Revista presei

Cum a evoluat economia județului Constanța în ultimul sfert de secol? – Revista presei 09 martie 2021

  • Port Constanța
 

Ziarul „Cuget Liber” a căutat răspunsul la această întrebare în statisticile publicate de Direcția Județeană de Statistică. Potrivit acestora, populația cu domiciliul în județul Constanța a crescut cu 1,75% în intervalul 1995 – 1 ianuarie 2020, ajungând la 763.549 de persoane. Câte dintre acestea muncesc în străinătate, statistica oficială nu ne spune.

Populația e mai bătrână

În această perioadă scurtă, de doar 25 de ani, s-a produs un accentuat fenomen de îmbătrânire a populației județului. Dacă în 1995, ponderea persoanelor de 80 de ani și peste din totalul populației județului era de 13%, în 2018 a urcat la 22,48%. Pe de altă parte, ponderea populației de 0 – 14 ani s-a diminuat de la 21,73% la 15,20%.

Din 1995 până în 2018, fondul de locuințe al județului a avut o evoluție impresionantă. În această perioadă numărul locuințelor a crescut cu 27,83%, ajungând la 297.437, al camerelor de locuit, cu 32,95%, până la 844.099, iar a suprafeței locuite, cu 85,95%, până la 15.543 mii de metri cubi.

Au dispărut 55.000 de salariați

Pe fondul crizei economice izbucnite în 2009, care a dus la închiderea unui număr mare de locuri de muncă, al creșterii migrației interne și externe a forței de muncă, populația ocupată civilă din județul Constanța s-a redus la 24,2 mii de persoane, respectiv 7,83%, de la 309 mii cât era la sfârșitul anului 2008, la 284,8 mii, la finele anului 2018.

Structura ei pe domenii de activitate, în 2018, era următoarea:
– industrie – 17,62%;
– comerț – 16,99%;
– agricultură, silvicultură și pescuit – 16,64%;
– construcții – 12,08%;
– transport și depozitare – 9,20%;
– sănătate și asistență socială – 5,09%;
– activități de servicii administrative și de servicii suport – 4,16%;
– activități de servicii administrative și activități de servicii suport – 4,14%;
– hoteluri și restaurante – 4,00%;
– învățământ – 3,97%;
– alte activități de servicii – 2,93%;
– administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public – 2,49%;
– activități profesionale științifice și tehnice – 1,54%;
– informații și comunicații – 1,37%;
– activități de spectacole, culturale și recreative – 0,95%;
– intermedieri financiare și asigurări – 0,91%;
– tranzacții imobiliare – 0,53%.

Din 1995 până în anul 2018, firmele din județul Constanța au pierdut 55.437 salariați. Numărul mediu al acestora a scăzut cu 23,97%, de la 231.300 la 175.863.
Aproape 79% din totalul celor 175.863 de salariați existenți în 2018 lucrau în: comerț (20,06%), industrie (19,81%), transport și depozitare (10,33%), construcții (8,44%), sănătate și asistență socială (7,19%), hoteluri și restaurante (6,89%), învățământ (5,96%).

Transportul pe apă, în topul investițiilor

În anul 2017, din totalul de 21.263 de unități economice din județul Constanța, 18.654 unități (respectiv 87,73%) aveau între 0 și 9 lucrători, 2.193 unități (10,31%) – între 10 și 49 lucrători, 368 unități (1,73%) – între 50 și 249 lucrători, iar 48 unități (0,22%) – 250 de lucrători și peste.
Investițiile brute din județul Constanța se ridicau la 3,518 miliarde de lei, în anul 2017. Mai mult de un sfert din acestea, respectiv 25,86%, se regăseau în activitățile de transport și depozitare (în special din porturile maritime și de pe canalele de navigație). Urmau: comerțul, cu 20,32%, industria prelucrătoare cu o pondere de 13,22%, producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă caldă, cu 6,76%.

Zootehnia – în suferință

Sectorul zootehnic din județul Constanța a înregistrat un continuu declin. Din 1995 până în 2018, numărul bovinelor a scăzut cu 35,26%, ajungând la 36.560 de capete, al porcinelor cu 65,16%, până la 99.932 de capete, iar al ovinelor, cu 20,30%, până la 312.132 de capete. Doar caprinelor le-au priit noile vremuri, numărul lor crescând de 4,66 ori și ajungând la 110.290 capete în 2018.
În intervalul 1995 – 2018, parcul de tractoare și mașini agricole s-a subțiat puternic. Numărul tractoarelor s-a redus cu 51,59%, ajungând la 3.245, al plugurilor, cu 18,72%, până la 3.121, și al combinelor autopropulsate, cu 56,34%, până la 899. Doar numărul semănătorilor mecanice a crescut cu 15,30%, până la 2.457.

Recoltele agricole sunt în creștere

Suprafața agricolă a județului Constanța, cultivată cu principalele culturi s-a diminuat cu 0,03% în intervalul 1995 – 2018, ajungând la 474.344 hectare. Culturile de cereale pentru boabe (grâu, secară, orz, orzoaică și porumb) dețin 64,80% din suprafața totală, iar cele de plante uleioase (floarea soarelui și rapiță), 26,60%.

În perioada 1995 – 218, producția agricolă a înregistrat următoarele creșteri:

– grâu și secară – 145,92%, până la 1.018.032 tone;
– orz și orzoaică – 121,53%, până la 305.018 tone;
– porumb boabe – 19,15%, până la 457.152 tone;
– floarea soarelui – 201,63%, până la 296.518 tone;
– fructe – 508,94%, până la 22.342 tone;

S-au înregistrat scăderi ale producției de:

– cartofi – 72,16%, până la 7.372 tone;
– struguri – 34,26%, până la 53.324 tone.
Culturile de sfeclă de zahăr au dispărut începând din 2013. În 1995 au fost recoltate 64.949 tone de sfeclă de zahăr.
Valoarea producției agricole a crescut cu 105,70%, de la 1,424 miliarde de lei, în 2005, la 2,929 miliarde de lei, în 2018.

Turismul, în declin

În intervalul 1995 – 2018, capacitatea de cazare turistică din județul Constanța s-a diminuat, cu 29,52%, de la 121.196 locuri la 85.418 locuri. Numărul sosirilor în capacitățile de cazare a crescut cu 25,84% până la 1.312.400. În schimb, numărul înnoptărilor s-a redus cu 26,95%, până la 5.010.800. Gradul de utilizare netă a capacităților de cazare în funcțiune a scăzut de la 56,6% la 48,3%.
Produsul intern brut al județului Constanța a făcut un salt de 2,89%, în intervalul 2005 – 2017, ajungând la 36,424 miliarde de lei.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cum-a-evoluat-economia-judetului-constanta-in-ultimul-sfert-de-secol-424133
 

 

Mihai Daraban – președintele Camerei de Comerț și Industrie a României și al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța și Ion Dănuț Jugănaru – directorul general al CCINA au primit, recent, vizita ambasadorului Republicii Islamice Pakistan în România, Zafar Iqbal.
În deschiderea întâlnirii, Mihai Daraban a prezentat activitatea economică a județului Constanța, în special a portului Constanța, avantajele oferite de acesta și de Canalul Dunăre – Marea Neagră în transportul de mărfuri spre și dinspre țările riverane Dunării.
În cadrul întâlnirii s-a discutat despre intenția autorităților din Pakistan de a stabili o colaborare strânsă între porturile Karachi și Constanta. În prezent se fac demersuri în vederea semnării unui protocol de colaborare între cele două porturi.
S-a discutat, de asemenea, despre principalele domenii de activitate în care activează companiile constănțene, dar și despre oportunitățile de a investi în județul nostru. În momentul de față, patru firme cu capital pakistanez sunt înmatriculate în județul Constanța. Există, de asemenea, posibilitatea aducerii forței de muncă din Pakistan, pentru diverse sectoare de activitate.
Referindu-se la posibilitatea dezvoltării relațiilor economice și comerciale ale firmelor constănțene cu cele din Pakistan, ambasadorul a afirmat că rolul Camerei de Comerț Constanța este deosebit de important, în special pentru companiile străine care doresc să-și găsească parteneri de afaceri în județ. S-a discutat despre o posibilă delegație de oameni de afaceri din Pakistan care ar urma să vină la Constanța, imediat ce situația o va permite.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-porturile-karachi-pakistan-si-constanta-vor-incheia-un-protocol-de-colaborare-423981
 

 

A treia oară cu noroc! Nava Queen Hind a fost vândută la licitație, la finele anului 2020. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA a încasat, urmare a tranzacției, în jur de 200 de mii de euro. Cel care a cumpărat-o a vândut-o, la rândul său, unei companii grecești, contra sumei de 250 de mii de euro, după cum susțin surse din mediul portuar. Nava va fi tăiată la fier vechi.
Nava Queen Hind a fost vândută la licitație pentru suma de aproximativ 200 de mii de euro. Achiziția a avut loc abia după a treia licitație organizată de CN APMC, la care s-au înscris două companii doritoare să preia nava și să o taie la fier vechi. “Eliminând alte cheltuieli, Portul Constanța rămâne, din toată această tranzacție, cu circa 100 de mii de euro”, au precizat, pentru Focus Press, reprezentanți ai CN APMC
Interesant este că cel care a cumpărat nava a reușit, de dată recentă, să o vândă mai departe, unei companii grecești, contra sumei de 250 de mii de euro.
Amintim că proprietarul Queen Hind a refuzat să achite costurile operațiunilor derulate pentru ranfluarea acestei nave, prin urmare cheltuielile au rămas în sarcina statului român, prin CN APMC.
Ranfluarea navei care s-a răsturnat în Portul Midia Năvodari în noiembrie 2019 a fost gestionată de Grup Servicii Petroliere, contra sumei 19.150.000 lei.
Pe scurt: ce s-a întâmplat cu nava Queen Hind în Portul Midia
Reamintim că, la data de 24 noiembrie 2019, nava Queen Hind sub pavilion Palau pleca din Portul Midia Năvodari, fiind încărcată cu peste 14.000 de oi pe care trebuia să le ducă în Libia. N-a mai ajuns la destinaţie, pentru că, în doar câteva minute s-a răsturnat! În momentul în care nava s-a dezechilibrat, un marinar a căzut peste bord. A fost salvat la scurt timp. Alţi 21 de marinari s-au evacuat și au scăpat nevătămați.
După incident, a fost activat comitetul pentru situații de urgență. Au fost salvate câteva zeci de animale, restul fiind prinse în navă.
Deşi nava s-a răsturnat în noiembrie, abia pe data de 14 ianuarie 2020 Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a semnat contractul privind serviciile de dezeșuare și ranfluare a navei Queen Hind și scoaterea și neutralizarea încărcăturii din interiorul navei.

Nava Queen Hind a fost vândută: cu câți bani rămâne Portul Constanța și cât profit a făcut cel care a cumpărat-o


 

  • Economie
 

Președintele Grupului Bertschi, Hans-Jörg Bertschi, este încrezător în legătură cu 2021, deoarece ultimul trimestru din 2020 a fost foarte bun, iar Asia, și în special China, a depășit în mare parte pandemia și manifestă potențial deosebit de creștere a activității economice și a cererii. În plus, țările industrializate ale lumii ar trebui să își revină și ele din a doua parte a anului ca urmare a începerii vaccinării.
De aceea compania va investi foarte mult și în 2021, începând de la construcția unui hub logistic pentru produse chimice lichide în Zhangjiagang (în zona Shanghai) – cea mai mare investiție din istoria Bertschi într-un singur obiectiv. Aici, pe un teren de 67.000 m2, vor fi ridicate trei depozite pentru diferite clase de mărfuri periculoase, cu o capacitate totală de 25.000 de paleți, și în plus va fi construit un spațiu pentru mărfuri periculoase containerizate cu capacitate de circa 1.000 de containere, pentru lichide vrac, toate cu sisteme moderne, automate, de umplere, de încălzire și de manevrare.
Și în Europa investițiile vor fi importante. Compania operează propriul său terminal în Rotterdam, unde transferă mărfuri de pe șosea pe calea ferată și are și o zonă pentru depozitarea containerelor cu mărfuri periculoase. Iar această capacitate va crește la peste dublu în 2021, pentru un total de 2.000 de locații de depozitare. În plus, Brexit impune creșterea cererii de depozitare în Marea Britanie, unde Bertschi are la Middlesbrough un depozit central pentru materiale plastice de import, vrac și ambalate, de peste ocean, și aici capacitatea se va extinde pe o proprietate vecină.
Compania își propune să transfere tot mai multe încărcări de pe șosea pe calea ferată pe piața în creștere din sud-estul Europei și pentru asta va extinde capacitatea terminalului feroviar de la Ploiești, achiziționat în 2019.
În plus, vor continua achizițiile de containere, pentru a face față creșterii cererii.

Terminalul din Ploiești, pe lista investițiilor Bertschi din 2021


 

 

Începând cu 3 martie, Hupac a lansat un nou serviciu feroviar regulat ce face legătura între terminalul RTC Geleen din Olanda și terminalele Wels CT și WienCont în Austria.
“Acesta reprezintă încă un pas în expansiunea rețelei noastre intermodale și răspunde cererii tot mai mari pentru noi conexiuni către și din sud-estul Europei”, a declarat Renzo Capanni, director Shuttle Net South East Europe.
Inițial, serviciul va avea două călătorii dus-întors pe săptămână, clienții putând conta de timpi de tranzit competitive, dar și pe legături cu Ungaria (terminalul Budapest Chapel), Turcia (Halkali), România (Ploiești) și Bulgaria (Stara Zagora). “O singură călătorie de o distanță de 1.000 km între Geleen și Viena va reduce emisiile de CO2 cu aproximativ 1,4 tone”, subliniază Capanni, precizând că aceasta reprezintă o contribuție importantă la îndeplinirea obiectivelor climatice europene în Anul Căilor Ferate.
https://www.intermodal-logistics.ro/hupac-lanseaza-un-nou-serviciu-feroviar-intre-geleen-si-viena
 

 

Proiectul de infrastructură transnațională cunoscut sub numele de Noul Drum al Mătăsii între China și Europa generează noi fluxuri de mărfuri. Furnizorul de servicii de mobilitate DKV Euro Service s-a adaptat la acest lucru și și-a extins rețeaua prin conectarea a 350 de stații de alimentare din Kazahstan. Clienții pot primi deja combustibili de înaltă calitate, fără numerar, în rețeaua completă a Gazpromneft. În plus, toate stațiile adecvate pentru camioane ale multor alte mărci locale precum Helios și Sinooil sunt acum conectate la rețeaua de acceptare DKV.
„Dezvoltarea dinamică a rutelor de transport de-a lungul Noului Drum al Mătăsii oferă diverse oportunități clienților noștri și cu această ocazie ne-am optimizat în continuare rețeaua și acum acoperim toate rutele importante”, explică Sven Mehringer, Director General Energy and Vehicle Service la DKV. „Cu prețuri de combustibil de aproximativ 40 Eurocenți la stațiile noastre de combustibil premium din Kazahstan, salutăm și așteptăm clienții locali”, a adăugat Fedor Velikanov, DKV Supplier Country Manager Eurasia. Datorită poziției sale geografice favorabile, Kazahstan, cea mai mare țară fără ieșire la mare din lume, devine din ce în ce mai repede un hub important pentru comerțul cu mărfuri al Chinei cu țările din Europa și Asia de Vest. Kazahstanul joacă un rol cheie în două coridoare economice în cadrul Inițiativei Centurii și Drumurilor (BRI). Acestea sunt două din totalul celor șase componente ale Centurii Economice a Drumului Mătăsii, care unește rutele terestre ale BRI: 1) noul (sau al doilea) pod terestru eurasiatic cu punctele finale la Lianyungang în provincia Jiangsu din China și Rotterdam în Olanda și 2) Coridorul economic China-Asia Centrală-Asia de Vest între provincia autonomă Xinjiang din vestul Chinei și Iran și Turcia.
http://www.transport-business.ro/dkv-isi-extinde-activitatea-pe-drumul-matasii/
 

 

Economia mondială a continuat să crească în februarie pentru a opta lună la rând, cu un ritm în accelerare, cel mai bun din octombrie încoace, evoluţie influenţată de ameliorarea indicatorilor din sfera crizei sanitare şi de mix-ul relaxat de politici economice în implementare, arată într-un raport de analiză Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania. Acesta citează statisticile cu privire la evoluţia indicatorilor PMI (Purchasing Managers’ Index) din industria prelucrătoare şi sectorul de servicii din economia mondială în a doua lună a anului curent, statistici publicate de Markit Economics.
Rădulescu notează: „Industria prelucrătoare (motorul economiei mondiale) a crescut pentru a opta lună la rând în februarie, confirmându-se intrarea într-un nou ciclu economic. Indicatorul PMI s-a majorat cu un ritm lunar de 0,3 puncte la 53,9 puncte în februarie, cea mai bună evoluţie din ianuarie 2018. Ameliorarea componentei perspective de evoluţie pentru următoarele 12 luni (spre maximul ultimelor 81 de luni) exprimă premise favorabile pentru dinamica industriei prelucrătoare în trimestrele următoare. De asemenea, producţia a accelerat uşor în februarie, evidenţiindu-se dinamica componentei bunuri de capital, cu impact de antrenare în economie şi implicaţii favorabile la nivelul climatului din piaţa forţei de muncă. Pe de altă parte, comenzile noi totale din industria prelucrătoare au decelerat în februarie (la minimul ultimelor cinci luni), evoluţie determinată de distorsiunilor la nivelul lanţurilor de producţie, în contextul persistenţei restricţiilor în Europa”.
Analiza lui Rădulescu din perspectiva regională evidenţiază majorarea industriei prelucrătoare în Germania, Olanda, Statele Unite şi Brazilia în luna februarie. Pe de altă parte, industria prelucrătoare a decelerat luna trecută în China şi Japonia şi a scăzut în Grecia, Kazahstan, Malaysia, Tailanda, Mexic şi Myanmar.
„De asemenea, sectorul de servicii a crescut pentru a opta lună la rând în februarie: indicatorul PMI în urcare cu 1,2 puncte lună/lună la 52,8 puncte, maximul din octombrie. Se evidenţiază accelerarea comenzilor noi spre cel mai ridicat nivel din ianuarie 2020, evoluţie care exprimă premise favorabile pentru dinamica sectorului terţiar în trimestrele următoare. Pe de altă parte, componenta locuri de muncă s-a deteriorat în februarie (indicatorul PMI a revenit sub nivelul de 50 puncte). Din perspectiva regională se evidenţiază dinamica sectorului de servicii în SUA (prima economie a lumii), China, India, Rusia şi Australia. Pe de altă parte, sectorul terţiar a continuat să scadă în Zona Euro şi a înregistrat ajustări în Japonia, Marea Britanie şi Brazilia în luna februarie”, mai arată Andrei Rădulescu.
Astfel, indicatorul PMI Compozit (industria prelucrătoare şi sectorul de servicii) a crescut cu un ritm lunar de 0,9 puncte la 53,2 puncte în februarie, maximul din luna octombrie.
„Cu alte cuvinte, economia mondială a crescut pentru a opta lună consecutiv în februarie, cu un ritm în accelerare. Se evidenţiază majorarea comenzilor noi (cea mai bună evoluţie din ultimele trei luni), susţinută de consolidarea climatului pozitiv din anumite ţări (SUA) şi redinamizarea comenzilor de export. De asemenea, componenta perspective de evoluţie pentru următoarele 12 luni s-a atenuat marginal, poziţionându-se în apropiere de maximul din 2015. Nu în ultimul rând, componenta locuri de muncă s-a situat în teritoriu de creştere pentru a şasea lună la rând în februarie (indicatorul în consolidare la 50,1 puncte). Din perspectiva regională se evidenţiază creşterea economică din SUA (cel mai bun ritm din ultimii şase ani şi jumătate), India (cea mai bună evoluţie din ultimii nouă ani), China, Germania, Italia şi Rusia. Pe de altă parte, economiile din Japonia, Marea Britanie, Franţa şi Brazilia au scăzut în luna februarie”, notează economistul.
Conform celor mai recente prognoze ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) economia mondială ar putea creşte cu dinamici anuale de 5,5% în 2021 şi 4,2% în 2022, după declinul cu 3,5% an/an din 2020 determinat de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc fără precedent.
Indicatorii PMI sunt estimaţi împreună cu JPMorgan şi reflectă dinamica comenzilor noi, producţiei, locurilor de muncă şi preţurilor din industria prelucrătoare şi sectorul de servicii, pragul de 50 puncte separând creşterea de scădere.
https://www.bursa.ro/februarie-financiar-andrei-radulescu-bt-economia-mondiala-a-accelerat-in-luna-februarie-28593241