Revista presei

„Fondul european de redresare ar putea să devină un instrument permanent” – Revista presei 12 – 13 mai 2021

  • Port Constanta

13.05.2021

 

Facilitatea de Revenire şi Rezilienţă, fondul de redresare pus la punct de Uniunea Europeană, ar putea dobândi un caracter permanent dacă va avea succes în stimularea creşterii şi crearea unei economii mai verzi şi mai digitale, au declarat luni principalii responsabili cu economia din cadrul Comisiei Europene, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Anul trecut, cele 27 de state membre au ajuns la un acord fără precedent, pentru a împrumuta în comun 750 de miliarde de euro destinate unui fond care să combată recesiunea economică provocată de pandemia de COVID-19 şi de asemenea să răspundă la provocările create de schimbările climatice.
Pentru a depăşi rezistenţa tradiţională a statelor membre din nordul UE, partizane ale austerităţii, la ideea unor împrumuturi în comun cu statele din sudul continentului, renumite pentru politicile lor fiscale mai relaxate, fondul de redresare a fost descris drept o măsură extraordinară cu caracter unic.
Însă mulţi economişti cred că acest fond este doar primul pas spre noi emisiuni în comun de obligaţiuni de către Uniunea Europeană în viitor iar luni o serie de oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene au exprimat acest punct de vedere în faţa comisiei de afaceri economie şi monetare din Parlamentul European.
„Cu cât vom avea mai mult succes în implementarea acestei facilităţi cu atât vom avea argumente pentru discuţii cu privire la un instrument permanent, cel mai probabil cu un caracter similar”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
Împrumuturile în comun urmează să fie rambursate pe parcusul a 30 de ani
Împrumuturile în comun pentru fondul de redresare, care vor fi efectuate de Executivul comunitar în numele tuturor statelor membre, urmează să fie rambursate pe parcusul a 30 de ani graţie noilor taxe denumite noi resurse proprii. Aceste noi taxe nu au fost încă convenite dar ar putea include taxe pe economia digitală, pe emisiile de CO2 sau pe importurile de bunuri fabricate pe baza tehnologiilor poluante.
„Va avea consecinţe permanente asupra pieţelor financiare pentru că avem aceste datorii europene care vor fi rambursat în următorii 30 de ani” a declarat la rândul său comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni. „Pe viitor, dacă acest instrument funcţionează şi vom putea cădea de acord asupra noilor resurse proprii cu care să rambursăm aceste datorii comune, cred că puteam avea o discuţie serioasă asupra unor noi iniţiative. Dar ceea ce este crucial pentru aceste noi iniţiative este ca instrumentul actual să funcţioneze şi să fie rambursat cu noi resurse proprii”, le-a spus Gentiloni membrilor comisiei de afaceri economie şi monetare din Parlamentul European.
Pentru ca Executivul comunitar să poată începe să împrumute bani de pe pieţele financiare, toate parlamentele statelor membre UE trebuie să ratifice o decizie destinată creşterii garanţiilor naţionale pentru rambursarea banilor, în cazul în care noile taxe nu se vor materializa. Opt parlamente naţionale nu au ratificat încă decizia.
Până acum, 14 state au trimis Comisiei planurile lor naţionale de redresare. Comisia Europeană are la dispoziţie două luni pentru a evalua fiecare plan
În ultimele luni, toate statele membre UE au elaborat propriile lor planuri naţionale care prevăd în mod detaliat modul în care fiecare guvern va cheltui partea care îi revine din cele 750 miliarde de euro. Până acum, 14 state membre au trimis Comisiei planurile lor naţionale iar vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis a spus că restul statelor ar putea să îşi trimită planurile până la începutul lunii iunie.
Planurile trimise la Bruxelles trebuie să includă nu numai cheltuieli dar şi reforme destinate să facă economiile mai bine pregătite pentru ea digitală şi cu mai puţine emisii de CO2. Dombrovskis a dezvăluit că după problemele iniţiale descoperite în planurile naţionale, majoritatea au ajuns la un echilibru bun.
Comisia Europeană are la dispoziţie două luni pentru a evalua fiecare planiar ulterior miniştrii europeni de Finanţe au o lună în care să emită o recomandare Comisiei cu privire la aceste planuri. Cu toate acestea, Dombrovskis a precizat că totul este pregătit pentru ca primele tranşe din Facilitatea de Revenire şi Rezilienţă să fie eliberate în luna iulie.
https://www.digi24.ro/stiri/economie/digi-economic/fondul-european-de-redresare-ar-putea-sa-devina-un-instrument-permanent-1524029
 

 

Comandamentul Flotei organizează, în perioada 12-15 mai, Exercițiul „Tomis 21”, planificat să se desfășoare în raioane din vestul Mării Negre, unde aproximativ 450 de marinari militari vor executa activități de instruire și trageri de luptă. „Tomis 21” face parte din Exercițiul multinațional „Dacia 21”, aflat în dinamică la nivel național.
Pachetul de forțe navale care desfășoară acțiuni pe mare este alcătuit din șase nave militare românești: o fregată, o corvetă, un puitor de mine și plase, un dragor maritim, o navă purtătoare de rachete și un remorcher maritim. Pentru dezvoltarea capacității de a răspunde rapid și eficient la un spectru larg de amenințări din spațiul maritim, echipajele navelor militare vor executa, pe mare, trageri cu toate categoriile de armament, conform scenariului exercițiului.
De asemenea, „Tomis 21” cuprinde și activități de asigurare a protecției liniilor de comunicații maritime și a transporturilor speciale, pentru a verifica procedurile operaționale privind primirea și integrarea forțelor partenere pe teritoriul național românesc, în situația de angajare a forței NATO de răspuns la o criză regională. În cadrul acestor secvențe de instruire, fregata „Mărășești”, navă la bordul căreia se află ambarcat statul major al exercițiului „Tomis 21”, desfășoară joi, 13 mai, o serie de antrenamente în comun cu nava americană de patrulare USS „Hamilton”.

Exercițiul ”Tomis 21”, instrucție și trageri de luptă în Marea Neagră


 

12.05.2021

 

Raliul puternic al preţurilor materiilor prime face transportul maritim mai scump decât în orice alt moment din ultimul deceniu, revitalizând o industrie îngenuncheată cu doar un an în urmă, scrie Bloomberg.
Amploarea boomului pune presiune pe transportul maritim mondial în condiţiile în care produse ca soia şi buştenii concurează cu încărcături tradiţionale ca minereul de fier şi cărbunele.
Creşterea evidenţiază de asemenea presiunile resimţite de industria materiilor prime pentru a acoperi cererea.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/goana-nebuneasca-dupa-materii-prime-impinge-preturile-de-transport-20074344
 

 

The largest port in Romania joined European-wide efforts to reduce carbon dioxide emissions. Port of Constanța will participate in a five-year project called Pioneers to optimize its operations including the introduction of renewable energy and mobility solutions.
Maritime Ports Administration SA Constantza is part of an international consortium of 46 partners that will carry out the Pioneers project, which recently got a EUR 25 million grant from the European Horizon 2020 program. The operator of the Black Sea Port of Constanța said it would work with partners on the production and supply of clean energy, optimization of flows, sustainable port design, digital transformation and innovation.
Pioneers – PORTable Innovation Open Network for Efficiency and Emissions Reduction Solutions is compliant with the European Green Deal, according to the announcement. It aims to rethink terminal operations, mobility and connectivity solutions, fuels, models of cooperation and production, storage and use of energy and other aspects.
Constanța is one of three partner ports
Port of Antwerp in Belgium leads the consortium of 46 members including terminal and transport operators, shippers, technology developers, research institutes and public entities. They will develop solutions to reduce greenhouse gas emissions.
Pioneers is scheduled to begin at the end of the year
Romanian Constanța, Spain’s Barcelona and Venlo in the Netherlands are partner ports. They should apply the best practices resulting from the five-year endeavor as they transform into green ports. Antwerp will host the majority of the 19 demonstrator projects. The start is scheduled for the end of the year.
The actions include renewable energy generation and deployment of electric, hydrogen and methanol vehicles; building and heating networks retrofit for energy efficiency; implementation of circular economy approaches in infrastructure works; automation; and deployment of digital platforms to promote modal shift and ensure optimized vehicle, vessel and container movements.
Port of Antwerp pushing for carbon neutrality by 2050
“Port of Antwerp aims to be the first world port that reconciles economy, people and climate. In order to be climate neutral by 2050, we need to act now,” Chief Executive Officer Jacques Vandermeiren said.
The port operator has already installed LED lighting and rolled out energy-efficient tugboats and it is making different efforts to lower its carbon footprint. The Waterbus offers a car-free alternative to commuting for the 60,000 employees.
International shipping is responsible for 2.5% of global greenhouse gas emissions. Furthermore, according to Vandermeiren, the port area of Antwerp accounts for 10 to 15 percent of Belgium’s carbon dioxide emissions.
Shanghai Maritime University and the universities of Genoa and Maastricht, are included in the project together with partners from Belgium, Germany, Great Britain, Spain, the Netherlands, Italy, Romania, Greece, France, Portugal.

Port of Constanța greening its operations in international Pioneers project


 

 

– Interviu cu Ovidiu Cupșa, directorul general al Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV și ambasador maritim IMO

– Domnule director, trăim vremuri vitrege pentru toată lumea, îndeosebi pentru transportul maritim. Criza schimburilor de echipaje, chiar dacă s-a temperat, este departe de a se fi încheiat. Din cauza restricțiilor impuse de pandemia Covid-19, navigatorii continuă să întâmpine greutăți la repatriere și îmbarcare, rămânând blocați la bordul navelor sau pe uscat. În noile condiții sanitare, sistemul de învățământ marinăresc a fost afectat în vreun fel? CERONAV a fost nevoit să-și reorganizeze activitatea? Cum anume?

– Întreaga noastră viață a fost afectată de pandemia Covid, dar în ceea ce privește pregătirea profesională la CERONAV, chiar dacă în această perioadă se desfășoară în condiții de pandemie, noi am reușit să nu întrerupem nici măcar o zi cursurile pentru certificare. Pentru că, așa cum ați spus și dumneavoastră, mai ales în condițiile crizei schimburilor de echipaje, când există atâtea alte probleme întâmpinate de navigatori, datoria noastră de onoare este ca aceștia să nu întâmpine noi probleme din cauză că nu au certificările la zi. Și-atunci, noi, ca instituție, ne-am adaptat la această situație de criză. Am schimbat în abordarea noastră modul de predare a cursurilor în sensul că tot ce înseamnă parte teoretică am trecut pe platformele și mijloacele de comunicare online, iar partea practică, competențele practice care sunt obligatorii conform STCW și convențiilor internaționale le organizăm la CERONAV, în grupe mai mici, cu respectarea distanței fizice, a normelor de prevenire a răspândirii pandemiei. În aceste condiții, am putut satisface toate solicitările. În acest moment, nu există navigator român care să nu fi putut pleca în voiaj din cauză că n-a avut certificările la zi.

– Modalitatea de desfășurare online a afectat calitatea instruirii?

– În principiu, nu, întrucât partea teoretică este de ani de zile implementată în această modalitate de predare, la multe institute profesionale și universitare. Ea se face pe platforme. Există comunicare expert-cursant. Se organizează sesiuni de întrebări, sesiuni de teste. Deci, din punct de vedere calitativ nu este afectată pregătirea profesională teoretică, cu atât mai mult cu cât noi lucrăm cu oameni activi în domeniul maritim, nu cu copii.

– După ce va trece pandemia, veți păstra sistemul online pentru partea teoretică a cursurilor?

– Cu siguranță că învățământul fizic, la clasă este mult mai eficient în transmiterea cunoștințelor de la expert spre cursanți. După ce se va încheia pandemia, cu siguranță că vom păstra anumite module pe platforma online, pentru că are și avantajele ei. Se pot încărca materiale didactice, teste, simulări, materiale de studiu. În schimb, vom preda și la sală pentru a exista o transmitere directă a informațiilor și cunoștințelor de la expert la cursant.

– De la începutul anului și până în prezent, câți navigatori au frecventat cursurile CERONAV?

– Până în prezent am furnizat 10.000 de cursuri. Sunt navigatori care au făcut mai multe cursuri. Este un an bun din punct de vedere al numărului cursanților. Pandemia Covid a provocat criza schimburilor de echipaje, dar a făcut să crească cererea de navigatori români, pe fondul crizei echipajelor din Filipine și India, doi mari furnizori de forță de muncă marinărească.

– Cursanți străini ați avut în acest an?

– Mai puțini, din cauza schimburilor grele cu avionul și a transferului dificil dintr-o țară în alta. Nu am avut pe zona de maritim, doar pe cea de off-shore.

– Care este oferta educațională a CERONAV? Câte tipuri de cursuri organizați anual?

– În acest moment, CERONAV are cea mai mare ofertă profesională din toată Uniunea Europeană cel puțin. Am ajuns la un număr de 258 de tipuri de cursuri. Anul acesta vom acredita noi cursuri pentru maritim și off-shore. Suntem într-o continuă dezvoltare. Încercăm să oferim toate cursurile profesionale existente pe piață, la acest moment.

– CERONAV s-a dovedit extrem de dinamic nu doar pe planul ofertei educaționale, ci și al investițiilor. Ce proiecte de investiții are în derulare sau în pregătire?

– În 2021, investițiile au un nivel mai ridicat decât oricând. Acesta e anul în care se maturizează multe din investițiile pe care noi le-am început pe parcursul anilor precedenți. Vom începe construcția campusului de pe malul lacului Siutghiol, care ne va permite să intrăm pe piața serviciilor integrate. În acest an vom achiziționa un nou simulator off-shore care să fie la cele mai înalte standarde. Totodată, vom finaliza baza de instruire de la Galați. De asemenea, avem un studiu de fezabilitate pentru un nou poligon de fire fighting, în care, pe lângă personalul navigant, să se poată pregăti și pompierii militari și civili. Toate acestea sunt investiții din fonduri proprii. Tot în acest an am devenit eligibili și vom accesa un proiect european de 40 de milioane de lei, un proiect prin care vom dezvolta baza noastră de training, vom digitaliza instituția, vom introduce noi cursuri pe care le cer armatorii, vom crește capacitatea de organizare de cursuri a instituției.

– Pentru momentul în care navele autonome vor începe să circule pe mările și oceanele lumii, iar marinarii le vor dirija de la uscat, vă pregătiți în vreun fel?

– Cu ajutorul simulatoarelor din dotare, într-o formă sau alta pregătim, deja, marinarii pentru acea formă de operare a navei de la uscat. Chiar în momentul de față, în format online, se desfășoară cea de a 103-a sesiune a Comitetului de Securitate Maritimă din cadrul Organizației Maritime Internaționale, la care participă și delegația României. Una dintre temele în dezbatere se referă la navele autonome (Maritime Autonomous Surface Ships). Cu siguranță că introducerea pe scară largă a acestui tip de navigație nu se va întâmpla curând. Va fi un proces de lungă durată și bineînțeles că profesiile de navigatori se vor adapta din punct de vedere al pregătirii teoretice și practice.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-nu-exista-navigator-roman-care-sa-nu-fi-putut-pleca-in-voiaj-din-cauza-ca-n-a-avut-certificarile-la-zi-428538
 

 

Octavian Berceanu, șeful Gărzii Naţionale de Mediu, a declarat marți că în Portul Constanța se află 90 de containere care „urmează să fie verificate şi reîntoarse acolo de unde au plecat”. Berceanu a subliniat că în momentul de față tot ce intră în România este verificat: „Infracţionalitatea de mediu a crescut cu o viteză fantastică sau reacţia autorităţilor a crescut foarte mult, dar cert este că presiunea la nivel european a diferitelor structuri certate cu legea la nivel european este din ce în ce mai mare pe zona de deşeuri. În Portul Constanţa avem 90 de containere care urmează să fie verificate şi reîntoarse acolo de unde au plecat. Astfel de verificări se fac pe toată graniţa României cu titlu de permanenţă. Tot ce intră în România în momentul de faţă este verificat, absolut tot. Nu mai este niciun fel de dubiu că avem nevoie de verificări amănunţite pe orice container care intră în România. Dacă la începutul anului, în ianuarie, am avut zero plângeri penale, în februarie am avut 11, în martie – 33, în luna aprilie 44 de plângeri penale. Lucrăm cu toţi oamenii noştri cât putem de mult, permanent, şi pe zona de graniţă unde ne intră aceste containere”.
Șeful Gărzii Naţionale de Mediu a spus că va propune achiziţionarea unor scanere mobile pentru verificarea în timp real a containerelor care intră în țară.

Garda de Mediu: Infracţionalitatea de mediu a crescut. TOATE containerele care intră în Portul Constanța vor fi verificate


 

  • Economie

12.05.2021

 

• Bursele din Shanghai şi Dalian, unde cotaţia futures a acestei materii prime a câştigat 10% într-o singură zi, au intervenit pentru stabilizarea pieţei •GlobalData: Producţia mondială de minereu de fier – estimată la 2,3 miliarde tone în 2021, faţă de 2,2 miliarde tone în 2020
Preţul futures al minereului de fier a crescut cu peste 10% pe pieţele externe, în prima zi a săptămânii curente, pe fondul aşteptărilor tot mai mari legate de faptul că redresarea economică globală după pandemia de Covid-19 se va extinde dincolo de China şi va stimula pieţele mărfurilor.
În condiţiile în care luni, în Singapore, preţul minereului de fier (ingredient pentru fabricarea oţelului) a trecut de 226 de dolari tona (record în dolari) pe fondul unui avans de 10%, iar la Dalian Commodity Exchange, principalul centru de tranzacţionare a mărfurilor din China, preţul celui mai activ contract futures pe acest activ a crescut, de asemenea, cu 10%, la 206,2 dolari tona, ieri situaţia s-a mai calmat, preţurile pierzând ceva teren după ce Shanghai Futures Exchange şi piaţa din Dalian au intervenit ca să stabilizeze situaţia.
Potrivit Global Times, Shanghai Futures Exchange a decis să majoreze comisioanele pentru tranzacţiile cu anumite produse, iar Dalian Commodity Exchange a crescut limitele de tranzacţionare şi cerinţele de marjă pentru contractele pe minereu de fier cu livrare în iunie, septembrie, octombrie şi decembrie, precum şi pentru cele cu termen în ianuarie-aprilie 2022.
Creşterea de luni a preţurilor a urmat unei serii de recorduri maxime înregistrate de minereul de fier, evoluţie susţinută de o cerere puternică din partea economiei chineze care se recuperează rapid şi, de asemenea, de aşteptările privind redresarea la nivel global, în baza stimulentelor acordate de guverne.
Preţul minereului de fier fizic a atins, luni, un record de aproape 230 de dolari pe tonă, potrivit S&P Global Platts. Această evoluţie a determinat creşterea preţurilor acţiunilor marilor producători de minereu de fier, inclusiv ale gigantului Rio Tinto, ale cărui titluri au atins un record de 67,05 lire sterline pe piaţa din Londra. Conform Financial Times (FT), marii producători din domeniu, cum este Rio Tinto, au nevoie de un preţ de numai 50 de dolari pentru tona de minereu de fier ca să atingă pragul de rentabilitate (breakeven).
Justin Smirk, senior economist la Westpac, declară potrivit FT: „Acum, nu mai este vorba doar despre China, ci despre întreaga forţă a redresării din industria siderurgică, la nivel global. Avem în continuare preţuri foarte mari pe segmentul oţelului”.
• Clarksons Platou Securities: „Nivelurile record actuale depăşesc preţurile maxime din perioada de boom, anterioară lui 2010”
Continuare: https://www.bursa.ro/sperantele-de-redresare-economica-duc-la-niveluri-record-pretul-minereului-de-fier-24181341
 

13.05.2021

 

Deutsche Bahn, gigantul transportator pe cale ferată, a creat o rețea împreună cu alte companii feroviare pentru a se adresa unor noi clienți, cu scopul de a micșora diferența față de transportul de marfă rutier.
Prin această nouă rețea, filiala de transport de marfă a Deutsche Bahn, DB Cargo, alături de alți concurenți, dorește să consolideze așa-numitul transport cu un singur vagon. Practic, prin acest tip de transport, vagoanele individuale sunt ridicate de la client și puse laolaltă în trenuri lungi în curți mari de triaj, pentru ca mai apoi să fie coase către o destinație. Acest lucru consumă mult timp și este considerat ineficient din punct de vedere economic. Din punct de vedere al traficului, căile ferate germane susțin că domină acest tip de transport, cu circa 80% din trafic. Se pretează foarte mult la industria auto sau cea chimică. Restul de 20% din piața vagoanelor unice este ocupat de companii ce deservesc clienți regionali și clienți de mici dimensiuni.
Acum, DB Cargo și alte 12 companii feroviare și-au unit forțele pentru această rețea, cu scopul de a deservi mai eficient clienții mai mici. În Germania, circa 19% din trafic este realizat pe cale ferată, procentul urmând să crească până în 2030.

DB Cargo și alți 12 competitori au creat prima rețea pentru transportul cu vagoane unice


 

 

Secretarul de stat Adrian Covăsnianu nu mai coordonează sectorul feroviar la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Ministrul Cătălin Drulă i-a retras din coordonare acest domeniu și i l-a încredințat secretarului de stat Costin-Traian Țîra-Rădulescu. Acesta va prelua atât coordonarea Direcției de Transport Feroviar cât și pe cea a societăților și companiilor de stat de transport pe șină, inclusiv a Metrorex, care până acum era în ”ograda” lui Ionel Scrioșteanu (PNL). Acesta din urmă va coordona sectorul naval.
Covăsnianu este absolvent de geografie cu un doctorat în geografia dezvoltării regionale și cu o teză intitulată „Regiuni de dezvoltare în România europeană. Între ambiții politice și realități teritoriale”. El a fost numit secretar de stat în ianuarie. Adrain Covăsnianu este vicepreşedintele Asociaţiei “Moldova Vrea Autostradă” Adrian Covăsnianu și este susţinut de USR-PLUS.
Ultima ieșire publică a lui Adrian Covăsnianu a fost duminica trecută, la emisiunea România te iubesc de la Pro TV, într-un reportaj-anchetă despre dezastrul din sistemul feroviar românesc.
Sectorul feroviar la Ministerul Transporturilor, în coordonarea lui Costin-Traian Țîra-Rădulescu
Potrivit ultimei sale declarații de avere postate pe site-ul Ministerului Transporturilor, Costin-Traian Țîra-Rădulescu nu are niciun teren în proprietate. În schimb, are o casă de locuit în județul Ilfov, cu o suprafață de 180 mp, și un apartament de 48 mp în București.
De asemenea, în declarația de avere se regăsesc două autoturisme – Honda, respectiv Seat – și două motociclete – o Honda și un Harley Davidson. El mai are un depozit bancar de 19.600 de lei la ING Bank, dar și o datorie de 65.000 de euro la BRD.

Permutări pe sectorul feroviar la Ministerul Transporturilor. Cine se ocupă acum


 

 

Transportatorii rutieri vor plăti rovinieta în funcţie de distanţa parcursă (la kilometru) şi nu ca perioadă, aşa cum este în prezent, potrivit ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă. El a precizat într-un interviu pentru Radio România Actualități că modificarea sistemului de taxare pentru reţeaua de Drumuri Naţionale şi Autostrăzi este stabilită printr-o Directivă Europeană şi a fost o condiţie pentru finanţarea proiectelor de infrastructură prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
„Deci vor plăti per kilometru parcurs, nu pe timp. În momentul de faţă, fie că îţi iei pentru camion o rovinietă pe o zi, pe o săptămână, e pe timp; pe viitor, vor plăti pentru distanţa parcursă. În felul acesta vor plăti mai corect costul drumului, drumurile nu sunt gratis. Aşa cum sunt ele în România şi totuşi reţeau de autostrăzi creşte. Iată, spuneam că la sfârşitul anului ajungem la 1.000 de km în operare.
Pe de altă parte, trebuie să ne gândim şi la competiţia cu sectorul feroviar, care trebuie corectată. În sectorul feroviar, un tren de marfă plăteşte 13 -14 lei pe kilometru parcurs.
Cât despre rovinieta care va rămâne pentru traficul uşor, cred că şi aici putem vorbi despre o ajustare de tarif doar în momentul în care ieşim din pandemie”, a spus Drulă, potrivit RRA.

Ministrul Transporturilor vrea taxă pe kilometru pentru camioane