Revista presei

Drumul dintre Porţile 7 şi 9 din Portul Constanţa, modernizat. CN APMC a solicitat aviz de mediu – Revista presei 08– 10 Octombrie 2018

  • Port Constanța

 

10.10.2018

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa solicită de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa aviz de mediu pentru realizarea proiectului „Reabilitare drum Poarta 7 – Poarta 9, îmbrăcăminte cu asfalt şi organizare de şantier“.

Amplasamentul drumului ce urmează a fi realizat se află in incinta Portului Constanţa. Lucrările se vor realiza pe drumul de acces al vehiculelor dintre Poarta 7 şi Poarta 9, zonă în care terenul este în administrarea CN APM SA Constanţa, şi vor consta în modernizarea acestuia prin realizarea unui sistem rutier nerigid, prin intervenţia asupra stratului de bază şi racordarea cu celelalte drumuri cu care se intersectează. Modernizarea drumului de acces al vehiculelor între Poarta 7 şi Poarta 9, drum industrial de incintă de interes naţional din cadrul Portului Constanţa, vine în întâmpinarea necesităţii autorităţii contractante de a avea trasee civilizate pe care se poate desfăşura traficul auto.

Lucrările proiectate ce urmează a se realiza nu induc efecte negative suplimentare asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafaţă, vegetaţiei, faunei. Influenţa socio-economică se va reflecta printr-o mai rapida deplasare, reducerea consumului de carburanţi şi creşterea siguranţei circulaţiei pentru conducătorii auto. În ansamblu, se poate aprecia că, din punctul de vedere al mediului ambiental, lucrările ce fac obiectul prezentului proiect nu introduc disfuncţionalităţi suplimentare faţă de circulaţia actuală, ci – dimpotrivă – au un efect pozitiv.

Astfel, influenţa asupra factorilor de mediu va fi una benefică şi se va concretiza prin condiţii de circulaţie superioare celor actuale, ceea ce va conduce la reducerea emisiilor de noxe de eşapament, a uzurii mijloacelor de transport, a nivelului de zgomot, oferindu-se utilizatorilor condiţii mai bune de circulaţie, suprafeţe plane, curbe amenajate şi pante corespunzătoare.

Dezvoltarea continuă a Portului Constanţa, facilităţile create pentru atragerea investitorilor în zonă şi proiectele ambiţioase derulate în ultimii ani, dar şi creşterea continuă a traficului rutier în general au dus la necesitatea investiţiilor în infrastructura rutieră, pentru a asigura desfăşurarea circulaţiei în condiţii optime. Astfel, oportunitatea investiţiei este impusă de nevoia de siguranţă şi confort în privinţa circulaţiei rutiere, scopul prezentului proiect de modernizare a drumului fiind aducerea la îndeplinire a acestor obiective.

În prezent, drumul în cauză este realizat din piatră spartă, are o lungime de 3.448,00 m şi este amplasat în incinta Portului Constanţa, făcând legătura între Poarta 7 şi Poarta 9. Acesta este împărţit pe 3 tronsoane:
– tronson I – cu lăţimea de 4.00 m între Km 0+000 ÷ 0+860 (Poarta 7 – Bretea Poarta 8);
– tronson II – cu lăţimea de 7.00 m între Km 0+860 ÷ 2+000 (Bretea Poarta 8 – Trecere la nivel CF);
– tronson III – cu lăţimea de 7.00 m între Km 2+000 ÷ 3+448 (Trecere la nivel CF – Poarta 9);

Lucrările se vor realiza pe drumul de acces al vehiculelor dintre Poarta 7 şi Poarta 9, zonă în care terenul este în administrarea CN APM SA Constanţa. Lipsa unei îmbrăcăminţi rutiere corespunzătoare condiţiilor actuale de trafic, capacitatea portantă redusă a structurii rutiere existente şi acţiunea factorilor climatici au condus, în timp, la degradarea drumului. De asemenea, colectarea şi evacuarea apelor pluviale sunt deficitare din cauza lipsei unui sistem de preluare a acestora.
Ce lucrări vor fi executate
Scopul prezentului proiect de modernizare a drumului de acces al vehiculelor între Poarta 7 şi Poarta 9 este de a îmbunătăţi starea de viabilitate a acestuia, pentru o mai bună desfăşurare a traficului în interiorul Portului, creşterea siguranţei în trafic şi îmbunătăţirea calităţii mediului ca urmare a diminuării surselor de poluare, prin realizarea unei suprafeţe ce reduce poluarea sonoră şi a aerului.

Clasa tehnică a drumului este IV. Caracteristicile tehnice în funcţie de clasa tehnică a acestuia vor fi următoarele: viteză de proiectare 60 Km/h; trei benzi de circulaţie de 3 şi 4 metri, trafic greu; intensitate trafic redusă; intensitate medie zilnică anuală / număr de vehicule efectiv – înre 750 şi 3500. Se vor realiza şanţuri şi rigole laterale pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale. Evacuarea apelor pluviale se va realiza către zone depresionare. De asemenea, se vor realiza marcaje rutiere.

Tronsonul de drum dintre Poarta 7 şi Poarta 8 va rămâne cu o singură bandă cu o lăţime de 4 metri. Lucrările de modernizare a tuturor celor trei tronsoane de drum vizează scarificarea, respectiv reprofilarea suprafeţei de piatră fără adaos de material (macadam conform SR 179 şi SR 1120) şi realizarea unui strat de beton asfaltic de rulare. Partea carosabilă a străzii se va încadra între acostamente din piatra sparta cu lăţimea de 50 cm; dacă fundaţia existentă nu va fi identificată în această zonă, se va impune executarea straturilor de fundare existente până la atingerea cotei de fundare a drumului.

Având în vedere că, în prezent, profilurile transversale indică o geometrie necorespunzătoare a pantelor transversale, prin proiectul de modernizare se va realiza scurgerea apelor prin rigole din pământ şi apoi în lungul drumului, spre zonele depresionare. De asemenea, se va urmări amenajarea profilului longitudinal astfel încât să fie înlăturate zonele cu declivităţi alternante existente, care împiedică scurgerea apelor pluviale în lungul drumului.

Tronsonul I va avea o singură pantă de 2,5%, de la stânga la dreapta, pe direcţia de mers de la nord la sud. Acest tronson de drum va fi prevăzut cu o singură rigolă triunghiulară cu lăţimea de 80 cm pe partea dreapta a drumului. Tronsonul II şi Tronsonul III vor avea pante de 2,5 % din axul drumului către lateral. Aceste tronsoane de drum vor fi prevăzute cu două rigole triunghiulare cu lăţimea de 80 cm pe ambele părţi ale drumului.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/drumul-dintre-portile-7-si-8-din-portul-constanta-modernizat-cn-apmc-a-solicitat-aviz-de-mediu-date-din-proiect-document-673182.html

 

 

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA și Primăria Municipiului Constanța participă cu un stand comun la EXPO REAL Munchen, târg internațional pentru proprietăți și investiții, care are loc în perioada 8-10 octombrie 2018.

Potrivit CNAPM Constanța, unul dintre cele mai mari târguri Business to Business pentru industria din Europa, EXPO REAL reprezintă o rețea de lucru orientată spre afaceri pentru proiecte interprofesionale și transnaționale, investiții și finanțare.

Expozanții și vizitatorii includ dezvoltatori de proiecte și manageri de proiect, investitori și finanțatori, consultanți și agenți, arhitecți, manageri imobiliari din cadrul corporațiilor, regiuni și orașe.

Reprezentanți de renume internațional informează despre ultimele tendințe, inovații și perspective ale piețelor imobiliare, investiții și finanțe.

Portul Constanța, reprezentat de CN APM, și Primăria Municipiului Constanța abordează acest eveniment în parteneriat, cu scopul de a promova potențialul de dezvoltare industrială a orașului-port – parcuri logistice, instalații de prelucrare, spații dedicate de operare etc.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/cn-administratia-porturilor-maritime-si-primaria-municipiului-constanta-participa-la-expo-real-munchen-2018-galerie-foto-673117.html

 

Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa s-a întrunit în şedinţă la data de 22 august 2018, iar hotărârea din cadrul şedinţei a fost publicată recent în Monitorul Oficial al României.

Astfel, s-a decis prelungirea mandatului directorului general provizoriu, Daniel Georgescu, pentru două luni, până la data de 27 octombrie 2018. Împuternicit a fost preşedintele Consiliului de Administraţie, Victor Badea, pentru semnarea actului adiţional la contractul de mandat încheiat cu directorul general provizoriu.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/mandatul-lui-daniel-georgescu-de-la-cn-acn-a-fost-prelungit-673180.html

 

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța intenționează să modernizeze platforma de acces la Poarta 9, iar în acest context a depus la Agenția Națională pentru Protecția Mediului (APM), un proiect conform documentului „Lucrări de infrastructură incluse în obiectivul de investiție zona de acces a navelor pe Canalul Dunăre- Marea Neagră- proiectare și execuție Lot 1 – sistematizare acces și modernizare acces Poarta 9 si organizare de șantier”.

Drumul de acces Poarta 9 este prevăzut cu două sensuri de circulație, iar pe bretelele de intrare-ieșire din zona clădirii post control sunt prevăzute câte două benzi de circulație pe fiecare sens, echipate cu bariere și sisteme de control-acces. Adiacent drumului de acces, pe partea stangă, sunt prevăzute spații de parcare pentru autovehicule.

Tronsonul de drumul de acces Poarta 9 care face obiectul investiției are o lungime de 151 m, iar platforma adiacentă drumului are o suprafață de 3163mp.

În prezent, structura rutieră a drumului și a platformei prezintă strat de uzură din beton, fundația din piatră este spartă, de aceea este necesară o astel de investiție pentru ca drumul de acces intrare/ieșire să fie prevăzute cu sisteme de acces control moderne, zona reprezentând o legătură foarte importantă a Portului Constanța cu Autostrada A4, iar în partea de sud de Canalul Dunăre- Marea Neagră.

https://www.replicaonline.ro/se-va-moderniza-platforma-de-acces-la-poarta-9-369374/

 

CN Administrația Porturilor Maritime și Primăria municipiului Constanța se promovează împreună la EXPO REAL Munchen 2018.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA și Primăria Municipiului Constanța participă cu un stand comun la EXPO REAL Munchen, târg internațional pentru proprietăți și investiții, care are loc în perioada 8-10 octombrie 2018.

Unul dintre cele mai mari târguri Business to Business pentru industria din Europa, EXPO REAL reprezintă o rețea de lucru orientată spre afaceri pentru proiecte interprofesionale și transnaționale, investiții și finanțare.

Expozanții și vizitatorii includ dezvoltatori de proiecte și manageri de proiect, investitori și finanțatori, consultanți și agenți, arhitecți, manageri imobiliari din cadrul corporațiilor, regiuni și orașe.
Reprezentanți de renume internațional informează despre ultimele tendințe, inovații și perspective ale piețelor imobiliare, investiții și finanțe.

Portul Constanța, reprezentat de CN APM, și Primăria MunicipiuluiConstanța abordează acest eveniment în parteneriat, cu scopul de a promova potențialul de dezvoltare industrială a orașului-port – parcuri logistice, instalații de prelucrare, spații dedicate de operare etc.

Stand comun al Primăriei Constanța și APC la un târg din Munchen

 

Zeci de tiruri aşteaptă în coloană, marţi, să plece cu vaporul din portul Galaţi, acestea fiind pline în special cu cereale vândute la export de fermierii din judeţ, care nu au silozuri pentru depozitare, astfel că trimit recolta la export.

Producătorii de cereale aleg din Galaţi această variantă deoarece în judeţ nu există silozuri, iar camionagii petrec zile la rând în preajma portului. Încărcarea vapoarelor se face cu greutate din cauza nivelului scăzut al Dunării şi a cantităţilor uriaşe de marfă.

Fermierii gălăţeni sunt nevoiţi să-şi vândă produsele deoarece în judeţul Galaţi nu există destule spaţii de depozitare, silozurile de cereale pe care statul le deţinea înainte de 1989 fiind provatizate, iar noii proprietari au impus taxe importante care îi îndepărtează pe fermieri.

În prezent, în judeţ mai există doar şase silozuri cu capacitatea de depozitare de până la 10.000 de tone.

Aglomeraţia din port este explicată de producătorii agricoli prin lipsa cumpărătorilor de cereale de pe piaţa autohtonă şi prin nivelul scăzut al Dunării. În plus, în portul gălăţean ajung numeroase cereale din alte judeţe şi din Republica Moldova.

„Producţia noastră merge, aproape toată, către export. Şi din cauza asta. Cei care cumpără au fost din ce în ce mai puţini, probabil legat şi de faptul cu pesta porcină, probleme de acest gen…. S-a redus numărul celor care cumpără şi din cauza asta este înghesuiala asta aici. Este şi Dunărea scăzută, un alt factor. Problema este că vin din alte judeţele, din nordul ţării, din Vaslui, Neamţ, şi descarcă aici… Experienţa ultimilor ani arată că preţurile prin depozitare nu au crescut iar depozitarea presupune costuri. Costuri care nu sunt acoperite de creşterile ulterioare de preţ”, a declarat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Agricole, Petre Grigore.

Autorităţile portuare spun că în ultimele săptămâni traficul de mărfuri în porturile Galaţi şi Brăila s-a triplat faţă în comparaţie cu luna trecută.

„Traficul aproape s-a triplat, de la 20.000 tone în august la aproape 56.000 de tone. Suntem în plină campanie de cereale, cereale reprezintă baza în această perioadă în ceea ce priveşte traficul de marfă prin porturile Galaţi şi Brăila”, a spus directorul executiv APDM, Dragoş Magearu.

Din cauza aglomeraţiei din portul Galaţi, şoferii de tir petrec chiar şi cinci zile la coadă şi sunt cu nervii la pământ.

„De vineri stau la coadă aici. E aglomerat. Nu vine vaporul, magaziile sunt pline… Am dormit aici în camion, cu sirocoul pornit, acum din cauza sirocoului am rămas fără baterie şi îmi dau curent la camion. Patronul mi-a zis să vin aici, să stau să aştept”, a răbufnit şoferul Dan Vicol.

La cozile din port stau şi şoferi din Republica Moldova.

„Stau de şase ore şi mai am de aşteptat. Încă nu am dat actele la vamă. Este foarte aglomerat, durează mult, în jur de 24 de ore”, a declarat un transportator de peste Prut.
Fermierii care îşi vând produsele toamna obţin câştiguri mici. Preţurile cresc destul de mult iarna şi primăvara, iar cei care au cereale şi alte produse agricole în depozite obţin profituri mari.

https://www.mediafax.ro/economic/cozi-mari-in-portul-galati-fermierii-trimit-cerealele-la-export-din-cauza-ca-nu-au-silozuri-pentru-depozitare-galerie-foto-video-17550342

 

09.10.2018

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a solicitat de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa acord de mediu pentru proiectul „Dezvoltarea insulei – cheu de acostare pe latura de nord a insulei artificiale, inclusiv amenajarea zonei de lângă mal – insulă, în vederea deservirii viitoarei platforme industriale”.

Teritoriul pe care se va realiza investiţia este situat în Portul Constanţa, în zona insulei artificiale, cea mai mare parte fiind ocupată de acvatoriul portuar. Cheiul va fi construit în extremitatea nordică a insulei artificiale, iar legătura între mal şi insulă va fi amenajată între taluzul neamenajat în prelungirea Danei 85 de pe mal şi zona de nord-vest a insulei din dreptul acestuia.

Insula este situată în partea de sud-est a Portului Constanţa. Întreaga suprafaţa a insulei este teren câştigat asupra mării, prin umpluturi cu material rezultat din dragaje şi cu material adus din depozite.

Suprafaţa totală care urmează să fie amenajată în cadrul acestei investiţii este de cca 241.000 mp, din care cca 111.000 mp pentru lucrări de infrastructură şi cca 130.000 mp pentru lucrări de dragaj.

Zona vizată pentru implementarea proiectului este inclusă în intravilanul municipiului Constanţa, iar Planul de Urbanism Zonal al Portului Constanţa întocmit şi aprobat ulterior indică necesitatea realizării insulei şi a molurilor adiacente, ca urmare şi a concluziilor studiilor efectuate privind prognoza de trafic până în anul 2020, din care a rezultat o tendinţă de creştere a volumului de mărfuri care vor fi tranzitate prin Portul Constanţa.

Ca şi alte teritorii din port, şi acest teren este teritoriu de interes naţional. Se începe, astfel, dezvoltarea unei zone cu un mare potenţial de atragere a unui trafic important, valorificându-se în acelaşi timp şi teritoriul deja creat până în 1989, care până în prezent nu a produs niciun venit.

De altfel, zona asigură realizarea unor dane de mare adâncime, ceea ce conduce implicit la creşterea traficului şi operarea navelor de mare capacitate, sporind veniturile din aceste activităţi.

Teritoriul denumit „Insulă” este mărginit de ape, la est fiind şenalul de acces în Portul Constanţa nord, iar la vest se află bazinul fluvio-maritim şi canalul de legătura. La nord se află bazinul danelor de minereu, iar în partea de sud este mărginit de digul de compartimentare existent prevăzut pentru execuţia la adăpost a lucrărilor hidrotehnice situate la nord de acestea. Ce lucrări vor fi executateAvând în vedere specificitatea amplasamentului, un criteriu foarte important avut în vedere la alegerea soluţiei constructive a fost acela ca acest coronament să fie executat în consolă spre apă pe maximum un metru pentru asigurarea liniarităţii frontului de acostare şi mărirea distanţei dintre cala navei şi corpul cheiului. Prin urmare, pentru realizarea cheiului cu adâncimea de – 19 metri s-a adoptat soluţia constructivă: chei din virole de beton armat de 100 tone/buc.

Construcţia cheiului are următoarele componente: patul de fundare; corpul cheiului; coronament; prism descărcător. Patul de fundare are rolul de a prelua direct sarcinile de pe talpa cheului şi de a le transmite la terenul de fundare pe care se sprijină. Astfel, patul se va construi din anrocamente şi va avea o grosime de 30 m. În fata cheiului, patul va crea lăţimea de 6 m, iar pe uscat, de minimum 3 m, pentru a asigura preluarea solicitărilor transmise de chei. Spre bazin, patul va fi protejat la suprafaţă de circa 50 cm grosime cu blocuri de piatră pentru preluarea solicitărilor de antrenare generate de curenţii produşi de navă sau de cei naturali.

Corpul cheului este alcătuit din pile de virole, care sunt elemente cilindrice de 12,5 m diametrul exterior, cu grosimea peretelui de 0,50 m şi înălţimea de maximum 2 m, având un volum de 40 mc şi greutatea de 100 de tone. Virolele, în număr de 11, sunt aşezate suprapus, iar lestarea se asigură prin umplerea lor cu piatră spartă. La partea inferioară se va executa un „dop” de beton. Pilele de virole se montează cu interspaţii, ceea ce necesită amenajarea acestui rost pentru ca anrocamentele din spate să fie reţinute şi să nu pătrundă în bazinul portuar.

La partea superioară, în zona coronamentului, cele două virole superioare se solidarizează prin turnarea unei fâşii de beton. Tehnologia de lucru este cea utilizată în mod curent, folosindu-se numai macarale plutitoare de 100 de tone. Realizarea unei suprafeţe mari de rezemare a virolelor prezintă avantajul stabilităţii generale a cheului, iar „dopul” de beton turnat la baza conduce la o mai bună rezemare şi conlucrare cu patul de fundare.
Coronamentul are rolul de a solidariza elementele din corpul cheiului, de a îngloba piesele metalice necesare accesoriilor de chei şi de a permite realizarea filei de rulare pe uscat a macaralei portuare. Totodată, acesta poate îngloba diverse trasee pentru utilităţi. Coronamentul se execută din beton armat turnat pe loc după consumarea tasărilor corpului cheiului. Aşa cum s-a mai menţionat, pentru asigurarea liniarităţii frontului de acostare şi mărirea distanţei dintre cala navei şi corpul cheiului, coronamentul va fi executat în consola spre apă. Pentru a reduce împingerea umpluturii în pat din platforma portuară care se transmite cheiului, imediat în spatele acestuia se execută un prism de anrocamente. Eficienţa maximă a acestui prism este atunci când înglobează complet planul de lunecare care se poate forma. Prismul se realizează din piatră brută.

Spre umplutură se amenajează un filtru invers, alcătuit din piatră nesortată, spartă sau elemente geotextile. Pentru realizarea teritoriului din spatele cheiului se execută lucrări de umplutură la nivel final variabil, între + 5 m în zona insulei şi până la +2,5 m în zona cheiului. Umpluturile se realizează prin depunerea în apă a materialelor argiloase provenite din dragaje. Până la cota de 1,0 m, umpluturile se vor realiza prin descărcarea din mijloacele de transport (barje), iar peste această cotă, materialul depus se va compacta.

Pentru a evita antrenarea umpluturilor în acvatoriul portuar, se efectuează lucrări de reţinere şi protecţie pe laturile pe care acestea nu sunt protejate, în special pe latura de est, unde agitaţia în bazin este intensă. Aceste lucrări constau în realizarea unui dig în lungul teritoriului, la adăpostul căruia se execută umpluturile. Pentru protecţia umpluturilor se prevede un prism din anrocamente amplasat la bază, deasupra căruia pe taluzul umpluturii se execută un strat din blocuri de piatră naturală. Prismul de anrocamente se execută cu mijloace plutitoare, cota superioară fiind de 0,5 m, lăţimea la coronament este de 5,0 m, asigurând astfel rezistenţa necesară la alunecare. Pe parcursul execuţiei lucrărilor, transbordul utilajelor, al materialelor şi all echipamentelor de pe malul portului principal pe insula artificială se va realiza temporar prin două rampe de acces, pentru utilaje plutitoare, una situată pe partea portului principal, iar cealaltă amplasată în zona de nord-vest a insulei artificiale. Aceste rampe vor fi utilizate în lucrările de construcţii pentru noul chei al insulei artificiale şi fac parte din organizarea de şantier. Rampele de acces vor fi preluate în stare de funcţionare de către beneficiar, astfel încât să asigure accesul până la definitivarea podului dintre portul principal şi cel insular.

Precizăm că, în zona de realizare a obiectivului de investiţie, sunt două amplasamente recomandate de Primărie şi care au avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa să poată fi utilizate ca depozite de materiale rezultate în urma dragajelor, dacă va fi necesar.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cum-vrea-sa-si-sporeasca-veniturile-cn-apm-constanta-insula-si-chei-de-acostare-pentru-nave-mari-detalii-din-proiect-document-673038.html

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a anunţat completarea ordinii de zi a şedinţei ordinare a acţionarilor, convocată în data de 29 octombrie, la Ministerul Transporturilor. În cazul neîndeplinirii cvorumului necesar pentru prima convocare AGA, se reprogramează şedinţa în data de 30.10.2018, ora 11.00, la sediul Ministerului Transporturilor.

Astfel, pe ordinea de zi a fost inclus şi punctul privind prezentarea planului de administrare a companiei şi aprobarea indicatroilor financiari şi nefinanciari. Dreptul de vot se poate exercita direct, prin reprezentat, prin corespondenţă sau prin mijloace electronice, conform statutului companiei. Acţionarii îşi pot exercita opţiunea prin transmiterea votului prin corespondenţă până la data de 26.10.2018, ora 11.00.

Reamintim că pe ordinea de zi a şedinţei se mai regăsesc următoarele puncte: informare privind raportul administratorilor CN APM SA pe semestrul I al anului 2018; revocarea membrilor Consiliului de Administraţie; numirea de membri în CA-ul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA. La acestea se adaugă prelungirea contractelor de mandat pentru membrii CA-ului, dar şi stabilirea indemnizaţiilor fixe lunare brute pentru membrii nou numiţi.

Pe ordinea de zise mai află şi aprobarea formei contractelor de mandat ce vor fi încheiate cu noii membri ai Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA, a actului adiţional de prelungire a contractului de mandat ce urmează a fi semnat cu administratorul căruia i se prelungeşte mandatul, precum şi mandatarea reprezentanţilor acţionarilor companiei să semneze contractele de mandat cu noii administratori numiţi. Nu în ultimul rând, o persoană din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA va fi împuternicită să îndeplinească formalităţile de înregistrare a menţiunilor corespunzătoare la Oficiul Registrului Comerţului.

În prezent, din Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA fac parte: Nicolae Dan Tivilichi, Daniel Adrian Naftali, Elena Petraşcu – preşedinte, Gabriela Murgeanu, Mirela Florenţa Matichescu, Ghiorghe Batrâncă, Mircea Burlacu. CA-ul companiei este ales de Adunarea Generală a Acţionarilor, compusă din: Mirela Delia Ştefănescu Cebanu – reprezentantă a Ministerului Transporturilor, Georgeta Magdalena Bratu – reprezentantă a Ministerului Transporturilor şi a SC Fondul Proprietatea.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ordinea-de-zi-a-sedintei-ordinare-a-actionarilor-cn-apm-constanta-de-la-sfarsitul-lunii-completata-ce-subiect-important-va-fi-adus-in-atentie-673029.html

 

Marea Neagră şi toate bogăţiile din adâncurile ei sunt gata de a declanşa un nou „tsunami“ la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni, scrie cel mai recent număr al revistei Business Magazin.

La finalul anului 2008, un act adiţional secret completa contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia din Marea Neagră, înţelegere parafată între statul român şi canadienii de la Sterling Resources în 1992.

În timp ce mulţi români nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor“ deja se făcea în secret, chiar prin acest act adiţional. Din partea statului român şi a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) semna chiar preşedintele instituţiei, Bogdan Găbudeanu. Din partea Sterling Resources însă semna avocatul Emilian Ijdelea, (foto) fost preşedinte al Agenţiei Române de Dezvoltare între 1992-1993, unul dintre oamenii care au contribuit chiar la scrierea Legii Petrolului, potrivit informaţiilor disponibile. La scurt timp după realizarea acestui act, România câştigă procesul de la Haga, una dintre cele mai mari victorii ale diplomaţiei locale pe plan extern, Sterling Resources fiind unul dintre beneficiarii acestui verdict istoric.

În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global. În acelaşi an, în funcţia de director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling, este numit Emilian Ijdelea, acelaşi avocat care în 2008 acţiona de partea Sterling.
Azi, Black Sea Oil & Gas este unul dintre cele mai avansate proiecte de dezvoltare din Marea Neagră, producţia, din zona de mică adâncime, fiind estimată pentru anul viitor. Totul depinde însă de clarificarea Legii offshore.

https://www.zf.ro/companii/energie/istoria-incredibila-perimetrului-plin-gaze-marea-neagra-americanii-asteapta-l-exploateze-istorie-inceput-1992-continua-acum-parlament-legea-offshore-avocatul-umbra-facut-legea-petroliera-ajuns-acum-17549096

 

Constanta, Romania (PortSEurope) October 8, 2018 – At the 12th edition of the Constanta Port Day in Budapest, more than 100 guests from Hungary, representatives of Danube ports, container terminals, transport and logistics companies, grain traders, along with operators in Constanta ort, have explored new opportunities for business development, solutions to the problems they face, new partners and efficient ways of collaboration.

Attending the event, Ionel Minea, Romanian Secretary of State at the Ministry of Transport, stressed the importance of Constanta port for the economy of the countries in the area, especially for Hungary, being the main transit port for Hungarian goods. At the same time, Ionel Minea pointed out that Constanta port proved its competitive advantages also related to the Danube river and its efficiency on the routes that reach Asia and the Far East.

The permanent efforts of CN APM SA Constanta (Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța) to improve the infrastructure and the conditions offered to its clients were highlighted; during the next 10 years the investments in Port of Constanta will reach €800 million.

Alexandru Craciun, commercial manager of CN APM SA Constanta, presented the major investments in progress, as well as the commercial projects of the company. New solutions have been proposed for the transport of cereals on the Danube – prerequisites for the opening of regular container lines between Constanta and the Hungarian ports, more efficient routes to China from Constanta port through the Georgian ports of Batumi, Poti, Anaklia to Baku, shortening by half transit time. At the same time, the advanced stage of talks on the opening of new Ro-Ro connections with Turkey was announced.

During the event, Chimpex, Comvex, CSCT, Socep, TTS and Silk Route Shipping had business meetings with Hungarian partners.

https://www.portseurope.com/hungarian-and-romanian-port-operators-discuss-issues-at-constanta-port-day/

 

Datorita specifitatii amplasamentului, un criteriu foarte important avut in vedere la alegerea solutiei constructive a fost aceea ca, coronamentul sa fie executat in consola spre apa pe maxim 1,0 m, pentru asigurarea liniaritatii frontului de acostare si marirea distantei dintre cala navei si corpul cheului.

Astfel au fost excluse unele variante posible in care coronamentele ies in consola foarte mult, ceea ce creaza probleme de executie si vulnerabilizeaza stabilitatea.

Prin urmare pentru realizarea cheului cu adancimea de – 19 m s-a adoptat solutia constructiva – cheu din virole de beton armat de 100 tone/buc.

Teritoriul pe care se va realiza investitia este situat in Portul Constanta in zona insulei artificiale, cea mai mare parte fiind acvatoriu portuar.

Cheul va fi construit in extremitatea nordica a insulei artificiale iar legatura intre mal si insula va fi amenajata intre taluzul neamenajat in prelungirea danei 85 de pe mal si zona de Nord-Vest a insulei din dreptul acestuia.

Insula este situata în partea de sud – est a Portului Constanţa. Intreaga suprafata a insulei este teren castigat asupra marii, prin umpluturi cu material rezultat din dragaje si cu material adus din depozite.

Suprafata totala care urmeaza sa fie amenajata in cadrul acestei investitii este de cca 241.000 mp, din care cca 111.000 mp pentru lucrari de infrastructura si cca 130.000 mp pentru lucrari de dragaj.

https://www.uct-media.com/2018/10/incepe-amenajarea-cheului-de-acostare.html

 

Autoritatea Navală Română organizează, cu sprijinul Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA), seminarul privind legislația maritimă comunitară.
Evenimentul are loc în Constanța, la sediul central al ANR, în perioada 9 – 11 octombrie 2018.

Seminarul se adresează personalului Autorității Navale Române, Universității Maritime din Constanța, Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, ai Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturile Navale CERONAV și Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.

Pe parcursul a două zile, experții EMSA și cei români vor împărtăși din experiența lor în problemele privind activitățile de port state control, siguranță și securitate maritimă, monitorizarea traficului de nave, legislația maritimă de mediu, echipamentul maritim și răspunsul la poluare. Se oferă astfel participanților o imagine de ansamblu asupra instituțiilor europene și asupra procesului legislativ european, dar și asupra directivelor Uniunii Europene relevante, în scopul perfecționării personalului din serviciile de specialitate ale administrațiilor maritime și ale altor instituții de profil.

Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) asigură expertiză tehnică, asistență operațională și sprijin pentru activitățile de pregătire, pentru îmbunătățirea siguranței maritime, pregătirea și capacitatea de reacție în caz de poluare, securitate maritimă, prevenirea poluării marine, precum și condițiile de muncă și viață ale navigatorilor. Activitățile de pregătire ale EMSA sunt reprezentate de seminarii, grupuri de lucru și zile informative și acoperă toate domeniile pentru care agenția are mandat.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-seminar-privind-legislatia-maritima-comunitara-359739?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Autoritatea Navală Română (ANR) se chinuie să obțină în instanță anularea și suspendarea actului administrativ emis de Curtea de Conturi în mai 2017, ca urmare a neregulilor depistate în urma controlului din 2017. Compania de stat din subordinea Ministerului Transporturilor, prin foștii directori, a tocat ilegal peste două milioane de lei, cea mai mare parte prin acordarea de bani angajaţilor.

Prin măsurile cuprinse în cadrul Deciziei nr. 21/2017, document pe care ANR îl contestă, se urmărește recuperarea unor prejudicii. Mai mult, din documentele, informațiile și situațiile prezentate auditorului public extern din cadrul Camerei de Conturi a rezultat faptul că deficiențele consemnate în procesul verbal de constatare s-au produs ca urmare a nerespectării mai multor acte normative, ale căror prevederi au fost menționate în mod expres în actul de control sau în decizia atacată.

În perioada 1 martie 2017 – 11 aprilie 2017 , Curtea de Conturi a efectuat misiunea de audit financiar asupra contului anual de execuție a bugetului de stat pentru anul 2016 și verificarea unor aspecte cuprinse în petiții pe perioada 2014-2016 , la Autoritatea Navală Română (ANR). Urmare a deficiențelor consemnate în raportul de audit menționat, s-a reținuț în sarcina Autorității Navale Române (ANR), măsuri care vizează: înlăturarea neregulilor în activitatea financiar-contabilă și/sau fiscală controlată, stabilirea întinderii prejudiciilor și recuperarea acestora, în condițiile legii.

Evident, raportul a fost conterstat în instanță. În cauza de față, instanța de judecată a fost învestită cu soluționarea cererii de suspendare parțială a Deciziei nr. 21/2017, emisă de Curtea de Conturi, act administrativ care, în esență, vizează stabilirea întinderii prejudiciilor și recuperarea acestora, evidențiate ca urmare a efectuării misiunii de audit financiar asupra contului anual de execuție a bugetului de stat pentru anul 2016 la ANR.

Prin măsurile cuprinse în cadrul Deciziei nr. 21/2017 se urmărește recuperarea unor prejudicii, fiind evident că aceste măsuri reprezintă, în fapt și în drept, o concretizare a atribuției Curții de Conturi de a dispune entităților controlate să ia măsuri pentru înlăturarea neregulilor și/sau pentru recuperarea prejudiciului, atunci când se constată abateri de la legalitate și regularitate.
Plăți către angajați pentru cheltuielile de cazare și transport, deși acestea n-au existat

Una dintre abateri, potrivit rolli, constă în faptul că au fost efectuată, către angajați, plata unor cheltuieli de cazare și transport în urma neparticipării la cursurile de pregătire profesională conform graficului stabilit.

În instanță, ANR susține că această măsură aferentă proiectului ”Monitorizarea și eficientizarea proceselor de lucru și a fluxului de documente la nivel central și la nivelul unităților teritoriale, păstrarea informației în condiții sigure și cu costuri optime”, derulat în baza contractului de finanțare din FSE nr. 297/08.02.2012 a rezultat din cauza faptului că parte din persoanele participate la instruire și nominalizate pe graficul camerelor rezervate la hotel nu au putut să vină din prima zi sau nu au putut rămâne pe durata tuturor celor 5 zile din diverse motive strict obiective.

https://www.replicaonline.ro/autoritatea-navala-romana-insista-sa-obtina-anularea-raportului-de-audit-al-curtii-de-conturi-369334/

 

Dragarea Dunării în zona portului Corabia va începe, în maximum două săptămâni, potrivit vicepremierului României, Paul Stănescu.

Stănescu a declarat, sâmbătă, la Slatina, că va fi respectată o hotărâre a Guvernului în acest sens.

„Există o hotărâre de Guvern și va începe dragarea în Portul Corabia, până la Calafat. Cred că în maximum două săptămâni va începe. Este vorba despre dragarea cursului Dunării, pentru că altfel nu putem avea port la Corabia”, a explicat vicepremierul Paul Stănescu.

 

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a achiziţionat un complex de dragaj format din dragă absorbant refulantă nepropulsată, două şalande hidroclap nepropulsate, remorcher de manevră, ponton pentru acostarea şi încărcarea şalandelor şi 500 metri liniari de tubulatură. Valoarea complexului de dragaj este de 43.500.000 de lei, finanţarea fiind asigurată în procent de 85% din fonduri europene nerambursabile, în cadrul programului CEF (Mecanismul pentru Interconectarea Europei) şi 15% din bugetul de stat.

Sectorul Corabia este situat în apropierea portului Corabia, kilometrul 630, şi se întinde pe o lungime de 7 kilometri, între kilometrul 626 şi kilometrul 633. Din punct de vedere al navigației, este un sector foarte dificil, unde frecvent sunt înregistrate perioade cu valori scăzute ale parametrilor şenalului. Din cauza situației hidrologice nefavorabile din ultimii ani și evoluția zonei morfologice, s-a înregistrat un număr de aproximativ 60-80 de zile/an cu adâncimi ale şenalului sub 2,5 metri și lățimi sub 150 metri și modificări ale traiectoriei șenalului navigabil.

În prezent, navigația se desfășoară pe brațul principal, între insula Băloiu și malul drept. Din cauza caracteristicilor acestui sector, șenalul a evoluat de pe malul stâng la configurația actuală, datorită apariției unui depozit de aluviuni în zona portuară din amonte, ce s-a extins atât în amonte cât și în aval.

Apariția acestor insule și evoluția depunerilor de aluviuni din apropierea acestora a condus în timp la închiderea accesului navelor în port și la imposibilitatea desfășurării operațiunilor la danele portuare. Din această cauză, circa 120 de zile pe an, accesul în port este restricționat, având efecte negative asupra traficului din portul Corabia și operatorilor economici.
Având în vedere condițiile din zonă, acesta este un sector foarte dinamic, cu schimbări frecvente ale patului albiei și extindere a depozitelor de sedimente, determinând acţiuni pentru monitorizarea permanentă a parametrilor șenalului navigabil, în special în timpul perioadei cu niveluri scăzute. Impactul este drastic pentru navigație şi accesul navelor în port, necesitând lucrări de balizare pentru a reduce lățimea şenalului și schimbarea traiectoriei acestuia.

Cu toate acestea, încă sunt înregistrate perioade cu valori ale parametrilor şenalului cu valori scăzute.

Astfel, în urma rezultatelor acţiunilor de monitorizare, în sectorul Corabia, s-a ales ca sector pilot, în vederea asigurării accesului în port prin realizarea de lucrări de dragaj. În urma rezultatelor de monitorizare, a fost determinată zona unde se vor realiza lucrările (km 632,0 – km 632,5), iar pe baza măsurătorilor s-a calculat cantitatea estimată de material ce trebuie excavat (175.000 metri cubi).

Dragarea Dunării în zona portului Corabia începe în două săptămâni

 

08.10.2018

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) intenţionează să reabiliteze pasajul rutier de la poarta 4. În acest sens, va fi organizată o procedură de achiziţii publice pentru atribuirea contractului „Reparaţii capitale Pasaj rutier la Poarta 4 din Portul Constanţa“, în valoare estimată de 1.404.000 de lei.

Ofertele sau cererile de participare pot fi depuse până pe data de 22.10.2018, ora 15.00, urmând să fie deschise în aceeaşi zi. Societăţile ofertante vor depune o garanţie de participare în cuantum de 14.040 de lei. De asemenea, cuantumul garanţiei de bună execuţie este de 10 % din valoarea fără TVA a contractului. Mai mult, societăţile ofertante vor demonstra execuţia, în ultimii cinci ani, de lucrări de construcţii, reparaţii, reabilitări, modernizări de poduri, podeţe, viaducte, drumuri şi/sau pasaje. Valoare cumulată trebuie să fie de cel puţin 1.000.000 de lei, la nivelul unuia sau mai multor contracte. Ultimii cinci ani vor fi calculaţi până la data-limită de depunere a ofertei, cu menţiunea că modul de calcul al perioadei nu va fi afectat de eventualele decalari ale termenului limită.

Pasajul superior este amplasat pe curba de racordare progresivă a drumului de la Poarta 3 la Poarta 5 şi prezintă o oblicitate de 70 grade, cu 3 deschideri (14 + 16 + 14) şi o lungime totală de 66,5 metri, incluzând zidul de sprijin de 21 metri dinspre culeea Poarta 5. Suprastructura este alcătuită din grinzi prefabricate precomprimate (fâşii cu goluri) de 0,72 metri înălţime. În secţiunea transversală sunt 9 fâşii cu goluri aşezate joantiv, cu antretoaze din beton armat la capetele tablierului. Lăţimea totală a pasajului în secţiunea transversală este de 10,85, calea pe pasaj fiind alcătuita din partea carosabilă cu îmbrăcăminte asfaltică de 7,8 metri, lăţime şi trotuare laterale de câte 1,32 metri lăţime, delimitate de partea carosabilă cu borduri prefabricate din beton şi protejate spre exterior de câte un parapet pietonal metalic montat pe lista trotuarului.

Prin proiectul de execuţie este prezentat modul de execuţie a lucrărilor de reparaţii capitale la pasajul superior la Poarta 4, care constau în: suprabetonare placa de beton armat peste fâşiile cu goluri; refacerea căii pe pasaj; refacerea trotuarelor; montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilataţie; reparaţii betoane la suprastructura şi protecţia acestora; reparaţii, completări şi consolidări la racorduri cu terasamentele; lucrări pentru scurgerea apelor şi de refacere a scărilor; lucrări de refacere a căilor pe rampele de acces la pasaj.
Responsabili de atribuirea licitaţiei
Persoanele cu funcţie de decizie responsabile de atribuirea contractului sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi, director general adjunct – Marian Tanase, director Direcţia Exploatare – Patrichi Teodor, director Direcţia Tehnică – Tomescu Ion, director economic – Daniela Șerban, director coordonator – Ciprian Hanganu, director Direcţia Comercială – Mădălin Alexandru Crăciun, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, şef Serviciu Juridic şi Contencios – Iulian Pepi Tănase, şef Birou – Kiss Laszlo Eduard, şef Sucursală Energetică Port Constanţa Daniel Niculescu, şef Sucursala de Servicii Port Constanţa – Emil Sorin Banias, şef Sucursală Nave Tehnice Port Constanţa – Antoniela Moldoveanu, inginer – Laura Valentina Bola, inginer, Control Financiar Preventiv – Adina Gamalan, Departament achiziţii publice – Toma Cristian Mihai,m membrii Consiliului de Administraţie Murgeanu Gabriela, Petraşcu Elena, Mirela Florenţa Matichescu, Mircea Burlacu, Bâtrîncă Ghiorghe, Daniel Adrian Naftali.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/atentie-soferi-un-pasaj-rutier-din-portul-constanta-intra-in-reabilitare-cat-va-achita-cn-apmc-document-672930.html

 

Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” – SA a atribuit recent un contract de „modernizare treceri la nivel CF în Portul Constanţa – expertize tehnice şi DALI – 4 loturi”.
Descrierea contractului
Serviciul care se va achiziţiona constă în elaborarea expertizei tehnice, a documentaţiei de avizare a lucrarilor de intervenţii, obtinerea certificatului de urbanism şi obtinerea avizelor şi acordurilor de principiu, pentru fiecare dintre cele 4 treceri de nivel din Portul Constanţa, în conformitate cu cerinţele din HG 907/2016.

Număr zile până la care operatorii economici pot solicita clarificări înainte de data limită de depunere a ofertelor: 7 zile.

Entitatea contractantă va răspunde la solicitarile de clarificări în a 5-a zi inainte de data limita de depunere a ofertelor.

Valoarea totala a achiziţiei este de 56.980 lei, fără TVA.

Persoane cu funcţii de decizie
Maer Dorin Ioan – Director, Anton Radu – Sef Revizorat SC, Mega Joita – Director Adjunct, Sbingheci Vasilica – Sef Serviciu Financiar, Tiron Gabriela – Sef Serviciu PDFC-Economic, Ciobanu Alina – Sef Serviciu BAI-Economic, Negrila Ecaterina – Sef Divizie Investitii, Stanca Dan – Sef Serviciu PVTP Div.Investitii, Ispas Marian- inginer Divizia Investiţii, Draghici Anisoara – Sef Serviciu Bugete Divizia Investitii, Cireseanu Cristina – Economist Divizia Investitii, Moisei Claudiu – Sef Divizie Linii, Petrescu Daniel- Sef serviciu Linii, Raceanu Camelia – Sef Oficiu Juridic, Butoi Marcel – şef Birou Oficiul Juridic, Nacu Camelia- Jurist Oficiul Juridic, Popescu Adriana Laurentia – Jurist Oficiul Juridic, Tuzluchi Iulia – Jurist Oficiul Juridic, Poţirca Daniela – Jurist Oficiul Juridic, Stanciu Florina Olimpia – Jurist Oficiul Juridic, Magnea Maria – Sef Serviciu Achizitii Publice, Dascalescu Roxana-Georgiana – Inginer Serviciul Achizitii Publice, Bascoveanu Mariana – Inginer Serviciul Achizitii Publice, Toader Daniel-Marius expert achiziţii Serviciul Achizitii Publice.

Despre PROIECT LG & CF SRL, în datele Registrului Comerţului
Societatea PROIECT LG & CF SRL a fost înfiinţată în anul 1998, în municipiul Constanţa.

Capitalul social subscris al firmei este de 200 lei, integral vărsat, compus din 20 de părţi sociale, fiecare a câte 10 lei. Asociatul unic al societăţii este Georgeta Comăniţă. Aceasta este şi administratorul societăţii.

Domeniul de activitate principal este „activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea”.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cine-se-va-ocupa-de-modernizarea-trecerilor-la-nivel-de-cale-ferata-din-portul-constanta-document-672863.html.html

 

Am trăit s-o văd și pe-asta: Administrația Canalelor Navigabile a devenit loc de pelerinaj pentru turiștii străini! Ieri, 5 octombrie 2018, un grup de 28 de ingineri germani pensionari, veniți să petreacă câteva zile în România, a ținut morțiș să viziteze ecluza de la Agigea a Canalului Dunăre – Marea Neagră. Interesul acestora a fost motivat și de faptul că doi-trei dintre ingineri au lucrat la una dintre firmele ce au construit echipamente pentru modernizarea instalațiilor canalelor navigabile și erau tare curioși să le vadă la lucru.

Conducerea companiei le-a acordat o deosebită atenție vizitatorilor, informându-i, pe parcursul mai multor ore, despre istoria și evoluția canalelor navigabile, despre proiectele de viitor și investițiile în derulare.

„Canal Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Midia Năvodari reprezintă cea mai mare construcție hidrotehnică a Europei și a treia ca mărime din lume” – le-a spus Daniel Georgescu, directorul general al CNACN, oaspeților germani.

Vizitatorii au fost informați că, de la intrarea canalelor navigabile în exploatare și până în prezent, au fost efectuate 245.330 de ecluzări, iar cantitățile de mărfuri tranzitate au crescut cu 25% după aderarea României la Uniunea Europeană. În anii de exploatare, traficul total a fost de: 771 milioane de tone capacitate și 343 milioane tone marfă – pe Canalul Dunăre – Marea Neagră; 56,9 milioane de tone capacitate și 16,9 milioane tone marfă – pe Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari.

Șefa de serviciu Adina Hilca a făcut o amplă prezentare a proiectelor de investiții. În prezent se află în derulare proiectul de modernizare a ecluzelor, instalațiilor și echipamentelor, faza II, pe un fir de navigație la ecluzele Agigea, Cernavodă, Ovidiu, Poarta Albă – Midia Năvodari, la galeriile de ape mari de la ecluzele Năvodari și Ovidiu, precum și la stațiile de pompare de la Cernavodă, Saligny, Mircea Vodă și Faclia.

Investițiile vor contribui la creșterea capacității de transport a canalelor navigabile și reducerea timpilor de ecluzare, la scurtarea timpului de transfer către alte modalități de transport (rutier și feroviar), la creșterea fiabilității instalațiilor și echipamentelor, la reducerea costurilor de întreținere a acestora, la scăderea poluării la tranzitarea canalelor și a riscului de inundații în zonele limitrofe. Valoarea proiectului este de 122.319.789 euro, din care contribuția UE este de 59.312.908 euro. Proiectul este realizat în proporție de 73%.

Trebuie amintit faptul că, în cadrul Programului Operațional Sectorial – Transport 2007 – 2013, CNACN a finalizat un număr de șapte proiecte de investiții, cu o finanțare europeană nerambursabilă totală de 543.586.480 lei (aproximativ 120.796.996 euro).

Răspunzând întrebărilor ziariștilor, directorul general Daniel Georgescu a vorbit despre proiectul de dezvoltare a turismului pe canalele navigabile, prin organizarea unei linii de navigație între Agigea și portul Murfatlar. „Startul a fost dat de acest grup de turiști germani, care au venit în țara noastră printr-o agenție și au ținut să vadă Canalul Dunăre – Marea Neagră. Suntem în discuții foarte avansate cu Consiliul Județean Constanța pentru a promova canalul din punct de vedere turistic și vom face un parteneriat cu Consiliul Județean pentru reabilitarea monumentului de la Straja. La această oră, suntem aproape de finalizarea gării maritime de la Murfatlar, drumul de acces fiind reabilitat deja. Vrem ca, în sezonul estival 2019, să fie organizate cel puțin două croaziere pe săptămână, de la Agigea până la Murfatlar. De acolo, turiștii vor fi preluați cu autocarul și duși să viziteze monumentul Tropaeum Traiani, Biserica de Cretă și Mânăstirea Sfântul Andrei. Trebuie precizat că, pentru navele de pasageri, tariful de tranzitare a canalului de la Agigea până la Cernavodă este de numai 100 de euro”, a declarat șeful CNACN.

Vorbind despre proiectele viitoare, Georgescu a afirmat că sunt discuții foarte avansate pentru a se introduce în procesul de modernizare și ecluza de la Năvodari, având în vedere creșterea exponențială a traficului pe Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari.

Administrația Canalelor Navigabile își leagă speranțele și de exploatarea rezervelor de gaze din Marea Neagră, a afirmat directorul general: „Astăzi, circa 35% din traficul de pe Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari este reprezentat de produsele rafinăriei: motorină și benzină. Când se va trece la exploatarea gazelor, cu siguranță că vom avea un număr mare de nave LPG pe canalele navigabile”.

Referindu-se la Canalul Dunăre – București, Georgescu a precizat că acesta se află în concesiunea Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. „Există discuții pro și contra acestui canal. Eu am impresia că mulți dintre politicienii noștri nu au fost informați corect cu privire la beneficiile pe care le poate aduce această cale de navigație. Canalul Dunăre – București este amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița. Dacă se finalizează digurile de apărare împotriva inundațiilor, agricultura din zona respectivă va crește. Pe de altă parte, traficul de mărfuri către capitală se va descongestiona. Pe scurt, sunt numeroase beneficii. Anul trecut am fost chemat la Guvern și am fost informat că există parteneri externi interesați să finalizeze această lucrare. Dar cred că are dreptate domnul ministru al Transporturilor, Lucian Șova. Ar trebui să fim siguri că cineva este interesat de acest proiect, pentru că la acest moment este mai important să se finalizeze proiectele de extindere și modernizare a rețelei rutiere. Dacă lucrurile vor merge bine și vom avea un partener sigur pentru investiție, se va putea lua o decizie”, a precizat șeful CNACN.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-canalul-dunare-marea-neagra-va-fi-inclus-in-circuitul-turistic-359565

 

România a exportat, în primele şase luni din 2018, lemn şi plută în sumă de 283,1 milioane de euro, o valoare cu 7,3% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut.

Conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), importurile de lemn şi plută s-au cifrat la 156,4 milioane euro, fiind cu 43,5% mai mari comparativ cu cele din primul semestru din 2017, înregistrându-se astfel un excedent de 126,7 milioane euro pe acest segment.

În primul semestru din 2018, exporturile FOB au depăşit 33,977 miliarde euro, în creştere cu 10% comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar importurile CIF au însumat circa 40,282 miliarde euro (plus 9,7%).

https://romanialibera.ro/economie/exporturile-de-lemn-si-pluta-au-scazut-755375

 

  • Economie

08.10.2018

 

Conducerea Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, reprezentată de Mihai Daraban – Preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi Preşedinte al CCINA Constanta şi de Ion Dănuţ Jugănaru – Director General al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, a primit vineri, 5 octombrie 2018, la sediul CCINA vizita oficială a E.S. Sulhi Turan, Consul General al Republicii Turcia la Constanţa. Consulul General a fost însoţit in vizita sa, de Kadir Yazihan, Ataşatul Comercial al Consulatului General al Turciei, la Constanţa.
Preşedintele Mihai Daraban i-a urat bun-venit Consului General şi l-a asigurat de deschidere totală în ceea ce priveşte colaborarea CCINA cu comunitatea de afaceri turcă din Constanţa. Chiar săptămâna viitoare, Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanta va primi vizita unei delegaţii de oameni de afaceri turci, din Iskenderun. Evenimentul va avea loc în data de 11 octombrie 2018, începând cu ora 10:00, la sediul CCINA şi va fi organizat de Camera de Comerţ Constanţa, prin Centrul Enterprise Europe Network şi de Camera de Comerţ şi Industrie din Iskenderun, Turcia.

”E.S. Consul General Sulhi Turan a mulţumit Preşedintelui pentru primire şi a transmis că, atât Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, cât şi Biroul Ataşatului Comercial, sunt la dispozitia comunitaţii de afaceri din Constanţa şi că România este un partener de afaceri foarte important pentru Republica Turcia.

Preşedintele Daraban a readus în discuţie importanţa reluarii liniilor RO – RO şi RO – LA, între Constanţa şi Istanbul. “Există o conexiune directă, de transport, între Constanţa şi Turcia, prin Turkish Airlines dar, e nevoie si de o conexiune directă pe mare, între Constanţa şi Istanbul, atât pentru mărfuri, cât şi pentru persoanele fizice”, a afirmat Mihai Daraban.
În încheierea vizitei, Mihai Daraban l-a asigurat pe Consulul General Turan de întregul sprijin al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa pentru buna derulare a relaţiilor de afaceri între companiile din Turcia şi cele constănţene”, au susținut reprezentanții.

https://www.replicaonline.ro/noul-consul-general-al-republicii-turcia-la-constanta-in-vizita-la-ccina-369100/

 

2018 are potenţialul să fie al doilea an cu cele mai mari sancţiuni aplicate de Consiliul Concurenţei în istoria sa, a anunţat, sâmbătă, preşedintele autorităţii, Bogdan Chitriţoiu. Prezent la seminarul organizat la Sinaia de instituţia pe care o conduce şi de Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), acesta a amintit că, la începutul anului 2012, Consiliul Concurenţei a sancţionat companiile petroliere cu amenzi totale de peste 200 milioane euro.

Consiliul Concurenţei are în derulare 47 de investigaţii, dintre care 11 au fost declanşate în acest an. Totodată, au fost finalizate trei investigaţii (celule stem, Portul Constanţa, cinematografe), urmând să fie terminate alte circa 20.

Printre investigaţiile declanşate în acest an, se numără cea privitoare la Hidroelectrica, pentru un posibil abuz de poziţie dominantă pe piaţa producerii şi comercializării de energie electrică din România (prin comportamentul său de ofertare, a limitat cantitatea de energie comercializată pe unele segmente de piaţă – în principal pe Piaţa pentru Ziua Următoare -, în scopul realizării unor oferte cu preţuri mai ridicate pe Piaţa de Echilibrare – PE).

Alte investigaţii demarate fac referire la imunoglobuline, la piaţa ouălor, la apa minerală, la sectorul laptelui şi merelor, precum şi la piaţa cărămizilor.

Conform datelor furnizate de Consiliul Concurenţei, în acest an urmează să fie finalizată investigaţia de încălcare din zona asigurărilor, unde este suspectată o posibilă încălcare a regulilor naţionale şi comunitare de concurenţă de către Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din România (UNSAR), Media Xprimm SRL, societăţile de asigurare membre UNSAR, precum şi alte societăţi de asigurare.

De asemenea, va mai fi terminată investigaţia care face referire la Orange şi care vizează un posibil tratament discriminatoriu practicat de compania Telekom în relaţia cu companiile active pe piaţa plăţilor prin mesaje scurte prin intermediul telefonului mobil, respectiv pe piaţa mesajelor scurte publicitare prin intermediul telefonului mobil.
Altă investigaţie în prag de finalizare este cea din retail – în cadrul căreia este analizată o posibilă fixare a preţurilor între unii retaileri (Auchan România, Carrefour România, România Hypermarche SA – Cora, Kaufland) şi furnizorii lor.

Consiliul Concurenţei se apropie de final şi cu investigaţiile pe turism şi companii.

Instituţia urmăreşte, de asemenea, o posibilă înţelegere între 13 companii de a participa cu oferte trucate, la zece licitaţii organizate de Transgaz în anul 2011.

În acest an, Autoritatea de concurenţă a amendat cu 1,22 milioane lei un număr de cinci centre medicale (Medicover Hospitals, Med Life, Arcadia Hospital, Genesys Medical Clinic şi Rur Medical) şi două bănci de celule stem (Stem Sure Solutions şi CBC Laboratories), pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa serviciilor medicale furnizate de maternităţi private.
Printre altele, Consiliul Concurentei a formulat un punct de vedere care a fost transmis Guvernului şi comisiei parlamentare de specialitate prin care a atras atenţia cu privire la necesitatea corelării regimului fiscal/redevenţe aplicabil operatorilor offshore cu cei onshore, dacă sunt aflaţi în aceeaşi poziţie pentru a nu crea avantaje concurenţiale prin instituirea unui tratament fiscal selectiv, măsură care ar putea fi considerată ajutor de stat.

Cu privire la proiectul legislativ de modificare a Legii energiei electrice şi gazelor naturale, reprezentanţii Consiliului au participat la lucrările comisiilor de specialitate ale Parlamentului, formulând o serie de propuneri cu caracter tehnic menite să îmbunătăţească cadrul normativ în domeniu şi să asigure respectarea normelor de concurenţă.
Bogdan Chiriţoiu a adus, sâmbătă, în discuţie, şi procesul de privatizare a Oltchim, care se află pe ultima sută de metri: „Dacă ies lucrurile bine la Oltchim, atunci aplicăm aproximativ aceeaşi soluţie şi la Complexul Energetic Hunedoara şi, posibil, şi la CFR Marfă”.

Monitorul preţurilor şi Big-Data constituie alte proiecte realizate de instituţie în acest an.

Investigaţii ale Comisie Europene:
– Ajutorul de stat individual pentru restructurarea Companiei Naţionale a Uraniului (CNU);
– Posibile măsuri de ajutor de stat în favoarea CFR Marfă;
– Zona aeroporturi, cu focusare pe WizzAir;
– Oltchim;
– Complexul Energetic Hunedoara (CEH) – ajutor de restructurare;
– Finanţare spitale;
– Finanţare sport.

http://www.bursa.ro/bogdan-chiritoiu-consiliul-concurentei-2018-are-potentialul-sa-fie-al-doilea-an-cu-cele-mai-mari-…&s=companii_afaceri&articol=354830.html

 

09.10.2018

 

Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu a criticat, ieri, la Bruxelles lipsa proiectelor din partea puterii politice de la Bucureşti.

Domnia sa a declarat: „Chiar vreau să vă anunţ public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de munca pe care o fac”.

Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă, pe care a susţinut-o, alături de preşedintele Comitetului regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, în cadrul evenimentului „Săptămâna europeană a regiunilor şi oraşelor”.

Corina Creţu a menţionat că ţara noastră are alocaţi de la Bruxelles bani pentru infrastructură, dar guvernul Dăncilă nu are proiecte pentru a accesa fondurile res-pective. În acest sens, ea a dat exemplul autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi, lucrare pe care guvernul a decis să o realizeze în parteneriat public-privat, deşi există bani europeni pentru construcţie, inclusiv pentru realizarea studiilor de fezabilitate.

Corina Creţu a afirmat că este datoria sa, în calitate de comisar european, să avertizeze toate statele membre, „deci implicit şi România despre riscul pierderii sau dezangajării de fonduri, mai ales în domeniul infrastructurii, având în vedere că sunt lucrări complexe, care durea-ză ani de zile”.

Comisarul european pentru Politică Regională a spus că a făcut pentru ţara noastră eforturi mari pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene: „Am fazat foarte multe proiecte, în valoare de 3 miliarde de euro, practic am degrevat bugetul naţional de 3 miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi. (…) S-au pierdut 2 miliarde de euro, din păcate în domeniul cel mai vulnerabil şi cel mai necesar pentru România, cel al transporturilor. Pentru perioada 2014 – 2020 facem eforturi supraomeneşti să evităm dezangajările de fonduri”.
Corina Creţu a menţionat că, în prezent, Comisia de la Bruxelles analizează un singur proiect major depus de ţara noastră şi anume proiectul de metrou Otopeni – Gara de Nord, fiind aşteptate de la Bucureşti proiectele privind autostrada Târgu Mureş-Iaşi, Craiova-Piteşti şi podul de la Brăila. În legătură cu programele de coeziune, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu susţine că noua politică de coeziune propusă de Comisia de la Bruxelles va reduce decalajele existente în acest moment între ţările din Vestul şi Estul Uniunii Europene: „Propunem o politică pentru toate regiunile: fără nici o regiune rămasă în urmă. Vom ţine cont de faptul că fiecare regiune are nevoi specifice. Dorim să ne focusăm asupra priorităţilor similare ale statelor membre ale Uniunii şi să modernizăm economia, prin aplicarea de tehnologii care să reducă emisiile de carbon”.

Ea a mai spus că proiectele trebuie scrise şi depuse cât mai curând, pentru ca investiţiile să fie demarate din prima zi a anului 2021.

http://www.bursa.ro/comisarul-corina-cretu-guvernul-dancila-nu-are-proiecte-pentru-accesarea-banilor-europeni-354922&s=politica&articol=354922.html

 

Italia, una dintre cele mai mari economii din zona euro, este un bine cunoscut avocat al Moscovei. Sancţiunile financiare şi economice impuse de UE şi SUA Rusiei produc exportatorilor pierderi de miliarde euro. Iar de când la conducerea guvernului de la Roma au venit două partide populiste, unul antisistem şi unul radical de dreapta, Italia a devenit şi un avocat al expansiunii comerciale chineze.

Trieste, un oraş-port cu 200.000 de locuitori din nord-estul Italiei, ar putea ajunge să joace un rol geopolitic important în promovarea integrării eurasiatice, scrie Asia Times într-o analiză cu titlul Trieste urmăreşte să devină principalul port european al Chinei. Portul este doar al 11-lea din Europa în ceea ce priveşte fluxurile de mărfuri, însă administratorii săi au ambiţia de a face din el capătul vestic al Drumului Mătăsii pe mare, o secţiune importantă a Iniţiativei Belt and Road prin care preşedintele chinez Xi Jinping extinde influenţa economică şi politică a Chinei.

Zeno D’Agostino, preşedintele Autorităţii Reţelei Portuare din estul Adriaticii, compania care administrează portul Trieste, a explicat pentru Asia Times că chinezii sunt pregătiţi să investească în infrastructura italiană. „Sunt atraşi de poziţia geopolitică a Trieste, de conectivitatea puternică cu restul Europei şi de lanţul de aprovizionare solid“, a spus el. Pentru a-i încuraja pe chinezi, a negociat cu companii de stat implicate în proiecte din cadrul Noului Drum al Mătăsii. „Trieste are nevoie de investiţii de 1,2 miliarde de dolari pentru dezvoltare, în special a noii zone libere industriale. Investitorii chinezi discută despre acoperirea a jumătate din costuri, însă şi alţi investitori s-au arătat interesaţi. Vorbim de Kazahstan, Azerbaidjan, Turcia, Iran şi Malaiezia“
Vicepremierul italian Luigi Di Maio, liderul politic al Mişcării 5 Stele, pilonul antisistem al guvernului italian (celălalt pilon este Liga, formaţiune radicală de dreapta), a declarat recent cu ocazia unei vizite în China că Italia sprijină planurile chineze de dezvoltare a portului Trieste. Italia s-ar putea alătura Belt and Road până la sfârşitul anului, devenind astfel prima ţară din G7 care semnează un memorandul de înţelegere pentru un megaproiect chinezesc. Roma încurajează investiţiile chineze, dar promite că nu va lăsa activele strategice pe mâinile străinilor. O cooperare cu Beijingul are şi avantaje financiaro-strategice. În condiţiile în care BCE se pregăteşte să retragă programul masiv de achiziţii de active, lăsând astfel finanţele statelor din zona euro faţă în faţă cu capriciile pieţelor, şi în care sfidarea disciplinei bugetare de către guvernul de la Roma face să crească costurile de finanţare ale ţării, Roma caută să convingă Beijingul să-I cumpere obligaţiunile.
Bloomberg scrie că guvernul italian face inutile eforturile administraţiei anterioare de a limita investiţiile chineze în sectoarele strategice în favoarea dezvoltării relaţiilor cu Beijingul oferindu-se voluntar pentru un rol în vastul program de infrastructură al Chinei. Memorandumul de înţelegere la care lucrează cele două ţări are ca scop extinderea masivului program de cheltuieli Belt and Road în Italia în sectoare ca transportul feroviar şi aerian, cel aerospaţial şi cultural, a spus Michele Geraci, ministrul italian al dezvoltării economice într-un interviu pentru Bloomberg.

„Suntem foarte diferiţi în ceea ce priveşte China faţă de guvernul anterior“, a spus Geraci, profesor de finanţe care a predat timp de un deceniu în Geraci. „Încercăm să nu ignorăm China, aşa cum a fost cazul în trecut.“ Cu pivotarea spre China, coaliţia populistă italiană riscă să şi-i înstrăineze şi mai mult pe aliaţii din UE, aşa cum a făcut-o cu politicile privind migraţia, bugetul şi chiar UE în sine. Spre deosebire de guvernul anterior, care a cooperat cu Franţa şi Germania pentru restricţionarea investiţiilor chineze în companii strategice, noua administraţie populistă nu vrea o politică europeană comună în acest sens.

„Avem 28 de economii cu 28 de interese diferite“, a explicat Geraci, adăugând că „încercăm să vedem cum putem face din Italia principalul partener din UE al Iniţiativei Belt and Road“.
Memorandumul cu China, care ar trebui semnat spre sfârşitul anului, va include probabil compania aeriană cu probleme Alitalia, a mai spus Geraci. El ar vrea ca această cooperare cu China să includă şi tehnologii de plată şi parteneriate în Africa.

De când la putere la Roma au venit populiştii, vizitele oficiale în China s-au înteţit. Geraci a fost de două ori acolo şi se va duce şi cu vicepremierul Di Maio în noiembrie. Ministrul de finanţe Giovanni Tria s-a dus în august, iar Di Maio luna trecută.

Italia a căpătat o sensibilitate şi pentru Rusia. În iunie, la primul său summit internaţional, noul premier italian Giuseppe Conte s-a detaşat de frontul UE şi i s-a alăturat preşedintelui american Donald Trump, care a cerut ca Rusia să fie reprimită în G8, grupul naţiunilor industrializate, scrie Politico. Rusia a fost exclusă din G8 de puterile vestice şi de Japonia în 2014 ca răspuns la invadarea şi apoi anexarea Crimeei. De asemenea, anterior unui summit UE de la Bruxelles, Conte s-a lăudat că va lupta contra extinderii sancţiunilor europene faţă de Rusia. N-a făcut acest lucru, în condiţiile în care şi alte state cu legături politice mai strânse cu Rusia, printre care Ungaria, Cipru şi Grecia, au tăcut, notează EUobserver, citând surse apropiate situaţiei.

Italia este al doilea cel mai mare partener la export din UE al Rusiei. În 2016, exporturile s-au situat la 7,4 miliarde de dolari, echivalentul a 1,7% din total. Însă importurile Italiei din Rusia s-au cifrat la 11,2 miliarde de dolari, echivalentul a 2,8% din totalul exporturilor Rusiei, potrivit Observatory of Economic Complexity.

Il Sole 24 Ore scrie că până la sfârşitul anului 2016 sancţiunile occidentale contra Rusiei au adus Italiei pierderi de patru miliarde de euro şi au distrus 80.000 de locuri de muncă directe. La pierderi au contribuit reducerea numărului de turişti ruşi, dar şi prăbuşirea preţurilor petrolului şi deprecierea rublei ruseşti.

Circa 400 de companii italiene au birouri în Rusia, piaţă unde de obicei ajungea surplusul de fructe, legume, textile şi alte bunuri de pe piaţa europeană. Cu piaţa rusească închisă, excesul de producţie a dus la scăderea, uneori drastică, a preţurilor din Europa.

În martie, ambasadorul italian în Rusia a declarat că Italia va propune celorlalte state membre ale UE ca BERD să reînceapă să crediteze IMM-urile ruseşti, notează Reuters. Aceste activităţi de finanţare au fost sistate în 2014.

Cele mai mari companii ruseşti din Italia în funcţie de venituri sunt Lukoil, Russian Railways şi Gazprom, potrivit unei analize a Deloitte. Ultimele două sunt controlate de guvern.
Intesa, Eni, compania de foraje Saipem şi alte companii italiene din sectorul energiei sau al ingineriei industriale aveau unele dintre cele mai strânse legături cu businessul rusesc înainte ca Rusia să invadeze Crimea. Iar de atunci sunt unele dintre cele mai active, prin pachete financiare, intermedieri şi proiecte petroliere şi de gaze naturale, chiar dacă concurenţii din Europa şi SUA s-au retras, scrie Financial Times.

„Sancţiunile sunt ilegale şi au fost impuse din motive ideologice“, spune, pentru FT, Antonio Fallico, preşedintele subsidiarei ruse a băncii italiene Intesa.

https://www.zf.ro/business-international/italia-o-tara-condusa-de-un-partid-antisistem-si-unul-extremist-si-devenita-oaia-neagra-a-zonei-euro-se-distanteaza-de-ue-si-se-apropie-de-rusia-si-china-17547330