Ministerul Transporturilor a contractat 86 de proiecte în valoare de 9,7 miliarde de euro în cadrul Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) și a mai depus cereri la Comisia Europeana pentru finanțarea unor proiecte precum Autostrada Sibiu – Pitești și Centura Bacău, care include primii kilometri de autostradă din Moldova. Vezi ce șosele de mare viteză mai vrea să facă Ministerul Transporturilor cu fonduri europene.

„În cadrul POIM au fost depuse până în prezent 147 de proiecte și au fost contractate 86 de proiecte a căror valoare totală este de aproximativ 9,7 miliarde de euro”, se arată în proiectul de buget pentru 2020 al Ministerului Transporturilor. Totodată, au fost transmise și se află în curs de evaluare la nivelul Comisiei Europene următoarele proiecte: • Autostrada Sibiu – Pitești (etapa 1), parte din coridorul Rin – Dunăre, proiect esențial pentru completarea acestui coridor pe teritoriul României, al cărei valoare totală este de 1,33 miliarde de euro (sectiunile 1,4 și 5).

• Varianta ocolitoare a municipiului Bacău, cu o valoare totală de 204 milioane de euro Potrivit documentului citat, se află în pregătire mai multe proiecte majore ce vor fi transmise către Comisia Europeană în următoarea perioadă :
• Construcție drum expres Craiova Pitești, valoare totală: 1,06 miliarde de euro;
• Achiziție material rulant Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF);
• Construcție Centură Nord București (la nivel de autostradă – n.r.), 972,52 milioane de euro;
• Construcția Autostrăzii A3 – urmează să fie stabilite secțiunile;
• Construcția Autostrăzii Sibiu Pitești (lot 2+3) – în funcție de rezultatele expertizelor geo-tehnice aferente tunelurilor;
• Modernizare DN 71 Baldana – Târgoviște – Sinaia, km 0+000 – km 44+130 – Lărgire la 4 benzi și km 51+014 – km 109+905 – drum de 2 benzi (391.625.799 mil euro).

Guvernul are proiecte de 9,7 miliarde euro contractate prin POIM și a mai cerut bani de la UE pentru Autostrada Sibiu – Pitești și Centura Bacău

Acționarii Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile SA s-au întrunit în ședința Adunării Generale Ordinară, în care a fost luată hotărârea cu nr. 15. Potrivit deciziei recent publicate în Monitorul Oficial al României, Statul Român, prin împuternicit mandatat, și acționarul Fondul Proprietatea au fost prezenți la ședință.
Prin majoritatea voturilor, s-a decis încetarea de drept a mandatului membrului CA Florin Cristian Șincan, începând cu data de 17 noiembrie 2019, ca urmare a demisiei acestuia cu o lună mai devreme.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/un-membru-al-ca-ului-companiei-nationale-administratia-canalelor-navigabile-a-demisionat-708173.html

A trecut aproape o lună de când nava încărcată cu peste 14.000 de oi s-a răsturnat în Portul Midia, iar autorităţile tot nu au găsit o firmă care să elibereze zona.
O scanare de ultimă oră a epavei, arată că aceasta s-a înclinat şi mai mult, iar operaţiunea se complică.

Extrem de grav este că peste 600 de tone de cadavre sunt încă în cală, iar locul riscă să se transforme într-o bombă ecologică.

O scanare 3D a navei arată situaţia reală din portul Midia. Aproape 3 sferturi din epavă este pe fundul mării unde se află şi cele mai multe dintre cadavre.

Specialiştii spun că, pe măsură ce trece timpul, plajele şi ecosistemul din zona oraşului Năvodari şi Midia vor avea de suferit.

Gabriel Bălan, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Scafandrilor Profesionişti: “Marfa este căzută pe bordul tribord şi toată partea asta de aici este unde este greutatea mare a navei este scufundată în apă, nu ranfularea navei este problema, ci natura mărfii.”

Administraţia Portului Constanța, care a preluat de la armator atât vasul cât şi încărcătura acestuia, a început deja procedurile de selectare a firmelor care urmează să se ocupe de aducerea navei la mal, scoaterea şi incinerarea cadavrelor. Dar procesul poate dura câteva luni.

Ambroziu Duma, consilier APC: “Am trimis deja la 8 societăţi care sunt specializate să facă această operaţiune. Este o firmă grecească, una din Statele Unite, una turcească, dar şi celelalte sunt firme româneşti.”

Abia săptămâna viitoare, după o lună de la răsturnarea navei Queen Hind, se va afla firma care se va ocupa de ranfluarea vaporului. Conform Administraţiei Portului Constanța, aceasta va avea la dispoziţie un termen maxim de 45 zile pentru a încheia toată operaţiunea, inclusiv incinerarea animalelor care încă se afla la bordul navei, peste 600 de tone de cadavre în stare de putrefacţie.

Din cele peste 250 de animale salvate aproape 70 au murit, cel mai probabil din cauza rănilor suferite în interiorul vaporului. Cele rămase ar urma să fie mutate la o fermă din Bucureşti unde vor fi îngrijite şi hrănite de voluntarii unei organizaţii de protecţie a animalelor.

Kuki Bărbuceanu, preşedinte ARCA: “După aproape 3 săptămâni de insistențe la ANSV au hotărât să facă o procedură în urma căreia vom putea prelua aceste animale, deocamdată în custodie, până va apărea proprietarul, care dacă le va cere vom fi obligaţi să i le dăm. Sper că poate chiar weekend-ul acesta să aibă loc transportul.”

Armatorul a refuzat să se mai implice. Operaţiunile sunt estimate la aproximativ 4 milioane de euro din bugetul statului român.

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/suma-colosala-platita-de-statul-roman-pentru-scoaterea-oilor-moarte-din-portul-midia.html

Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa scoate la licitaţie contractul „Reabilitare spaţii interioare şi instalaţii turnuri de comandă ecluzele Agigea, Cernavodă şi Ovidiu“, în valoare estimată de 1.647.034,8 lei.

Ofertele sau cererile de participare vor fi depuse până pe data de 6.01.2020, ora 15:00. Oferta trebuie sa fie valabilă până pe data de 6.05.2020. Ofertele depuse vor fi deschise pe data de 6.01.2020, ora 15:00. Garanţia de participare pentru lotul 1 este de 5.404,79 lei; pentru lotul 2 – 6.057,95 lei şi pentru lotul 3 – 5.007,59 lei.

Lucrările care fac obiectul achiziţiei sunt lucrări de reabilitare, spaţii interioare, instalaţii sanitare, instalaţii electrice şi montare staţie de epurare monobloc conform Caietului de sarcini. Procedura de atribuire se va desfăşura pe 3 loturi. Valoarea estimată totală este de 1.647.034,8 lei, din care lotul 1 – ecluza Agigea – 540.479,94 lei fără TVA; lotul nr.2 – ecluza Cernavodă – 605.795,43 lei fără TVA; lotul nr.3 ecluza Ovidiu – 500.759,43 lei fără TVA.

Responsabili de atribuirea procedurii

Persoanele cu funcţii de decizie din cadrul entităţii contractante responsabile de atribuirea procedurii publice sunt: director general – Daniel Georgescu; director executiv, Direcţia Juridică – Diana Niculescu; director economic, Direcţia Economică – Cornelia Popescu; director executiv, Direcţia Coordonare Ecluze şi Staţii de Pompare – Stanciu Mihai; CFPP – Cristina Poenaru ; şef Serviciu Achiziţii – Sârbu Camelia; şef Serviciu Coordonare Tehnic Ecluze – Cristinel Ionescu; inginer Serviciu Coordonare Tehnic Ecluze – Mihai Tomescu; inginer Serviciu Coordonare Tehnic Ecluze – Liviu Ciurescu; şef Ecluza Cernavodă, Adrian Smocot; şef Ecluza Agigea, Darius ION; şef Ecluza Ovidiu, Caloian Ion.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/turnurile-de-comanda-de-la-ecluzele-agigea-cernavoda-si-ovidiu-vor-fi-reabilitate-document-708080.html

Operatorii sistemelor de transport al gazelor naturale din România şi Ucraina au semnat un acord de interconectare care permite furnizarea gazelor din Turcia şi sudul Europei către Ucraina şi Republica Moldova, a anunţat miercuri compania ucraineană, transmite Reuters.

Conform Planului de Dezvoltare pentru perioada 2018-2027, Societatea Naţională de Transport al Gazelor Naturale Transgaz şi-a planificat investiţii totale de 1,9 miliarde de euro pentru extinderea sistemului de transport al gazelor, iar interconectarea cu Ucraina va costa 125 de milioane de euro.

Semnarea înţelegerii între operatorii gazoductelor din România şi Ucraina vine în condiţiile în care acordul prin care Rusia livrează gaze Ucrainei şi altor ţări din Europa expiră după 31 decembrie 2019. Un nou acord nu a fost încă semnat, iar negocierile sunt în impas.

Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.

https://www.replicaonline.ro/operatorii-gazoductelor-din-romania-si-ucraina-au-semnat-un-acord-privind-tranzitul-gazelor-naturale-412147/

Rompetrol Rafinare, partea a grupului KMG, va avea de la 1 ianuarie un nou director general, după numirea lui Felix Crudu Tesloveanu la conducerea companiei în locul Yedil Utekov, care va rămâne membru al Consiliului de Administraţie al societăţii şi va prelua funcţia de Director Producţie şi Servicii Industriale.

Felix Crudu-Tesloveanu a fost directorul Cabinetului Operational şi principalele sale atributii au fost coordonarea si monitorizarea implementarii proiectelor din cadrul business unit-ului Operational in conformitate cu strategia Grupului KMG International.

El lucrează în cadrul KMG International din anul 1988, initial la nivel operational, detinand pozitiile de Manager de Statie, Coordonator Zonal, Coordonator Regional de Vanzari si pana la nivel de management, parcurgand succesiv treptele de Manager Regional de Vanzari, Director de Vanzari, Director de Operatiuni si Director General al Rompetrol Downstream S.R.L.

De asemenea, Felix Crudu-Tesloveanu a detinut si pozitia de Manager General al Rompetrol Moldova si Rominserv Valves IAIFO.

El este absolvent al Facultatii de Management Comercial din cadrul Universitatii “Dimitrie Cantemir” din Constanta.

Utekov Yedil a fost numit Director General al Rompetrol Rafinare în 12 iunie 2014. Anterior, în perioada decembrie 2012 – iunie 2014, el a detinut simultan functia de director general adjunct al Societatii si pe cea de director general al Rompetrol Petrochemicals S.R.L. – societate detinuta integral de Rompetrol Rafinare S.A. (din 13 noiembrie 2013).

Inainte de a lucra în Grupul KMG International, Yedil Utekov a lucrat peste 10 ani in industria de petrol si gaze, lucrand pentru companii importante din Kazakhstan, precum Agip KCO si rafinaria din Atyrau, parte a KazMunayGas – compania nationala de petrol si gaze din Kazakhstan.

Rompetrol Rafinare (simbol bursier RRC), companie controlată de KMG International (54,63% – direct şi indirect) şi de statul român prin ministerul Energiei (44,69%), are în portofoliul rafinăriile Petromidia Năvodatri şi Vega Ploieşti.

Compania a înregistrat afaceri de 7,2 miliarde de lei în S1/2019, în urcare cu 3% faţă de prima jumătate de an din 2018, însă a trecut pe pierderi de 138 mil. lei

https://www.zf.ro/companii/rompetrol-rafinare-partea-a-grupului-kmg-va-avea-din-ianuarie-un-nou-director-general-dupa-numirea-lui-felix-crudu-tesloveanu-la-conducerea-companiei-in-locul-lui-yedil-utekov-18671051

Rusia va investi 500 milioane de dolari în portul Tartus, cea mai mare investiţie realizată de această ţară în Siria, în condiţiile în care Moscova încearcă să-şi întărească poziţia de cel mai puternic jucător străin în ţara zdruncinată de război, scrie Financial Times.

Tartus găzduieşte singura bază navală a Rusiei din afara fostei Uniuni Sovietice şi conferă Moscovei un avanpost vital în Mediterana.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/rusia-investeste-500-mil-dolari-in-portul-sirian-tartus-18671888

Autorităţile de la Bruxelles au deschis o anchetă privind fuziunea a doi constructori sud-coreeni majori de nave, decizia urmând unei acţiuni similare lansate de autorităţile antitrust din Singapore, relatează Financial Times.

Comisia Europeană se teme că alianţa dintre Hyundai Heavy şi Daewoo Shipbuilding „ar putea reduce competiţia în diverse pieţe“, se arată într-un comunicat al acesteia.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/fuziunea-a-doi-constructori-sud-coreeni-de-nave-intra-pe-radarul-ue-18671877

As promised in her political Guidelines, Commission President von der Leyen presented her Green Deal for Europe on December 11th, 2019. The Communication sets very ambitious objectives for the EU and sends a strong message to the rest of the world regarding Europe’s intention to reduce emissions by at least 50% by 2030 and to transform its economy to become wholly carbon-neutral by 2050.

FEPORT members, who ensure that all cargoes carried by sea continue their journey to the consumers once they reach European ports, are committed since many years to reduce their emissions. They are investing millions of Euros in green equipment, innovative processes and digitalization and joining forces with other actors of the logistics chain (combined transport, inland waterways, road hauliers etc.) to reduce the emissions’ footprint of intermodal operations.

FEPORT members will pursue their efforts to the benefit of all port neighbouring populations as well as port users and other service providers. They welcome the Green Deal’s proposed initiatives on digital and smart logistics and all actions aiming at boosting multimodality and shaping environmental and climate standards that apply across value chains.

European Private Port Companies and Terminals believe that the Green Deal can be an opportunity for Europe, particularly if, as mentioned in the Communication, sustainability is mainstreamed in all EU policies including competition.

In this respect, FEPORT welcomes the announcement regarding the evaluation of the relevant State aid guidelines including the environmental and energy State aid guidelines. Consistency between the objectives of the Green Deal and future competition instruments regarding State Aid, Cartels and Mergers will also be crucial to support EU industries’ competitiveness and ensure a level playing field.

The success of the Green Deal will also be dependent on the financial instruments that will be mobilized to support innovation and the implementation of the proposed actions, for instance in ports. Among others, the role of the EIB will be essential and FEPORT members are looking forward to knowing more about the “renewed sustainable finance strategy”.

Another factor determining the Green Deal’s success will be the EU’s ability to play a leadership role in convincing non-EU countries to engage in the same direction to avoid any status quo that would be detrimental to the environment and the planet. It is therefore a good signal that the Commission seeks to enhance its “green deal diplomacy” and aims at convincing other countries to promote sustainable development as well.

It will also be crucial for the EU to ensure that the Green Deal enables EU industries to gain more competitiveness while becoming more sustainable. In this regard, FEPORT members welcome that the Green Deal is referred to as a “new growth strategy” and that the importance for the EU to maintain its competitive advantage will remain a key priority.

FEPORT and its members will proceed to a thorough analysis of the Green Deal proposed actions and will provide more detailed comments and constructive suggestions in the coming weeks and months.

FEPORT welcomes the Green Deal for Europe and its potential to mainstream sustainability into all EU policies

Globalworth Industrial, brandul de industrial și logistică al dezvoltatorului imobiliar Globalworth, a început lucrările la Constanța Business Park, unul dintre cele mai mari proiecte mixed-use din România. Parcul de afaceri se dezvoltă pe un teren de aproximativ 100 de hectare și va include spații industriale și de logistică, spații de producție, un nod intermodal, clădiri de birouri și spații pentru servicii. Dezvoltarea Constanța Business Park se va derula în perioada 2019 – 2024

Globalworth a demarat construcţia Constanţa Business Park, proiect mixt de peste 200 de milioane de euro

România devine a 60-a dintre ţările şi regiunile pe care Banca Chinei le acoperă, iar prin înfiinţarea sucursalei de la Bucureşti va creşte capacitatea serviciilor băncii în Europa Centrală şi de Est, participând la construirea iniţiativei „O centură, un drum”, a declarat, luni, preşedintele Consiliului de Administraţie al băncii, Liu Liange.

„Europa Centrală şi de Est a fost întotdeauna o piaţă deosebit de importantă pentru Banca Chinei, care oferă deja, de ceva timp, prin intermediul instituţiilor noastre aflate în vecinătate, servicii financiare clienţilor din China şi din România. Astăzi se înfiinţează sucursala din Bucureşti, iar România devine cea de-a 60-a dintre ţările şi regiunile pe care le acoperă Banca Chinei peste hotare, marcând un punct de reper. Sperăm că prin înfiinţarea sucursalei de la Bucureşti vom creşte capacitatea serviciilor noastre în Europa Centrală şi de Est, participând la construirea iniţiativei ‘O centură, un drum’. De asemenea, vom direcţiona în mod activ întreprinderile chinezeşti în procesul de internaţionalizare să investească în Europa Centrală şi de Est şi vom susţine intens întreprinderile locale să se extindă pe piaţa din China, construind, astfel, o punte financiară solidă de cooperare sino-română”, a afirmat Liu Liange, la evenimentul de inaugurare a sucursalei.

Potrivit acestuia, Banca Chinei funcţionează fără întrerupere de 107 ani şi este cea mai veche din China, oferind cel mai înalt nivel de globalizare, cea mai completă gamă de servicii, incluzând servicii bancare, servicii comerciale, investiţii directe, asigurări, administrare de fonduri, leasing şi altele.

Liu Liange a menţionat că Banca Chinei are în prezent aproximativ 320.000 de angajaţi, cu peste 11.000 de puncte de lucru în China şi în afară. Cu active listate în valoarea totală de aproximativ 3200 de miliarde de dolari şi cu un profit net de aproximativ 30 de miliarde de dolari, Banca Chinei ocupă locul patru în topul celor 1.000 de bănci la nivel mondial publicat de revista britanică The Banker în 2019.

De asemenea, Banca Chinei s-a implicat activ în procesul de internaţionalizare a monedei chinezeşti, construind o reţea de compensare la nivel global al renminbi-ului eficientă şi convenabilă care plasează Banca Chinei pe primul loc în lume la volumul de compensare şi tranzacţii peste graniţă în moneda chinezească.

Banca Chinei, a patra cea mai mare instituţie bancară din lume, şi-a inaugurat luni sucursala din Bucureşti, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de relaţii diplomatice între Republica Populară Chineză şi România.

La ceremonie au participat, printre alţii, ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, Jiang Yu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Chinei, Liu Liange, directorul general pe regiunea Europei Centrale şi de Est al băncii, Xu Haifeng, directorul general al sucursalei din Bucureşti a băncii, Guo Lixin, preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, şi prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Florin Georgescu. AGERPRES/(A – autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/12/16/liange-banca-chinei-prin-infiintarea-sucursalei-de-la-bucuresti-vom-creste-capacitatea-serviciilor-noastre-in-europa-centrala-si-de-est–420954

Traficul de mărfuri în porturile maritime românești înregistrează, în primele 11 luni ale anului, o creștere de aproape 10%, a anunțat Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (CN APMC). Creșteri importante s-au înregistrat la traficul de cereale și petrol brut. CN AMPC a transmis, vineri, printr-un comunicat de presă, că traficul total de mărfuri înregistrat în primele unsprezece luni ale anului în portul Constanța și portul Mangalia a crescut cu 9,25%, ajungând la 61,14 milioane tone, față de 55,9 milioane tone în aceeași perioadă a anului trecut, scrie News.ro.

Din traficul total înregistrat, traficul maritim a fost 47,24 milioane tone (creștere de 6,54%), iar cel fluvial a reprezentat 13,9 milioane tone (creștere de 19,6%). Sursa citată menționează că o creștere importantă de trafic s-a înregistrat în cazul cerealelor, de 18,3%. Dacă anul trecut, în primele unsprezece luni, traficul de cereale a fost de 16,60 milioane tone, de la începutul lui 2019 până la finalul lunii noiembrie, cantitatea de cereale a depășit 19,64 milioane tone, se mai precizează în comunicat. Alte grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creșteri importante de trafic în primele unsprezece luni ale acestui an sunt: petrol brut 7,31 milioane tone (față de 6,71 milioane tone), articole diverse 6,10 milioane tone (față de 6,05 milioane tone), produse petroliere 5,78 milioane tone (față de 5,38 milioane tone), minereuri de fier și deșeuri de fier 4,54 milioane tone (față de 3,84 milioane tone), minereuri de fier și deșeuri neferoase 3,64 milioane tone (față de 3,62 milioane tone),combustibili minerali solizi 3,58 milioane tone (față de 3,38 milioane tone), îngrășăminte 3,57 milioane tone (față de 2,73 milioane tone), produse metalice 2,35 milioane tone (față de 2,12 milioane tone). Administrația Porturilor Maritime a menționat că în primele 11 luni ale anului s-au înregistrat scăderi de trafic la: semințe uleioase 1,98 milioane tone (față de 3,12 milioane tone), produse chimice 0,6 milioane tone (față de 0,7 milioane tone), echipamente, mașini 0,3 milioane tone (față de 0,4 milioane tone). „Ponderea traficului de mărfuri este reprezentată astfel în înregistrările statistice ale CN APM SA Constanța: cereale 32,1%, petrol brut 12%, articole diverse 10%, produse petroliere 9,5%, minereuri de fier și deșeuri de fier 7,4%, minereuri și deșeuri neferoase 6%, combustibili minerali solizi 5,9%, îngrășăminte 5,8%, produse metalice 3,9%, semințe uleioase 3,3%”, mai precizează comunicatul. În primele unsprezece luni ale anului 2019, au ajuns în porturile maritime românești 13.398 nave (12.559 nave la unsprezece luni 2018), din care 3.843 nave maritime și 9.555 nave fluviale.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/traficul-de-marfuri-in-porturile-maritime-in-crestere-cu-aproape-10-fata-de-anul-trecut-19198497

Jumătate din recolta de grâu a României din acest an, 5 mil. tone, a fost exportată în ţări ca Spania, Egipt, Italia, Arabia Saudită, Iordania, Germania sau Libia în primele nouă luni din 2019. În 2018, România a exportat în ţările Uniunii Europene şi în state terţe peste 12 milioane de tone de cereale, de circa 2,2 miliarde de euro.

În primele nouă luni din anul 2019, România a exportat 5 milioane de tone de grâu, 3,8 milioane de tone de porumb şi 900.000 de tone de orz, în valoare de 1,8 miliarde de euro, în ţările membre ale UE, dar şi în alte state terţe, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, bazate pe informaţii de la Nomenclatorul Combinat şi Direcţia Generală a Vămilor.

„Noi suntem printre primii la producţia de porumb, floarea-soarelui şi grâu la nivelul UE, dar ar trebui să ne punem întrebarea de ce alte ţări nu accelerează producţia de materie primă. Pentru că ele încearcă să-şi echilibreze lanţul de producţie, nu să aibă excedente pe anumite zone. Ele încearcă să aibă un lanţ integrat local şi să ducă în afară valoarea adăugată“, a spus Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei Produsului Agricol Românesc (APAR).

https://www.zf.ro/eveniment/romania-a-exportat-in-primele-noua-luni-din-2019-aproape-10-mil-tone-de-cereale-in-valoare-de-1-8-mld-euro-diferenta-dintre-noi-si-ecuador-este-ca-ei-exporta-banane-noi-cereale-18671890

Capacitate de transport net superioară. Infrastructură deja construită. Costuri de reabilitare net inferioare construcției de autostrăzi… timp necesar redus cu mult… și un mediu mai puțin poluat. Sunt motive care ar trebui să așeze trenul într-o poziție cel puțin interesantă în strategia României de transport.

Sunt motive pentru care Task-ul de Infrastructură al Coaliției pentru Dezvoltarea României a decis să promoveze transportul feroviar ca fiind o soluție reală pentru România în următoarea perioadă, nu foarte îndepărtată. „Interesul nostru este unul strict economic, dar din el derivă și interesul social, iar transporturile reprezintă inclusiv o problemă socială. Dacă, în perioada 2015-2016, am pus accentul pe transportul rutier sau pe cel naval, calea ferată aflându-se într-un plan secund, în 2018 am decis să schimbăm macazul”, a afirmat Ion Lixandru, lider al Task-ului de Infrastructură în 2019. În opinia sa, o simplă analiză este suficientă măcar pentru a oferi o șansă în plus trenului.

Pe scurt…nu am reușit, după 30 de ani, să trecem Carpații

„Dacă analizăm infrastructura din România în ultimii peste 20 de ani, putem observa evoluția cel puțin modestă, privind numărul de kilometri de autostradă nou construită. Din păcate, nu am reușit să punem la punct principalele coridoare de transport, deși înainte de 1989 existau anumite coridoare către Vest, bineînțeles dimensionate la nivelul de trafic din acea perioadă. Ne-am lovit, în mod constant, în toți acești ani, de o birocrație excesivă, de demotivare și incompetență, de studii de fezabilitate nereale sau care și-au depășit valabilitatea, de lipsa avizelor necesare, a lipsei fondurilor pentru construcție sau a blocajelor generate de instanțele de judecată, în urma contestațiilor depuse după licitații”, a explicat Ion Lixandru, în opinia căruia concluzia este simplă.

Construcția de autostrăzi nu pare potrivită României acestor ani. Au demonstrat-o rezultatele!

„Toate acestea au dus la creditarea unei soluții considerate viabile de organizația pe care o reprezint: promovarea căii ferate”, a apreciat liderul Task-ului de Infrastructură, adăugând că există și alte elemente care trebuie luate în calcul. „România a moștenit o rețea de cale ferată bună la nivel european. În prezent, avem material rulant învechit, la care se adaugă o infrastructură uzată, în care trebuie făcute investiții importante, dar… calea ferată există deja, beneficiază de cele mai bune amplasamente și nu mai sunt necesare exproprieri, iar marile lucrări de artă au fost realizate înainte de 1989. Investițiile trebuie, în acest context, să vizeze reabilitarea sau întreținerea, investiții în sisteme moderne de semnalizare, dirijare, monitorizare a traficului, care, sigur, vor genera costuri suplimentare, dar vor fi incomparabil mai mici decât în cazul unei construcții noi.”

În ceea ce privește forța de muncă, reprezentatul Coaliției pentru Dezvoltarea României consideră că este încă disponibilă, în ciuda migrației angajaților și a declinului ramurii… Iar resursele… dacă măcar o parte din subvenția acordată CFR, în fiecare an, ar fi redirecționată către reabilitarea infrastructurii feroviare, sistemul ar putea deveni o soluție eficientă de transport, capabilă să se susțină singură, si foarte important foarte prietenoasa cu mediul.

O soluție pentru 7 zile din 7

Să facem un raționament, la fel de simplu. Trenul poate funcționa 7 zile din 7, 24 de ore din 24, inclusiv în condiții meteo incomparabil mai vitrege, decât transportul rutier, capacitatea unui tren cu locomotivă electrică acoperind capacitatea de transport a 80 de camioane și vreo 70 și ceva de șoferi, diminuând astfel și presiunea pe rețeaua rutiera (!!!); marfa poate fi grupată și pe tren. Sectorul privat o face deja.

„Îmi aduc aminte că, înainte de 1989, calea ferată reprezenta principalul motor al economiei naționale, marile combinate fiind legate printr-un sistem funcțional. Principalele orașe sunt în continuare conectate prin intermediul magistralelor de cale ferată. Subliniez! Dacă ne-am întoarce la standardul de dinainte de 1989, ar fi nemaipomenit pentru economia românească”, a mai afirmat Ion Lixandru. Care era, însă, acel standard, cel puțin învechit după aproape 30 de ani?

„Înainte de 1989, se putea rula undeva cu o viteză de 100-max. 160 km/h pentru calatori, mult peste media de astăzi, trenurile de marfă ajungând la viteza medie, în funcție de distanta și tronsoane, de la 18 la 28km/h.

În opinia liderului Task-ului de Infrastructură, în această situație devine într-adevăr viabilă realizarea de parteneriate cu mediul privat, investițiile putând fi acoperite din taxe de utilizare. În plus, Uniunea Europeană oferă fonduri pentru protecția mediului, transportul feroviar fiind de departe cea mai ecologică și eficientă soluție pe uscat.

„O astfel de soluție ar fi putut fi aplicată de mult, dar, din păcate, nu i s-a acordat importanță, pentru că reabilitarea unei căi ferate nu atrage după sine capitalul de imagine pe care îl presupune investiția în sectorul rutier, pentru numeroșii posesori de autoturisme. În plus, factorul politic, interesat să semneze contracte mari, nu și-a arătat disponibilitatea să lucreze pe zona de întreținere.

Dar un accent pus pe calea ferată ar rezolva problemele privind mișcarea mărfii mult mai repede decât investițiile în rutier. În momentul în care vor fi depășite acele zone în care trebuie redusă viteza trenului, calea ferată va deveni o soluție logistică sănătoasă atât pentru marfă, cât și pentru călători. Dacă, în următorii 10 ani, România ar investi 1 miliard de euro în căile ferate pentru investiții directe / cofinanțarea programelor de Mediu ale UE, s ar putea să nici nu ne mai gândim la autostrăzi cum facem azi”, a concluzionat Ion Lixandru.

TRENUL – o variantă reală pentru România

România obține în acest an o producție de 16,99 milioane de tone de porumb boabe, în scădere cu aproape 9% (1,67 milioane de tone) față de 2018, când a raportat 18,66 milioane de tone, deși suprafața însămânțată a fost mai mare cu 240.000 de hectare, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). În 2019, suprafața însămânțată cu porumb a depășit 2,65 milioane hectare, în timp ce anul trecut terenurile cultivate cu porumb au ocupat 2,41 milioane hectare. Randamentul înregistrat la cultura porumbului în acest an a fost de circa 6.500 kg/ha, scrie Agerpres. Pentru recolta de porumb obținută anul trecut, de peste 18,6 milioane de tone, Comisia Europeană (CE) a cerut României să-și revizuiască cifrele, susținând că a transmis o producție mai mare față de cât a realizat, însă fostul șef de la Agricultură, Petre Daea, a transmis la acea vreme că nu a revizuit nimic, pentru că tot ce a transmis la Bruxelles reprezintă cifrele reale obținute în România.

Pe de altă parte, la floarea soarelui, România se clasează din nou pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o producție totală de 3,489 milioane de tone și un plus de 13,93%, respectiv 426.750 tone, față de 2018. Randamentul înregistrat la producția de floarea soarelui este 2.660 kg/ha. În 2019, suprafața însămânțată cu cu floarea soarelui a fost de 1,31 milioane hectare, în creștere de la 1,007 milioane hectare în anul 2018. Creșterea suprafețelor cultivate cu porumb și floarea soarelui s-a datorat pierderii suprafețelor însămânțate cu rapiță din cauza secetei din toamna anului trecut, iar terenurile respective au fost reînsămânțate fie cu floarea soarelui, fie cu porumb. Conform datelor MADR, în acest an, producția obținută la grâu, secară și triticale a înregistrat un plus de 2,51%, cu 255.399 tone, de la 10,172 milioane de tone anul trecut, la 10,427 milioane de tone în acest an, de pe 2,1 milioane hectare, în timp ce randamentul a fost de 4.700 kg/ha. Cel mai bun randament la grâu s-a obținut în județele Giurgiu – peste 5.800 kg/ha, Satu Mare – 5.700 kg/ha, Brăila și Dolj – cu 5.300 kg/ha fiecare.

Citește mai mult la: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/ministerul-agriculturii-productia-de-porumb-boabe-scade-cu-9-in-acest-an-recolta-de-floarea-soarelui-creste-cu-14-19204764