Revista presei

Constanța Port Container Day – Revista presei 19 – 21 Martie 2018

  • Port Constanța

21.03.2018

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa și revista Intermodal&Logistics organizează, pe 22 martie 2018, la „Grand Hotel Italia”, Cluj-Napoca cea de-a doua ediție a Constanța Port Container Day, cu sprijinul DP World Constanţa, SOCEP şi COSCO Shipping. Evenimentul, ce își propune să devină o întâlnire de tradiție între exportatorii din Vestul și Centrul României și reprezentații autorităților portuare și vamale și potențialii parteneri logistici, deschide calea unui dialog direct și transparent privind necesitățile reale ale pieței și factorii care încetinesc dezvoltarea traficului containerizat de mărfuri.

Tematica principală de dezbatere a Constanța Port Container Day din acest an va fi Portul Constanța – punct de acces al exportatorilor din România către piața globală. Oportunități și provocări.
Constanța Port Container Day va reuni peste 150 de reprezentanți ai autorităților portuare și vamale, linii de shipping, operatori portuari, companii de transport și logistică, case de expediții, comisionari vamali și reprezentanți ai companiilor producătoare din varii industrii.

Participarea la eveniment este gratuită.

http://www.transport-business.ro/constanta-port-container-day/

 

Compania Națională Administrarea Porturilor Maritime SA Constanța (CN APMC) are de puțin timp un nou Consiliu de Administrație (CA), în care se găsesc câteva nume extrem de interesante. Noii administrator sunt Gabriela Murgeanu (președinte), Nicolae Dan Tivilichi (care este și directorul general al APC), Daniel Adrian Naftali, Dorina Danielescu, George Teșeleanu și Bogdan Stelian Mîndrescu.

Daniel Adrian Naftali este analist financiar și vine în CA-ul portului ca reprezentant al acționarului Fondului Proprietatea, pentru care lucrează încă din annul 2010. La rândul său, Bogdan Mîndrescu ajunge acum administrator la port din postura de fost director general al Companiei Naționale Aeroporturi București și consilier al ministrului Transporturilor. Mult mai pitorești sunt însă celelalte personaje noi venite.

De la aeroport la port
George Teșeleanu a fost numit în vara lui 2017 administrator la Societatea Națională Aeroportul Internațional ”Mihail Kogălniceanu” SA, unde nu a rezistat însă prea mult. Om de afaceri cu dublă cetăţenie, română şi italiană, Teşeleanu trebuia să fie, la un moment dat, ambasador al României în Italia.
Fost șef ANRP, aflat în atenția ANI

Vedeta noului CA de la Portul Constanța este însă Dorina Danielescu. Fost șef al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, demis de premierul Victor Ponta, colonelul Dorina Danielescu este fost procuror militar și DIICOT, pensionat la 49 de ani. În 2013, Dorina Danielescu a fost găsită incompatibilă de Agenția Națională de Integritate (ANI), întrucât era, concomitent, atât magistrat civil la Parchetul Curții de Apel Ploiești, cât și procuror militar. Controlul ANI a venit chiar în urma unei sesizări a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dorina Danielescu a fost activată în gradul de colonel la șefia Direcției Investigare a Corupției și Fraudelor, a Corpului de Control și a Direcției Audit Intern ale MApN de către fostul ministru Corneliu Dobrițoiu, în anul 2012.

Traseu impresionant în magistratură
Dorina Danielescu, noua administratoră a Portului Constanța, a fost procuror în perioada 1992- 2017, interval în care a profesat la Pitești, Râmnicu Sărat, Buzău, Ploiești și București. Între 2004 și 2009 a fost șefa DIICOT Ploiești, în perioada 2010- 2012 a ocupat funcții de conducere la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, Ministerul Justiției și ANRP, iar din 2012 până în septembrie 2017, data ieșirii la pensie, a fost colonel magistrat doctor la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București.

https://www.replicaonline.ro/mutare-soc-un-fost-procuror-militar-numit-la-sefia-portului-constanta-349669/

 

O societate din București va efectua studii de fezabilitate pentru extinderea unui drum din Portul Constanța.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a atribuit recent un contract de servicii de elaborare a Studiului de Fezabilitate, a cererii de finanțare și a documentelor suport pe parcursul procesului de evaluare a aplicației de finanțare, pentru implementarea obiectivului „Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 7 și joncțiunea obiectivului “Pod rutier la km 0+540 a Canalului Dunăre-Marea Neagră“ cu drumul care realizează legătura între Poarta 9 și Poarta 8 spre zona de Nord a Portului Constanța”.
Potrivit licitatiapublica.ro, obiectul prezentului contract de servicii îl reprezintă:

1. Elaborarea Studiului de fezabilitate aferent obiectivului de investiții „Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 7 și joncțiunea obiectivului “Pod rutier la km 0+540 a Canalului Dunăre-Marea Neagră“ cu drumul care realizează legătura între Poarta 9 și Poarta 8 spre zona de Nord a Portului Constanța, în conformitate cu prevederile HG nr. 907/2016 și ale Temei de proiectare.

2. Elaborarea cererii de finanțare și a documentelor suport necesare obținerii fondurilor europene în cadrul POIM 2014-2020, conform Ghidului solicitantului-Program Operațional Infrastructura Mare-Axa prioritară 1-Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a transportului cu metroul, Obiectivul specific 1.3- Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe rețeaua TEN-T centrală precum și asigurarea suportului pe parcursul procesului de evaluare a aplicației de finanțare, până la momentul aprobării de către Autoritatea de Management.

Criteriul de atribuire a contractului l-a reprezentat cel mai bun raport calitate-preț. Au fost primite două oferte, iar câștigătoare a fost declarată societatea TPF Cproject SRL din București. Valoarea contractului este de 1.433.570 de lei.

Despre S.C. TPF Cproject SRL

Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerțului interogat la data de 20 martie 2018, societatea a fost înființată în anul 2010 și are sediul social în Bucureşti Sectorul 1, Bulevardul Alexandru Ioan Cuza nr. 44.

Societatea are capital social subscris de 1.190 de lei, integral vărsat. Unic asociat în cadrul firmei este T.P.F. SA din Belgia.

Administratorii societății sunt Spitaels Thomas Francois, cetățean belgian și Marian Ion Constantinescu.

Domeniul de activitate principal al firmei îl reprezintă activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea.

Conform Ministerului de Finanțe, pentru anul 2016 societatea a raportat o cifră de afaceri netă de 2.363.568 de lei, profit de 515.312 de lei și 14 salariați.

Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/o-societate-din-bucuresti-va-efectua-studii-de-fezabilitate-pentru-extinderea-unui-drum-din-portul-constanta-despre-ce-drum-de-acces-este-vorba-document-654562.html

 

Ieri, la Tribunalul Constanţa a fost programat un nou termen (pentru audieri de martori) în dosarul în care procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Liviu Aurelian Cazan, fostul director general al Autorităţii Navale Române. Liviu Aurelian Cazan este suspectat de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, „în cursul lunii martie 2016, inculpatul Cazan Liviu Aurelian, în calitate de director general al Autorităţii Navale Române, a încălcat, cu rea-credinţă, prevederile legale privitoare la buna gestiune financiară a fondurilor publice angajând o cheltuială nelegală (discreţionară, supraevaluată, vădit contrară principiilor regularităţii şi economicităţii plăţilor), aspect care a produs un prejudiciu instituţiei pe care o reprezenta în valoare de 849.646,092 de euro (cu TVA), concomitent cu obţinerea unui folos necuvenit pentru Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu (CN APDF)“.
„Concret, la data de 31 martie 2016, inculpatul Cazan Liviu Aurelian, în calitatea menţionată mai sus, pentru a ajuta la ieşirea din insolvenţă a CN APDF, a achiziţionat din patrimoniul acestei societăţi două corpuri de clădire (unul dintre acestea fiind în stare avansată de degradare), la un preţ supraevaluat, de 1.380.381 de euro, având la bază motive tehnice false, artificial introduse. Acţiunile deliberate ale inculpatului Cazan Liviu Aurelian, care a urmărit «cu orice preţ» achiziţia ambelor imobile, deşi numai unul era util Autorităţii Navale Române, au condus la efectuarea unor plăţi ilegale, ceea ce a produs un impact negativ asupra bugetului Autorităţii Navale Române, cu consecinţe deosebit de grave“

În cauză, s-a dispus instituirea popririi asigurătoare asupra conturilor bancare deţinute de Liviu Aurelian Cazan, până la concurenţa presupusului prejudiciu. De asemenea, s-a mai dispus instituirea sechestrului asigurător asupra imobilelor deţinute de acelaşi inculpat.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Potrivit portal.rna.ro, ANR este autoritatea centrală de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor în domeniul siguranţei navigaţiei şi al securităţii navelor. ANR este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1133/2002 şi Ordonanţei de Guvern nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, cu modificările şi completările ulterioare. Autoritatea Navală Română este o instituţie publică cu finanţare extrabugetară, cu personalitate juridică, înfiinţată prin fuziunea Inspectoratului Navigaţiei Civile cu Regia Autonomă „Registrul Naval Român“. În urma fuziunii, ANR a preluat toate drepturile şi obligaţiile celor două persoane juridice care s-au desfiinţat.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/justitie/directorul-unei-importante-institutii-din-constanta-deferit-justitiei-ce-spun-procurorii-dna-se-audiaza-martori-654556.html

 

Compania ungară de transport maritim Mahart va organiza în scurt timp o licitaţie pentru construirea unui terminal de gaze naturale lichefiate de 2,2 miliarde de forinţi în Portul Csepel de la Dunăre, potrivit Budapest Business Journal.

Terminalul va fi accesibil pentru trenuri şi camioane, cât şi pentru nave, până la sfârşitul anului viitor, a anunţat CEO-ul companiei Szavo Sztilkovics. Investiţia este susţinută de Uniunea Europeană şi de statul ungar.

http://www.zf.ro/business-international/mahart-din-ungaria-organizeaza-o-licitatie-pentru-construirea-unui-terminal-gnl-pe-dunare-17072398

 

La mai bine de doi ani şi jumătate de la anunţarea tranzacţiei, chinezii de la CEFC ar putea să devină proprietarii celei mai mari rafinării din România.

Tranzacţia prin care kazahii de la KazMunayGas (KMG) vor să cedeze controlul asupra grupului Rompetrol, entitate administrată prin intermediul companiei KMG International (KMGI), către compania chineză CEFC este în derulare, dar finalizarea ei a fost amânată pentru finalul lunii iunie, au declarat reprezentanţi ai companiei petroliere kazahe de stat pentru Reuters.

http://www.zf.ro/companii/energie/tranzactia-dintre-chinezii-de-la-cefc-si-kazahii-de-la-kmg-cu-rompetrol-s-ar-putea-incheia-in-iunie-17072304

 

20.03.2018

 

Tranzacţiile susţinute înregistrate de noile contracte futures pentru grâul şi porumbul provenit din regiunea Mării Negre lansate de CME Group sugerează că operatorul bursier american a găsit o modalitate prin care să profite de creşterea exporturilor de cereale provenite din regiunea Mării Negre, după o tentativă anterioară nereuşită în această regiune, informează Reuters.
De la lansarea lor în luna decembrie 2017, contractele futures Black Sea Wheat FOB (Platts) şi Black Sea Corn FOB (Platts) au generat peste 15.000 de loturi reprezentând 750.000 de tone de cereale.

Exporturile record de grâu ale Rusiei în acest sezon au consolidat rolul regiunii Mării Negre ca un factor important în stabilirea preţurilor şi comerţului mondial cu cereale. De asemenea, Ucraina este al patrulea exportator mondial de porumb.

Noile contracte futures lansate de CME Group, operatorul Chicago Mercantile Exchange, au atras interesul participanţilor care sunt interesaţi să evite constrângerile care vin odată cu contractele cu livrare fizică. În plus, posibilitatea unor tranzacţii off-screen a permis CME să profite de creştere tranzacţiilor over-the-counter (OTC).

‘Este un start foarte bun. Vedem participanţi care nu doreau să facă tranzacţii OTC şi care acum încep să facă acest gen de swapuri’, a declarat Arnaud Saulais de la firma SCB & Associates.

Contractul futures Black Sea Wheat FOB (Platts) se bazează pe preţul de referinţă stabilit zilnic de Platts pentru grâul rusesc cu un conţinut de proteine de 12,5% de tip FOB (free on board), în timp ce contractul la porumb Black Sea Corn FOB (Platts) este bazat pe preţul stabilit zilnic de Platts pentru porumbul din Ucraina de tip FOB (free on board).

Operatorul bursier Euronext, al cărui contract bazat pe grâul din Franţa este un indicator de referinţă pentru piaţa grâului din Europa Occidentală, a anunţat şi el că interesat să lanseze derivative pentru cerealele din zona Mării Negre.

http://www.economica.net/mobile/cme-a-reusit-sa-intre-pe-piata-exporturilor-cu-cereale-din-zona-marii-negre_151446.html

 

Ordinea de zi a şedinţei ordinare a Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CN APM) SA, convocată (pentru a doua oară) în data 16.04.2018, ora 11.00, la sediul Ministerului Transporturilor, respectiv 17.04.2018, a fost completată.

Astfel, se propune solicitarea trecerii unui teren în suprafaţă de 10.000 mp, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Transporturilor şi concesiunea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa în administrarea Ministerului Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Regională a Finanţelor Publice Galaţi.
La aceasta se adaugă propunerea pentru avizarea demarării procedurilor legale în vederea iniţierii unei hotărâri de Guvern pentru aprobarea trecerii unui teren în suprafaţă de 6.012 mp aflat în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscala, Direcţia Regională a Finanţelor Publice Galaţi în administrarea Ministerului Transporturilor şi concesiunea CN APMC.

Materialele şedinţei şi formularele de procuri speciale pentru reprezentare se pun la dispoziţia acţionarilor la sediul companiei începând cu data de 2.04.2018. Dreptul de vot se poate exercita direct, prin reprezentant, prin corespondenţă sau prin mijloace electronice, conform statutului companiei.

Acţionarii îşi pot exercita opţiunea prin transmiterea votului prin corespondenţă până la data de 13.04.2018, ora 11.00, voturile prin corespondenţă fiind transmise la sediul CN APM. În cazul neîndeplinirii cvorumului necesar pentru prima convocare AGA, se reprogramează şedinţa în data de 17.04.2018, ora 11.00, la sediul Ministerului Transporturilor.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ordinea-de-zi-a-sedintei-cn-apm-sa-completata-schimb-de-terenuri-intre-portul-constanta-si-directia-regionala-a-finantelor-publice-galati-654454.html

 

Bulgaria va crea un hub de gaze naturale pe coasta Marii Negre, avand sprijinul Comisiei Europene, transmite Novinite.com. In acest sens, compania de stat Bulgartransgaz a semnat, saptamana trecuta, un contract de 1,2 milioane euro cu un consortiu bulgar-elvetian pentru un studiu de fezabilitate. Comisia Europeana s-a angajat sa ofere 920.000 de euro pentru acest proiect. Precizam ca in zona est-europeana, nu doar Bulgaria doreste sa ajunga hub de gaze (centru de distributie a gazelor), ci si Ungaria, care a inceput deja demersuri in acest sens. In ceea ce priveste Romania, multi ani autoritatile au vehiculat ideea ca este tara din regiune cu cel mai mare potential de a deveni hub de gaze, fiind pus accentul pe rezervele din Marea Neagra.

„HUB-ul este in primul rand un spatiu de intalnire al cererii si ofertei si doar in mod ideal intalnirea mai multor fluxuri fizice de gaze, prin infrastructura aferenta. HUB-ul gazelor este locul in care se fac tranzactii in mod liber, transparent si concurential, se fac speculatii licite, este locul unde trebuie sa functioneze efectiv o piata. Dar o piata pe langa mecanisme specifice are nevoie de: incredere din partea celor care activeaza (furnizori, traderi etc.), un numar suficient de mare de traderi de calibru (cu resurse financiare importante) pentru a elimina posibilitatea influentarii de orice fel a pietei, fluxuri de gaze importante si un mediu predictibil”, explica Dumitru Chisalita, expert in domeniul gazelor.

Vicepresedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, sustine ca UE sprijina planul Bulgariei „de a fi transformat dintr-o tara de tranzit intr-o tara de comercializare a gazelor naturale”, mai transmite Novinite.

Noul proiect vine dupa ce gazoductul South Stream a esuat in 2014. South Stream a avut ca scop transportul gazelor din Rusia prin Marea Neagra catre Bulgaria si apoi catre alte tari europene, ocolind Ucraina. Uniunea Europeana s-a opus, deoarece gigantul rus Gazprom a planificat sa opereze conductele incalcand prevederile europene.

Insa, South Stream a fost inlocuit un un alt proiect prin care ar urma sa fie transportate gaze rusesti prin Marea Neagra catre Europa, ocolind Ucraina: Turkish Stream. Pe langa Turcia, alte tari care au au aderat la proiectul rusesc sunt Bulgaria, Serbia si Ungaria. Deja peste jumatate din lucrarile de constructie pentru gazoductul care va furniza Turciei si spre Europa gaze rusesti au fost finalizate, desi au inceput in 2017. Proiectul prevede construirea a doua conducte, fiecare cu o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi si o lungime de 939 km. Prin prima conducta, gazul rusesc ar urma sa ajunga direct in Turcia, in timp ce prin a doua conducta, gazele ar urma sa fie furnizate catre clienti europeni.

Si Ungaria intentioneaza sa devina hub de gaze. De exemplu, o platforma gestionata de FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, este cea pe care o utilizeaza Transgaz atunci cand scoate la licitatie rezervarea capacitatilor de transport al gazelor in Bulgaria sau Ungaria. Transportatorul roman de gaze Transgaz invoca in acest sens un regulament european care prevede ca operatorii de transport adiacenti sa utilizeze o plaforma comuna de tranzactionare. In cazul Romaniei, Bulgariei, Ungariei, Slovaciei, Croatiei si Grecia, Platforma Regionala de Rezervare de Capacitate (RBP – Regional Booking Platform) este gestionata de compania maghiara FGSZ.

In decembrie 2017, companiile de transport al gazelor din Romania si Ungaria (Transgaz si FGSZ) au organizat licitatii pentru rezervarea unei capacitati de transport al gazelor de aproximativ 4 miliarde mc gaze/an, prin conducta BRUA, acestea fiind castigate de firme din Ungaria. Licitatiile au fost organizate in perioada decembrie 2017-ianuarie 2018 de companiile de transport al gazelor din Romania si Ungaria (Transgaz si FGSZ) atat pe sensul de export, cat si pe cel de import. Potrivit unor informatii oferite de Transgaz, la solicitarea HotNews.ro, a avut loc o prima runda de licitatie, incheiata cu succes, pentru rezervarea unei capacitati de transport al gazelor de aproximativ 3,73 miliarde mc gaze/an, prin conducta BRUA, pentru perioada 2022-2037. Inca 10% din capacitate ar urma sa fie oferite ulterior.

https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-22349707-bulgaria-crea-hub-gaze-marea-neagra-sprijinul-comisiei-europene.htm

 

Acționarii Șantierului Naval „2 Mai” Mangalia se reunesc, în adunare generală extraordinară, pe data de 30 martie 3018. Ordinea de zi prezentată în convocatorul publicat pe 26 februarie cuprindea două puncte absolut neinteresante, referitoare la modificarea și completarea actului constitutiv al societății.

Luni, 19 martie, Șantierul Naval „2 Mai” Mangalia a dat publicității un convocator completat al respectivei adunări, „conform solicitării acționarului statul român, reprezentat prin Ministerul Economiei – Departamentul pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului”. La vechea ordine de zi a fost adăugat un al treilea punct, respectiv:

„Exercitarea / neexercitarea dreptului de preferință a societății Șantierul Naval „2 Mai” Mangalia cu privire la achiziția pachetului de acțiuni deținut de Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co. Ltd. la societatea Daewoo-Mangalia Heavy Industries“.

După cum se observă, noul punct introduce suspansul în convocatori. Se va vota pentru exercitarea sau pentru neexercitarea dreptului de preemțiune?

Oare de ce acționarul majoritar nu precizează clar, în convocator, care îi este voința? Este posibil ca, la această oră, statul să nu știe ce va vota.

De două luni, Ministerul Economiei negociază „cu un investitor strategic” (cel mai probabil constructorul de nave olandez Damen Shipyards Group) un aranjament fără de care statul român nu și-ar permite să cumpere cota de 51% din capitalul social deținută de compania sud-coreeană Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering la Daewoo-Mangalia Heavy Industries. Statul român nu are priceperea să conducă un șantier naval de talia lui DMHI, să-i asigure necesarul de comenzi, să-l facă profitabil și să-l curețe de datorii.

Compania se află într-o situație falimentară. Începând din 2005 și până în prezent, a încheiat toți anii cu pierderi financiare uriașe. Spre exemplu, în 2016, pierderea a fost de 483.916.110 lei (respectiv 119.214.651 dolari). Mai grav este faptul că datoriile societății au crescut la 5.350.084.563 lei (respectiv 1.243.251.589 dolari), la sfârșitul anului 2016. În prezent, 600 din cei aproape 1.700 de lucrători nu mai au de lucru, restul sunt folosiți la lucrări gospodărești.

Indiferent cu cine negociază statul român, poziția lui este slabă, căci timpul îl presează, iar afacerea e destul de încurcată. Damen Shipyards Group (dacă el este investitorul strategic) este un holding extrem de puternic, cu mare experiență în astfel de afaceri și care cunoaște foarte bine modul de lucru al instituțiilor statului român. Ce ar putea să-l intereseze în această afacere? În primul rând, comenzile de construcții de corvete, de reparații, mentenanță și modernizare a navelor aflate în dotarea Forțelor Navale Române. Din perspectiva acestor comenzi, dotările și forța de muncă de care dispune Daewoo – Mangalia prezintă interes. Dar cine poate garanta că lui Daewoo – Mangalia (sau cum se va numi după preluarea companiei de la sud-coreeni) îi va fi încredințat contractul cu Armata? Dacă Guvernul ar face acest lucru, ar însemna că procedura de achiziție pentru atribuirea acordului-cadru de furnizare a produsului „corveta multifuncțională” nu este decât o mascaradă.

Practica arată că orice investitor strategic dorește să dețină controlul afacerii, să aibă dreptul de veto. De altfel, așa s-a întâmplat și în cazul înființării companiei Daewoo – Mangalia. Sud-coreenii, care veneau cu know-how-ul au obținut pachetul majoritar de acțiuni și controlul afacerii. De-a lungul anilor au profitat de indiferența și incompetența acționarului minoritar, statul român, storcând compania de venituri, ca pe o lămâie, prin tot felul de manopere, și umplând-o de datorii.

După experiența cu sud-coreenii, ar mai avea curaj statul român să acorde cuiva dreptul de veto? Dacă ar fi așa, ce rost ar mai avea achiziționarea de către statul român a pachetului majoritar de acțiuni de la sud-coreeni, când respectivul investitor ar trebui lăsat să le cumpere direct de la ei?

Sunt multe alte probleme ce trebuie clarificate. Spre exemplu, dacă se hotărăște să cumpere, cu ce bani va plăti Șantierul Naval „2 Mai” Mangalia pachetul majoritar de acțiuni Daewoo -Mangalia? Statul, în calitate de acționar majoritar, ar putea să majoreze capitalul social al SN „2 Mai” Mangalia exact cu suma necesară achiziției sau să-i acorde un împrumut garantat de stat (care ar putea fi considerat o formă de ajutor de stat).

La unele din întrebări vom afla răspunsul pe data de 30 martie, când statul român își va exprima opțiunea în cadrul adunării generale extraordinare a Șantierului Naval „2 Mai” Mangalia.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-soarta-companiei-daewoo-mangalia-se-decide-pe-30-martie-344148?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

19.03.2018

 

Dezvăluirile EVZ despre modul în fostul ministru al Transporturilor încearcă să deposedeze Spitalul Port Constanța de un teren de milioane de euro l-au inflamat rău pe Felix Stroe. Disperat, acesta îi atacă pe sindicaliștii din port. Replica lui Mircea Burlacu, liderul sidicaliștilor portuari, îi demontează toate argumentele.
Fostul ministru al Transporturilor, Felix Stroe, ne-a transmis punctul său de vedere, într-un „drept la replică” pe care l-am anticipat, ba chiar l-am și cerut expres, luni, 12 martie a.c., în conținutul articolului „Metoda Madagascar: Două în piept şi unul în cap. Cum ar vrea Felix Stroe, să pună mâna pe mina de aur de sub Spitalul Portului Constanţa”. Redăm mai jos, integral, opinia lui Felix Stroe, reamintind că am încercat să-l contactăm, atât telefonic cât și prin mesaje scrise, pe fostul ministru al Transporturilor, ex-viceprimar și intim al lui Radu Mazăre. Totodată, publicăm și opinia avizată a sindicalistului Mircea Burlacu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor Portuare (FNSP), întrucât numele acestei entități este menționat în replica lui Felix Stroe, deși în articolul nostru aceasta nu apare deloc. Îi lăsăm pe cititorii EVZ să discearnă cine are dreptate și cine minte.

Dreptul la replică al lui Felix Stroe
„Nu am avut și nu am niciun amestec în afacerile imobiliare derulate de Radu Mazăre și de care sunt acuzat că aș fi părtaș. Nu am avut şi nu am niciun amestec în solicitarea Consiliului Judeţean Constanţa de a prelua clădirea Spitalului CF situată pe Bulevardul 1 Mai, nr.5-7, municipiul Constanţa. Nu am fost contactat prealabil de autorul articolului. În calitate de Ministru al Transporturilor am stabilit regula că orice persoană care solicita o audiență trebuia să declare scopul acesteia, regulă pe care nu au respectat-o nici autorul articolului, nici președintele Federației Naționale a Sindicatelor Portuare. În egală măsură, recunosc ideile vehiculate în articol ca fiind expuse și de dl. Paris Stelian, manager al Spitalului Clinic CF Constanța, atât în memoriul înaintat în luna noiembrie, cât și în ședința de lucru cu directorii spitalelor CF din țară. Consider că opinia publică trebuie informată în mod corect despre faptul că nu eu sunt cel care am dorit transferul clădirii respective în domeniul public al Judeţului Constanţa, ci doar am formulat un punct de vedere negativ în legătură cu solicitarea managerului Spitalului Clinic CF Constanța de a transfera clădirea către o aşa-numită «comunitate portuară». Punctul de vedere negativ a fost motivat de împrejurarea că aşa-numita «comunitate portuară», identificată ca fiind formată din CN Administraţia Porturilor Maritime SA, Organizaţia Patronală Operatorul Portuar şi Federația Națională a Sindicatelor Portuare, nu are personalitate juridică”.

Stroe se ia la harță cu sindicaliștii din port
„În opinia mea, problemele evocate în articolul faţă de care solicit dreptul la replică nu au legătură cu transferul clădirii către judeţul Constanţa, ci reprezintă o încercare nelegitimă şi imorală de a forţa emiterea unei Hotărâri a Guvernului României în scopul de a transfera un bun din domeniul public al Statului Român către o entitate inexistentă, aşa-numita «comunitate portuară». Consider că interesele exprimate de obscura şi inexistenta «comunitate portuară» sunt cele care, dacă ar fi fost realizate, ar fi constituit ceea ce autorul articolului defineşte drept «Operaţiunea Madagascar». Pentru o informare corectă a opiniei publice consider că ar fi trebuit să solicitaţi Ministerului Transporturilor atât memoriile adresate de dl. Paris Stelian, manager al Spitalului Clinic CF Constanța, precum şi Raportul Corpului de Control din cadrul Ministerului Transporturilor privind controlul tematic efectuat la Spitalului Clinic CF Constanţa în perioada 04 – 06.10.2017 (deja finalizat la data de 17.10.2017 când am fost numit în funcţia de ministru)”.

Punctul de vedere al lui Mircea Burlacu, președintele FNSP
Mircea Burlacu, președintele FNSP, îi răspunde, dur, lui Felix Stroe:„Nu sunt surprins de limbajul folosit de Stroe Felix la adresa noastră, a comunităţii portuare, în încercarea lamentabilă de a induce opiniei publice existenţa unei stări de nevinovăţie (aproape feciorelnice) la adresa lui. Stroe Felix a fost susţinătorul şi semnatarul unor acte juridice translative de proprietate în legătură cu nişte bunuri (terenuri) care excedau cadrului său de competenţă. Cu alte cuvinte, Stroe Felix a hotărât împreună cu alţii asemenea lui, deposedarea de bunuri a Spitalului CF C-ţa, bunuri care nu le aparţineau nici lor şi nici domeniului public/privat al Municipiului Constanţa, acestea fiind proprietatea publică exclusivă a Statului Român”. Burlacu mai spune că singura modalitate juridică prin care se poate hotârî în legătură cu astfel de bunuri ale Statului este Hotărârea de Guvern şi nu hotărârea Consiliului Local C-ţa: „De altfel, cunoscută fiind apetenţa deosebită a lui Radu Mazăre (al cărui om de încredere este Stroe Felix) pentru terenurile din Constanţa, Stroe Felix încearcă să se delimiteze de propriile fapte, pe care nu le mai cunoaşte şi de care «brusc» nu-şi mai aduce aminte”.

„Stroe este speriat foarte tare”

Șeful sindicaliștilor din portul Constanța îi arată pisica fostului ministru: „Nu, Stroe Felix! Corecta şi obiectiva informare a publicului este că toată implicarea dumitale în toate actele şi faptele descrise în articolul prezentat de EVZ este una reală, certă, premeditată şi uşor de dovedit. Ceea ce îl sperie cel mai tare pe Stroe Felix este încadrarea juridică a faptelor sale, consecințele produse de acestea şi o posibilă răspundere chiar de natură penală. Nu este adevărat că noi (obscura şi inexistenta comunitate portuară) am fi dorit şi solicitat vreodată vreo clădire aparţinând Spitalului. Singurul lucru pe care l-am solicitat, şi asta poate fi dovedit uşor, a fost trecerea prin HG a Patrimoniului Spitalului către administratorul domeniului portuar, adică – CN APMC, deoarece cheltuielile administrative ale spitalului sunt greu de acoperit prin mijloace proprii”.

Sindicalistul spune că entitatea pe care o reprezintă și-a exprimat disponibilitatea clară de a contribui la dezvoltarea Spitalului Clinic CF Constanţa, astfel încât acesta să devină o unitate medicală de elită care să corespundă standardelor şi cerinţelor actuale prin prisma obligaţiilor Statului Român asumate prin Convenţia SOLAS 1974 şi Codul ISPS: „Contribuţia noastră nu a presupus nicicând niciun fel de drept de proprietate sau administrare a vreunui bun al spitalului”.

Felix Stroe și „poziția de drepți”
În finalul expozeului său, Mircea Burlacu, președintele FNSP, îl înghesuie rău pe fostul om de casă al fugarului Radu Mazăre: „Cunoscute fiind legăturile politice şi de afinitate interpersonală din urbea tomitană şi mai ales cele legate de «atoatecârmuitorul local» (aşa cum se doreşte a fi Stroe Felix), este de înţeles starea de alertă perpetuă în care se află S.F. pentru că i se cam dau peste cap interesele. De altfel, eventuala decizie pe care «nu o cunoaşte şi nici nu şi-o asumă» de a trece patrimoniul Spitalului către CJ C-ţa, este o decizie care i-ar fi rezolvat trecutul faptic în legătură cu înstrăinarea terenurilor Spitalului cu încălcarea legii. Asta pentru că nu ar fi mai avut cine să reclame cercetarea faptelor din trecutul său politic local. În toată perioada în care a fost Ministru al Transporturilor, SF a fost interesat doar de modalitatea prin care să-şi rezolve problemele personale generate de trecutul său politic, prioritatea fiind chiar terenurile în cauză, a căror înstrăinare (abuzivă) îi poate fi chiar atribuită.

În consecinţă, îi comunic lui S.F., că noi chiar existăm ca şi comunitate portuară indiferent cât de mult şi-ar dori el contrariul, iar eventuala «obscuritate şi inexistenţă» de care face vorbire, dovedeşte că termeni ca «transparenţa», «dialogul», «comunicarea», «legitimitatea», «competenţa» depăşesc cu mult posibilităţile de înţelegere ale domniei sale.

Atitudinea de negare adoptată de Stroe Felix în legătură cu articolul publicat de Evenimentul zilei era de altfel previzibilă, şi este chiar specifică singurei poziţii cu care acesta este obişnuit şi şi în care se simte confortabil: «poziţia de drepți»”.

http://evz.ro/metoda-madagascar-ii-razboiul-pentru-spitalul-port-constanta-con.html?&page=1

 

În primele două luni ale anului 2018, fluxurile de mărfuri din porturile maritime românești au crescut spectaculos, ajungând la 8.111.471 tone, cantitate mai mare cu 22,04% față de aceeași perioadă din 2017. Traficul maritim a fost de 6.705.302 tone, în creștere cu 16,78% față de aceeași perioadă din 2017, iar cel fluvial, de 1.406.169 tone, mai mare cu 55,46%.

Evoluția traficului total pe grupe de mărfuri a fost următoarea: a) în creștere față de anul precedent• petrol brut – 1.200.513 tone (+14,18%); • produse petroliere – 1.275.641 tone (+84,86%); • articole diverse – 963.086 tone (+1,44%); • minereuri și deșeuri neferoase – 739.001 tone (+50,67%); • îngrășăminte – 542.598 tone (+60,28%); • semințe uleioase – 343.072 tone (+102,62%); • cărbune – 381.525 tone (+118,92%); • produse chimice – 124.071 tone (+6,83%); • echipamente, mașini – 70.002 tone (+112,67%); • minerale brute sau prelucrate -50.385 tone (+145,96%); • minereuri de fier, deșeuri de fier – 42.2981 tone (+50,16%); • ciment – 39.143 tone (+158,54%); • sticlă, sticlărie și produse ceramice – 2.948 tone (creștere de la zero); • articole fabricate din metal – 1.144 tone (+23,81%); b) în scădere față de anul precedent• cereale – 1.545.888 tone (-15,41%); • produse metalice – 306.685 tone (-7,84%); • lemn, plută – 47.421 tone (-8,06%); • produse alimentare – 43.893 tone (-49,80%); • animale – 7.016 tone (-26,90%); • celuloză și deșeuri de hârtie – 3.600 tone (-47,12%).

★ ★ ★

Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 6.734.976 tone de mărfuri, în creștere cu 17,21%. Saltul ar fi fost mult mai mare, dacă jocul prețurilor de pe piața internațională a cerealelor nu i-ar fi determinat pe producători și exportatori să stocheze cantități mari de grâne, în așteptarea scumpirii lor. Din acest motiv, cantitatea de cereale manipulată a fost mai mică cu 15,41% față de ianuarie 2017.

În schimb, mai toate celelalte grupe de mărfuri au înregistrat creșteri semnificative. Ca urmare, în structura traficului au avut loc schimbări importante. Dacă la finele anului 2017, cerealele și semințele uleioase aveau o pondere de 41,68%, în ianuarie 2018 mai reprezentau doar 28,05% din fluxul total de marfă. În schimb, ponderea hidrocarburilor a crescut de la 11,10% la 17,50%. Ponderi importante dețin, de asemenea, minereurile și deșeurile metalice (17,24%), îngrășămintele și produsele chimice (9,04%), cărbunele (5,55%) și produsele metalice (4,55%).

Traficul de containere din portul Constanța a totalizat 961.137 milioane tone, respectiv 104.366 TEU, creșterea fiind de 1,23%, respectiv 2,75%.

★ ★ ★

În lunile ianuarie și februarie 2018, portul petrolier Midia a derulat un trafic total de 1.368.345 tone de mărfuri, cu 53,62% mai mare decât în aceeași perioadă din 2017. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 94,60% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, au înregistrat o creștere de 57,55%.

★ ★ ★

Portul Mangalia a manipulat doar 8.150 tone de mărfuri, cu 15,42% sub nivelul atins în primele două luni din 2017, fiind afectat de criza prin care trece compania Daewoo – Mangalia Heavy Industries.

★ ★ ★

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 39,9 milioane tone de mărfuri, în creștere cu 9,3%. Novorossiysk – cel mai mare port al Federației Ruse – a manipulat 24,4 milioane tone de mărfuri, cu 11,4% mai mult decât în ianuarie – februarie 2017. În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Tuapse – 4,4 milioane tone (+1,6%), Kavkaz – 2,7 milioane de tone (-10,58%), Taman – 2,2 milioane de tone (-8,3%), Rostov pe Don – 2 milioane de tone (+44,8%), Kerch – 1,2 milioane tone (-4,1%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-porturile-maritime-romanesti-au-manipulat-cu-22-la-suta-mai-multe-marfuri-in-ianuarie-februarie-2018-343939

 

Compania Oil Terminal, din portul Constanța, este una dintre firmele profitabile în care statul este acționar majoritar. În anul 2017, a realizat venituri totale de 158,744 milioane de lei, obținând un profit brut de 5,282 milioane de lei, conform datelor publicate pe piața de capital.

Din 2008, de când îi monitorizez evoluția, Oil Terminal a încheiat toți anii cu rezultate financiare pozitive, iar din iulie 2012, odată cu venirea actualei echipe manageriale condusă de Sorin Ciutureanu, profitabilitatea ei a făcut un salt spectaculos.

★ ★ ★

Evoluția operatorului portuar constănțean este cu atât mai remarcabilă cu cât o serie de instituții ale statului s-au străduit din răsputeri să-i facă viața grea și chiar să o aducă în stare de faliment. De-a lungul timpului, cei mai înverșunați dușmani s-au dovedit a fi structurile Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Prin decizia nr. 2, din 21 decembrie 2017, comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Galați, a revocat autorizația de antrepozit fiscal, din data de 22.10.2015, pe care o deținea compania din portul Constanța.

Practic, Oil Terminal s-a văzut condamnată să nu mai depoziteze produsele petroliere în rezervoare, ci să încarce navele direct din trenuri. Astfel, pentru încărcarea unei nave de 40.000 de tone, coloana de trenuri în așteptare se va întinde din portul Constanța până la Ploiești. În loc ca încărcarea navei să se facă într-o singură zi, va fi necesară cel puțin o săptămână. În consecință, se vor pierde zile întregi cu manevrarea vagoanelor și se va produce un adevărat haos în port. Costurile de operare vor crește și, ca urmare a depășirii termenelor contractuale, se va ajunge la plata penalităților de întârziere.

Săptămâna trecută, Oil Terminal a câștigat o primă bătălie în războiul cu comisia din cadrul DGFP Galați. Prin hotărârea pronunțată în data de 15 martie 2018, Tribunalul Constanța a admis cererea operatorului portuar și a dispus suspendarea deciziei 2/2017 emisă de aceasta, până la pronunțarea instanței pe fond.

Istoria respectivei autorizații este lungă. În iunie 2010, sub pretextul combaterii evaziunii, Fiscul a desființat antrepozitele de carburanți de la Oil Terminal, fapt ce a afectat semnificativ activitatea companiei. În acele vremuri, frâiele ANAF se aflau în pumnul lui Sorin Blejnar. Culmea ironiei, personajul este judecat, astăzi, în dosarul „Motorina”, o afacere care, susțin procurorii, a păgubit statul de TVA și accize în sumă de 22.000.000 lei.

Conducerea Oil Terminal a dus ani de zile muncă de lămurire cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și ANAF, pentru a-i ajuta să înțeleagă specificul activităților portuare. Mai mult, pentru a nu mai exista niciun fel de obiecții privind cerințele tehnice ce trebuie îndeplinite, a achiziționat debitmetre moderne, de mare precizie, pentru măsurarea intrărilor și ieșirilor de produse, din rezervoare, investiția ridicându-se la circa 500.000 euro.

★ ★ ★

De-a lungul anilor, compania a câștigat toate procesele împotriva deciziilor abuzive ale structurilor ANAF. Iată două exemple:

Începând din 2003 și până în 2014, Oil Terminal a dus un adevărat război în justiție cu fosta Direcție Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța, care inventase un prejudiciu și obliga compania să îi achite 111.054.565 lei cu titlu de dobânzi de întârziere aferente taxelor vamale, TVA și comisionului vamal. Dacă ar fi plătit imensa sumă, Oil Terminal ar fi intrat în faliment. Compania a câștigat războiul, dar cheltuielile judiciare și avocații au costat-o peste 500.000 de euro, bani pe care nu s-a mai obosit să-i recupereze de la instituția vamală.

În 2011, Oil Terminal a mai câștigat un alt proces cu ANAF (dosarul nr. 25976/212/2011) și a solicitat plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 241.661,53 lei. Prin sentința civilă nr. 2592/29.11.2017, Tribunalul Constanţa a admis, în parte, cererea Oil Terminal SA Constanţa, obligând structurile ANAF la plata sumei totale de 130.328,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Suntem curioși să aflăm dacă, după ce va achita această sumă, ANAF va recupera banii de la funcționarii vinovați de abuz sau paguba va fi suportată din buzunarul contribuabililor.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-oil-terminal-a-castigat-inca-o-batalie-impotriva-fiscului-344064?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Pe data de 12.07.2017, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor societăţii comerciale Investiţii şi Management Port Constanţa SA a luat o decizie importantă.

Cu 6.800 de voturi „pentru“, valabil exprimate, reprezentând 77,27% dintre acţionarii prezenţi (respectiv Romned Port Operator SA, United Shipping And Operation SRL, Compania de Remorcare Maritimă Coremar SA, Socefin SRL, SOCEP SA), şi 2.000 împotrivă, reprezentând 22,73,00% dintre acţionarii prezenţi (respectiv Grup Servicii Petroliere SA, Grup Servicii Petroliere Shipyard SRL), s-a aprobat decizia privind dizolvarea şi lichidarea societăţii Investiţii şi Management Port Constanţa SA. În unanimitate, respectiv cu 8.800 de voturi valabil exprimate, reprezentând 100% dintre acţionari, s-a votat împuternicirea preşedintelui Consiliului de Administraţie de a duce la îndeplinire hotărârile AGA şi a le înregistra la Oficiul Registrului Comerţului.

Ulterior, pe data de 15.11.2017, a avut loc o altă Adunare Generală Extraordinară a Acţionarilor societăţii Investiţii şi Management Port Constanţa SA. AGEA, în prezenţa a şase acţionari (deţinători a 5.000 de acţiuni, respectiv drepturi de vot), prezenţi personal sau prin reprezentant, reprezentând 39,91% din capitalul social subscris al societăţii, a luat o hotărâre importantă. În unanimitate, respectiv cu 5.000 de voturi valabil exprimate, reprezentând 100% dintre acţionarii prezenţi şi/sau reprezentaţi, s-a aprobat decizia privind numirea lichidatorului Isabela Aragea în vederea lichidării societăţii Investiţii şi Management Port Constanţa SA şi încetarea mandatului organelor de administrare şi/sau de conducere ale persoanei juridice, respectiv al administratorului unic. În unanimitate, respectiv cu 5.000 de voturi valabil exprimate, reprezentând 100% dintre acţionarii prezenţi şi/sau reprezentaţi, a fost aprobată împuternicirea administratorului unic, cu posibilitatea de substituire, în vederea semnării şi ducerii la îndeplinire a hotărârilor AGEA şi înregistrării acestora la ORC.

Ambele decizii au fost publicate în Monitorul Oficial al României.

https://ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/s-au-aprobat-dizolvarea-si-lichidarea-societatii-investitii-si-management-port-constanta-sa-cine-este-lichidatorul-654341.html.html

 

Cum se va desfăşura protestul: Sindicatul Liber „Navalistul“ merge la Ministerul Economiei şi la Guvern

Pe data de 22 martie, membrii Sindicatului Liber „Navalistul“ vor merge la Ministerul Economiei şi la Guvern pentru a atrage atenţia celor din conducerea ţării asupra faptului că întârzierea luării unei decizii cu privire la viitorul şantierului îngreunează situaţia acestuia şi a salariaţilor cu fiecare zi ce trece.

În cursul zilei de astăzi, Sindicatul Liber „Navalistul“ va solicita autorizarea protestului la Primăria Municipiului Bucureşti şi la Ministerul de Interne (Jandarmerie).

Iată ce a transmis Consiliul Director al Sindicatului Liber „Navalistul“: „Protestul se desfăşoară între orele 12.30 şi 14.30, la Bucureşti. Recomandam tuturor participanţilor să poarte echipamentul de lucru (bluză de salopetă / geacă). În fiecare autobuz vor fi prezenţi doi lideri de sindicat care vor face prezenţa şi la dus, şi la întoarcere. Liderii de sindicat vor coordona grupul de participanţi. Protestul se va desfăşura în condiţii paşnice. Persoanele care vor încălca dispoziţiile legale vor fi sancţionate contravenţional de reprezentanţii Jandarmeriei. Mai mult, participanţii la protest vor primi din partea sindicatului steaguri, fluiere, pancarte, care vor fi returnate liderilor de sindicat la finalul protestului. Pentru salariaţii DMHI şi DMHRM care vor participa la protest în data de 22.03.2018, există două opţiuni: cerere de concediu de odihnă sau concediu fără plată (învoire)“.

https://ziuaconstanta.ro/stiri/interviu/cum-se-va-desfasura-protestul-sindicatul-liber-navalistul-merge-la-ministerul-economiei-si-la-guvern-sa-si-strige-nemultumirea-654353.html.html

 

‘Nu suntem pe picior de egalitate cu ceilalţi traderi, care se pot împumuta cu dobânzi de maximum 2%. La noi costurile de finanţare ajung până la 5%.” RECOLTELE bogate din 2017 nu s-au văzut în creşterea veniturilor traderilor români de cereale, în condiţiile în care marii traderi internaţionali sunt a r-dadi iciMcee tot mai interesaţi să îşi deschidă subsidiare în România sau să îşi consolideze poziţia în ţară, ‘muşcând” astfel din cota de piaţă a celorlalţi jucători ‘Piaţa comerţului cu cereale nu a crescut neapărat. în anul 2017 au început să apară şi alţi traderi, jucători internaţionali, precum compania maghiară UBM. Mai sunt şi traderi străini prezenţi în piaţa românească prin colaborări cu alţi brokeri sau cu angajaţi de afară care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României. Sunt şi companii străine prezente pe piaţa din România de 2-3 ani, care au început să îşi consolideze poziţia, precum austriecii de la RWA Raiffeisen Agro <% România sau Agrana Agro”, a A; _ declarat pentru ZF Sergiu Gorban, proprietarul Transylvania Invest.

Traderul de cereale Transylvania Invest din Vladimirescu, judeţul Arad, a vândut cereale de circa 113 mii. lei (24,7 mil. euro) în 2017, în scădere cu 56% faţă de anul precedent, din cauză că din 2017 Transylvania Invest a început să încaseze banii mai târ- SERGIU GORBAN, proprietarul ziu pe marfa livrată. Transylvania Invest: Anul ‘Când vindeam în acesta finalizăm costructia unui Portul Constanţa banii siloz de 8.000 de tone şi am intrau în zece zile, la primit aprobarea să introducem fabricile de procesare din o linie de cale ferată prin curte Europa circuitul banilor ajunge la 60 de zile. Din cele 160.000 de tone de cereale tranzacţionate în 2017, 90% le-am trimis fabricilor de procesare din Ungaria, Austria, Cehia, Slovacia, Elveţia, Italia, Serbia. Nu mai trimitem cereale în portul Constanţa pentru că preţurile au scăzut cu 10% din cauza parităţii eurodolar”, a spus Sergiu Gorban.

Anul acesta Transylvania Invest va finaliza o investiţie de 600.000 de euro într-un siloz cu o capacitate de depozitare de 8.000 tone, un proiect demarat în 2016. Compania deţine o hală de depozitare de 5.000 de tone, astfel că după finalizarea proiectului capacitatea totală de depozitare a companiei va ajunge la 13.000 de tone.

‘Anul acesta finalizăm costrucţia unui siloz de 8.000 tone şi am primit aprobarea să introducem o linie de cale ferată prin curte”, a spus antreprenorul adrădean.

Una dintre cele mai mari dificultăţi cu care se confruntă managementul companiei Transylvania Invest este accesul scump la finanţare.

‘Nu suntem pe picior de egalitate cu ceilalţi traderi, care se pot împumuta cu dobânzi de maximum 2%. La noi costurile de finanţare ajung până la 5% a spus Sergiu Gorban.

Pe piaţa comerţului cu cereale, seminţe, furaje şi tutun activau în 2016 în jur de 1.450 de companii cu afaceri cumulate de 24,5 mld. lei (5,4 mid. euro), potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

Cei mai mari zece jucători din comerţul cu cereale au obţinut afaceri cumulate de peste 15 mld. lei (3,3 mid. euro) în 2016, în creştere cu 10% faţă de anul precedent. Cei mai mari jucători din sector sunt ADM (SUA), Ameropa (Elveţia), Cargill (SUA), Glencore (Elveţia- Marea Britanie) şi COFCO (China), care obţin an de an afaceri de miliarde de lei pe piaţa locală.

 

Traderul de cereale Sergiu Gorban, proprietarul companiei Transylvania Invest din judeţul Arad, spune că finanţarea bancară a devenit tot mai scumpă din cauza creşterii ROBOR, ceea ce îl dezavantajează faţă de competitorii străini.

„Nu suntem pe picior de egalitate cu ceilalţi traderi, care se pot împumuta cu dobânzi de maximum 2%. La noi costurile de finaţare ajung până la 5%“, a spus traderul Sergiu Gorban, care conduce un buiness de 25 mil. euro din comerţul cu cereale. „Ungurii se împrumută cu 2%. Nu cred că România e mai riscantă decât Ungaria.“

Consiliul Concurenţei, instituţia de stat care veghează la respectarea Legii concurenţei, şi-a propus să afle de ce băncile din România oferă servicii bancare mai scumpe pe plan naţional decât în alte ţări din UE, o investigaţie pe care o va finaliza în prima jumătate a acestui an.

Transylvania Invest a tranzacţionat 160.000 de tone de cereale anul trecut, 90% din marfă ajungând în fabricile de procesare din Ungaria, Austria, Cehia, Slovacia, Elveţia, Italia şi Serbia. Piaţa comerţului cu cereale din România se ridică la 5,4 mld. euro. Cei mai mari jucători din sector sunt traderii internaţionali ADM (SUA), Ameropa (Elveţia) şi Cargill (SUA).

http://www.zf.ro/companii/traderii-de-cereale-romani-vor-finantare-mai-ieftina-ceilalti-traderi-se-imprumuta-cu-2-pentru-noi-costurile-de-finantare-sunt-de-5-de-ce-17069454

 

Premierul sloven de centru-stânga Miro Cerar a demisionat după ce a fost pus în discuție un proiect major de infrastructură, pe fondul crizei din cadrul majorității, pe final de mandat, relatează AFP. ”Forțele trecutului nu ne permit să lucrăm pentru generațiile viitoare (…). Îmi prezint demisia în Parlament”, a anunțat miercuri premierul într-o conferință de presă. Curtea Constituțională a invalidat cu doar câteva ore înainte de acest anunț un referendum din septembrei 2017 pe tema amenajării portului Koper, pe coasta Mării Adriatice, scrie News.ro. În cadrul acestei consultări, alegătorii au aprobat construirea unei eventuale noi căi ferate care să deservească singurul mare port comercial, de o importanță strategică pentru țară.

Este vorba despre un proiect-far al majorității lui Cerar, estimat la peste un milirad de euro. Premierul spera o lansare a lucrărilor până în vară. Curtea Constituțională a reproșat Guvernului faptul că nu și-a făcut datoria de a fi neutru, finanțând campania cu fonduri publice. Partidul de centru modern al lui Miro Cerar (PCM) se pregătea de alegeri dificile, prevăzute în iunie sau iulie, după un mandat de patru ani. Ales în 2014, acest fost jurist respectat, în vârstă de 54 de ani, a făcut senzație la acea vreme, obținând o victorie în alegerile legislative la conducerea formațiunii pe care a înființat-o, la doar câteva luni după ce a intrat în politică. Însă dezavuarea Curții Constituționale are loc după o serie de crize care au fragilizat majoritatea guvernamentală. Mai multe valuri de greve au paralizat această mică țară membră UE de la începutul anului, cu revendicări sociale ale funcționarilor publici, care cer creșteri de salarii. ELECTORAT DEZILUZIONAT Slovenia a revenit la o creștere economică viguroasă de 5% în 2017, cea mai importantă în ultimii zece ani, după ce a fost afectată de o recesiune severă în 2012 și 2013, din cauza dificultăților în sectorul bancar. Însă Guvernul s-a opus revendicătilor, apreciind că o creștere a salariilor funcționarilor ”ar arunca din nou Slovenia în recesiune”. În urmă cu câteva luni, soarta unui migrant sirian, susținut de o parte a opiniei publice, a zguduit deja coaliția fragilizată a lui Cerar. Anularea referendumului a fost ”picătura care a umplut paharul”, potrivit premierului, care și-a acuzat miercuri partenerii de coaliție de faptul că au ”sabotat mai multe proiecte” ale Executivului în mod deliberat în ultima perioadă. Miro Cerar a spus că șefului statului, Borut Pahor, îi revine sarcina să convoace sau nu alegeri legislative anticipate în vederea înnoirii celor 90 de mandate în Parlament. El urma să se întâlnească cu președintele joi. Aceste alegeri ar putea să conducă la o fragmentare a hemicilului și să facă dificilă formarea unui Guvern în această țară care a făcut parte din fosta Iugoslavie.

Înaintea acestui scrutin, care va avea loc cel mai târziu în iulie, formațiunea lui Cerar este devansată – cu mult – în sondaje de către principalii rivali, inclusiv de partidul SDS (conservator) al fostului premier de centru-dreapta Janez Jansa și de SD (social-democrați), în prezent aliați cu Cerar în cadrul majorității. Însă un nou venit revine cu regularitate în fruntea sondajelor de opinie – Marjan Sarac, un fost comediant și primar al unui orășel, un candidat cu un program vag și fără un partid structurat. Cel care a devenit celebru imitând politicieni sloveni, înainte să intre în politică, a creat deja o surpriză calificându-se în turul doi al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2017. În această țară cu două milioane de locuitori, el a făcut campanie pe tema respingerii elitelor, într-un electorat dezamăgit, care a evitat în masă urnele.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/vecini/premierul-sloven-miro-cerar-demisioneaza-dupa-ce-curtea-constitutionala-invalideaza-un-referendum-din-2017-pe-tema-amenajarii-portului-koper-17960596

 

Bulgaria, care are ambiţia să se transforme dintr-o ţară de tranzit pentru gazul rusesc într-un centru de tranzacţionare a energiei, a anunţat, săptămâna trecută, că va demara un studiu de fezabilitate pentru crearea unui hub de gaze naturale la portul Varna de la Marea Neagră, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Planul este sprijinit de Comisia Europeană şi vine după anularea de către Gazprom a proiectului South Stream, prin care ar fi livrate către Europa Centrală gaze ruseşti prin Marea Neagră, via Bulgaria. Proiectul a fost abandonat în luna decembrie 2013 din cauza poziţiei Bulgariei şi a presiunilor venite de la Bruxelles.

Joi, operatorul reţelelor de transport de gaze naturale din Bulgaria (Bulgartransgaz) a semnat un contract de 2,3 milioane de leva (1,5 milioane de dolari) cu un consorţiu bulgaro-elveţian, AF-EMG Consult, pentru a efectua studiul de fezabilitate, care ar urma să fie finalizat până în iulie, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei de la Sofia. UE va acorda 920.000 euro pentru studiul de fezabilitate.

La un forum energetic desfăşurat la Sofia, vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil pentru uniunea energetică, Maros Sefcovic, a reiterat joi sprijinul Bruxelles-ului pentru acest plan, care va majora nivelul gazelor naturale şi securitatea energetică în sud-estul Europei.

„Comisia Europeană sprijină foarte mult planurile Bulgariei de a se transforma dintr-o ţară de tranzit într-un centru de distribuţie a gazelor. Vrem ca hub-ul de gaze naturale, denumit „Balkan”, să fie eficient, chiar dacă gazul va fi furnizat din diferite direcţii, el trebuie tranzacţionat aici şi vândut partenerilor”, a afirmat Sefcovic.

În prezent, Bulgaria transportă anual aproximativ 12 miliarde metri cubi de gaz rusesc spre Turcia dar aceste livrări s-ar putea opri în 2019 dacă Rusia reuşeşte să finalizeze gazoductul TurkStream.

De asemenea, Bulgaria speră să atragă gaze naturale din Azerbaidjan, LNG (gaz natural lichefiat) din Grecia, Qatar şi alte regiuni.
Costul construirii hub-ului este estimat la 1,4 miliarde de euro (1,73 miliarde de dolari) – 2,4 miliarde de euro (2,96 miliarde de dolari) şi vor fi folosite conducte noi şi existente din Bulgaria precum şi interconectorul construit cu România, Serbia şi Turcia, şi eventual un gazoduct submarin din Rusia.

Recent, ambasadorul Bulgariei în Turcia, Nadezhda Neynsky, a afirmat că Sofia are ambiţia de a deveni un hub de gaze naturale în regiune prin construcţia, împreună cu Comisia Europeană, a unui centru de distribuţie a gazelor denumit „Balkan”. Gazele naturale care ar urma să ajungă la acest centru de distribuţie ar urma să provină din Azerbaidjan, România, din platoul continental al Mării Negre şi Rusia.

Nadezhda Neynsky a apreciat că ar putea fi luate în considerare şi alte puncte de intrare din Turcia, ceea ce înseamnă că ar putea fi inclus şi proiectul gazoductului TurkStream, destinat să transporte gaze naturale din Rusia în sudul şi sud-estul Europei, prin Turcia.

http://www.bursa.ro/bulgaria-va-crea-un-hub-de-gaze-naturale-la-portul-varna-de-la-marea-neagra-342941&s=companii_afaceri&articol=342941.html

 

  • Economie

19.03.2018

 

Reprezentanții Consiliului Județean Constanța și a Primăriei Municipiului Constanța s-au întâlnit vineri cu ambasadorul Georgiei în România, Nikoloz Nikolozishvili. Aceștia au discutat despre mai multe strategii comune de dezvoltare a turismului, iar cel mai important aspect este înfrășirea județului Constanța cu regiunea Adjaria din Georgia.

„Am avut onoarea de a primi, astăzi, pe excelența sa, Nikoloz Nikolozishvili, ambasadorul Georgiei în România. Având în vederea ieșirea comună la Marea Neagră am discutat despre oportunități de dezvoltare între regiuni prin schimburi comerciale, datorită faptului că cel mai eficient mod de transport este cel maritim. De asemenea, în urma introducerii unor noi zboruri spre Tbilisi, am discutat și despre dezvoltarea relațiilor parteneriale în turism. Un punct important a fost reprezentat de discuțiile privind înfrățirea județului nostru cu regiunea Adjaria. A fost un prim pas important îin construirea unei noi colaborări”, a scris președintele CJC, Marius Horia Țuțuianu.

https://www.replicaonline.ro/judetul-constanta-se-va-infrati-cu-regiunea-adjaria-din-georgia-349313/

 

Raportul pe 2018 al Comisiei Europene privind situaţia din România aduce critici serioase pe segmentul de transporturi, arătând că deşi România a aprobat în 2016 Master Planul de Transport, starea drumurilor e în continuare jalnică

“Starea generală a drumurilor şi infrastructura feroviară rămâne slabă. Auitostrăzile şi drumurile naţionale reprezintă puţin peste 20% din reţeaua de drumuri a României, în timp ce 90% din şosele au o singură bandă de circulaţie pe fiecare sens”, se arată în raportul pe 2018 al Comisiei Europene privind situaţia din România. Potrivit acesteia, situaţia precară a drumurilor şi subinvestiţia în întreţinerea reţelei feroviare sunt în detrimentul timpilor de livrare a mărfurilor. “Starea precară a infrastructura afectează eficienţa cu care România îşi poate livra bunurile şi poate conecta producătorii cu consumatorii în comparaţie cu tranzacţiile principale parteneri „, notează Comisia Europeană în raport, subliniind că reforma sectorului transporturilor progresează extraordinar de încet. Raportul amnteşte că Guvernul României a adoptat încă din 2016 Master Planul de Transport, condiţie pealabilă accesării fondurilor europene pentru perioada 2014 – 2020.

“Însă planul oferă doar o imagine generală a priorităţii proiectelor şi disponibilitatea acestora. Reţeaua feroviară trebuie să devină viabilă din punct de vedere financiar (…) analiza socio-economică a reţelei feroviare trebuie finalizată. În 2017 piaţa serviciilor feroviare au fost evaluate de consumatorii români ca foarte slabă în ansamblu şi mult mai rău decât în 2015”, precizează Comisia Europeană.

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/comisia-europeana-starea-drumurilor-romania-precara-90-singura-banda-sens-1_5aafbad5df52022f75c3bed9/index.html