Revista presei

FMI, despre infrastructura din Europa: Diferenţele de investiţii dintre Vest şi Est sunt de 1.150 miliarde de euro – Revista presei 30 septembrie – 01 octombrie 2020

 

  • Port Constanța

01.10.2020

 

Un studiu realizat de FMI înaintea summitului virtual „Trei Mări”, care va avea loc pe 19 octombrie la Talinn arată că diferenţele de investiţii dintre ţările din Europa Centrală şi de Est şi Vestul Europei sunt de 1.150 miliarde de euro.
Studiul FMI a analizat dezvoltarea economică a ţărilor din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est (CESEE) şi a constatat că, deşi au realizat progrese remarcabile în ultimii 30 de ani, trebuie în primul rând să investească în proiecte de infrastructură care conectează regiune – în special cele care sprijină digitalizarea, economia inteligentă şi obiectivele climatice – pentru a atinge nivelul ţărilor europene mai dezvoltate, adică UE15. Georgieva a spus că, având în vedere concluziile raportului, cel mai important lucru este creşterea implicării sectorului privat şi, în acelaşi timp, sporirea transparenţei şi calităţii planificării şi implementării investiţiilor. „Transparenţa este de o importanţă vitală aici”, a remarcat ea, adăugând că există un mare interes în sectorul privat pentru investiţii profitabile, pe termen lung.

Iniţiativa Trei Mări reuneşte 12 state membre UE între Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică: Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Partenerii săi cheie sunt Germania, Uniunea Europeană şi Statele Unite, scrie wbj.pl.

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/fmi-despre-infrastructura-europa-diferentele-investitii-vest-est-1150-miliarde-euro-1_5f7428a65163ec427174874f/index.html

 

Compania Naţională „Administraţia Canalelor Navigabile” S.A. comunică finalizarea lucrărilor din cadrul proiectului major “Modernizare ecluze. Echipamente şi instalaţii. Faza 2”.

Proiectul a inclus reabilitarea echipamentului de bază al ecluzelor Agigea – un fir de navigaţie (respectiv ecluza 1 – mal stâng Canalul Dunăre Marea Neagră), Cernavodă – un fir de navigaţie (respectiv ecluza 1 – mal stâng Canalul Dunăre Marea Neagră), Ovidiu – un fir de navigaţie (respectiv ecluza 2 – mal drept Canal Poarta Albă Midia Năvodari), reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor auxiliare ce servesc echipamentului de bază al acestor ecluze, reabilitarea Staţiei de pompare complexă (SPC) Cernavodă şi a staţiilor de pompare pentru apărarea localităţilor împotriva inundaţiilor (Saligny, Mircea Vodă, Faclia), Galerii de ape mari – Ecluza Ovidiu, Galerii de ape mari – Ecluza Năvodari.

Valoarea totală a proiectului este de 547.124.183 lei, din care valoarea totală eligibilă este de 460.291.834 lei, iar valoarea finanţării nerambursabile acordată de Comisia Europeană este de 300.674.133 lei.

Prin atingerea obiectivelor, proiectul contribuie la promovarea unui sistem de transport durabil în România, care va facilita transportul pe apă în condiții de siguranță, rapiditate și eficiență, la standarde europene, pentru persoane și mărfuri.

Daniel Georgescu, directorul general al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” S.A., a declarat:

„După 4 ani de funcționare a ecluzelor modernizate în prima fază a proiectului, ne putem mândri cu faptul că nu au fost înregistrate defecte de proiectare sau de execuție majore, pentru un nivel atât de complex al lucrărilor. Numai în acest an au fost efectuate un număr de 3185 ecluzări la Agigea, 3908 ecluzări la Cernavodă şi 1650 ecluzări la Ovidiu. De asemenea, vă pot informa şi de faptul că CNACN SA a depăşit cu 5,6% prognoza până la această dată a anului, realizând 25.630.659 tone capacitate. Avem certitudinea că realizarea acestui proiect va duce la crearea unei căi de comunicaţie modernă, cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, transport în condiţii de siguranţă, scăderea poluării la toate nivelele în zonele tranzitate în prezent.”

Finalizarea proiectului va aduce beneficii în ceea ce priveşte siguranţa navigaţiei, reducerea timpul de aşteptare la ecluze, dar şi beneficii de transport prin micşorarea transferului către alte modalităţi de transport (rutiere sau feroviare) şi de asemenea la un transport mai puţin poluant.

Proiectul este finanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa Prioritară 1 – Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a transportului cu metroul, Obiectiv Specific 1.3 –

Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe reţeaua TEN-T central.

300 milioane lei din fonduri europene pentru modernizarea ecluzelor Canalului Dunăre – Marea Neagră

 

Administrația Porturilor Maritime Constanța, licitație de peste 480.000 de euro pentru desființarea unor clădiri

După eliberarea terenului, zona va fi închiriată. Anunțul de participare a fost publicat în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice, urmând ca ofertele să fie trimise până la finele lunii octombrie. Valoarea estimată a contractului este de 2.338.354 de lei, fără TVA, însemnând aproximativ 480.174 de euro. Peste 480.000 de euro au fost puși la bătaie de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța pentru lucrările de desființare a unor clădiri din zona Poarta 5. După eliberarea terenului, zona va fi închiriată.

Anunțul de participare a fost publicat în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice, urmând ca ofertele să fie trimise până la finele lunii octombrie.

Potrivit informațiilor oficiale, contractul va fi semnat pentru „expertiza tehnică, proiectare și execuție lucrări de desființare pentru construcțiile existente pe parcela nr. 86 din Incinta Portului Constanța“.

Mai exact, este vorba despre desființarea unor clădiri dezafectate din zona Porții 5 de acces în port, urmând ca, apoi, zona să poată fi închiriată.

Cum sunt repartizate sumele Conform datelor oficiale, contractul prevede „elaborarea întregii documentații tehnice necesare execuției lucrărilor de desființare a construcțiilor existente pe parcela 86 din Incinta Portului Constanța, inclusiv OS“.

Valoarea estimată a contractului este de 2.338.354 de lei, fără TVA, însemnând aproximativ 480.174 de euro, la un curs de 4,8698 de lei pentru un euro, propus de Banca Națională a României pentru data de 30 septembrie 2020.

Suma estimată pentru expertiza tehnică și proiectare este de 121.018 lei, fără TVA, iar valoarea destinată lucrărilor este de 2.217.336 de lei, fără TVA.

Durata pentru proiectare este de trei luni de la data semnării contractului, iar pentru execuție, de șapte luni.

Crtieriul de atribuire a contractului este prețul cel mai scăzut, urmând să fe organizată o licitație deschisă pentru acest contract.

Ofertele sau cererile de participare pot fi depuse până la data de 29 octombrie 2020, la ora 15.00, acesta fiind și termenul la care ofertelor vor fi deschise în SEAP.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/administratia-porturilor-maritime-constanta-licitatie-de-peste-480-000-de-euro-pentru-desfiintarea-unor-cladiri-din-zona-poarta-5-document-730145.html?print

 

Locuitorii din cartierele Poarta 6 și Kilometrul 4-5 din municipiul Constanța s-au plâns, în urmă cu câteva săptămâni, de poluarea aerului cu praf și cu un miros greu, irespirabil. Situația extrem de neplăcută a fost reclamată atât la Garda de Mediu, cât și la Agenția pentru Protecția Mediului.

Unii dintre cetățeni au trimis mesaje și către ziarul Focus Press, iar în urma discuţiilor cu directorii celor două instituții menționate mai sus, comisarii de la Garda de Mediu s-au deplasat în Poarte 6 și la stația de Epurare Constanța Sud din Kilometru 4-5, situată pe strada Theodor Speranția, fiind descoperite cauzele și ”vinovații”, care au fost ulterior și sancționați. (vezi AICI și AICI)

Discutăm despre societatea RAJA SA care a întreprins la începutul lunii septembrie a anului curent lucrări, fiind vorba despre monitorizarea ciclului de decantare nămol primar și aerare.

În cartierul Poarta 6, sursa disconfortului a fost cauzată de o companie ce operează în port. Mai precis, locuitorii din zonă reclamau că aerul este greu de respirat din cauza prafului extrem de dens ce provine de la clincher, iar geamurile şi maşinile sunt greu de curăţat din cauza aceluiaşi clincher. Clincherul este un produs obţinut la fabricarea cimentului.

Comisarul șef al Gărzii de Mediu Constanța, Steluța Popescu, declara, la momentul respectiv: ”Se operează în port, la compania Comvex, cu o substanță, cu clincher, de câteva zile. Cei de la Comvex au fost sancționați, au primit două amenzi referitor la această chestiune, dar au și măsuri de îndeplinit din partea noastră”.

Iată-ne la sfârșitul lunii septembrie, iar problema prafului din cartierul Poarta 6, Faleză Sud, persistă, după cum ne-a relatat Steluța Popescu, comisarul șef al Gărzii de Mediu: ”La momentul acela situația neplăcută fusese rezolvată, însă, din cauza condițiilor meteo, codului galben de vânt de săptămâna trecută, iată că praful reprezintă din nou o problemă majoră ce le creează neplăceri locuitorilor de acolo. La nivelul Gărzii de Mediu, comisarii s-au deplasat la fața locului și s-au făcut verificări, fiind verificate mai multe companii ce operează în port: Decirom, Comvex, North Star Shipping (NSS)”.

Totodată, Steluța Popescu a mai susținut că va convoca o întrunire între Administrația Portuară, Primăria, Agenția pentru Protecția Mediului și Garda de Mediu Constanța pentru a pune la punct toate aspectele ce vizează aceste probleme din cele două zone ale Constanței și pentru a găsi soluții de rezolvarea acestora: ”Locuitorii din Poarta 6 sunt foarte supărați pentru că problema prafului ce provine de la clincher încă nu și-a găsit rezolvare, chiar un bărbat s-a prezentat la sediu și a reclamat acest aspect, i-am explicat că acea companie a fost sancționată, se fac în continuare verificări, iar într-un final a înțeles”, a mai spus aceasta.

Referitor la compania Comvex, Steluța Popescu spune că a luat măsuri din momentul în care a fost sancționată cu suma de 15.000 lei, însă vântul din ultimele zile a adus praful din nou în locuințele oamenilor din Poarta 6.

Tot comisarul șef de la Garda de Mediu a declarat că acest praf a ajuns și pe Autostrada A4 și terenurile limitrofe, iar o altă problemă sesizată vizează transportul feroviar; mai exact, este vorba despre vagoanele neacoperite, a căror marfă ”zboară”, la propriu, fiind un factor de poluare.

Poluarea din Cartierul Poarta 6, poveste fără sfârșit: Garda de Mediu efectuează verificări la societățile UMEX, Comvex, North Star Shipping și Decirom

 

Concernul CMA CGM – unul dintre cei mai mari jucători de pe piața transportului maritim de mărfuri containerizate – a anunțat luni, 28 septembrie 2020, că se confruntă cu un atac cibernetic, care îi afectează serverele sale periferice.
În comunicatul postat pe site-ul său se precizează următoarele:

„Grupul CMA CGM, care a făcut obiectul unui atac cibernetic, a întrerupt ca măsură de precauție toate accesele externe la rețeaua și aplicațiile lor computerizate pentru a preveni răspândirea malware-ului. Acest malware a putut fi rapid izolat și toate măsurile de protecție necesare implementate. Toate comunicațiile către și de la Grupul CMA CGM sunt sigure, inclusiv e-mailuri, fișiere transmise și interfețe electronice de date (EDI). Operațiunile maritime și portuare funcționează normal. Funcționalitățile de rezervare rămân în funcțiune. Soluții alternative la site-ul e-business sunt disponibile pentru a sprijini continuitatea afacerii pentru clienții CMA CGM Group.

Toate echipele Grupului rămân pe deplin mobilizate pentru a-și servi clienții și partenerii.”

De-a lungul anilor, atacurile cibernetice împotriva industriei maritime s-au înmulțit. În 2014, hackerii au oprit funcționarea unei platforme petroliere, iar computerul alteia a fost atât de afectat, încât a fost nevoie de 19 zile pentru a-l reporni.

Într-unul dintre atacurile cibernetice lansate din China, au fost furate înregistrări financiare, date despre clienți și documente de expediție a mărfurilor de la șapte companii de shipping și logistice.

Porturi Barcelona și San Diego au fost victimele atacurilor cibernetice în 2018. În același an, constructorul australian de nave Austal a fost lovit de hackeri, iar atacul asupra armatorului american COSCO a paralizat jumătate din rețeaua informatică a acestuia.

În anul 2020, operatorul unei rețele de conducte de gaze din Statele Unite și compania de transport maritim MSC au fost afectați de atacurile piraților cibernetici. Recent, sistemele de operare tehnologică din portul Shahid Rajee din Iran au fost lovite de hackeri, fiind date peste cap toate operațiunile portuare.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-un-nou-atac-cibernetic-in-shipping-ul-international-412824

 

Pe fondul recesiunii generate de pandemia Covid-19, comerțul extern de mărfuri containerizate al Indiei s-a contractat cu aproape 30% în perioada aprilie – iunie 2020, comparativ cu același interval din 2019, se arată într-un raport al companiei de navigație Maersk. Exporturile indiene de articole de îmbrăcăminte s-au confruntat cu o scădere bruscă a cererii de pe piețele occidentale în prima jumătate a anului.

În prezent, comerțul exterior indian dă semne de revenire.

x x x

Flota mondială produce 940 de milioane de tone de dioxid de carbon în fiecare an. Cantitatea reprezintă doar 13% din totalul emisiilor atribuite transportului în ansamblu. Parlamentul European a adoptat, săptămâna trecută, o directivă prin care navele să fie obligate prin lege să își reducă emisiile de carbon. Până în 2030, companiilor maritime vor trebui să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 40%. Totodată vor trebui să cumpere din UE autorizații privind emisiile de carbon.

În 2018, Organizația Maritimă Internațională (IMO) și-a luat angajamentul de a reduce cu 50%, până în 2050, emisiile de gaze cu efect de seră.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-pe-scurt-din-shipping-ul-international-412821

 

30.09.2020

 

In temeiul OMTIC nr. 991/2020, prin care, incepand cu data de 01.01.2021, CN APM SA Constanta va asigura serviciul de pilotaj printr-un corp propriu de piloti, in vederea recrutarii si selectiei personalului necesar desfasurarii acestei activitati, compania lanseaza anuntul de ocupare a urmatoarelor posturi:

60 posturi pilot maritim (pilot maritim I, pilot maritim II, pilot maritim aspirant),

5 posturi dispecer pilotaj

Continuare: https://translogistica.ro/angajari-cn-apm-sa-constanta/

 

Industria navală mondială a trecut prin grele încercări în ultimele două decenii. Mai întâi, criza economică din 2009 – 2013, ale cărei efecte s-au prelungit în shipping-ul internațional până în 2017, a afectat grav piața construcțiilor navale. Sute de șantiere navale mai mari sau mai mici de pe toate continentele și-au închis porțile, iar cele rămase în viață și-au redus activitatea și forța de muncă.

Apoi, au venit tulburențele de pe piețele petroliere, care au dus la prăbușirea prețurilor, lovind puternic segmentul petrolier al shipping-ului și comenzile de nave tanc. La acestea s-a adăugat „războiul” comercial dintre SUA și China de pe urma căruia are de suferit transportul de mărfuri containerizate.

În 2020, recesiunea economică generată de pandemia Covid-19 a provocat noi convulsii în flota mondială, cu efect asupra industriei navale.

În prima jumătate a anului 2020, la nivel mondial, volumul comenzilor de construcții noi a coborât la un minim istoric. Față de aceeași perioadă a anului precedent, volumul comenzilor s-a redus cu 42%.

Din cauza volumului insuficient de comenzi de construcții noi, capacitățile de producție existente sunt subutilizate, iar multe șantiere navale s-au reprofilat pe lucrări de reparații navale.

În acest climat, industria navală românească a depus mari eforturi să supraviețuiască și să își mențină poziția ocupată pe piața construcțiilor și reparațiilor de nave din Europa.

Mai puține venituri

În cele ce urmează, vă prezentăm, stimați cititori, evoluția de ansamblu, din 2008 și până în anul 2019, a primelor opt șantiere navale din România: Damen Shipyards Mangalia (fostă Daewoo Mangalia Heavy Industries), Șantierul Naval Constanța, Șantierul Naval Damen Galați, Vard Brăila, Vard Tulcea, Șantierul Naval Orșova, Severnav și Shipyard A.T.G. Giurgiu.

Studiul efectuat pe baza datelor de bilanț-financiar contabil publicate de Ministerul de Finanțe, arată că industria navală românească n-a reușit să depășească situația de criză, performanțele sale fiind încă departe de realizările din 2008, ultimul an al ciclului de creștere economică ce a precedat Marea Criză.

Continuarea: https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-industria-navala-romaneasca-viseaza-la-vremurile-bune-din-2008-412700?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

CN APM Constanța a încheiat un contract cu societatea SC Quick Service SRL. Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a atribuit un contract de verificare și întreținere sistem de detecție și stingere la Serviciul Informatică Gara Maritimă” (Lot 1). Descrierea contractului II.1.4. Descrierea succintă a contractului sau a achiziţiei/achiziţiilor a) Lot 1 – Sistemul de detecţie, semnalizare şi stingere incendiu cu gaz inergen are 5 zone de stingere şi este compus, în principal, din: Nr. Denumire 1 Centrala detectie adresabila Ansul Autopulse 442R 1 2 Detector de de fum 13 3 Buton alarmare incediu 2 4 Comutator de mentenanţă 1 5 Sirena incendiu de interior 1 6 Butelii gaz inergen 12,6 m3, 150 bari 13 7 Butelii gaz inergen 10,3 m3, 150 bari 4 8 Acumulatori 7 AH, 12 V 2 9 Modul 4XZM, Zone Relay 1 10 Modul 4XLM, LED Interface 1 11 Tip actionator Pirotehnic 12 Zone de stingere 5 b) Lot 2 – Stingătoarele de incendiu aflate în responabilitate sunt amplasate în clădirile, mijloacele de transport auto şi navele tehnice aparţinând CN APM SA Constanţa, din incinta Portului Constanţa, după cum urmează: Zona de nord a Portului Constanţa: clădire Gara Maritimă, sediu SSP-Tipografie, sediu SEP, sediu SNTP, clădire Muzeu Port, clădire Policlinică, clădiri Serviciul Aprovizionare, cladire Pavilion P6, , clădire Rădăcină Mol 3, clădire Terminal de Pasageri, baza sportivă Portul, clădire Bursa Veche, clădire Bursa Noua, clădire Camin Poarta 2, clădire Policlinica, Statii Tratare Ape Uzate, clădiri Instalaţii port vechi, Posturi de transformare electrice Nord, Centrale termice Nord, staţii de pompare Nord. Zona de sud a Portului Constanţa: clădire Radacina Mol 1S, clădire Scanner, Magazii Constanţa Sud, clădiri Instalaţii Constanţa Sud, Posturi de transformare electrice Sud, Centrale termice Sud, staţii de pompare Sud Nave tehnice – Dana 0, dana Tehnică şi Două Dane: navă PSI, nave depoluare, remorchere, navă hidrografică, şalupe persoane. Număr zile până la care se pot solicita clarificări înainte de data limită de depunere a ofertelor/candidaturilor : 6 Termenul în care entitatea contractantă va răspunde la solicitările de clarificări sau informatii suplimentare în legătură cu documentatia de atribuire este a 4 -a zi înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor. La solicitarile adresate dupa acest termen entitatea contractanta nu va raspunde. Valoarea totală a contractului, fără TVA, este de 15.000 lei. Câștigatorul este SC Quick Service SRL, cu sediul în municipiul Constanța. Lotul 2 – „Verificare și întreținere stingătoare” nu a fost atribuit.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/quick-service-va-intretine-sistemului-de-detectie-si-stingere-din-gara-maritima-730064.html?print

 

A fost publicată, în Monitorul Oficial al României, decizia prin care au fost numiți 3 administratori noi la Șantierul Naval 2 Mai SA Mangalia Cei trei sunt Ionuț Constantinescu, Iulian Drăgoi și Valerică Maitan

În Monitorul Oficial al României a fost publicată hotărârea din data de 30 iulie 2020, cu privire la ședința Adunării Generale Ordinară a Acționarilor Societății Șantierul Naval 2 Mai SA Mangalia. Conform întrunirii din data de 30 iulie 2020, ora 11.30, s-a aprobat alegerea administratorilor provizorii ai societății, în persoanele lui Ionuț Constantinescu, Iulian Drăgoi și Valerică Maitan. De altfel, s-a mai decis stabilirea duratei mandatelor de 4 luni, începând cu 08.08.2020. S-a mai aprobat stabilirea indemnizației brute fixe lunare la 3.500 de lei. Ion Șandru a fost împuternicit pentru semnarea contractelor de mandat pentru administratorii Șantierului Nava 2 Mai SA Mangalia.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/administratori-noi-la-santierul-naval-2-mai-sa-mangalia-730072.html

 

Belor România, cu sediul în Galaţi, parte a grupului german Belor Eurofert GmbH a raportat pentru 2019 o cifră de afaceri de peste 539,1 mil. lei (113,7 mil. euro), în creştere cu 51% faţă de anul anterior, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.

Compania a realizat anul trecut un profit net de peste 8,9 mil. lei (1,9 mil. euro), de 3,7 ori mai mare faţă de anul precedent, când câştigul net al traderului de îngrăşăminte şi cereale din Galaţi a fost de aproximativ 2,4 mil. lei (522.000 de euro).

Belor România Societate pe Acţiuni se ocupă cu distribuirea îngrăşămintelor din import, comercializarea şi exportarea de cereale, seminţe oleaginoase şi furaje. În portofoliul de îngrăşăminte al grupului Belor, majoritatea produselor au la bază azot (uree, sulfat de amoniu, azotat de amoniu, nitrocalcar), cu o cotă de 58% din vânzări. Pentru România, îngrăşămintele sunt aduse din ţări situate în bazinul Mării Negre (Georgia, Turcia), ţări din bazinul Mării Mediterane şi al oceanului Atlantic (Grecia, Egipt, Maroc) şi ţări din bazinul Dunării (Croaţia, Slovacia, Serbia), potrivit unor informaţii furnizate anterior de reprezentanţii companiei.
Cerealele exportate de compania locală provin din zonele de est şi sud-est, dar şi o parte din zonele sud, respectiv vest, ale ţării.

Principala ţară pentru exportul cerealelor româneşti este Turcia, urmată de Egipt. Compania exportă cereale şi către alte ţări mai îndepărtate din Asia, prin intermediul containerelor.

La nivel local, compania operează 52% din îngrăşăminte prin portul Constanţa, iar 42% din volume le operează în porturile fluviale din Galaţi, Brăila, Olteniţa, Giurgiu, Bechet şi Drobeta Turnu Severin, in timp ce 6% din volume sunt derulate prin depozitele din Călăraşi, Dragalina şi Vădeni. Belor deţine în România o flotă de barje cu o capacitate de 10.000 de tone, utilizate ca unităţi de stocare pentru îngrăşăminte şi cereale, dar şi o linie tehnologică modernă de tratare îngrăşăminte.

Noua linie tehnologică, amplasată în portul Brăila, a fost finalizată la începutul anului 2019, după o investiţie de 500.000 de euro. Piaţa comerţului cu cereale şi a distribuţiei de produse agro-chimice este dominată de companii cu acţionariat străin, care au venit să facă afaceri în ţară datorită producţiilor agricole bogate ale României şi a accesului la Dunăre şi Marea Neagră, puncte strategice pentru exportul de produse agricole pe apă.

Pe piaţa locală, compania Belor România Societate pe Acţiuni a apărut în 2015, fiind controlată de antreprenorul Florin Radu. Acesta are experienţă pe piaţa agribusiness din România, anterior fiind country manager la Agrium România, comerciant de produse şi servicii agricole, director general la Agroport, jucător canadian din agribusinessul local, şi administrator al grupului de companii Trans Europa, cu activităţi de transport fluvial şi operare portuară.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/belor-romania-trader-german-de-cereale-afaceri-de-539-mil-lei-plus-19589108

 

Cel mai mare port de containere din Marea Britanie a ajuns în situația de a nu mai putea accepta containere noi, deoarece continuă să se lupte cu o congestionare extremă.

Săptămâna trecută, atât CMA CGM, cât și Maersk au fost nevoiți să le spună clienților că nu vor mai putea returna containerele goale către Felixstowe în timp util.

Robert Keen, directorul general al Asociației Britanice Internaționale de Transport (BIFA), și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acest lucru:

Performanța operațională a portului Felixstowe a fost sub optimă, dar în ultimele 24 de ore problemele au crescut la un nivel care ar putea deveni dezastruos pentru afacerile membrilor noștri, care au fost deja puternic afectate de impactul Covid-19.”

Keen a adăugat că situația impune restituirea containerelor către parcurile de containere, ceea ce înseamnă, în cele din urmă, costuri mai mari de transport pentru membrii organizației. Directorul general a subliniat că problemele de congestie au fost cauzate de o serie de factori diferiți; o migrare „dezastruoasă” către un nou sistem de operare a terminalelor, plus o creștere uriașă a numărului de containere din China, precum și probleme legate de personal.

Keen și-a completat declarația solicitând autorității portuare să ofere despăgubiri pentru daunele și pierderile suferite de membrii săi.

Tony Cole, directorul comercial al Far East Trade Davies Turner, a declarat vineri pentru joc.com că problemele menționate anterior au fost agravate de recentul sezon de vârf:

Ne-am confruntat cu un sezon de vârf, deoarece importatorii au compensat lunile în care nu s-a importat prea mult și este un vârf care a avut loc mai devreme decât de obicei.”

Și compania care administrează portul, Hutchison Ports, a declarat pe site-ul propriu că volumul săptămânal al importurilor din ultimele două săptămâni a crescut considerabil și și-a cerut scuze pentru problemele cauzate de congestie:

Volumul săptămânal al importurilor din ultimele două săptămâni a fost cu peste 30% mai mare decât nivelurile medii. Acest lucru este agravat de nivelurile neobișnuit de ridicate de containere goale din port și de impactul crizei Covid-19 asupra disponibilității resurselor. Prin urmare, standardele noastre nu sunt momentan la nivelul la care ne-am dori să fie și ne cerem scuze pentru neplăcerile cauzate.”

Hutchinson Ports mai declară că întreprinde o serie de acțiuni pentru îmbunătățirea situației, inclusiv lansarea unei campanii de recrutare și introducerea colectării transportului în zilele de duminică. În plus, și-au mărit disponibilitatea de rezervare VBS la peste 4.300 de vehicule pe zi.

https://trans.info/ro/congestionare-extrema-la-cel-mai-mare-port-de-containere-din-marea-britanie-200902

 

Oceanbird este un proiect suedez de navă-cargou nepoluantă, care poate transporta până la 7.000 de automobile și se deplasează exploatând forța vântului captat de „pânze” care au forma aripilor de avion.

Dacă la începutul secolului al XX-lea viteza era criteriul principal după care era evaluat un transatlantic, în 2020 transportul maritim caută să intre în rândul industriilor preocupate de sănătatea planetei. O tentativă recentă și spectaculoasă vine din Suedia, unde compania Wallenius Marine a proiectat un cargou care, în timpul unei călătorii peste Atlantic, poluează cu până la 90% mai puțin decât un vas convențional.

Denumit Oceanbird, cargoul are 200 de metri lungime, o lățime de 40 de metri și 105 metri înălțime până în vârful catargelor. Deplasarea se face cu ajutorul a cinci aripi sau pânze realizate dintr-un mix de metal și materiale compozite. Acestea nu se întind ca la velierele convenționale, ci își măresc suprafața înălțându-se până la 80 de metri. Uriașa navă este capabilă să transporte peste ocean până la 7.000 de autoturisme, într-un interval de 12 zile, față de doar șapte cât are nevoie un cargobot convențional, însă marele avantaj este nivelul redus de poluare. De asemenea, pentru a avea performanțele anunțate, inginerii care au lucrat la construcția navei au realizat o structură specială, cu cinci punți, extrem de eficientă din punct de vedere aerodinamic.

Fiind prima navă de acest tip, odată cu lansarea sa, Oceanbird va da naștere unei noi clase de ambarcațiuni, tehnologia folosită aici urmând să fie împrumutată și pentru alte tipuri de vase, inclusiv cele de pasageri. Conceptul este aplicabil în cazul navelor de mari dimensiuni, care să poată transporta o încărcătură mare pe distanțe lungi. Ambarcațiunea va fi dotată și cu motoare convenționale, care vor putea fi puse în funcțiune în timpul manevrelor din porturi sau atunci când condițiile meteo o impun.

Wallenius Marine, în colaborare cu institutul suedez SSPA și Royal Institute of Technology din Stockholm, au realizat deja o machetă de șapte metri a lui Oceanbird, pe care o vor folosi pentru teste pe apă în următoarele luni. De la finalul anului viitor vor putea fi plasate comenzi pentru noul tip de cargou, iar livrările urmează să înceapă din 2024.

7.000 de automobile transportate de o navă-cargou cu aripi de avion

 

  • Economie

30.09.2020

 

Furnizorul german de soluţii de mobilitate Bombardier Transportation a anunţat crearea unei subsidiare bulgare în scopul extinderii operaţiunilor pe această piaţă, relatează Seenews.

„În condiţiile unor proiecte substanţiale de modernizare în sectorul feroviar aflate în desfăşurare în Bulgaria, noua unitate marchează un punct important în angajamentul Bombardier faţă de această piaţă“, se arată într-un comunicat al companiei.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/bombardier-transportation-intra-pe-piata-bulgara-vizeaza-proiecte-19589197