Grecia şi China au semnat luni la Atena 16 acorduri de cooperare în sectoare precum energie, agricultură, turism şi naval, cu prilejul unei vizite de stat în Grecia a preşedintelui chinez Xi Jinping, transmite Bloomberg.

China şi Grecia sunt „parteneri naturali” în cadrul iniţiativei „O centură, un drum”, a declarat Xi Jinping la finalul întâlnirii cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Cele două ţări vor cooperare în multe sectoare şi „vrem să întărim rolul de tranzit al portului Pireu, să extindem schimburile comerciale şi să investim în sectoarele energiei, transporturilor şi bancar”, a spus liderul chinez.

„Deschidem un drum care în scurt timp va deveni o autostradă deoarece cooperarea noastră se va consolida”, a spus, la rândul său, premierul Mitsotakis, adăugând că obiectivul comun al celor două ţări este ca o jumătate de milion de turişti chinezi să viziteze Grecia în 2021.

În cursul serii preşedintele chinez Xi Jinping şi premierul grec Kyriakos Mitsotakis vor vizita împreună terminalul de containere pe care firma chineză Cosco îl deţine în portul grec Pireu, cea mai mare investiţie făcută până acum de o firmă chineză în Grecia.

Un acord în sectorul agriculturii va permite exportul în China a fructelor de kiwi cultivate în Grecia precum şi a şofranului din Kozani, o mişcare care va stimula economia micului oraş din nordul Greciei. În sectorul energiei, compania chineză State Grid Corporation of China şi-a exprimat în mod oficial interesul de a participa la licitaţia pentru construcţia unei legături între insula Creta şi reţeaua energetică din Grecia continentală, în paralel fiind semnat un acord pentru participarea chineză la proiectul de energie fotovoltaică Minos, cu o capacitate de 50 de megawaţi, in insula Creta.

https://www.bursa.ro/grecia-si-china-au-semnat-16-acorduri-de-cooperare-in-diferite-sectoare-66173838

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa scoate la licitaţie contractul de achiziţie „Reparaţii accidentale la sistemul de semnalizare maritimă“, în valoare estimată de 2.470.140 lei. Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este data de 09.12.2019, ora 15:00, urmând ca acestea să fie deschise în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră. Oferta trebuie să fie valabila până la 09.04.2020. Cuantumul garanţiei de participare este de 3.500 lei. Obiectul contractului îl constituie achiziţia serviciilor de reparaţii accidentale la sistemul de semnalizare a navigaţiei (format din geamanduri şi stâlpi de semnalizare) în porturile maritime Constanţa (inclusiv Portul Tomis), Midia şi Mangalia. Prin reparaţii accidentale, altele decât reparaţiile planificate, se remediază avariile/defecţiunile care au apărut în urma unor accidente de natura celor cauzate de coliziuni cu navele, a condiţiilor meteo externe, vandalism, riscuri ce pot fi asigurate sau nu de către achizitor. Se pot executa 20 tipuri de servicii de reparaţii, descrise în caietul de sarcini (lucrări de reparaţii electrice la geamanduri/stâlpi de semnalizare, lucrări de reparaţii la suprastructura/flotor, lucrări de reparaţii prin înlocuire geamandura integral), defalcate funcţie de locaţia şi de construcţia elementului ce compune sistemul de semnalizare maritimă la care se intervine pentru efectuarea reparaţiei. Ofertantul va face dovada prestării în ultimii 3 ani de servicii similare, în valoare cumulată de minim 350.000 lei, la nivelul unuia sau mai multor contracte. În acest sens, va prezenta lista principalelor servicii similare prestate în ultimii 3 ani din care să rezulte că ofertantul îndeplineşte cerinţa. Prin servicii similare se înţelege efectuarea de intervenţii/revizii/reparaţii la geamanduri/stâlpi/faruri echipate cu elemente de semnalizare luminoase destinate semnalizării navigaţiei. Responsabili de atribuirea contractului Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabile de atribuirea procedurii publice, sunt: administrator, director general – Daniela Șerban, administrator- Gabriela Murgeanu, administrator – Daniel Adrian Naftali, administrator – Elena Petraşcu, administrator – Mircea Burlacu, administrator – Ghiorghe Bătrâncă, administrator – Bogdan Pascu, director general adjunct – Iuliana Adina Baz, director Exploatare – Teodor Patrichi, director coordonator – Ciprian Hanganu, director tehnic – Ion Tomescu, director economic – Maria Mergiu, director comercial – Alexandru Madalin Crăciun, şef Seviciu Juridic şi Contencios – Tşnase Iulian Pepi, şef Sucursala Energetică Port – Kiss Laszlo Eduard, şef Sucursala Servicii Port – Vicentius Petrescu, şef Sucursala Nave Tehnice Port – Emil Sorin Banias, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, Serviciul Tehnic Reparaţii – Antoniela Moldoveanu, Serviciul Tehnic Reparaţii – Laura Bola, şef Birou Control Financiar Preventiv- Nicoleta Adina Gamalan, Departament Achiziţii Publice – Aurelian Lita, şef Serviciu Exploatare şi Siguranţă Portuară- Mihai Doru Adrian, Serviciul Exploatare şi Siguranţă Portuară – Petru Radu. În secţiunea Documente puteţi consulta anunţul de participare la această licitaţie.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/contract-de-peste-doua-milioane-de-lei-sistemul-de-semnalizare-maritima-reabilitat-de-cn-apm-constanta-document-704925.html

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța împreună cu compania CARGO Kozlekedesi Kft. organizeză Navigator Vilag Conference, ediția a XX-a, la Budapesta, Ungaria, în perioada 19-20 noiembrie 2019.

Compania a anunțat, pe site-ul său, că prin organizarea acestui evenimen urmărește menținerea Portului Constanța în atenția transportatorilor din Ungaria, pe o piață extrem de dinamică și diversificată.

”Vom reuni astfel toți factorii direct implicați în transportul feroviar, pe ruta Constanța-Budapesta, alături de Portul Constanța, în vederea îmbunătățirii traficului de mărfuri pe acest segment de transport”, precizează compania aflată în coordonarea Ministerului Transporturilor.

Navigator Vilag Conference, oportunitate pentru companiile feroviare

CN APM SA Constanța invită astfel operatorii portuari la o implicare activă, fiind așteptate să participe atât companii din Ungaria, cât și companii românești care își desfășoară activitatea pe platforma portuară sau cu activități conexe transportului feroviar. Programul complet al evenimentului de la Budapesta îl puteți consulta AICI.

La începutul verii, Daniela Şerban, directorul general al Companiei Naţionale Administrația Porturilor Maritime Constanța, declara că a fost realizată o statistică din care a reieșit faptul că anul trecut, prin Portul Constanţa au trecut mai multe mărfuri decât în cel mai bun an al său, 1989. „Am făcut o statistică a traficului în Portul Constanţa. Cel mai mare trafic a fost în 1989, unde prin port s-au tranzitat 62,3 milioane de tone de marfă, iar anul trecut am avut 63,3 milioane de tone de marfă. Ceea ce înseamnă că, în ultima perioadă şi, după cum vedeţi, în ultimii doi ani, traficul prin portul Constanţa a crescut semnificativ”, a declarat Daniela Şerban.

Administrația Porturilor Maritime Constanța, la Navigator Vilag Conference de la Budapesta

Aprovizionarea navelor străine care fac escală în portul Constanța, cu cele necesare vieții și muncii la bord, se dovedește a fi o afacere atractivă având în vedere numărul mare de firme implicate în această activitate. În prezent, sunt autorizate de către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța un număr de 48 de agenți economici, din care 12 sunt firme din Bulgaria. 19 unități trăiesc nu doar din aprovizionarea navelor, fiind autorizate să desfășoare și alte activități conexe transportului naval: agenturare, comerț en-gros, depozitarea sau expediția mărfurilor, reparații navale, operațiuni de legare-dezlegare a navelor, comisionare vamală ori bunkeraj.

Cât de profitabilă este afacerea

Vă întrebați dacă se câștigă bine din această afacere? Bilanțurile financiar-contabile pe anul 2018, publicate pe site-ul Ministerul Finanțelor Publice ne lămuresc în această privință. Iată câteva exemple:
– firma Black Sea Kachmar SRL, înființată în ianuarie 2018, a obținut venituri totale de 60.393 lei și un profit brut de 749 lei, raportând zero angajați;
– firma Blue Marine SRL, având cinci angajați, a obținut venituri totale de 2.425.920 lei și un profit brut de 608.890 lei;
– firma Camar Co. Ltd. SRL, cu cinci angajați, a încasat venituri totale de 3.136.554 lei, realizând un profit brut de 900.327 lei;
– firma Four Seasons International Trading SRL, înființată în iulie 2016 și având un singur angajat, după ce a obținut venituri totale de 10.675 lei în 2017 și o pierdere brută de 3.271 lei, nu a mai raportat nicio activitate în 2018;
– firma Jotun Romania SRL, cu un personal mediu de 16 oameni, a obținut venituri totale de 27.354.632 lei și un profit brut de 877.967 lei.
Dacă în vremurile noastre, piața serviciilor destinate navelor este liberă, în urmă cu o sută de ani acestea se aflau în mâna statului.

Sub controlul Primăriei

La începutul secolului XX, o serie de servicii destinate navelor care acostau în portul Constanța intrau în sarcina administrației locale. „Regulamentul pentru aprovizionarea navelor străine, care ating portul Constanța”, din 18 octombrie 1922, este prima atestare referitoare la organizarea acestei activități. Actul normativ consemnează înființarea, în cadrul comunei Constanța (localitatea avea statut de comună urbană, fiind declarată municipiu abia pe 27 septembrie 1925), a unui „serviciu de aprovizionare cu alimente și mărfuri, strict necesare personalului vapoarelor de sub pavilion străin cum și pentru pasagerii ce voiajează pe aceste vapoare”.

Serviciul era condus de un consilier comunal, care avea în subordine personalul delegat de Primărie și colabora cu „un comersant român din Constanța, cu firmă înscrisă și bine reputat”.

Primarul îi delega să facă parte din acest serviciu pe următorii funcționari: un inspector comunal, directorul contabilității, casierul comunal și alți funcționari ajutători. Sarcinile erau împărțite astfel: directorul contabilității supraveghea mersul operațiunilor bănești și făcea rapoarte săptămânale; casierul comunal încasa sumele provenite din aprovizionare și făcea plățile ordonate de primar; consilierul comunal controla cumpărăturile făcute și asista la cumpărarea lor, când avea timp; inspectorul comunal ținea un tablou al alimentelor cu prețurile zilnice ale pieței, care erau certificate de primar și serveau de bază pentru autoritățile judecătorești, în caz de speculă din partea negustorilor.

Piețele orașului – furnizori de alimente pentru nave

Alimentele erau procurate din piețele orașului de personalul Primăriei și erau predate la nave cu un beneficiu de 15% peste prețul pieței.

La sosirea unui vapor în port, comandantul depunea „rolul de echipagiu”, la Căpitănie. Pe baza lui, serviciul de aprovizionare determina cantitățile de alimente necesare pe perioada staționării și pentru drum.

Cererea de aprovizionare a navei trebuia să fie vizată de Vamă. Cantitatea de alimente solicitată de comandant era calculată pentru trei zile de drum sau până în portul cel mai apropiat de aprovizionare a navei. Când se solicitau cantități mai mari, era nevoie de avizul Primarului și al Vămii.

Aprovizionarea cu alimente a navei direct de către echipaj era interzisă. Nici un aliment nu putea fi introdus pe vapor fără viza Vămii.

Beneficiul de 15% obținut din vânzarea alimentelor la nave era împărțit astfel: 4% pentru personalul vamal; 1,5% la Căpitănia portului; diferența revenea serviciului de aprovizionare, pentru acoperirea cheltuielilor de transport, taxelor, chiriei și salariilor.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-aprovizionarea-navelor-straine-din-portul-constanta-in-1922-si-2019-388533?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Romgaz ar trebui să preia participația ExxonMobil în proiectul Neptun din Marea Neagră, în cazul în care americanii decid să se retragă din România, a declarat Iulian Iancu, președintele Comisiei de industrii și servicii din Camera Deputaților. La rândul său, premierul Ludovic Orban a anunțat că noul Guvern va căuta soluții cât mai rapide pentru deblocarea proiectelor majore de extracție a gazelor din Marea Neagră.

ExxonMobil și OMV Petrom explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Cele două companii au participații egale în proiect.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-romgaz-ar-putea-prelua-participatia-exxonmobil-in-proiectul-neptun-din-marea-neagra-388331

Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa scoate din conturi peste 5 milioane de lei pentru paza fixă şi patrulare auto. Durata contractului, a concesiunii, a acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziţii este de 12 luni.

În acest sens, va fi organizată şi desfăşurată o procedură de achiziţii publice pentru atribuirea contractului „Servicii de paza civilă fixă şi pază prin patrulare auto la obiectivele CN ACN SA“, în valoare estimată de 5.125.271,75 lei. Termenul-limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este data de 05.12.2019, ora 15:00. Ofertele depuse vor fi deschise în aceeaşi zi. Acestea trebuie să fie valabile până la 5.04.2020, Valoarea garanţiei de participare este de 51.252,72 lei. Ofertanţii trebuie să prezinte o poliţă de asigurare de răspundere civilă a societăţii de pază, protecţie şi intervenţie, în valoare de 2.000.000 lei.

De asemenea, ofertanţii trebuie să demonstreze că în ultimii 3 ani au prestat servicii similare, astfel: a) servicii de paza fixa a căror valoare/valoare cumulată a fost de 3.396.879 de lei, la nivelul unuia sau mai multor contracte, servicii de pază prin patrulare căror valoare/valoare cumulată a fost de 1.215.865 lei, la nivelul unuia sau mai multor contracte. Obiectul caietului de sarcini constă în achiziţionarea serviciilor de pază civilă fixă şi pază prin patrulare auto la obiectivele de interes ale CN ACN SA, respectiv: pavilion administrativ + depozit – pază fixă, pavilion administrativ – pază fixă/şef obiectiv, ecluza Agigea – pază fixă, ecluză Cernavodă – pază fixă, staţia de pompare Cernavodă – pază fixă, Ecluza Ovidiu – pază fixă, ecluza Năvodari – pază fixă, port Basarabi – pază fixă, port Medgidia – pază fixă, radioreleu Ovidiu – pază fixă, radioreleu Basarabi – pază fixă, radioreleu Medgidia – pază fixă, radioreleu Cernavodă – pază fixă, port Luminiţa – pază fixă, zona Agigea km 0 – 25, mal drept, mal stâng – patrulare auto, CPAMN mal drept km 27.500 – km 0 – patrulare auto, zona Medgidia – Releu Medgidia, port Medgidia, front de aşteptare, port Murfatlar, radioreleu Murfatlar – patrulare auto; zona Cernavodă mal drept CDMN km 84+410 – pod Medgidia, Releu Medgidia – patrulare auto, CPAMN mat stâng, mal drept, ecluză Ovidiu, drumul de acces în portul Ovidiu, port Ovidiu, km 0, port Luminiţa mal stâng, mal drept, depozit de pamânt D1, mal drept, km 24+1 D2A , Km 20+630 – 21+430, depozit de pământ „D2/1” 12+500 – 20+500, depozit de pământ D4 12+500 – 13+ 500, depozit de pământ D6 – 9+500 10+800 – patrulare auto, Zona Cernavodă, mal stâng CDMN Km 84+410, Staţie pentru determinarea calitativă a apei Cernavodă, ecluza Cernavodă, staţie pentru determinarea parametrilor calitativi ai apei Saligny, SPA 3 Mircea Voda, faleza Medgidia – patrulare auto.

Responsabili de atribuirea contractului

Persoanele cu funcţie de decizie din cadrul entităţii contractante, responsabile de organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de atribuire sunt: director general – Daniel Georgescu; director executiv, Direcţia Juridica – Diana Niculescu; director economic, Direcţia Economică – Cornelia Popescu; CFPP economist – Cristina Poenaru; şef Serviciu Achiziţii – Camelia Sârbu; inspector Pază Securitate – Gheorghe Micu; responsabil Managementului de Mediu – Laurenţia Lupu.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cat-va-costa-paza-obiectivelor-cn-acn-constanta-document-704832.html

Astăzi, primul grup de navigatori din cei 48 aflați pe cele două nave abandonate, mv Arybbas(Lib) și m/v Ptolemeos(Lib), vor fi repatriați în conformitate cu Convenția Maritimă a Muncii MLC 2006, informează Sindicatul Liber al Navigatorilor.

Printre cei repatriați sunt și doi din cei trei navigatori români care au fost ambarcați pe aceste nave. Salariile restanțe de 3-4 luni au fost achitate de clubul de asigurare P&I.

Navele Ptolemeos și Arybbas au fost declarate abandonate în luna septembrie când salariile restante au trecut de doua luni iar comandanții navelor au fost lăsați fără mijloacele necesare pentru aprovizionarea normală cu apă, hrană și combustibili. La bord erau 48 de membri de echipaj, 3 din România și restul din Filipine. Navele erau ancorate în rada portului Djibouti.

„Speram ca ultimii navigatori sa fie repatriati curand, dupa acostarea navelor la cheu si asigurarea lor cu paza corespunzatoare din zona, asa cum impun autoritatile portuare din Djibouti”, transmite Sindicatul Liber al Navigatorilor.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/primul-grup-de-navigatori-printre-care-si-romani-repatriati-dupa-ce-navele-ptolemeos-si-arybbas-au-fost-declarate-abandonate-704760.html

România a livrat cea mai mare cantitate de grâu, porumb, floarea soarelui, boabe de soia, din Uniunea Europeană, de la 1 iulie și până în data de 3 noiembrie 2019, și ocupă locul al doilea la vânzările de orz. Cu peste 2,3 milioane tone de grâu vândute pe piețele extraeuropene, aproape un sfert din producția autohtonă, România a depășit Franța, care are o recoltă de patru ori mai mare. Cu peste 860.000 de tone de porumb livrate pe piețele non-UE, România acoperă 73% din exporturile întregii Uniuni și vinde de patru ori mai mult decât al doilea exportator comunitar, Bulgaria. 63% din exporturile Uniunii de floarea soarelui provin din România și aproape 80% din vânzările de boabe de soia.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-romania-cel-mai-mare-exportator-de-materii-prime-agricole-din-ue-388330

Producția de grâu a Rusiei în anul agricol 2019-2020 se va ridica la 74 de milioane de tone, a estimat Departamentul american al Agriculturii (USDA), care în octombrie previziona o producție de 72,5 milioane de tone, transmite Itar-TASS. De asemenea, exporturile de grâu rusesc ar urma să se situeze la 34,5 milioane de tone, față de precedenta estimare, de 34 de milioane de tone, precizează USDA, citată de Agerpres.

Prognoza oficială a Ministerului rus al Agriculturii în 2019 indică o producție de 120 de milioane de tone de cereale, din care 78 de milioane de tone de grâu. Anterior, autoritățile de la Moscova previzionau o producție de 115-118 milioane de tone de cereale în acest an. În anul agricol 2018-2019, exporturile de cereale ale Rusiei au ajuns la 43,3 milioane de tone, din care 35,2 milioane de tone de grâu. Rusia este cel mai mare exportator global de grâu.

https://www.profit.ro/stiri/economie/usda-a-revizuit-pozitiv-estimarile-privind-productia-de-grau-a-rusiei-pentru-anul-agricol-curent-19166806

3.370 de societăţi, autohtone şi străine, cu peste 10 mil. euro cifră de afaceri, care reprezintă 0,53% din numărul societăţilor au depus bilanţurile economice la organele fiscale, realizează 65% din cifra de afaceri totală, ceea ce înseamnă o concentrare foarte mare, a avertizat Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, în deschiderea Galei Topului Naţional al Firmelor.

„Topul Naţional al Firmelor este o lucrare care se realizează de circa trei luni, de când am intrat în posesia bilanţurilor pe care dvs., agenţii economici, le-aţi depus la organele fiscale.“
La Finanţe au fost depuse în iunie 706.144 de bilanţuri, dintre aceste firme, doar 225.363 au intrat în procedura de top.

Pentru primele 10 locuri pe fiecare categorie din totalul de firme au rămas 12.603 de societăţi.

„Vreau să menţionez foarte clar că unul dintre criteriile pe care le-am aplicat, şi îl aplicăm după cum aţi văzut de 26 de ediţii, firmele cu datorii la bugetul de stat şi cu zero salariaţi nu au fost luate în calcul.“

În urma realizării acestui top a reieşit polarizarea extremă a economiei româneşti. „Aceste 12.603 societăţi care sunt pe primele 10 locuri, din cele 7 domenii de activitate, cu cele 353 de subdomenii realizează 178,48 miliarde euro cifră de afaceri. Toţi cei care au depus bilanţul la organele fiscale realizează 330 de miliarde, iar acest lucru spune multe despre polarizarea societăţii româneşti şi despre polarizarea businessului.“

El a mai menţionat că dialogul cu preşedinţia României a fost unul constant, iar anual au fost organizate cel puţin două întâlniri la sediul CCIR cu mediul de afaceri. „Noi, ca instituţie, vom încerca să fim acel liant între mediul de afaceri şi decidentul politic. Cred în acelaşi timp că va trebui o aliniere a sistemului cameral românesc la ţările civilizate din Europa.“

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/mihai-daraban-presedintele-ccir-65-din-cifra-de-afaceri-totala-din-romania-este-realizata-doar-de-3-370-de-firme-18558424

Oaspeţi din mai multe ţări s-au adunat recent pe o platformă din gara istorică a Istanbulului pentru a întâmpina un tren de mărfuri care se îndrepta din Xiían către Europa Centrală, potrivit publicaţiei japoneze Nikkei. Noua rută a fost făcută posibilă de un tunel, construit de un consorţiu japonez sub Bosfor. Acesta permite ocolirea Rusiei.
Pe fondul tensiunilor cu SUA şi UE şi al propriilor probleme economice, Turcia este nerăbdătoare să-şi întărească legăturile cu China.

https://www.zf.ro/business-international/un-tren-de-marfuri-din-china-ocoleste-rusia-pe-o-noua-ruta-catre-europa-18569533

Grupul Grampet a avut în 2018 o cifră de afaceri consolidată de 344 de milioane de euro, cu 6.340 de angajaţi în total, dintre care 5.200 doar în România.

„Suntem prezenţi în zece ţări europene şi toate subsidiarele noastre internaţionale sunt pe profit şi trimit bani acasă, în România. În prezent, analizăm intrarea pe alte şapte pieţe – Macedonia, Muntenegru, Slovenia, Slovacia, Cehia, Belgia şi Olanda”, spune Gruia Stoica, preşedintele Grampet.

Printre ţările în care Grampet este prezent se numără Ungaria, Bulgaria, Moldova, Croaţia, Austria, Germania sau Grecia.

Grupul a fost înfiinţat în urmă cu 20 de ani, iar structura sa cuprinde companii care acoperă întregul lanţ de soluţii şi produse de transport feroviar. Grampet furnizează servicii de transport feroviar marfă, construcţii, reparaţii şi modernizarea materialului rulant, producţie de piese de schimb, închiriere de material rulant, servicii logistice.

https://www.zf.ro/companii/grupul-feroviar-grampet-controlat-gruia-stoica-pregateste-intrarea-sapte-tari-printre-macedonia-slovenia-cehia-belgia-grupul-grampet-avut-2018-cifra-afaceri-consolidata-344-milioane-euro-6-340-18569584

În primele nouă luni ale anului 2019, exporturile României au însumat 51.846,7 milioane euro, fiind mai mari cu 2,0% față de aceeași perioadă din 2018. Importurile au fost de 63.891,7 milioane euro, în creștere cu 5,1%. Deficitul balanței comerciale a fost de 12.045,0 milioane euro, mai mare cu 2.089,3 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2018.

Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri a fost de 39.758,1 milioane euro la expedieri și de 47.688,3 milioane euro la introduceri, reprezentând 76,7% din total exporturi și 74,6% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri a fost de 12.088,6 milioane euro la exporturi și de 16.203,4 milioane euro la importuri, reprezentând 23,3% din total exporturi și 25,4% din total importuri.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-dezechilibrul-balantei-comerciale-a-romaniei-creste-388532?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie