Revista presei

Drumul dintre Porţile 10 şi 10 bis ale Portului Constanţa va avea patru benzi. Act important obţinut de CN APM Constanţa – Revista presei 14 – 16 Noiembrie 2018

  • Port Constanța

 

16.11.2018

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa continuă demersurile pentru extinderea la patru benzi a drumului de circulaţie existent între Poarta 10 bis şi Poarta 10.

Pe data de 15 noiembrie, municipalitatea a emis certificatul de urbanism nr. 4271, care constă în următoarele: „Extinderea la 4 benzi a drumului de circulaţie existent între Poarta 10 bis şi Poarta 10“.
Reamintim că studiul de fezabilitate pentru extinderea drumului dintre Poarta 10 bis şi Poarta 10 va fi realizat de societatea Iptana SA. Firma şi-a adjudecat contractul „Servicii de elaborare a studiului de fezabilitate, a cererii de finanţare pentru implementarea obiectivului extinderea la 4 benzi a drumului de circulaţie existent între Poarta 10 Bis şi Poarta 10“, în valoare de 208.000 de lei. Obiectul contractului presupune elaborarea studiului de fezabilitate aferent obiectivului de investiţii „Extinderea la 4 benzi a drumului de circulaţie existent între Poarta 10 Bis şi Poarta 10, în conformitate cu prevederile HG nr. 907/2016 şi ale temei de proiectare; elaborarea cererii de finanţare şi a documentelor suport necesare obţinerii fondurilor europene în cadrul POIM 2014-2020 (conform ghidului solicitantului – Program Operaţional Infrastructură Mare – Axa Prioritara 1 – Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a transportului cu metroul, Obiectivul specific 1.3 – Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală), inclusiv sprijin în activitatea de evaluare a aplicaţiei de finanţare până la momentul aprobării acesteia de către autoritatea de management.

Iptana SA, în datele Registrului Comerţului
Iptana SA este fostul Institut de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene, care a elaborat studiul tehnico-economic, proiectul tehnic, dar şi documentaţia de execuţie pentru podul de la Agigea, amplasat peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, pe DN 39, la kilometrul 8+988 de metri, pod considerat de unii „minune inginerească“. Iptana SA a fost înmatriculată în anul 1991 şi are sediul social în Bucureşti. În prezent, firma este în insolvenţă, sub incidenţa Legii nr. 85/2014. Capitalul social subscris, de 8.993.268 de lei, integral vărsat, este compus din 999.252 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 9 lei. Firma este controlată de Cornel Martincu, cu 15,76% din capitalul social, Listă Acţionari – PPM, cu 84,24% din capitalul social. Cornel Martincu este administrator special şi director general. Cenzorul firmei este RPC Consult SRL.

Iptana SA desfăşoară activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea. În anul fiscal 2015, societatea cu 141 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 11.960.365 lei şi un profit de 155.904 lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, compania a avut 126 de salariaţi, cifră de afaceri de 10.313.849 lei şi o pierdere de 3.258.737 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 37 de salariaţi, cifră de afaceri de 4.701.243 lei şi o pierdere de 3.430.038 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/drumul-dintre-portile-10-si-10-bis-ale-portului-constanta-va-avea-patru-benzi-act-important-obtinut-de-cn-apm-constanta-676620.html

 

Masa rotundă internaţională „Marea Neagră – un lac geopolitic al lebedelor? Lebede albe şi negre la linia orizontului“ are loc la Constanţa, sâmbătă, 17 noiembrie (hotelul Ibis, bd. Mircea cel Bătrân nr. 39B-41).

Asociaţia Casa Mării Negre / Black Sea House, singurul think tank geopolitic din Dobrogea, este totodată singura organizaţie non-guvernamentală din oraşul şi judeţul Constanţa care desfăşoară activităţi geopolitice internaţionale la Tomis. De asemenea, potrivit preocupării permanente şi prioritare a asociaţiei de a crea o dezbatere cât mai amplă la nivelul experţilor din regiunea extinsă a Mării Negre cu privire la problemele şi soluţiile comune ale regiunii, discuţia din cadrul evenimentului ar da o greutate suplimentară dezbaterii şi ar contribui la crearea unui cadru mai larg al expunerii de puncte de vedere de care are nevoie cu adevărat o regiune pentru a crea platforme de dialog şi consens.

Masa rotundă pe teme geopolitice, cu titlul „Marea Neagră – un lac geopolitic al lebedelor? Lebede albe şi negre la linia orizontului“ reprezintă cel de-al doilea eveniment geopolitic internaţional pe care Asociaţia Casa Mării Negre / Black Sea House îl organizează în 2018.

Pe 27 ianuarie a.c., asociaţia a organizat, la Constanţa, masa rotundă internaţională „O nouă arhitectură geopolitică la Marea Neagră? Semne premonitorii, conflicte şi convergenţe“, cu participarea unor valoroşi experţi din Ucraina şi R. Moldova.

Evaluările de atunci se menţin şi în prezent: evenimentele politice se precipită la Marea Neagră. Pontul Euxin devine din nou teatru de confruntări geostrategice şi spaţiu de coexistenţă a unor ideologii, strategii politice, interese statale divergente, câteodată opuse. Riscuri non-tradiţionale, specifice lumii moderne (conflicte hibride, războaie informaţionale etc.), se adaugă conflictelor deja tradiţionale ale regiunii Mării Negre (competiţia pentru Strâmtori, conflicte îngheţate, tatonări între blocuri militare antagoniste, negocieri şi reconfigurări ale sferelor de influenţă între marii actori politici în plan regional etc.).

Aceste fenomene sunt însoţite de o cultură (geo)politică anemică la nivel local (în polis-urile Mării Negre), cu o capacitate redusă de a prevedea, anticipa, preveni catastrofe. Pare că spaţiul extins al Mării Negre (concept politico-diplomatic românesc) îşi construieşte, în subterane, o nouă arhitectură geopolitică în arealul pontic, ale cărei semne premonitorii au contur confuz şi se sustrag lecturii exacte. Este nevoie de convergenţe analitice, de efort şi dialog pentru a identifica vectorii generatori şi traseele geopolitice viitoare ale acestor semne, este nevoie de o cultură politică ce reclamă lecturi multiple, schimburi de idei, inventar consensual de sarcini şi soluţii.
Conceptul evenimentului
Celebrul balet ceaikovskian Lacul lebedelor (rusă: Лебединое озеро), care narează artistic transformarea în lebădă a prinţesei Odette, exprimă şi însoţeşte paradigmatic, de câteva secole, marile politici în zona Mării Negre. Acestea pot fi exprimate simbolic prin dansul lebedelor la Ceaikovski. Bătălia dintre bine şi rău este evidenţiată de jocul fascinant şi contradictoriu dintre lebedele negre şi cele albe. Teoria geopolitică a lebedelor negre, aşa cum este ea dezvoltată de către Nassim Nicholas Taleb, are în centrul său lebăda neagră ca eveniment geopolitic rar şi imprevizibil/impredictibil, o surpriză cu impact major. Potrivit acestei teorii, de cel puţin patru ani, Marea Neagră pare a fi devenit un spaţiu predilect al lebedelor negre (evenimente neaşteptate, de magnitudine, cu efecte şi consecinţe semnificative în plan regional şi global).

Este nevoie de reflecţii analitice detaliate privind contextul producerii lebedelor negre în acvatoriul Mării Negre, precum şi de previziuni analitice privind viitoarele scenarii geopolitice în Marea Neagră. Experţi în geopolitica Mării Negre din România, Turcia şi Ucraina vor încerca să anticipeze, la Tomis, noile lebede negre din acvatoriu.

La eveniment participă 12 experţi în domeniul geopolitic din România (Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca), Turcia (Istanbul) şi Ucraina (Kiev şi Cernăuţi). Discuţiile vor fi moderate de Valentin Naumescu, conferenţiar doctor abilitat la Facultatea de Studii Europene, Universitatea „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca, fondatorul şi coordonatorul Grupului de Reflecţie şi Analiză Internaţională Citadel.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/eveniment-inedit-la-constanta-masa-rotunda-pe-tema-marii-negre-cu-participare-internationala-aduce-in-atentie-un-subiect-geopolitic-sensibil-676627.html

 

Unul dintre cele mai recente proiecte agabaritice ale companiei Raben Logistics România a fost transportarea unui autobuz în sistem containerizat pe mare pentru o companie importantă din Emiratele Arabe Unite. Acesta reprezintă unul dintre cele peste 100 de autobuze pe care compania intenționează să le exporte anul viitor.
O echipă de experți a companiei Raben România a oferit consultanță în acest proces, identificând cea mai bună opțiune pentru amplasarea și fixarea în siguranță a autobuzului în container, în pofida transportului de dimensiuni mari. Aceasta a implicat obținerea unui certificat special de ancorare și consilierea producătorului cu privire la modul de pregătire a vehiculului pentru a fi fixat în container. De asemenea, echipa Raben a trebuit să efectueze mai multe activități specializate, cum ar fi decuplarea bateriei și golirea autobuzului, astfel încât să se obțină securizarea încărcăturii.
“Suntem foarte mândri că am realizat cu succes un astfel de proiect plin de provocări, care ne-a testat know-how-ul. Acesta a fost doar începutul proiectului, un proiect pilot, o dovadă a serviciilor complexe de transport pe care le putem gestiona. Transportul a presupus o planificare amănunțită și măsurători precise, dar cu ajutorul specialiștilor noștri excelenți am reușit să îl realizăm cu succes. Suntem gata pentru provocări și mai mari, prin intermediul cărora ne putem demonstra potențialul pe harta logisticii”, a declarat Valentin Storoj, Managing Director, Raben Logistics România.

Compania a lansat anul acesta serviciul de transport maritim și aerian, pentru import și export, transportând până în prezent sute de containere, inclusiv șapte unități de dimensiuni agabaritice. Acesta oferă o gamă largă de servicii, organizând prin portul Constanța sau Koper transporturi maritime în sistem FCL (Full Container Load) până la LCL (Less than Container Load). De-a lungul întregului proces, compania oferă consiliere pentru identificarea celor mai bune soluții pentru transportul maritim, aerian sau feroviar. În ceea ce privește transportul intermodal de marfă, Raben oferă soluții pentru următoarele rute: China – Koper – România, China – Koper – Budapesta – România, China – Polonia – România, cu un timp de tranzit între 18 și 30 de zile.

Raben utilizează echipamente specializate, cum ar fi echipamente de pompat, rampe mobile și fixe, stivuitoare (încărcătură de 45 t), motostivuitoare (încărcătură de 25 t), camioane stivuitoare (1,5 t – 8 t), astfel încât să manevreze cu succes orice tip de mărfuri, cum ar fi țevi, bobine metalice și alte produse metalurgice, în mărimi sau pachete speciale, role de hârtie, produse alimentare de origine non-animală și altele.

Raben Logistics România a lansat un nou serviciu de transport maritim și aerian specializat pe partea de marfuri agabaritice și proiecte speciale

 

15.11.2018

 

Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa scoate din conturi circa 4.880.088 de lei pentru servicii de pază civilă fixă şi pază prin patrulare auto la obiectivele CN ACN SA.

Termenul-limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 11.12.2018, ora 15.00. Ofertele depuse vor fi deschise în aceeaşi zi. Valoarea garanţiei de participare este de 48.800,88 de lei. Ofertantul va prezenta lista principalelor servicii prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, a datelor şi a beneficiarilor publici sau privaţi din care să rezulte: prestarea de contracte de achiziţie cu obiectul „servicii de paza fixă“, a căror valoare/valoare cumulată a fost de 3.204.748,8 lei, la nivelul unuia sau al mai multor contracte; prestarea de contracte de achiziţie cu obiectul „servicii de pază prin patrulare“ a căror valoare/valoare cumulată a fost de 1.187.330,4 lei, la nivelul unuia sau al mai multor contracte.

Ce presupune contractul
Serviciile de pază fixă civilă şi pază prin patrulare auto la obiectivele CN ACN SA, conform cerinţelor caietului de sarcini, presupun următoarele: asigurarea pazei şi protecţiei angajaţilor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor achizitorului; asigurarea ordinii şi liniştii în perimetrul obiectivelor încredinţate; asigurarea integrităţii personalului angajat al achizitorului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul obiectivelor încredinţate; monitorizarea permanentă în sistem video a obiectivelor în care există echipamente de supraveghere; asigurarea pazei şi integrităţii sistemului de monitorizare a calităţii apei de pe CDMN şi CPAMN; controlul accesului în incinta obiectivelor încredinţate; realizarea neîntreruptă a unui schimb de date între achizitor, prestator şi organele de poliţie, menit să prevină şi să stopeze fenomenul infracţional; asigurarea serviciilor de către prestator în domeniul protecţiei mediului.

Pentru prestarea serviciilor de pază sunt necesare: 27 posturi fixe agent de paza, 24 h din 24 h; un post fix şef de tura, 24 h din 24 h; un post fix sef de obiectiv, 8 h cu adaptarea programului de zi al CN ACN SA; 6 posturi pază prin patrulare auto, 24 h din 24 h. Obiectul prezentului contract îl constituie asigurarea serviciilor de pază civilă fixă şi de patrulare auto la obiectivele, bunurile şi valorile aparţinând CN ACN SA Constanţa; pavilion administrativ + depozit – paza fixă, pavilion administrativ – paza fixa / şef obiectiv; Ecluza Agigea – pază fixă; Ecluza Cernavodă – pază fixă; staţia de pompare Cernavodă – pază fixă; Ecluza Ovidiu – pază fixă; Ecluza Năvodari – pază fixă; Port Basarabi – pază fixă; Port Medgidia – pază fixă; Radioreleu Ovidiu – pază fixă; Radioreleu Basarabi – pază fixă; Radioreleu Medgidia – pază fixă; Radioreleu Cernavodă – pază fixă; Canton Mircea Vodă – pază fixă; Port Luminiţa – pază fixă; Zona Agigea km 0 – 25, mal drept, mal stâng – patrulare auto; zona Agigea, cota 10, mal drept, mal stâng; zona Agigea pod Murfatlar, Staţie pentru determinarea parametrilor calitativi ai apei Murfatlar aval şi coborârile către cota 10, de la km 10 mal drept şi mal stâng CDMN; radioreleu de la Straja, km 13, mal drept, CDMN; depozitele de pământ mal stâng (depozit C mal stâng km 0+485+1+410 – depozit B mal stâng km 10+660 – 12+185 – depozit C+D mal stâng km 8+390 – 10+455 – depozitul G, mal stâng km 7+160-7+790 – depozitul F2, mal stâng km 9+010-9+760 – depozitul F1, mal drept km 10+540-11+250); CPAMN mal drept km 27.500 – km 0 – patrulare auto (ecluza Năvodari, depozite de pământ: depozit D1 mal drept km 24+100-26+100 – depozit D5 mal drept km. 17+000 – 19+000 – depozit D4 CPAMN Ovidiu); zona Medgidia – Releu Medgidia, Port Medgidia, Front de aşteptare, container km 30, Port Basarabi, Radioreleu Basarabi – patrulare auto; zona Cernavodă mal drept CDMN km 64+410 – port Medgidia, Releu Medgidia – patrulare auto; CPAMN mal stâng, ecluza Ovidiu, km 0. Km 0 port Luminiţa mal stâng, mal drept, depozit de pământ D2A km 20+630 – 21+430, depozit de pământ D2/1 12+500 – 20+500, depozit de pământ D4 12+500 – 13+ 500.

Responsabili de atribuirea contractului
Persoanele cu funcţii de decizie din cadrul entităţii contractante, responsabile de atribuirea licitaţiei, sunt: director general – Daniel Georgescu; director executiv, Direcţia Juridică – Diana Niculescu; director executiv, Direcţia Economică – Iatan Gheorghe; director executiv, Direcţia Comercială – Bectemir Hermina; CFPP – Cristina Poenaru; şef Serviciu Achiziţii – Sârbu Camelia; Gheorghe Micu – inspector pază şi protecţie; Laurenţia Lupu – inspector protecţia mediului.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/servicii-de-paza-fixa-si-prin-patrulare-auto-la-obiectivele-cn-acn-ce-valoare-are-contractul-document-676505.html

 

14.11.2018

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa anunţă organizarea şi desfăşurarea unei proceduri publice pentru atribuirea contractului „Verificare şi întreţinere linie de contact pentru liniile CF electrificate proprietate CN APM SA din staţia CFR Constanţa Zona C“, în valoare estimată de 107.071 lei.

Ofertele sau cererile de participare pot fi depuse pe data de 27.11.2018, ora 15.00, urmând ca acestea să fie deschise în aceeaşi zi. Cuantumul garanţiei de participare este de 1.000 de lei. Ofertanţii vor demonstra prestarea în ultimii 3 ani a unor servicii de natură şi complexitate similar/comparabile cu cele care fac obiectul achiziţiei (servicii de verificare şi întreţinere linii de contact pentru linii CF) în valoare cumulată de cel puţin 50.000 lei, la nivelul unuia sau al mai multor contracte.

Pentru asigurarea condiţiilor tehnice minime de exploatare a instalaţiilor de electrificare şi evitarea sistării alimentării cu energie electrică (cu implicaţii asupra traficului feroviar), este necesar ca periodic să fie executate lucrări de verificare şi întreţinere, conform reglementărilor CFR. Întrucât CN APM SA Constanţa nu are personal angajat şi autorizat pentru intervenţii la linia de contact şi la instalaţiile de energoalimentare, este necesară încheierea unui contract cu o societate de profil agrementată şi autorizată AFER. Prestatorul va realiza servicii de întreţinere la instalaţiile de electrificare, respectiv linia de contact (LC) şi instalaţii de energoalimentare (EA).

Având în vedere cele prezentate, CN APM SA Constanţa, prin Direcţia Tehnică şi Serviciul Patrimoniu, propune achiziţionarea unor servicii conforme cu obiectul achiziţiei în valoare estimată de 107.071 lei.

Persoanele cu funcţie de decizie din cadrul CN APM SA Constanţa, responsabile de atribuirea procedurii publice, sunt: Tivilichi Nicolae Dan – director general, Tănase Marian – director general adjunct, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare, Tomescu Ion – director Direcţia Tehnică, Şerban Daniela – director economic, Hanganu Ciprian – director coordonator, Crăciun Mădălin Alexandru – director Direcţia Comercială, Ifimov Otilia – şef Departament Achiziţii Publice, Pepi Tănase Iulian – şef Serviciu Juridic si Contencios, Kiss Laszlo Eduard – şef Sucursala Energetică Port Constanţa, Daniel Niculescu – şef Sucursală de Servicii Port Constanţa, Banias Emil Sorin – şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa, Gamalan Adina – şef Birou Control Financiar Preventiv, Moldoveanu Antoniela – inginer, Bola Laura Valentina – inginer; Albu Cristian – responsabil Achiziţie din cadrul Departamentului Achiziţii Publice, Constantin Brandi – şef Serviciu Patrimoniu, Mirela Stănică – Serviciu Patrimoniu, Murgeanu Gabriela, Naftali Daniel-Adrian, Petrascu Elena, Matichescu Mirela Florenta, Burlacu Mircea, Batrînca Ghiorghe.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cine-se-va-ocupa-de-intretinerea-liniilor-cf-electrificate-proprietate-a-cn-apm-document-676404.html

 

Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră cumpără cinci pachete software de specialitate, pentru care va scoate din conturi 410.336 de lei.

Ofertele de participare vor fi depuse până pe data de 26.11.2018, ora 15.00, urmând să fie deschise în aceeaşi zi. Potrivit anunţului de participare, se doreşte achiziţia unor softuri necesare pentru desfăşurarea activităţii agenţiei: pachete software Navisworks Manage 2018 sau echivalent, Topset Kelvin sau echivalent, OilMap v.7 sau echivalent, Paradigm Sysdrill-Well Planning and Drilling Engineering sau echivalent, Wellbarrier-Well lifecycle usage sau echivalent.

Prestatorul va asigura instalarea softurilor pe calculatoarele beneficiarului. Produsele trebuie să permită folosirea perpetuă. Termenul-limită până la care operatorii economici pot transmite solicitări de clarificări: 6 zile înainte de data-limită de depunere a ofertelor. Cele cinci loturi sunt următoarele: lot 1 – pachet soft Navisworks Manage 2018 sau echivalent în valoare de 11.500 de lei; lot 2 – pachet soft Topset Kelvin sau echivalent, în valoare de 16.500 de lei, lot 3 – pachet soft OilMap v.7 sau echivalent, în valoare de 125.000 de lei, lot 4 – pachet soft Paradigm Sysdrill-Well Planning and Drilling Engineering sau echivalent, în valoare de 167.200 de lei, lot 5 – pachet soft Wellbarrier-Well lifecycle usage sau echivalent, în valoare de 90.136 de lei.
Responsabili de atribuirea contractului
Persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante, responsabile de atribuirea contractului, sunt: preşedinte – Gheorghe Constantin, vicepreşedinte – Gusatu Vasile, director economic – Tripa Marinela Sofia, director – Popovici Dan Lucian, director Tănase Marius.
Cu ce se ocupă Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră
Reamintim că, în Monitorul Oficial al României Partea I, numărul 768 din 27 septembrie, a fost publicată Hotărârea Guvernului României 688/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră. Actul normativ la care facem referire vine ca o completare a Deciziei nr. 365/2017, din 24 aprilie anul acesta, semnată de premierul de atunci, Sorin Grindeanu, privind numirea lui Constantin Gheorghe în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, dar şi a Legii nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore.

Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO) se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, şi exercită atribuţiile prevăzute de Legea nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, cu modificările şi completările ulterioare. Sediul principal al ACROPO este în Constanţa, iar cel secundar în municipiul Bucureşti.

Principalele atribuţii ale ACROPO:

a) evaluează documentele care îi sunt prezentate de către operatori şi proprietari în temeiul Legii nr. 165/2016, cu modificările şi completările ulterioare;
b) supraveghează respectarea dispoziţiilor legii de către operatori şi proprietari, inclusiv prin inspecţii şi investigări;
c) consiliază alte autorităţi sau organisme, inclusiv autoritatea semnatară a acordurilor petroliere, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în domeniul operaţiunilor petroliere offshore;
d) elaborează planurile anuale în conformitate cu prevederile legale;
e) elaborează rapoartele de activitate în conformitate cu prevederile legale;
f) cooperează cu autorităţile competente ale diferitelor state membre sau cu punctele de contact, în temeiul legii;
g) iniţiază şi avizează proiecte de acte normative în domeniul său de competenţă şi emite reglementările proprii şi comune cu alte autorităţi competente, potrivit legii;
h) încheie protocoale de colaborare interinstituţională cu autorităţile naţionale responsabile de siguranţa operaţiunilor petroliere offshore prevăzute în anexa nr. 10 la Legea nr. 165/2016, cu modificările şi completările ulterioare;
i) transmite ordonatorului principal de credite propunerea de buget a ACROPO pentru a fi analizată şi inclusă în proiectul de buget al ordonatorului principal de credite;
j) îndeplineşte orice alte activităţi prevăzute de lege în domeniul siguranţei operaţiunilor petroliere offshore.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, ACROPO acţionează obiectiv şi independent de alte autorităţi care exercită oricare dintre funcţiile de reglementare legate de dezvoltarea economică a resurselor naturale offshore, autorizarea operaţiunilor petroliere offshore, colectarea şi gestionarea veniturilor din acele operaţiuni, cu evitarea conflictelor de interese între funcţiile autorităţii competente, pe de o parte, şi funcţiile pentru celelalte autorităţi, pe de altă parte.

Conducerea ACROPO este asigurată de un preşedinte cu rang de secretar de stat şi de 2 vicepreşedinţi cu rang de subsecretar de stat, numiţi pe o perioadă de 5 ani şi eliberaţi din funcţie prin decizie a prim-ministrului. În lipsa preşedintelui, atribuţiile sale se exercită de vicepreşedintele desemnat în acest sens prin ordin al preşedintelui.
Preşedintele şi vicepreşedinţii asigură îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor ce revin ACROPO, potrivit prevederilor legale în vigoare.

În exercitarea funcţiilor care îi revin, preşedintele ACROPO emite ordine, decizii şi instrucţiuni, în condiţiile legii. Preşedintele este ordonator terţiar de credite.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/achizitii-noi-la-autoritatea-competenta-de-reglementare-a-operatiunilor-petroliere-offshore-la-marea-neagra-document-676396.html

 

În ediția din data de 7 noiembrie 2018, a cotidianului „Cuget Liber”, am publicat prima parte a articolului „Preluarea controlului la Daewoo-Mangalia s-a făcut sau nu cu respectarea Legii concurenței?”

Arătam că modul în care s-a efectuat preluarea controlului asupra companiei mixte Daewoo-Mangalia Heavy Industries de către B.V. Holding Maatschappij Damen, iar mai apoi de către Șantierul Naval 2 Mai SA stârnește nedumeriri și întrebări referitoare la respectarea Legii concurenței nr. 21 din 10 aprilie 1996 republicată.

Articolul 13 (6), din respectiva lege, este cât se poate de categoric: „Este interzisă punerea în aplicare a unei operațiuni de concentrare economică înainte de notificare și înainte de a fi declarată compatibilă cu un mediu concurențial normal, printr-o decizie adoptată de Consiliul Concurenței, potrivit prevederilor art. 47.” Aceeași interdicție este prevăzută de articolul 17 (1) din Ordinul nr. 431 din 20 iulie 2017 pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind concentrările economice.

Pentru a clarifica aceste lucruri i-am solicitat autorității de concurență să ne răspundă la următoarele întrebări: La ce dată i s-a solicitat Consiliului Concurenței autorizarea preluării de către B.V. Holding Maatschappij Damen și Șantierul Naval 2 Mai SA a Daewoo-Mangalia Heavy Industries? La ce dată, Consiliul Concurenței a autorizat această preluare? Preluarea pachetului majoritar de acțiuni al Daewoo-Mangalia Heavy Industries de către B.V. Holding Maatschappij Damen s-a făcut cu respectarea prevederilor articolului 13 (6) din Legea concurenței? Dacă nu, ce măsuri vor fi luate pentru intrarea în legalitate?

Pe data de 12 noiembrie 2018, am primit următorul răspuns:

„Consiliul Concurenței a autorizat, la sfârșitul lunii octombrie, tranzacția prin care B.V. Holding Maatschappij Damen, Olanda, și Șantierul Naval 2 Mai SA preiau Daewoo Mangalia Heavy Industries SA. Autoritatea de concurență a primit notificarea acestei tranzacții pe 8 octombrie 2018.

Vă reamintim că, anul trecut, în luna octombrie, Consiliul Concurenței a autorizat operațiunea prin care Damen a preluat de la Daewoo pachetul de 51% din capitalul social al Daewoo-Mangalia Heavy Industries SA (DMHI). Ca urmare, Damen trebuia să își înscrie datele la Registrul Comerțului și să pună în aplicare această operațiune. Ulterior, Damen a decis să cedeze statului român, respectiv Șantierului Naval 2 Mai, 2% din capitalul social al DMHI. Astfel, în iulie 2018, s-a încheiat contractul prin care Șantierul Naval 2 Mai a preluat 2% din capitalul social total al DMHI, din procentul de 51% deținut de Damen. Structura capitalului DMHI a devenit: Șantierul Naval 2 Mai – 51% și Damen – 49% din acțiunile DMHI.

În concluzie, Damen trebuia să înregistreze la Registrul Comerțului procentul de 51% din acțiunile DMHI, din care a transferat apoi 2% către Șantierul Naval 2 Mai, urmând ca apoi să înscrie la Registrul Comerțului noua modificare. Operațiunea notificată anul acesta Consiliului Concurenței a reprezentat trecerea de la controlul unic al Damen asupra DMHI la control în comun al Damen și Șantierul Naval 2 Mai”.

Răspunsul instituției de concurență lămurește, în parte, nedumeririle legate de această afacere.

Este clar, în cazul concentrării economice efectuate de către Damen, prin preluarea pachetului de 51% din acțiunile DMHI, prevederile articolului 13 (6) din Legea concurenței au fost respectate. Avizul Consiliului Concurenței a fost obținut în octombrie 2017, deci cu mult înainte de iulie 2018, când Damen a devenit acționar majoritar la DMHI.

În schimb, autoritatea de concurență nu ne lămurește dacă și în cazul Șantierului Naval

2 Mai s-au respectat prevederile respectivului articol.

Iată, chiar Consiliul Concurenței precizează că „în iulie 2018, s-a încheiat contractul prin care Șantierul Naval 2 Mai a preluat 2% din capitalul social total al DMHI, din procentul de 51% deținut de Damen”, devenind astfel acționar majoritar. Or, după cum declară chiar instituția de concurență, în răspunsul la întrebările ziarului „Cuget Liber”, notificarea și avizarea acestei tranzacții, care au condus la realizarea unei concentrări economice din partea SN 2 Mai, au fost efectuate în luna octombrie 2018, deci după ce concentrarea economică avusese loc, fapt ce contravine articolului 13 (6) din Legea concurenței.

Având în vedere cele prezentate mai sus, îi solicităm Consiliului Concurenței să explice cât se poate de clar, pe înțelesul tuturor, dacă preluarea pachetului de acțiuni de 2%, de către SN 2 Mai, s-a făcut sau nu cu respectarea articolului 13 (6) din Legea concurenței. Dacă nu, cine se face vinovat că operațiunea de concentrare economică a fost avizată? În acest caz, ce măsuri vor fi luate pentru intrarea în legalitate?

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-preluarea-controlului-la-daewoo-mangalia-s-a-facut-sau-nu-cu-respectarea-legii-concurentei-ii-362591?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

  • Economie

14.11.2018

 

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat marţi, la Parlament, că proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a primit toate avizele şi va intra pe ordinea de zi a şedinţei de săptămâna aceasta a Executivului.

Săptămâna aceasta vom include pe ordinea de zi această ordonanţă. Am inclus toate observaţiile, toate comentariile, am avut azi şi avizul de la Consiliul Economic şi Social, şi am considerat că aşa e corect, să avem din nou procedura reluată şi avem toate avizele”, a declarat, marţi, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

Acesta a adăugat că după adoptarea OUG vor avea loc noi discuţii în coaliţie, cu ALDE, privind lista companiilor care vor intra în fondul suveran.

„Cu colegii de la ALDE am vorbit de cadrul primar general şi nu de cadrul secundar. După ce iese ordonanţa continuăm discuţiile pe hotărârea de guvern”, a arătat ministrul.
Teodorovici a menţionat că a doua rectificare bugetară se va face „ce târziu în ultima săptămână din noiembrie”, că salariul minim se va majora de la 1 Decembrie şi că există bani la buget pentru aplicarea noii legi a pensiilor.

Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică, pe 10 noiembrie, proiectul de cadru pentru înfiinţarea de fonduri suverane, invocând „o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunându-se adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă”.

Prin înfiinţarea fondurilor suverane de dezvoltare şi investiţii se are în vedere crearea unor vehicule de investiţii financiare sau intermediere financiară în acţiuni sau participaţii în proiecte sau companii profitabile, segment neacoperit în prezent pe piaţa financiară din România, care, pe de o parte, să aibă un rol multiplicator în economie pentru o dezvoltare sustenabilă şi, pe de altă parte, să catalizeze sau să mobilizeze resurse financiare disponibile către sectorul real şi proiecte profitabile, arată proiectul.

https://www.mediafax.ro/economic/teodorovici-avem-toate-avizele-pentru-fondul-suveran-ordonanta-intra-in-aceasta-saptamana-in-sedinta-de-guvern-17645751

 

15.11.2018

 

Cu o creştere a PIB de 1,9% în trimestrul trei din 2018, comparativ cu precedentele trei luni, România a înregistrat cel mai semnificativ avans dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform estimării preliminare publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Potrivit Eurostat, creşterea PIB-ul Uniunii Europene a încetinit la 0,3% în trimestrul trei din 2016, după un avans de 0,5% în precedentele trei luni, în timp ce zona euro a înregistrat o expansiune de 0,2%, după un avans de 0,4% în precedentele trei luni.

Cea mai semnificativă expansiune din UE în perioada iulie – septembrie 2018 s-a înregistrat în România (1,9%), urmată de Letonia (1,8%) şi Polonia (1,7%), în timp ce Italia a raportat o creştere zero, iar singurele scăderi au fost în Lituania (minus 0,4%) şi Germania (minus 0,2%).

Eurostat precizează că aceste prognoze nu includ datele din opt state membre: Estonia, Irlanda, Grecia, Croaţia, Luxemburg, Malta, Slovenia şi Suedia. Datele de miercuri pot fi revizuite cu ocazia unei noi estimări ce urmează a fi publicată de Eurostat în data de 7 decembrie.

În ritm anual, PIB-ul Uniunii Europene a înregistrat un avans de 1,9% în trimestrul trei din 2018, comparativ perioada similară din 2017, în timp ce PIB-ul zonei euro a urcat cu 1,7%.

Statele membre cu cel mai ridicat ritm de creştere anuală au fost Polonia (5,7%), Letonia (5,5%), Ungaria (5%), Slovacia (4,5%) şi România (4,1%).

Toate statele membre UE au înregistrat o creştere economică în trimestrul trei din 2018, comparativ perioada similară din 2017, cea mai slabă „performanţă” fiind raportată de Italia (0,8%).

Datele publicate de Eurostat sunt identice cu cele comunicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS). Conform INS, Produsul Intern Brut a înregistrat în trimestrul III din 2018 un avans trimestrial de 1,9%, în termeni reali, şi o creştere anuală de 4,1% pe seria ajustată sezonier.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere la 4,5% estimările referitoare la creşterea economiei în acest an, de la 5,5% cât preconiza în luna iulie, în varianta intermediară de vară. Tot în scădere (cu 0,2 puncte procentuale) a revizuit şi estimarea pentru anul 2019, la 5,5%, de la 5,7%, cât prognoza în varianta anterioară. Pentru următorii trei ani, cifrele referitoare la avansul Produsului Intern Brut au rămas nemodificate la 5,7% în 2020 şi 5% în 2021 şi 2022.

La rândul ei, Comisia Europeană (CE) a revizuit semnificativ în scădere estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, de la 4,5% la 3,6%, în timp ce în 2019 mizează pe un avans de 3,8%, faţă de 3,9% cât estima în primăvară, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate în urmă cu o săptămână de Executivul comunitar. Pentru 2020, Executivul comunitar indică un avans de 3,6%.

Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit, în jos, la începutul lunii octombrie, estimările privind evoluţia economiei româneşti, atât în acest an cât şi anul viitor, ca urmare a moderării stimulentelor care au stat la baza creşterii robuste înregistrate în 2017, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat de instituţia financiară internaţională.

Dacă în luna aprilie FMI estima că, în 2018, Malta şi România vor înregistra în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5,7% şi, respectiv, 5,1%, în raportul publicat pe 9 octombrie FMI şi-a revizuit, în jos, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în primăvară, preconizând că în 2019 România urmează să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în aprilie.

„Economia României a înregistrat o creştere robustă de 6,9% în 2017 ca urmare a stimulentelor fiscale şi a cererii externe solide. Creşterea ar urma să încetinească până la 4% în 2018 şi să continue să se diminueze până la 3,4% în 2019, pe măsură ce stimulentele se vor modera”, se arată în raportul „World Economic Outlook” publicat în octombrie.

Analiştii se aşteaptă ca în următoarele trimestre zona euro să înregistreze o creştere anuală de aproximativ 2%, dar este puţin probabil ca pe ansamblul acestui an avansul PIB-ului să ajungă la nivelul de anul trecut, de 2,5%.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/11/14/romania-a-avut-cea-mai-mare-crestere-economica-trimestriala-din-ue-in-trimestrul-trei-din-2018–210635

 

Circulatia trenurilor in sistem simplificat, avand ca singur agent mecanicul de locomotiva, functioneaza in cadrul CFR Calatori de mai bine de 10 ani, insa nu si pe segmentul de transport feroviar de marfa. In noiembrie a avut loc sedinta de dezbatere publica pe aceasta tema, dar care vizeaza segmentul de transport feroviar de marfa, prin care trenurile de marfa vor fi deservite de catre un singur agent – mecanicul de locomotiva. Noul sistem simplificat se aliniaza normelor si reglementarilor europene.

In data de 5 noiembrie, Ministerul Transporturilor a anuntat organizarea sedintei de dezbatere publica, ce a avut loc in data de 12 noiembrie 2018, privind proiectul de Ordin al ministrului transporturilor pentu aprobarea Normelor specifice pentru deservirea trenurilor de marfa de catre un singur agent – mecanicul de locomotiva, precum si modificarea şi completarea unor regulamente si instructiuni din domeniul feroviar.

Prin ordinul emis de ministru “se aproba Normele specifice pentru deservirea trenurilor de marfa de catre un singur agent – mecanicul de locomotiva, care stabilesc o serie de prevederi specifice pentru circulatia acestor trenuri numai pe anumite sectii de circulatie, cu aplicare complementara fata de normele nationale de siguranta in vigoare.”

Acest sistem de functionare– cu un singur agent, adica mecanicul de locomotiva, a fost simplificat la CFR Calatori in urma cu peste 10 ani, fara a mai fi implicat mecanicul ajutor.

Desi sindicatele feroviare precizeaza in mass media ca acest sistem de lucru este unul periculos pentru siguranta circulatiei trenurilor de marfa, acest sistem de lucru functioneaza la nivelul Europei, mai putin in Italia.

Insa, operatorii care desfasoara activitati de transport pe calea ferata si angajatii din domeniu privesc acest sistem de lucru ca fiind unul normal, care se aliniaza legislatiei si sistemului functional la nivelul Uniunii Europene.

Transportul de marfa pe calea ferata se aliniaza politicilor UE

 

Economiile Europei de Est nu au fost lovite în trimestrul trei de şocul cauzat de încetinirea aproape generală din zona euro şi de contracţia celei mai mari pieţe europene, Germania. Din contră, Polonia, România şi Ungaria au crescut accelerat, dând peste cap prognozele strategilor.

Până la publicarea datelor detaliate de către fiecare ţară în parte, motivele creşterilor rămân un mister, iar analiştii nu pot decât să speculeze. Însă pe baza tendinţelor de până acum, ei se aşteaptă ca şocul încetinirii din Vest să lovească în cele din urmă şi Estul.

Economia Poloniei, cea mai mare din Europa de Est, a accelerat semnificativ în trimestrul trei, de la 1,1% în T2 la 1,7%, în ritm trimestrial. În ritm anualizat, creşterea PIB a accelerat de la 5,2% la 5,7%, potrivit datelor Eurostat. Evoluţiile au fost superioare consensului, notează ING, şi reflectă probabil investiţii mai bune. Analiştii se aşteaptă la un ritm mai redus al consumului şi la o contribuţie neutră a comerţului net. Investiţiile s-ar putea să-şi fi revenit semnificativ, probabil datorită dezvoltării proiectelor de construcţii civile înainte de alegerile locale.

Pentru 2019, sondajele de opinie din rândul managerilor de companii arată creşterea pesimismului şi decelerarea planurilor de investiţii. De asemenea, investiţiile publice sunt aşteptate să încetinească, şi sunt semnale că se prăbuşesc comenzile pentru exporturi nu doar în Polonia, ci şi la principalii parteneri comerciali.

https://www.zf.ro/business-international/economiile-mari-europa-est-au-rezistat-presiunii-scaderii-bruste-amploare-economiei-germane-au-continuat-accelereze-t3-strategii-spun-socul-simti-cele-urma-insa-pana-acum-s-au-cam-inselat-17651051

 

16.11.2018

 

La 14 noiembrie, Parlamentul European a aprobat urmatorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 subliniind „unitatea si disponibilitatea” fata de viitoarele negocieri privind Cadrul Financiar Multianual cu ministrii UE si regreta ca statele membre „nu au facut un progres semnificativ” pentru luarea unei pozitii comune.

Membrii Parlamentului European se astepta „sa se ajunga la un acord benefic inainte de alegerile din Parlamentul European din 2019 pentru a evita obstacolele in lansarea noilor programe din cauza adoptarii intarziate a cadrului financiar, asa cum s-a mai intamplat in trecut”.

Membrii Parlamentului European considera ca propunerea Cadrului Financiar Multianual inaintata de Comisia Europeana este un punct de plecare, dar la nivelul propus „nu va permite UE sa isi indeplineasca angajamentele politice si sa raspunda provocarilor majore care se prefigureaza”. Parlamentul isi confirma pozitia oficiala conform careia nivelul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 ar trebui sa fie stabilit la 1 324,1 miliarde de euro pentru tarifele 2018, ceea ce reprezinta 1.3% din Venitul National Brut pentru UE-27 pentru a asigura nivelul necesar de finantare pentru politicile UE cheie care sa ii permita sa isi duca la bun sfarsit misiunea si obiectivele.

Parlamentul a facut apel la cresterea subventillor pentru Fondul InvestEU si la cresterea nivelului de finantare pentru infrastructura de transport prin programul Mecanismul de Interconectare a Europei(CEF-Transport) de la 11,3 miliarde de euro, finantarea propusa de CE, pana la 17,7 miliarde de euro.

Unele prioritati au fost confirmate, una dintre acestea fiind stabilirea bugetului pentru Horizon Europe la 120 de miliarde de euro (CE a propus 83,5 miliarde de euro). Alte prioritati includ cresterea planului european de investitii strategice („Planul Juncker”), cresterea finantarii pentru infrastructura de transport si IMM-uri, mentinerea finantarii politicilor de coeziune si agricultura de lunga durata, dublarea resurselor pentru combaterea somajului in randul tinerilor, triplarea resurselor pentru Erasmus+, stabilirea contributiei UE la obiectivele de mediu la un nivel de cel putin 25% din cheltuielile Cadrului Financiar Multianual si la 30% cat mai curand posibil, cel mai tarziu pana in 2027.

In ceea ce priveste sistemul de venituri, pentru a reforma sursele de venituri ale UE, Membrii Parlamentului Europeana au subliniat faptul ca actualul sistem „este foarte complex, inechitabil, lipsit de transparenta si de neinteles pentru cetatenii UE”.

Membrii Parlamentului European au declarat ca un sistem nou si mai simplu ar trebui sa reduca substantial contributiile directe ale statelor membre la venitul national brut si sa garanteze o finantare adecvata a cheltuielilor UE in cadrul noului Cadru Financiar Multianual. De asemenea, Parlamentul aproba anularea tuturor reducerilor si a celorlalte mecanisme corective.

In plus, Membrii Parlamentului European solicita introducerea noilor resurse proprii, cum ar fi una bazata pe o noua schema de impozitare aplicata companiilor (inclusiv impozitarea companiilor mari din sectorul digital), pe veniturile generate de Sistemul de Comercializare a Certificatelor de Emisii si pe taxa privind consumul de plastic.

Parlamentul European a aprobat Cadrul Financiar Multianual 2027

 

Din 160 de state analizate în ediţia din 2018 a indexului performanţei logistice (LPI – The Logistics Performance Index), studiu realizat de Banca Mondială, România ocupă locul 48, în timp ce Germania este liderul global în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii. Care sunt cele mai importante puncte slabe?

LPI funcţionează ca un agregator prin care este oglindită calitatea infrastructurii din 160 de state. În calculul acestuia sunt luaţi în considerare şase factori: eficienţa vămilor, calitatea comerţului şi a infrastructurii de transport, uşurinţa cu care pot fi aranjate transporturi la preţuri competitive, calitatea serviciilor şi competenţa celor activi în domeniul logistic, trasabilitatea transporturilor şi frecvenţa livrărilor la timp în totalul transporturilor.

Astfel, în funcţie de acest calcul, România este în 2018 pe locul 48 din 160 de state, cu un punctaj de 3,12 dintr-un maxim de 5. Cu acestă „notă“ România se plasează în faţa unor state precum Croaţia, Bulgaria sau Serbia, dar este întrecută de Ungaria şi de Polonia, dar şi de statele din vestul Europei, care domină acest clasament. Dintre cele şase categorii care intră în calculul LPI, cea mai mică notă a fost obţinută de România la zona de vămi, iar apoi la calitatea infrastructurii.

România este unica ţară la nivel european care timp de 10 ani, în perioada 1990-2000, a reuşit „performanţa“ de a nu construi niciun kilometru de autostradă. în timp ce piaţa locală stătea degeaba, la circa 110 km de autostradă, vecinii construiau zeci de kilometri de autostradă care mai târziu s-au tradus în investiţii de miliarde de euro.

Ungaria, de exemplu, a construit în perioada 1990-2000 peste 180 de kilometri de autostradă, iar Bulgaria a reuşit şi ea să finalizeze 46 de kilometri de autostradă. Portugalia, de exemplu, este deja un subiect de manual, în perioada 1990-2000 finalizând peste 1.100 km de autostradă.

Totodată, dacă numărul de kilometri de autostradă se raportează la suprafaţa ţării, România are din nou, cea mai slabă performanţă la nivel european. Ungaria, o ţară de 2,5 ori mai mică, are de 2,5 ori mai mulţi kilometri de autostradă decât România.

Lucrurile nu s-au redresat nici în anii care au urmat, promisiunile de proiecte rămânând blocate în sertarele miniştrilor care s-au perindat pe la Transporturi. Astfel, la finalul anului 2015 România avea 747 kilometri de autostradă, nivel similar cu cel din prezent. în acest timp, Portugalia a ajuns la peste 3.000 km de autostradă, Croaţia a ajuns la 1.310 km, iar Ungaria s-a apropiat de 1.900 de kilometri de autostradă.

Mai departe, România are aceeaşi lungime a căilor ferate ca acum 100 de ani, circa 11.000 de kilometri, Cehia sau Ungaria, ţări cu suprafeţe semnificativ mai mici, având o infrastructură apropiată ca număr de kilometri cu cea locală. Astfel, harta trenurilor de mare viteză se opreşte în estul Europei, în contextul în care dacă în Vest trenurile “zboară” cu mai bine de 250 de kilometri la oră, în România abia se târâie cu 45 de kilometri la oră.

Intră pe platforma www.zf.ro/romania100 şi găseşte cele mai importante statistici despre România.

https://www.zfcorporate.ro/zf-ro/romania100/romania-sta-bine-in-regiune-la-infrastructura-dar-parca-ar-fi-pe-alt-continent-comparativ-cu-vestul-europei-care-sunt-cele-mai-mari-vulnerabilitati-17656496

 

Se împlinesc aproape cinci ani de la masivele demonstraţii proeuropene cunoscute ca Euromaidan, la care autorităţile ucrainene de atunci au reacţionat brutal, şi mai bine de patru ani de la anexarea Crimeei ca pedeapsă aplicată de Rusia Ucrainei pentru îndrăzneala de a se apropia de UE şi de a ştirbi astfel sfera de influenţă rusească. Economia ucraineană pare că îşi revine. Lent, şovăielnic, dar în direcţia cea bună.

Însă anii de chin din zonele devastate de războiul dintre separatişti şi armata guvernamentală, colapsul economic (PIB-ul s-a prăbuşit cu 17% în primul trimestru din 2015), haosul politic, şocul reechilibrării economiei şi chiar deschiderea ţării către Vest au creat o vulnerabilitate, pentru economie şi societate, greu de depăşit: fuga talentului şi a forţei de muncă în străinătate. Situaţia este complicată de vecinătatea Rusiei şi de incertitudinile pe care le creează legăturile economice şi sociale pe care Ucraina încă le mai are cu această ţară.

Economia Ucrainei, o piaţă imensă după standardele europene, avansează de 11 trimestre consecutive, în ritm anualizat. Preşedintele Petro Poroşenko şi-a făcut un obicei din a anunţa intenţii măreţe, ca un acord de comerţ liber cu China sau atragerea investitorilor bogaţi din Golful Persic, şi creşteri ameţitoare, cum ar fi la exporturi de ouă, de zahăr sau de orice se poate. Însă din când în când Moscova face anunţuri de natură să demoralizeze, unul recent fiind introducerea de noi sancţiuni contra companiilor ucrainene, ceea ce scoate în evidenţă jocul incertitudinilor practicat de Kremlin. Rusia a rămas cel mai mare partener comercial individual al Ucrainei, atât la importuri, cât şi la exporturi.
În aceste condiţii nu este de mirare că aproape un milion de ucraineni pleacă din ţară în fiecare an, după cum avertizează ministrul ucrainean al afacerilor externe Pavlo Klimkin. Avertismentul este preluat cu insistenţă de presa de propagandă rusească.

„Suntem într-o situaţie catastrofală“, spunea ministrul în septembrie. Klimkin a prezentat şi cifre: doar Polonia a primit recent 1,4 milioane de ucraineni, iar aproape 30% din populaţia oraşului polonez Wroclaw vorbeşte acum ucraineana. Circa două milioane de imigranţi ucraineni ar locui în Polonia şi între 3 milioane şi 4,4 milioane în Rusia. Alte câteva milioane trăiesc în America de Nord. Polonia a fost vârful de lance al eforturilor Uniunii Europene de aducere a Ucrainei pe orbita europeană.

În ultimii ani, ucrainenii au fost principala sursă de forţă de muncă străină pentru Polonia, o ţară în plină dezvoltare, dar care se confruntă cu un deficit din ce în ce mai mare de forţă de lucru calificată în condiţiile în care milioane de polonezi au plecat în ţările mai bogate din Vest în căutarea unui trai mai bun. Situaţia este la fel în toate economiile est-europene. Confruntată cu o lipsă acută de forţă de muncă, Cehia vrea să dubleze la 40.000 cota anuală de ucraineni cărora le este permis să muncească acolo, potrivit Radio Praha.

În Germania, cea mai mare economie europeană şi de decenii un magnet pentru muncitorii est-europeni, locuiesc 138.000 de cetăţeni ucraineni, spune ministerul german al muncii. Numărul ucrainenilor care muncesc în Germania creşte cu 10% în fiecare an, notează agenţia UNIAN.

Nu există statistici precise privind fluxul de cetăţeni ucraineni care pleacă să locuiască sau să muncească în străinătate, aceasta deoarece mulţi se duc să facă munci sezoniere, cum sunt cele din agricultură. O analiză a Centrului pentru Studii Estice (OSW) spune că valul de ucraineni care pleacă din ţară pentru a munci în statele UE, pornit în 2014, a atins punctul de maxim şi se va stabiliza sau va începe să scadă în 2019, scrie bne IntelliNews.

Un semn al stabilizării sunt remiterile către Ucraina. Banca naţională ucraineană a calculat că expaţii au trimis acasa 7 miliarde de dolari în 2015, 7,5 miliarde de dolari în 2016 şi 9,3 miliarde de dolari în 2017. Anul acesta, remiterile sunt aşteptate să stagneze sau să scadă la 9 miliarde de dolari.

„Valul migraţionist în creştere din Ucraina spre Polonia începe să decelereze încet. Această migraţie este încă temporară în natura sa, astfel că este dificil de evaluat în ce masură va deveni pe deplin rezidenţială. Poate că cu timpul actualul model circular de migraţie va înceta să mai atragă noi oameni. Polonia rămâne singura ţară din UE în care un număr mare de ucraineni muncesc datorită mai multor avantaje competitive“, spune Marta Jaroszewicz, analist la OSW.

Emigraţia devine o problemă atunci când o economie trebuie reconstruită. Cu cei mai talentaţi şi dedicaţi muncitori plecaţi, revenirea economică este greoaie, dacă nu imposibilă. Creşterea economică a Rusiei a atins 10% în 2000 după o criză profundă în 1998. Însă revenirea economică ucraineană este modestă. Avansul din trimestrul trei a încetinit la 2,8%, de la 3,8% în trimestrul anterior. Însă nici contextul global nu ajută, cu încetinire în UE şi conflicte comerciale între marile puteri.

Departamentul de politică monetară şi analiză economică al băncii centrale ucrainene a calculate că reducerea forţei de muncă din cauza migraţiei a dus la scăderea cu 5-8% a numărului angajaţilor în 2017.

Fondul Monetar Internaţional a descris Ucraina ca fiind „cea mai săracă ţară din Europa“, plasând-o în funcţie de PIB per capita în spatele Republicii Moldova. Astfel, Ucraina are un PIB per capita de 2.964 dolari (2018). În Moldova, indicatorul ajunge la 3.226 dolari, în Belarus la 6.020 dolari, iar în Rusia la 10.950 dolari. FMI estimează că corupţia reduce creşterea economică cu două puncte procentuale. Kievul reuşeşte să-şi plătească datoriile mulţumită unui acord de finanţare încheiat cu FMI.
S

alariile din Polonia, principala destinaţie a muncitorilor sezonieri ucraineni, sunt de patru ori mai mari decât în Ucraina, unde inflaţia depăşeşte 10%.

De la vârful de peste 52 de milioane de locuitori atins în 1993, populaţia Ucrainei a scăzut cu aproape 10 milioane la sfârşitul anului 2016.

https://www.zf.ro/business-international/ucraina-cea-saraca-tara-europa-cinci-ani-sangerosul-euromaidan-milioane-ucraineni-plecati-tara-ajuta-boom-ul-economic-altora-economia-isi-revine-lent-iar-rusia-continua-fie-cel-mare-partener-17656414