility (CEF).

Ea a fost construită la șantierul naval Shipyard ATG Giurgiu, în 14 luni, iar contractul a avut o valoare de 3.350.000 euro. Aceasta este dedicată activității de semnalizare a șenalului pe sectorul românesc de Dunăre.

Obiectivul principal al Proiectului FAIRway Danube este să implementeze master planul de reabilitare și întreținere a șenalului navigabil al Dunării și a afluenților săi navigabili, aprobat în decembrie 2014. Scopul master planului este asigurarea navigației fluviale în condiții bune, pe tot parcursul anului.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-nava-de-semnalizare-concordia-eu-2019-si-8221-a-primit-botezul-371724?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Opal Construct SRL și-a adjudecat de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa contractul de achiziţii „Execuţie înlocuire sistem de amortizori Dana 79“.

Valoarea contractului atribuit este de 2.869.992 lei. Obiectul achiziţiei constă în furnizarea, amplasarea și instalarea unui sistem nou de amortizori de cheu la Dana 79 din Portul Constanţa, compus din 24 bucăţi amortizori de cheu (tip ARCH), care va înlocui vechiul sistem de apărători de acostare, în conformitate cu Caietul de sarcini și cu Proiectul Tehnic „Înlocuire sistem de amortizori Dana 79”.

Responsabili de atribuirea licitaţiei

Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabile de atribuirea procedurii publice, sunt: Marian Tănase – director general adjunct, Daniela Șerban – director economic, Iulian Pepi Tănase – șef Seviciu Juridic și Contencios, Otilia Ifimov – șef Departament Achiziţii Publice, Mihai Gheorghiade – șef Serviciu Tehnic Reparaţii, Nicoleta Adina Gamalan – șef Birou Control Financiar Preventiv, Cristian Marius Stoicescu – Departamentul Achiziţii Publice, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare, Hanganu Ciprian – director coordonator, Tomescu Ion – director Direcţia Tehnică, Mădălin Alexandru Crăciun – director Direcţia Comercială, Kiss Laszlo Eduard – șef Sucursala Energetică Port Constanţa, Vicentius Petrescu – șef Sucursala de Servicii Port Constanţa, Emil Sorin Banias – șef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa, Antoniela Moldoveanu – inginer, Laura Valentina Bola – inginer, Gabriela Murgeanu – administrator, Daniel-Adrian Naftali – administrator, Traian Panait – administrator, Elena Petrașcu – administrator, Silvia Popeanga – administrator.
Opal Construct SRL, în datele Registrului Comerţului

Înfiinţată în anul 2005, firma are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, integral vărsat, este compus din 110 părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Opal Construct SRL este controlată de Grădinaru Bogdan Nicolae, cu 9% din capitalul social, şi Munteanu Niculai, cu 91% din capitalul social. Călin Radu este administratorul societăţii, care se ocupă de comerţul cu ridicata al materialului lemnos, al materialelor de construcţii şi al echipamentelor sanitare. Punctele de lucru ale societăţii sunt următoarele: Eforie Sud, sector de plajă Cordon Eforie Nord – Eforie Sud, zona I, subsector 3; Eforie Nord, Portul Ana Yacht Club; municipiul Constanţa, strada Baba Novac, nr. 96B; municipiul Constanţa, strada Interioară 3, magazia nr. 2, în incinta Complexului Agrosem Constanţa; oraş Ovidiu, strada Amurgului, nr. 105, lot 1; municipiul Constanţa, strada Pescarilor, nr. 101. În anul fiscal 2015, firma cu 81 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 41.520.875 de lei şi un profit de 4.135.479 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, societatea cu 152 de salariaţi a avut o cifră de afaceri de 27.549.097 de lei şi un profit de 795.348 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 este următoarea: 139 de salariaţi, cifră de afaceri de 22.637.013 lei şi un profit de 1.216.782 de lei.

Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/sport/contract-opal-construct-a-semnat-cu-cn-apm-constanta-687607.html

Exporturile de cereale ale României au atins cote înalte anul trecut, depăşind valoarea de 2 miliarde de euro, aproape jumătate din cantitate fiind destinată unor state membre ale Uniunii Europene. Institutul Naţional de Statistică a publicat topul celor mai mari 10 exportatori din ţara noastră.

România a exportat, anul trecut, cereale în valoare totală de peste 2,1 miliarde de euro. Din această sumă, mai mult de un miliard de euro au totalizat exporturile de grâu şi meslin, urmate de cele de porumb, a căror valoare se ridică la aproape 870 de milioane de euro, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ordine descrescătoare a cantităţilor, România a mai exportat, anul trecut, orz (în sumă de aproape 236 de milioane de euro), orez (12,9 milioane euro), sorg boabe (2,6 milioane euro), ovăz (578 mii euro), secară (61 mii euro). Exporturi totale în valoare de aproape patru milioane de euro au fost înregistrate la produse precum hrişcă, mei, seminţe, alte cereale, excluzându-le pe cele de mai sus.

În top 10 exportatori români de cereale, în anul 2018, conform datelor INS, sunt companiile: Nidera România, ADM România Trading, Ameropa Grains, CHS Agritrade România, Glencore Agriculture, Cargill Agricultura, Silotrans Constanta, Cerealcom Dolj, Monsanto România, Agro-Chirnogi.

“Producţiile record realizate în România anul trecut (pe primul loc în Uniunea Europeană la producţia de porumb, acesta fiind al doilea an consecutiv, şi pe locul al treilea la producţia totală de cereale) îşi găsesc corespondent în schimburile comerciale externe, însă o problemă pentru fermierii români rămâne capacitatea mică de însilozare”, a declarat Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România.

Jumătate din exporturile de cereale ale României, 1,018 miliarde euro, au avut ca destinaţie ţări membre ale Uniunii Europene. Spania, Italia şi Germania au fost principalele importatoare de cereale din România, cu o valoare totală de aproape 578 de milioane de euro. 255,3 milioane de euro au totalizat exporturile de cereale în Spania, 202,2 milioane euro în Italia şi 120,4 milioane de euro în Germania.

În acelaşi timp, România a importat cereale din spaţiul comunitar în sumă de 293,4 milioane de euro, încheind, astfel, anul 2018 cu un excedent de 724,6 de milioane de euro în comerţul cu statele membre ale Uniunii Europene. Schimburile comerciale cu produse ale industriei morăritului, malţului şi amidonului au condus, însă, la un deficit de 78,6 milioane de euro, anul trecut, principalele destinaţii la export fiind Bulgaria (2,6 milioane euro) şi Austria (1,9 milioane euro), între ţările membre ale Uniunii Europene.

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/topul-celor-mai-mari-10-exportatori-romani-cereale-In-state-ajuns-produsele-romanesti-1_5c99c74f445219c57eae89a7/index.html

Traderul de cereale COFCO International, companie deţinută de grupul chinez de stat COFCO, intenţionează să-şi dubleze achiziţiile de cereale din regiunea Mării Negre, în cadrul unei strategii de extindere globală, a declarat marţi preşedintele COFCO International, Jingtao Chi, transmite Reuters.

În ultimii ani, regiunea Mării Negre a devenit un hub important pentru exportul de cereale, în condiţiile în care Rusia este cel mai mare exportator mondial de grâu, iar Ucraina unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de porumb.

„În următorii doi-trei ani”, COFCO International vrea să îşi dubleze volumul cerealelor achiziţionate din regiunea Mării Negre, a declarat Jingtao Chi, într-un discurs pronunţat la FT Commodities Global Summit, organizat la Lausanne.

COFCO International este o companie controlată de grupul chinez de stat COFCO Corp şi a devenit un mare trader global de materii prime după preluarea traderului de cereale Nidera şi a operaţiunilor agribusiness ale Noble Group.

Jingtao Chi a dezvăluit că anul trecut COFCO International a tranzacţionat o cantitate de 106 milioane tone de materii prime şi compania intenţionează să majoreze volumul de produse pe care le cumpără direct de la fermierii din afara Chinei până la 60 milioane tone în anul 2022, comparativ cu 40 milioane tone anul trecut.

Apariţia COFCO International pe piaţa mondială a tranzacţiilor cu cereale constituie o provocare pentru cvartetul denumit „ABCD”, format din ADM, Bunge Ltd., Cargill Inc. şi Louis Dreyfus, care timp de mai multe decenii a dominat industria de trading.

O altă companie care a devenit un important trader global de cereale este Glencore Agriculture, directorul general Chris Mahoney declarând la conferinţa de la Lausanne că firma a tranzacţionat anul trecut aproximativ 80 de milioane de tone de cereale. Mahoney a subliniat şi el importanţa regiunii Mării Negre, apreciind că Rusia are capacitatea de a-şi majora exporturile de cereale cu alte 10 milioane de tone, dintre care 6-7 milioane tone de grâu, până în 2025.

Potrivit datelor Eurostat, în 2018, România s-a clasat pe locul al treilea în UE la producţia de cereale, cu 31,89 milioane de tone, după Franţa şi Germania. La porumb, România este pentru al doilea an consecutiv pe prima poziţie, cu 18,971 milioane de tone, devansând Franţa, care obţinut 12,597 milioane de tone, iar la floarea soarelui a realizat 3,35 milioane de tone, din nou pe primul loc în UE. La grâu, România este pe locul 4, cu 10,247 milioane de tone.

Traderul de cereale COFCO vrea să-şi dubleze achiziţiile de cereale din regiunea Mării Negre

Luka Koper a selectat compania Kolektor CGP pentru constructia a 3,4 km de linii de cale ferata in partea de nord-est a portului. Activitatile de constructie sunt asteptate sa inceapa la jumatatea acestui an, iar daca toate conditiile sunt indeplinite, primele trenuri vor circula pe noile linii de cale ferata la inceputul lui 2020.

In prezent, Portul Koper are 35 km de linii de cale ferata care duc la mai multe depozite si chei. Partea de nord-est a portului unde sunt depozitate, de obicei, masinile este singura zona care nu are acces la reteaua feroviara.

Tinand cont de faptul ca volumul de marfuri care tranziteaza portul a crescut considerabil in ultimii ani, pana la 755 de mii de unitati manipulate anul trecut, a fost adoptata o decizie pentru infiintarea unei noi serii de linii de cale ferata care vor facilita lucrarile si vor accelera incarcarea si descarcarea masinilor din vagoane.

Proiectul de investitii anticipeaza constructia a patru linii de cale ferata paralele cu o lungime cuprinsa intre 700 si 1000 m cu o rampa de ridicare hidraulica la capatul fiecarei linii care sa permita descarcarea/incarcarea vehiculelor. Noua legatura feroviara va reduce transportul vehiculelor pe rutele care leaga trenurile de parcari sau de alte puncte de incarcare din cadrul portului. In plus, aceasta va creste productivitatea si siguranta si va permite circulatia unor trenuri mai lungi.

„Luand in calcul faptul ca impartirea pe moduri de transport la Terminalul de Vagoane a fost de 59%-41% in favoarea traficului rutier, suntem siguri ca procentul transportului feroviar va creste in urmatorii ani”, au declarat reprezentantii portului.

In plus, portul a lansat o licitatie pentru constructia unei dane RO-RO pentru transportatorii de masini la marginea Bazinului 3. Dana va avea mai multi trancheti individuali de care se pot sprijini navele, dar si o rampa de incarcare din beton. Autorizatia de constructie a proiectului a fost deja eliberata, iar lucrarile de constructii sunt estimate sa fie finalizate in primul trimestru din 2020.

Noua dana RO-RO si noile linii de cale ferata a caror valoare totala este estimata la 12 milioane de euro fac parte din proiectul de investitii cofinantat cu pana la 30% de proiectul UE CarEsmatic.

Noi linii de cale ferata in Portul Koper

Automobile Dacia este cel mai mare importator din economie, dar şi cel mai mare exportator. ♦ Reţeaua de magazine LIDL, cu profil de discount, este cel mai mare importator din comerţ. ♦ Traderul de produse petroliere Oscar Downstream, controlat de Alin Niculae, este cel mai mare importator cu capital românesc.

Automobile Dacia a fost în 2018 cel mai mare importator de bunuri din economia locală, arată datele provizorii transmise de INS la solicitarea ZF. Dacia este şi cel mai mare exportator local. Podiumul importatorilor este completat de Rompetrol Rafinare, la fel ca în 2017, şi de al doilea mare constructor local Ford România.

Reţeaua de magazine cu profil de disount Lidl România este cel mai mare importator din comerţ, iar multe dintre multinaţionalele din industria bunurilor de larg consum, care au şi producţie pe piaţa locală, se numără şi printre cei mai mari 500 de importatori local.

În total, top zece cei mai mari importatori generează 15,3% din importurile totale, respectiv 12,6 mld. euro, iar top 100 companii contribuie cu aproape 39% la importuri în 2018.

România a importat bunuri de 82,8 mld. euro în 2018, faţă de 75,6 mld. euro în urmă cu un an, iar deficitul balanţei comerciale a atins în urma acestor rezultate un nivel record.

„Principalul motor al creşterii PIB a rămas în 2018, la fel ca în 2017, consumul, care s-a văzut mai ales în vânzările mai mari ale comercianţilor, dar şi în turism şi alte servicii. Însă pe fondul cererii interne foarte ridicate faţă de ofertă, deficitul de cont curent şi-a continuat deteriorarea, chiar dacă exporturile s-au majorat, consemnând un plus de circa 9% în fiecare din ultimii doi ani”, spune

Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România într-un comentariu publicat în catalogul Top 1.000 cele mai mari companii din România.

În 2018, numărul firmelor care au activităţi de import s-a apropiat de 100.000 de companii, în condiţiile în care firmele care trimit produse peste graniţe sunt doar 24.000.

Cele mai mari 500 de companii importatoare au avut în 2018 o contribuţie de 61,1% la totalul importurilor, cu un procent peste nivelul din 2017. Practic, valoarea importurilor realizate de cei mai mari 500 de importatori a trecut de 50,5 mld. euro în 2018, cu 5 mld. euro mai mult faţă de anul anterior.

Componentele auto, produsele petroliere, medicamentele, bunurile alimentare şi produsele electronice şi electrocasnice sunt cel mai bine reprezentate în domeniile de activitate ale celor mai mari importatori din economie, arată analiza ZF.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/top-500-cei-mai-mari-importatori-din-economie-in-2018-numarul-firmelor-care-importa-este-de-patru-ori-mai-mare-decat-al-celor-care-exporta-17983220

Compania de stat care administrează reţeaua de căi ferate din România, CFR SA, a anunţat, marţi, că a primit trei oferte pentru prima fază a proiectului ce vizează modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport Internaţional Henri Coandă, proiect estimat la 420,1 milioane lei (88,3 milioane euro), fără TVA.

CFR SA a anunţat că luni, 25 martie 2019, a fost termenul limită de depunere a ofertelor pentru acest proiect.

La licitaţia deschisă au depus oferte asocierea SC Arcada Company – SC ISPCF – DB Engineering & Consulting, Porr Construct şi Mapa Inşaat VE Ticaret.

”Valoarea totală estimată a contractului, care are o durată de 14 luni (2 luni pentru proiectareşi 12 luni pentru execuţie), este de 420,113 milioane lei, fără TVA, sursa de finanţare fiind asigurată din Fonduri de Coeziune şi Buget de Stat, aferente cadrului financiar 2014-2020”, se arată în comunicat.

Obiectul contractului are drept scop asigurarea unei legături directe între Gara de Nord Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă prin construirea unei căi ferate duble în lungime de 2,95 km, a unui viaduct de 1,52 km care va traversa DN1, 3 podete, instalaţie de centralizare electronică şi o staţie de călători la terminalul T1.

https://www.news.ro/economic/cfr-sa-au-fost-primite-trei-oferte-pentru-calea-ferata-bucuresti-aeroportul-otopeni-prima-faza-proiect-estimat-la-peste-88-milioane-euro-1922400226002019031718952897

România a avut unul dintre cele mai mari ritmuri de creştere economică din Europa în ultimii ani, iar PIB-ul s-a apropiat de valoarea de 200 de miliarde de euro în 2018. Îmbunătăţirea situaţiei economice s-a văzut şi pe piaţa muncii: salariile angajaţilor români sunt de două ori mai mari faţă de acum un deceniu, iar efectivul de salariaţi a ajuns la un record al ultimilor 20 de ani, în ciuda faptului că peste 3,6 milioane de români lucrează în alte state. Aceste creşteri au venit pe fondul extinderilor capacităţii de producţie din România, dar şi ca urmare a deschiderilor de noi centre de servicii suport sau IT în marile oraşe. Prin urmare, Automobile Dacia a devenit cel mai mare exportator român, iar România s-a modernizat prin creşterea exporturilor de componente auto şi reducerea celor din industria textilă. În acelaşi timp, în comerţul exterior cu servicii sectorul IT&C a devenit un „star“ al economiei în ultimii ani, tendinţă care se va menţine şi în perioada următoare.

PIB-ul României a crescut cu 60% în ultimul deceniu
Economia României a crescut în mod constant în ultimii ani, astfel că PIB-ul a ajuns la 858,7 mld. lei (188 mld. euro) în 2017 după o creştere de 6,9% faţă de anul anterior. Creşterea economică din ultimii ani a plasat astfel România pe primele locuri în topul creşterilor din rândul statelor Uniunii Europene.

Faţă de anul 2008, PIB-ul este mai mare cu 60% în lei şi cu 29% în euro (în 2008, valoarea PIB a fost de 538 mld. lei şi 146 mld. euro). Potrivit estimărilor, în 2018, când România a sărbătorit 100 de ani de la Marea Unire, PIB-ul ţării ar putea atinge 200 mld. euro.

Salariile s-au dublat
Salariul mediu pe economie a ajuns aproape 2.700 de lei net pe lună (580 de euro net) în 2018, fiind dublu, în lei, faţă de anul 2008 (în euro, creşterea a fost de 63% în perioada 2008- 2018). Creşterea salariului minim, accentuarea deficitului de personal de pe piaţa muncii şi majorările salariale din sectorul bugetar au influenţat semnificativ evoluţia salariului mediu.

În acelaşi timp, salariul minim net a ajuns la 1.162 de lei (255 de euro net) în 2018, fiind de 2,7 ori mai mare decât în 2008 (în lei) şi de 2,2 ori mai mare (în euro) faţă de anul de referinţă 2008. În 2019, salariul minim a crescut din nou, până la 1.263 de lei net (270 de euro).

Efectivul de salariaţi, la nivel record în ultimii 20 de ani
Efectivul de salariaţi din economie a ajuns la 4,94 milioane de persoane în iulie 2018, la un nivel record al ultimelor două decenii. Faţă de ianuarie 2011, când s-a înregistrat cel mai scăzut număr de angajaţi din economie pe fondul crizei financiare (4,095 milioane), în 2018 acesta este cu circa 850.000 de persoane mai mare. Cele mai multe noi locuri de muncă au fost create în ultimul deceniu în centrele de servicii suport, în IT, în industria hotelurilor şi a restaurantelor, precum şi în industria producătoare de componente auto.

Rata şomajului, printre cele mai scăzute din Europa
Rata şomajului din România (calculată conform standardelor Biroului Internaţional al Muncii) a ajuns la 4% în luna decembrie 2018, iar numărul de şomeri a fost de circa 354.000 de persoane. Şomajul a scăzut constant în ultimii ani, pe fondul creşterii numărului de noi angajări şi al majorării salariilor. Astfel, România are una dintre cele mai reduse rate ale şomajului din Uniunea Europeană, fiind pe locul opt în august 2018, iar numărul de şomeri este aproape la jumătate faţă de jumătatea anului 2013, când sistemul înregistra peste 700.000 de şomeri.

Exporturile de bunuri au depăşit 60 mld. euro şi se duc spre 70 mld. euro
România a exportat bunuri în valoare de aproape 63 de miliarde de euro în 2017, valoarea exporturilor fiind cu 86% mai mare faţă de anul 2008. Automobile Dacia este cel mai mare exportator român, iar ecosistemul creat în jurul celor doi mai producători auto – Dacia şi Ford – a făcut ca industria producătoare de componente auto să deţină cea mai mare pondere a exporturilor de bunuri în ultimii ani. Prin urmare, industria auto a luat locul industriei textile la exporturi, marcând astfel o modernizare a structurii economiei locale.

Excedent de peste 8 mld. euro la comerţul cu servicii
Exporturile de servicii din România au depăşit un nivel-record de peste 20 de miliarde de euro în 2017, în creştere cu 86% faţă de anul 2008. Cea mai mare pondere a exporturilor de servicii este generată de serviciile de transport, însă o creştere foarte mare au avut exporturile de servicii IT&C (care reprezintă 20% din totalul exporturilor de servicii). În plus, în ultimii ani, excedentul de la comerţul exterior cu servicii a acoperit o mare parte din deficitul comercial de la comerţul exterior cu bunuri. Spre exemplu, numai în 2018 soldul de peste 8,2 mld. de euro de la comerţul exterior cu servicii a acoperit aproape două treimi din deficitul de la comerţul exterior cu bunuri.

Soldul investiţiilor străine, 75 mld. euro
România a beneficiat de investiţii străine noi de aproape 4,8 miliarde de euro în 2017, nivel în creştere faţă de anii anteriori, dar la jumătate faţă de nivelul-record de 9,5 miliarde de euro înregistrat în 2008, la un an după integrarea României în UE şi în plin boom economic. Astfel, soldul investiţiilor străine directe la 31 decembrie 2017 a atins nivelul de 75,8 miliarde de euro.

Dobânda-cheie s-a redus de trei ori în ultimul deceniu
Rata dobânzii de politică monetară s-a redus de trei ori în ultimii zece ani, de la 8% în 2008 la 2,5% în 2018. Banca centrală a relaxat politica monetară pentru a încuraja băncile să crediteze economia, pe fondul anilor de criză. Dacă în 2015 aceasta ajunsese la un minim de 1,75%, banca centrală a reluat în ultimii ani creşterea, prin înăsprirea politicii monetare. Dobânda-cheie este un reper pentru bănci pentru stabilirea dobânzilor pentru creditele şi pentru depozitele acordate către populaţie şi către companii.

Cursul valutar, 4,65 lei/euro
Cursul mediu leu-euro a crescut în ultimul deceniu cu 26%, de la 3,68 lei/ euro în 2008 la circa 4,65 de lei/ euro în 2018, pe fondul anilor de criză. Analiştii estimează că, pentru 2019, cursul se va stabiliza în jurul valorii de 4,7 lei/euro.

https://www.zfcorporate.ro/burse-fonduri-mutuale/mai-aproape-de-europa-17932623

Conpet a încheiat cu societatea CFR Marfă un contract în valoare de 242,421 milioane de lei pentru servicii de transport ţiţei şi gazolină.

Potrivit unui raport al companiei, transmis joi Bursei de Valori Bucureşti (BVB), CFR Marfă va trebui să transporte pe calea ferată ţiţei şi gazolină din rampele de încărcare la destinaţiile stabilite de Conpet.

Contractul stipulează penalităţi de întârziere de 0,03%/zi, iar garanţiile constituite de CFR Marfă constau într-o scrisoare de garanţie de bună execuţie în cuantum de 500.000 de lei.

Durata contractului este de patru ani şi va intra în vigoare la 1 aprilie. Contractul expiră pe 31 martie 2023.

Conpet oferă servicii specializate de transport petrolier prin conducte şi cu vagoane cisternă pe calea ferată (CF), asigurând aprovizionarea rafinăriilor cu ţiţei şi derivate ale acestuia din producţia internă şi din import.

Societatea operează o reţea de conducte cu o lungime de 3.800 km, care traversează 24 de judeţe ale ţării. Operaţiunile de transport sunt coordonate de la Dispeceratul Central.

Sistemul de conducte pe care îl administrează include staţii de pompare, rampe de încărcare – descărcare, cazane CF şi parcuri de rezervoare.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/03/28/conpet-a-incheiat-cu-cfr-marfa-un-contract-de-servicii-de-transport-de-peste-242-milioane-de-lei–282837