Revista presei

Consiliul Concurenţei pune în dezbatere angajamentele propuse de Administraţia Porturilor Maritime – Revista presei 25 – 27 Septembrie 2017

 

  • Port Constanța

25.09.2017

 

O platformă de foraj petrolier gigantică – SCARABEO 9, ce urmează să execute lucrări de foraj în Marea Neagră, a sosit, miercuri, în Portul Constanţa, fiind adusă pe bucăţi din cauza restricţiilor de înălţime şi adâncime la tranzitarea strâmtorilor Bosfor şi Dardanele.

Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa SA, SCARABEO 9 este înmatriculată sub pavilion Bahamas şi aparţine companiei Saipem, una dintre cele mai mari companii din lume, cu activitate în sectorul petrolier.

Platforma este prevăzută cu locuri pentru 200 de persoane, dispune de heliport, spital, săli de gimnastică şi de recreere. La tranzitarea strâmtorilor Dardanele şi Bosfor a fost însoţită de patru remorchere, o navă de intervenţie în caz de urgenţă şi o ambarcaţiune.

Din cauza restricţiilor de înălţime şi adâncime la tranzitarea strâmtorilor, platforma a fost dezasamblată.

La Constanţa platforma de foraj gigantică a sosit fără partea superioară, componentele demontate urmând să ajungă ulterior în România, la bordul unor nave maritime.

SCARABEO 9 a acostat în dana 80, din terminalul Comvex, care dispune de adâncimile necesare.

Timp de circa două luni, vor fi efectuate lucrările de re-asamblare şi pregătire a platformei pentru executarea lucrărilor de foraj în Marea Neagră.

SCARABEO 9 este o platformă de foraj maritim semi-submersibilă de ultimă generaţie.

Platforma a fost construită în anul 2009, fiind proiectată să lucreze până la adâncimi de peste 3.500 de metri şi să efectueze foraje până la 15.000 de metri. Are 36.863 tone registru brut, lungimea de 115 metri şi lăţimea de 86,33 metri.

http://www.mediafax.ro/social/foto-cum-arata-platforma-de-foraj-petrolier-gigantica-care-a-sosit-in-portul-constanta-16736277

 

Şantierul Naval Mangalia SA, mai cunoscut sub numele de şantierul militar, a primit o nesperată gură de oxigen de la unul din competitorii săi privaţi din Constanţa. Şantierul militar, deţinut de statul român, va fi subontractant într-o serie de lucrări oferite de Forţele Navale. Suma nu este foarte mare, dar ajută la supravieţuirea unui şantier care de la construit nave de război a ajuns să netezească tabla pentru coreenii de la DMHI.

Ministerul Apărării Naţionale, prin UM 02022 Constanţa, a încheiat pe 12.09.2017 un acord cadru pentru servicii de „andocare şi reparaţii doc plutitor 200 tf, proiect 1431”, care vor fi prestate în Portul Militar Mangalia şi Portul Militar Tulcea. Contractul a fost atribuit prin negociere firmei Tehnorex International SRL Constanţa, care va primi pentru serviciile sale 2.185.394 lei, fără TVA.

Lucrările pot fi subcontractate în proporţie de 30%, subcontractant în acest caz fiind Şantierul Naval Mangalia SA, care va presta “lucrări de andocare,şablare, vopsitorie, revizii şi reparaţii la tancurile de balast, combustibil, instalaţii de încalzire şi punte”. Tehnorex International SRL este o obişnuită a contractelor cu statul, firma cu obiect de activitate repararea şi întreţinerea navelor şi bărcilor primind în ultimii lucrări de 3,5 milioane de euro de la instituţii publice.

Cele mai importante au fost cele de 490.000 de euro, în septembrie 2007, de la Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM este clientul preferat, cu cele mai multe contracte), cele de 362.000 euro de la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos RA Galaţi, în octombrie 2015, contractul de 200.000 de euro din septembrie 2015 de la Consiliul Judeţean Dolj etc. Firma este deţinută de familiile Cristian şi Cristina Antohi şi Gabriel şi Viorica Micu şi a raportat pentru anul trecut afaceri de 6.122.377 lei, un profit net de 595.679 lei, cu 12 angajaţi, dar şi datorii de 2.172.338.

Ce-a fost şi ce-a ajuns
La rândul său, Şantierul militar Mangalia a declarat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 2.712.958 lei şi un profit net de 167.468 lei, cu 36 de angajaţi, precum şi datorii de 17.794.504 lei. Şantierul este deţinut de statul român, prin Ministerul Economiei, după ce toate tentativele sale de privatizare au eşuat. Înfiinţat în 1956, şantierul a produs peste 300 de nave militare pentru Forţele Navale Române. Acum, prestează doar servicii de debitare tablă şi confecţii tubulatură pentru surata civilă, Şantierul 2 Mai Mangalia SA care, la rândul său, le vinde mai departe coreenilor de la Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI). În plus, şantierul militar primeşte an de an subvenţii de la bugetul de stat.

https://www.replicaonline.ro/gura-de-oxigen-pentru-santierul-militar-mangalia-subcontractori-ai-unei-firme-private-la-un-contract-cu-fortele-navale-331076/

 

Docherii de la SOCEP nu renunță la grevă și, pentru a patra zi de demararea acțiunii de protest aceștia au ieșit în fața societății și solicită să le fie rezolvate revendicările.

Reamintim că, printr-un raport publicat pe site-ul bvb.ro, societatea SOCEP informa, în conformitate cu prevederile art.99 alin.1 litera k) din Codul BVB, publicul investitor că în cadrul societății s-a creat un conflict de muncă în contextul negocierii Contractului Colectiv de Muncă la nivel unitate iar Sindicatul Personalului Operativ SOCEP Constanța a declarat grevă pentru o perioadă nedeterminată începând cu data de 21.09.2017.

”Salariatii grevisti vor opri lucrul si vor ramane la locurile de munca, salariatii negrevisti vor continua activitatea curenta. Conducerea societatii va face toate eforturile pentru a minimiza impactul acestui eveniment asupra rezultatelor financiare previzionate, se mai arată în raportului afişat pe site-ul bvb.ro.

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/a-patra-zi-de-greva-pentru-angajatii-de-la-socep-acestia-protesteaza-in-fata-sediului-societatii-639656.html

 

De curând, în municipiul Constanţa, a apărut o nouă modificare în circulaţia rutieră, creîndu-se un nou sens unic.

Astfel, din strada Traian, de la restaurantul Albatros, cunoscut şi sub titulatura de Ciuperca, din cauza formei pe care acesta a avut-o încă de la proiectare, se poate coborî spre Poarta 3, pe sectorul numit şi “drumul hoţilor”.

De la Poarta 3 a Portului Constanţa s-au pus semne de interzis către strada Traian, unde chiar dacă era un indicator care spunea că se poate circula numai la dreapta către Muzeul de Marină, mulţi treceau peste linia continuă spre stânga, adesea fiind create evenimente rutiere neplăcute.

Este posibil ca Primăria şi Poliţia Rutieră să fi trecut la această măsură şi pentru că locul este foarte îngust, în anumite zone să nu încapă două autoturisme în acelaşi timp.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/modificari-in-circulatia-rutiera-din-constanta-unde-a-aparut-o-noua-interdictie-639444.html

 

În dimineaţa de 23 septembrie 2017, într-una din magaziile portcontainerului „Kokopo Chief”, acostat în portul Tauranga, din Noua Zeelandă, a izbucnit un incendiu. A fost activat sistemul de stingere a incendiilor cu CO2. Fiind vorba de un incident foarte grav, au fost trimise în ajutor nouă motopompe de stins icendiile, solicitându-se, ulterior, mai multe. ★ ★ ★Cargoul de mărfuri generale „Atlantic” a eşuat, în dimineaţa de 23 septembrie 2017, la sud de Oskarshamn, în estul Suediei, în Marea Baltică. Garda de Coastă suedeză a descoperit că atât căpitanul, cât şi ofiţerul de cart (cetăţeni ruşi) erau beţi. Nu există avarii vizibile, nu s-au raportat scurgeri de hidrocarburi în apa mării, vremea este calmă şi nu există vreun pericol iminent de producere a unui accident major. ★ ★ ★În după-amiaza de 21septeptembrie 2017, de pe portcontainerul „Mol Maxim” au căzut în mare, în mod misterios, 11 containere. Nava se afla într-o dană din Outer Harbor, în Oakland, California. Nimeni nu ştie ce a cauzat căderea containerelor de pe navă. A fost declanşată operaţiunea de recuperare a acestora de pe fundul mării.★ ★ ★Cargoul de mărfuri generale „Veles” a intrat în coliziune cu tancul petrolier „Volgoneft-210”, în Canalul maritim Azov-Don , în data de 19 septembrie, din cauza vizibilităţii restrânse. Ambele nave erau în mişcare, cu piloţi la bord. „Veles” era încărcată cu 3.003 tone de grâu şi a suferit avarii. Ambele nave au fost reţinute pentru inspecţie şi cercetarea incidentului.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-incidente-si-accidente-pe-mari-si-oceane-331018?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Constanta, Romania (PortSEurope) September 22, 2017 – Scarabeo 9, an ultra-deepwater semi-submersible offshore drilling rig owned and operated by Italy’s Saipem, has arrived in Constanta port.

The rig is 115 metres long and almost 87 meters wide, and is equipped with a permanent accommodation module for 200 people. It comes with a heliport, hospital, and various other facilities.

The rig will be reassembled and prepared for drilling in the Black Sea over the next two months.
Idu Shipping & Services is the agent of the vessel.

http://www.portseurope.com/constanta-port-receives-ultra-deepwater-semi-submersible-offshore-drilling-rig/

26.09.2017

 

Procurorii din Egipt au anunțat duminică că au aprobat o decizie privind cernerea grâului livrat din România, care a fost respins anterior de Autoritatea pentru carantină de la Cairo pe motiv că ar conține semințe de mac, transmite Reuters.

Cernerea va separa semințele de grâu, a afirmat duminică un oficial de la Ministerul Agriculturii pentru Reuters. Acesta a adăugat că o navă cu grâu din Franța, care conținea de asemenea semințe de mac, încă este verificată.

Egiptul, cel mai mare cumpărător mondial de grâu, a provocat îngrijorări în rândul traderilor în ultimele săptămâni după ce a refuzat intrarea în tară a două nave cu grâu pe motiv că conțin semințe de mac. Una din aceste nave, care a fost oprită luna trecută, transporta 63.000 de tone de grâu din România, de la firma Cerealcom Dolj.

Luna aceasta, Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achizițiile strategice de grâu în numele statului egiptean, a informat că a ajuns la concluzia că semințele de mac prezente în grâul provenit din România și din Franța nu sunt dăunătoare, adăugând că grâul va fi cernut. „Potrivit unui raport semnat de președintele Autorității pentru carantină, semințele de mac găsite în grâul din România nu sunt de tipul celor din care se produce opium. În consecință procedura care va fi urmată este cernerea”, a declarat vice-presedintele GASC, Ahmed Youssef.

Acest dosar este similar cu disputa de anul trecut când traderii au boicotat licitațiile organizate de GASC după introducere a unor cerințe conform cărora grâul importat trebuia să aibă un conținut zero de cornul secarei, standard pe care traderii îl consideră imposibil. În cele din urmă, autoritățile egiptene au renunțat la aceste cerințe.

GASC ar urma să cumpere aproximativ șapte milioane de tone de grâu în anul fiscal care a început în luna iunie 2017 pentru a putea asigura materia primă necesară unui program de pâine subvenționată de care depind zeci de milioane de egipteni.
https://www.agerpres.ro/economie/2017/09/25/egiptul-aproba-livrarea-de-grau-din-romania-respinsa-anterior-pe-motiv-ca-ar-contine-seminte-de-mac-09-28-05

 

Activitatea unuia dintre cei mai mari operatori portuari este aproape blocată de patru zile de când angajații au intrat în grevă generală pe perioadă nedeterminată. Docherii greviști au oprit lucru, activitatea de încărcare și descărcare a mărfurilor fiind suspendată. Lucrează doar câțiva salariați dintr-un sindicat minoritar. Acțiunile SOCEP au scăzut, astăzi, la 0,272 lei.

Sindicatului Personalului Operativ SOCEP, format din aproape 250 de docheri, este în grevă generală pe termen nelimitat, docherii fiind nemulțumiți de atitudinea patronatului care le-ar refuza revendicările din contractul colectiv de muncă. Ei au protestat, astăzi, zgomotos, in fața sediului companiei SOCEP din portul Constanța. Sindicatul face parte din CNS Cartel ALFA, confederația condusă de Bogdan Hossu fiind alături de protestatari. Revendicările lucrătorilor se referă în principal la creșterea salariilor, aplicarea coeficienților de ierarhizare, plata orelor suplimentare, creșterea valorii tichetului de masă, aplicarea sporului de vechime în muncă.

Sindicatul a sesizat ITM că “în timpul grevei, angajatorul a semnat un protocol cu sindicatul minoritar, prin care acordă membrilor acestuia, discriminatoriu, o mărire salarială (200 de lei) pe care sindicatul reprezentativ a respins-o ca ofertă de negociere”. De asemenea, salariații aflați în grevă ar fi supuși la presiuni individuale, pentru a renunța la protest. “Cartel ALFA condamnă acțiunile de intimidare asupra salariaților, incercările de șantajare a acestora și solicită instituțiilor statului să ancheteze și să sancționeze asemenea practici, pentru respectarea dreptului legal al lucrătorilor organizați în sindicat la negociere și acțiune colectivă”, spune Ion Caraignat lider Cartel Alfa Constanța.

Operatorul portuar SOCEP, unul dintre cei mai importanți din portul Constanța, a informat investitorii, prin Bursa de Valori, că “în cadrul societăţii s-a creat un conflict de muncă în contextul negocierii Contractului Colectiv de Muncă la nivel unitate iar Sindicatul Personalului Operativ SOCEP Constanţa a declarat grevă pentru o perioadă nedeterminată, începând cu data de 21.09.2017. Salariaţii grevişti vor opri lucrul şi vor rămâne la locurile de muncă, salariaţii negrevişti vor continua activitatea curentă”. Liderul sindical Ion Caraignat a declarat, pentru EVZ, că angajatorul nu s-a prezentat, astăzi, la negocieri. “Ultimele noastre cereri sunt, salariul mărit cu 300 de lei, plata orelor suplimentare și aplicarea sporului de vechime în muncă pentru toți salariații”, a precizat el.

http://evz.ro/greva-docherilor-din-portul-constanta-vor-lefuri-mai-mari.html

27.09.2017

 

Consiliul Concurenţei, la propunerea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, va pune în dezbatere publică angajamentele formulate de companie, pentru a preîntâmpina situaţii cu potenţial anticoncurenţial, se arată într-un comunicat de presă.

„CNAPMC doreşte ca, prin dezbaterea publică a angajamentelor propuse, procedura să se realizeze transparent şi cu consultarea tuturor celor interesaţi. Angajamentele sunt referitoare la elaborarea unei metodologii privind modul de stabilire a valorii chiriei şi a clauzei de trafic de marfă, respectiv impunerea unui anumit volum de marfă anual. Metodologia se bazează pe un dialog cu operatorii portuari pentru orice actualizare a Master Planului Portului Constanţa, la elaborarea studiilor de fezabilitate, pe simplificarea şi transparentizarea procedurilor de eliberare a avizelor şi licenţelor de lucru, de încheiere a contractelor şi a rapoartelor periodice.”

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cnapmc-vrea-sa-asigure-domnia-liberei-concurente-in-porturi-331194?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Consiliul Concurenţei supune dezbaterii publice angajamentele formulate de Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa (CN APM) în cadrul investigaţiei privind un posibil abuz de poziţie dominantă al acestei companii.

Prin angajamentele propuse, compania urmăreşte înlăturarea îngrijorărilor concurenţiale ce au condus, în 2016, la declanşarea investigaţiei. Astfel, angajamentele propuse de CN APM se referă la elaborarea unor metodologii transparente, nediscriminatorii şi obiective în ceea ce priveşte modul de stabilire a valorii chiriei şi a clauzei de trafic de marfă, respectiv impunerea unui anumit volum de marfă, anual.

De asemenea, CN APM nu va mai condiţiona eliberarea documentelor necesare desfăşurării activităţii în zona portuară de încheierea contractelor de închiriere a terenului, decât în cazul în care nu sunt îndeplinite anumite cerinţele tehnice. În acelaşi timp, CN APM se angajează să transparentizeze procedurile de eliberare a avizelor şi a licenţelor de lucru, prin publicarea acestora pe pagina oficială de internet a CN APM, şi să elaboreze rapoarte periodice în care să se precizeze care sunt solicitările de avize, stadiul avizării, eventuale motive de respingere şi/sau solicitari de completare. Lucrările de dragaj de întreţinere (asigurarea adâncimii apei) vor fi efectuate de CN APM, din fonduri proprii, după ce se consultă cu operatorii economici interesaţi.

Compania se angajează să se consulte cu operatorii economici din zona portuară pentru actualizarea şi revizuirea Master Planului Port Constanţa, precum şi pentru elaborarea studiilor de fezabilitate ce se vor implementa în baza strategiei de dezvoltare aferentă acestui document. Documentul, conţinând angajamentele formulate de CN APM, poate fi consultat pe pagina web a autorităţii de concurenţă: www.consiliulconcurenţei.ro. Consiliul Concurenţei invită persoanele fizice sau juridice interesate să trimită observaţii cu privire la angajamentele propuse de CN APM până la data de 27 octombrie 2017, prin fax la nr. 021.405.45.12, prin e-mail la adresa servicii@consiliulconcurentei.ro sau prin poştă la adresa Consiliului Concurenţei, Piaţa Presei Libere nr. 1, corp D1, sector 1, Bucureşti, cod poştal 013701.

https://www.replicaonline.ro/consiliul-concurentei-pune-in-dezbatere-angajamentele-propuse-de-administratia-porturilor-maritime-331261/

 

Consiliul Concurenţei supune dezbaterii publice angajamentele formulate de Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa (CN APM) în cadrul investigaţiei privind un posibil abuz de poziţie dominantă al acestei companii, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenței.

Prin angajamentele propuse, compania urmăreşte înlăturarea îngrijorărilor concurenţiale ce au condus, în 2016, la declanşarea investigaţiei. Astfel, angajamentele propuse de CN APM se referă la elaborarea unor metodologii transparente, nediscriminatorii şi obiective în ceea ce priveşte modul de stabilire a valorii chiriei şi a clauzei de trafic de marfă, respectiv impunerea unui anumit volum de marfă, anual.

De asemenea, CN APM nu va mai condiţiona eliberarea documentelor necesare desfăşurării activităţii în zona portuară de încheierea contractelor de închiriere a terenului, decât în cazul în care nu sunt îndeplinite anumite cerinţele tehnice.

În acelaşi timp, CN APM se angajează să transparentizeze procedurile de eliberare a avizelor şi a licenţelor de lucru, prin publicarea acestora pe pagina oficială de internet a CN APM, şi să elaboreze rapoarte periodice în care să se precizeze care sunt solicitările de avize, stadiul avizării, eventuale motive de respingere şi/sau solicitari de completare.

Lucrările de dragaj de întreţinere (asigurarea adâncimii apei) vor fi efectuate de CN APM, din fonduri proprii, după ce se consultă cu operatorii economici interesaţi.

Compania se angajează să se consulte cu operatorii economici din zona portuară pentru actualizarea şi revizuirea Master Planului Port Constanţa, precum şi pentru elaborarea studiilor de fezabilitate ce se vor implementa în baza strategiei de dezvoltare aferentă acestui document.

UPDATE: Consiliul Concurenței, la propunerea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, va pune în dezbatere publică angajamentele formulate de companie, pentru a preîntâmpina situații cu potențial anticoncurențial.

Potrivit comunicatului oficial, CN APM dorește ca prin dezbaterea publică a angajamentelor propuse, procedura să se realizeze transparent și cu consultarea tutoror celor interesați.

Angajamentele sunt referitoare la elaborarea unei metodologii privind modul de stabilire a valorii chiriei și a clauzei de trafic de marfă, respectiv impunerea unui anumit volum de marfă anual.

Metodologia se bazează pe un dialog cu operatorii portuari pentru orice actualizare a Master Planului Portului Constanța, la elaborarea studiilor de fezabilitate, pe simplificarea și transparentizarea procedurilor de eliberare a avizelor și licențelor de lucru, de încheiere a contractelor și a rapoartelor periodice.

Documentul, conţinând angajamentele formulate de CN APM, poate fi consultat pe pagina web a autorităţii de concurenţă: www.consiliulconcurenţei.ro.

Consiliul Concurenţei invită persoanele fizice sau juridice interesate să trimită observaţii cu privire la angajamentele propuse de CN APM până la data de 27 octombrie 2017, prin fax la nr. 021.405.45.12, prin e-mail la adresa servicii@consiliulconcurentei.ro sau prin poştă la adresa Consiliului Concurenţei, Piaţa Presei Libere nr. 1, corp D1, sector 1, Bucureşti, cod poştal 013701.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/economic/posibil-abuz-de-pozitie-dominanta-al-companiei-nationale-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-consiliul-concurentaei-face-verificari-639758.html

 

Regiunea Mării Negre a devenit primul exportator de cereale din lume, cu 20% din producția globală, iar Portul Constanța are, la ora actuală, o supra-capacitate de aproximativ 40%, a declarat, marți, într-o conferință de specialitate, Alexandru Crăciun, director comercial al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța.

„În Marea Neagră nu se află doar portul Constanța, care exportă foarte multe cereale. Ucraina mai are patru porturi și Rusia încă două porturi. Așa cum v-am spus, în ultimii cinci ani s-a văzut un progres fantastic al acestei materii prime. Există o asociere între nevoia de valută pentru o țară ca Ucraina, care trece printr-o perioadă foarte grea, din cauza războiului cu Rusia, iar la fel, nevoia de valută a Rusiei, care trece printr-o perioadă foarte grea din cauza sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană. Așadar, au nevoie de valută, vând materie primă ‘la greu’… cerealele sunt o materie primă. Regiunea Mării Negre a devenit primul exportator de cereale din lume, cu 20% din producția globală (…) Portul Constanța este cel mai mare port din Marea Neagră și unul dintre cele mai mari din Europa (…) are o capacitate operațională anuală de aproximativ 100 de milioane de tone, ceea ce înseamnă că acum avem o supra-capacitate de aproximativ 40%, poate opera orice fel de marfă, în afară de gaz natural lichefiat”, a spus Crăciun.

Potrivit acestuia, diferența dintre portul Constanța și alte porturi este că acesta are posibilitatea „de a se dezvolta în interior”, în incinta portului funcționând circa 1.000 de companii, iar comerțul cu cereale s-a dublat în cinci ani, la peste 20 de milioane de tone.
„Ceea ce are el (portul Constanța — n. r.), și nu au alte porturi este acest posibil target de a se dezvolta înăuntru. Ca să dezvolți în momentul acesta un port în Europa, un port mare, trebuie să ieși oarecum la mare, ceea ce este o operațiune destul de costisitoare (…) Toată povestea cu produsele agricole a început prin 1998, când a fost făcut primul terminal de cereale moderne, cu instalație pneumatică în portul Constanța. Ulterior, în 2008, un altul, iar în 2009 și 2011 altele. Astăzi se mai fac două, ceea ce înseamnă că traficul de marfă s-a dus de undeva de la sub 10 milioane, în 2011, la peste 20 de milioane, în 2016, deci practic s-a dublat în 5 ani. Asta i-a făcut pe cei de la Bloomberg să spună că portul Constanța este cel mai mare hub de produse agricole din Europa, în momentul acesta”, a menționat șeful Administrației Porturilor Maritime Constanța.

Potrivit CNAPM, traficul de cereale prin portul Constanța a crescut de peste trei ori în ultimii nouă ani, această categorie de materie primă ajungând să genereze aproximativ 30% din totalul mărfurilor tranzitate în primul semestru din acest an, exportul de cereale derulându-se și în afara perioadei de campanie agricolă.

În portul Constanța operează zece terminale de cereale cu o capacitate totală autorizată pentru depozitare de peste 1,25 milioane de tone de cereale, ceea ce reprezintă aproximativ 50% din cea a județului Constanța și 7% din totalul existent la nivel național, mai mult de jumătate din aceste silozuri portuare fiind construite în ultimii 10 ani. La începutul acestei veri, administratorii celui mai mare operator român de materii prime solide vrac, din arealul Mării Negre, Comvex SA au lansat investiția pentru construirea unui terminal de cereale cu capacitatea de stocare și operare de 200.000 tone.

Prin terminalele de grâne ale portului Constanța se derulează și exporturi agricole ale Serbiei, Ungariei, Bulgariei și Austriei și tot de aici se fac expediții către: Albania, Algeria, Bangladesh, Brazilia, Cipru, Croația, Egipt, Etiopia, Israel, Irak, Japonia, Coreea de Sud, Kuweit, Liban, Pakistan, Portugalia, Georgia, Germania, Grecia.

Conform datelor companiei, de regulă, prin danele specializate ale portului Constanța, tranzitează cereale și către Austria, Bulgaria, Ungaria, Moldova, Serbia, Ucraina, Croația, Germania și Slovacia.

https://www.agerpres.ro/economie/2017/09/26/craciun-cnapm-regiunea-marii-negre-a-devenit-primul-exportator-de-cereale-din-lume-cu-20-din-productia-globala-16-05-28

 

Consiliul Concurenţei a anunţat marţi că supune dezbaterii publice angajamentele formulate de Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa (CN APM) în cadrul investigaţiei privind un posibil abuz de poziţie dominantă al acestei companii, iar prin angajamentele propuse, compania urmăreşte înlăturarea îngrijorărilor concurenţiale ce au condus, în 2016, la declanşarea investigaţiei.

”Astfel, angajamentele propuse de CN APM se referă la elaborarea unor metodologii transparente, nediscriminatorii şi obiective în ceea ce priveşte modul de stabilire a valorii chiriei şi a clauzei de trafic de marfă, respectiv impunerea unui anumit volum de marfă, anual”, arată un comunicat emis de autoritatea de concurenţă.

De asemenea, CN APM nu va mai condiţiona eliberarea documentelor necesare desfăşurării activităţii în zona portuară de încheierea contractelor de închiriere a terenului, decât în cazul în care nu sunt îndeplinite anumite cerinţele tehnice. ”În acelaşi timp, CN APM se angajează să transparentizeze procedurile de eliberare a avizelor şi a licenţelor de lucru, prin publicarea acestora pe pagina oficială de internet a CN APM, şi să elaboreze rapoarte periodice în care să se precizeze care sunt solicitările de avize, stadiul avizării, eventuale motive de respingere şi/sau solicitari de completare”, se mai arată în comunicat.

Lucrările de dragaj de întreţinere (asigurarea adâncimii apei) vor fi efectuate de CN APM, din fonduri proprii, după ce se consultă cu operatorii economici interesaţi. Compania se angajează totodată să se consulte cu operatorii economici din zona portuară pentru actualizarea şi revizuirea Master Planului Port Constanţa, precum şi pentru elaborarea studiilor de fezabilitate ce se vor implementa în baza strategiei de dezvoltare aferentă acestui document. Observaţiile privind angajamentele propuse de CN APM pot fi trimise la Consiliul Concurenţei până la data de 27 octombrie, conform news.ro.

http://www.stiripesurse.ro/consiliul-concurentei-administratia-porturilor-maritime-s-a-angajat-ca-va-elabora-metodologii-transparente_1221522.html

 

Consiliul Concurenţei a anunţat marţi că supune dezbaterii publice angajamentele formulate de Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa (CN APM) în cadrul investigaţiei privind un posibil abuz de poziţie dominantă al acestei companii, iar prin angajamentele propuse, compania urmăreşte înlăturarea îngrijorărilor concurenţiale ce au condus, în 2016, la declanşarea investigaţiei.

”Astfel, angajamentele propuse de CN APM se referă la elaborarea unor metodologii transparente, nediscriminatorii şi obiective în ceea ce priveşte modul de stabilire a valorii chiriei şi a clauzei de trafic de marfă, respectiv impunerea unui anumit volum de marfă, anual”, arată un comunicat emis de autoritatea de concurenţă.

De asemenea, CN APM nu va mai condiţiona eliberarea documentelor necesare desfăşurării activităţii în zona portuară de încheierea contractelor de închiriere a terenului, decât în cazul în care nu sunt îndeplinite anumite cerinţele tehnice.

”În acelaşi timp, CN APM se angajează să transparentizeze procedurile de eliberare a avizelor şi a licenţelor de lucru, prin publicarea acestora pe pagina oficială de internet a CN APM, şi să elaboreze rapoarte periodice în care să se precizeze care sunt solicitările de avize, stadiul avizării, eventuale motive de respingere şi/sau solicitari de completare”, se mai arată în comunicat.

Lucrările de dragaj de întreţinere (asigurarea adâncimii apei) vor fi efectuate de CN APM, din fonduri proprii, după ce se consultă cu operatorii economici interesaţi.

Compania se angajează totodată să se consulte cu operatorii economici din zona portuară pentru actualizarea şi revizuirea Master Planului Port Constanţa, precum şi pentru elaborarea studiilor de fezabilitate ce se vor implementa în baza strategiei de dezvoltare aferentă acestui document.

Observaţiile privind angajamentele propuse de CN APM pot fi trimise la Consiliul Concurenţei până la data de 27 octombrie.

https://www.news.ro/economic/consiliul-concurentei-administratia-porturilor-maritime-s-a-angajat-ca-va-elabora-metodologii-transparente-privind-stabilirea-chiriei-si-a-clauzei-de-trafic-de-marfa-1922403226372017091617226806

Regiunea Mării Negre a devenit primul exportator de cereale din lume, cu 20% din producţia globală, iar Portul Constanţa are, la ora actuală, o supra-capacitate de aproximativ 40%, a declarat, ieri, într-o conferinţă de specialitate, Alexandru Crăciun, director comercial al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, potrivit Agerpres.

Domnia sa a explicat: „În Marea Neagră nu se află doar portul Constanţa, care exportă foarte multe cereale. Ucraina mai are patru porturi şi Rusia încă două porturi. Aşa cum v-am spus, în ultimii cinci ani s-a văzut un progres fantastic al acestei materii prime. Există o asociere între nevoia de valută pentru o ţară ca Ucraina, care trece printr-o perioadă foarte grea, din cauza războiului cu Rusia, iar la fel, nevoia de valută a Rusiei, care trece printr-o perioadă foarte grea din cauza sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană. Aşadar, au nevoie de valută, vând materie primă «la greu»… cerealele sunt o materie primă. Regiunea Mării Negre a devenit primul exportator de cereale din lume, cu 20% din producţia globală (…) Portul Constanţa este cel mai mare port din Marea Neagră şi unul dintre cele mai mari din Europa (…) are o capacitate operaţională anuală de aproximativ 100 de milioane de tone, ceea ce înseamnă că acum avem o supra-capacitate de aproximativ 40%, poate opera orice fel de marfă, în afară de gaz natural lichefiat”.

Potrivit acestuia, diferenţa dintre portul Constanţa şi alte porturi este că acesta are posibilitatea „de a se dezvolta în interior”, în incinta portului funcţionând circa 1.000 de companii, iar comerţul cu cereale s-a dublat în cinci ani, la peste 20 de milioane de tone.

„Ceea ce are el (portul Constanţa – n. r.), şi nu au alte porturi este acest posibil target de a se dezvolta înăuntru. Ca să dezvolţi în momentul acesta un port în Europa, un port mare, trebuie să ieşi oarecum la mare, ceea ce este o operaţiune destul de costisitoare (…) Toată povestea cu produsele agricole a început prin 1998, când a fost făcut primul terminal de cereale moderne, cu instalaţie pneumatică în portul Constanţa. Ulterior, în 2008, un altul, iar în 2009 şi 2011 altele. Astăzi se mai fac două, ceea ce înseamnă că traficul de marfă s-a dus de undeva de la sub 10 milioane, în 2011, la peste 20 de milioane, în 2016, deci practic s-a dublat în 5 ani. Asta i-a făcut pe cei de la Bloomberg să spună că portul Constanţa este cel mai mare hub de produse agricole din Europa, în momentul acesta”, a menţionat şeful Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa.

Potrivit CNAPM, traficul de cereale prin portul Constanţa a crescut de peste trei ori în ultimii nouă ani, această categorie de materie primă ajungând să genereze aproximativ 30% din totalul mărfurilor tranzitate în primul semestru din acest an, exportul de cereale derulându-se şi în afara perioadei de campanie agricolă.

În portul Constanţa operează zece terminale de cereale cu o capacitate totală autorizată pentru depozitare de peste 1,25 milioane de tone de cereale, ceea ce reprezintă aproximativ 50% din cea a judeţului Constanţa şi 7% din totalul existent la nivel naţional, mai mult de jumătate din aceste silozuri portuare fiind construite în ultimii 10 ani. La începutul acestei veri, administratorii celui mai mare operator român de materii prime solide vrac, din arealul Mării Negre, Comvex SA au lansat investiţia pentru construirea unui terminal de cereale cu capacitatea de stocare şi operare de 200.000 tone.

Prin terminalele de grâne ale portului Constanţa se derulează şi exporturi agricole ale Serbiei, Ungariei, Bulgariei şi Austriei şi tot de aici se fac expediţii către: Albania, Algeria, Bangladesh, Brazilia, Cipru, Croaţia, Egipt, Etiopia, Israel, Irak, Japonia, Coreea de Sud, Kuweit, Liban, Pakistan, Portugalia, Georgia, Germania, Grecia.

Conform datelor companiei, de regulă, prin danele specializate ale portului Constanţa, tranzitează cereale şi către Austria, Bulgaria, Ungaria, Moldova, Serbia, Ucraina, Croaţia, Germania şi Slovacia.

http://www.bursa.ro/craciun-cnapm-regiunea-marii-negre-primul-exportator-de-cereale-din-lume-cu-20-procente-din-produ…&s=companii_afaceri&articol=331873.html

 

Consiliul Concurenţei supune dezbaterii publice angajamentele formulate de Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa (CN APM), în cadrul investigaţiei privind un posibil abuz de poziţie dominantă al acestei companii, potrivit unui comunicat de presă al instituţiei.

„Prin angajamentele propuse, compania urmăreşte înlăturarea îngrijorărilor concurenţiale ce au condus, în 2016, la declanşarea investigaţiei”, menţionează autoritatea pentru concurenţă.

Conform sursei, angajamentele propuse de CN APM se referă la elaborarea unor metodologii transparente, nediscriminatorii şi obiective în ceea ce priveşte modul de stabilire a valorii chiriei şi a clauzei de trafic de marfă, respectiv impunerea unui anumit volum de marfă, anual.

Astfel, CN APM nu va mai condiţiona eliberarea documentelor necesare desfăşurării activităţii în zona portuară de încheierea contractelor de închiriere a terenului, decât în cazul în care nu sunt îndeplinite anumite cerinţele tehnice, se informează în comunicat.

Potrivit sursei citate, Compania se angajează să transparentizeze procedurile de eliberare a avizelor şi a licenţelor de lucru, prin publicarea acestora pe pagina sa oficială de internet, şi să elaboreze rapoarte periodice în care să se precizeze solicitările de avize, stadiul avizării, eventuale motive de respingere şi/sau solicitări de completare.

În comunicat se precizeză: „Lucrările de dragaj de întreţinere (asigurarea adâncimii apei) vor fi efectuate de CN APM, din fonduri proprii, după ce se consultă cu operatorii economici interesaţi. Compania se angajează să se consulte cu operatorii economici din zona portuară pentru actualizarea şi revizuirea Master Planului Port Constanţa, precum şi pentru elaborarea studiilor de fezabilitate ce se vor implementa în baza strategiei de dezvoltare aferentă acestui document”.

http://www.bursa.ro/?s=companii_afaceri&articol=331828

 

Consiliul Concurenței a anunțat marți că supune dezbaterii publice angajamentele formulate de Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța (CN APM) în cadrul investigației privind un posibil abuz de poziție dominantă al acestei companii, iar prin angajamentele propuse, compania urmărește înlăturarea îngrijorărilor concurențiale ce au condus, în 2016, la declanșarea investigației. ”Astfel, angajamentele propuse de CN APM se referă la elaborarea unor metodologii transparente, nediscriminatorii și obiective în ceea ce privește modul de stabilire a valorii chiriei și a clauzei de trafic de marfă, respectiv impunerea unui anumit volum de marfă, anual”, arată un comunicat emis de Autoritatea de Concurență, potrivit News.ro. De asemenea, CN APM nu va mai condiționa eliberarea documentelor necesare desfășurării activității în zona portuară de încheierea contractelor de închiriere a terenului, decât în cazul în care nu sunt îndeplinite anumite cerințele tehnice.

”În același timp, CN APM se angajează să transparentizeze procedurile de eliberare a avizelor și a licențelor de lucru, prin publicarea acestora pe pagina oficială de internet a CN APM, și să elaboreze rapoarte periodice în care să se precizeze care sunt solicitările de avize, stadiul avizării, eventuale motive de respingere și/sau solicitari de completare”, se mai arată în comunicat. Lucrările de dragaj de întreținere (asigurarea adâncimii apei) vor fi efectuate de CN APM, din fonduri proprii, după ce se consultă cu operatorii economici interesați. Compania se angajează totodată să se consulte cu operatorii economici din zona portuară pentru actualizarea și revizuirea Master Planului Port Constanța, precum și pentru elaborarea studiilor de fezabilitate ce se vor implementa în baza strategiei de dezvoltare aferentă acestui document. Observațiile privind angajamentele propuse de CN APM pot fi trimise la Consiliul Concurenței până la data de 27 octombrie.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/consiliul-concurentei-administratia-porturilor-maritime-s-a-angajat-ca-va-elabora-metodologii-transparente-17226860

 

Ministerul Transporturilor a lansat un plan de schimbare a Consiliilor de Administrație în aproape 20 de companii, luând în calcul să schimbe până la 119 administratori. Schimbările au fost pregătite pentru Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, ROMATSA, Tarom, Compania Națională de Aeroporturi București, Aeroporturile din Constanța și Timișoara, CFR SA, CFR Călători, CFR Marfă, Telecomunicații CFR, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Compania Națională de Investiții Rutiere, Administrația Canalelor Navigabile, Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați, Administrația Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu, Metrorex, Palatul CFR. În urmă cu un an, și Ministerul Finanțelor a lansat o procedură similară pentru companiile din portofoliu, blocându-se însă la evaluarea ofertelor depuse de experții care trebuie să îi recruteze pe noii membri de CA.

https://www.profit.ro/stiri/politic/ministerul-transporturilor-a-lansat-operatiunea-schimbati-consiliile-de-administratie-in-aproape-20-de-companii-17226254

 

Consiliul Concurenței, la propunerea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, va pune în dezbatere publică angajamentele formulate de companie, pentru a preîntâmpina situații cu potențial anticoncurențial.

CN APM dorește ca prin dezbaterea publică a angajamentelor propuse, procedura să se realizeze transparent și cu consultarea tutoror celor interesați.

Angajamentele sunt referitoare la elaborarea unei metodologii privind modul de stabilire a valorii chiriei și a clauzei de trafic de marfă, respectiv impunerea unui anumit volum de marfă anual.

Metodologia se bazează pe un dialog cu operatorii portuari pentru orice actualizare a Master Planului Portului Constanța, la elaborarea studiilor de fezabilitate, pe simplificarea și transparentizarea procedurilor de eliberare a avizelor și licențelor de lucru, de încheiere a contractelor și a rapoartelor periodice.

Angajamentele CN APM SA Constanța, în dezbatere publică

  • Economie

26.09.2017

 

♦ Compania CEFC cumpără Europa de Est bucată cu bucată şi întoarce privirile dinspre Bruxelles spre Beijing.

O companie obscură, ascunsă de lumina reflectoarelor, cu legături cu Armata Republicii Populare Chineze, şi care funcţionează ca un instrument strategic al preşedintelui Xi Jinping, a reuşit să ajungă principalul jucător chinez din fostul bloc sovietic, cumpărând active pe bandă rulantă şi reuşind să refacă legăturile dintre Moscova şi Beijing, scrie Financial Times.

Ascensiunea firmei CEFC China Energy din Shanghai a avut loc în sincron cu asaltul economic al Chinei în Asia Centrală şi în Europa de Est, favorizată de o cooperare mai apropiată a Chinei cu Rusia, în probleme de natură extrem de variată, de la insule asiatice disputate până la conflictul din Siria.

Săptămâna trecută, CEFC a anunţat achiziţia unei participaţii de 8 mld. dolari în Rosneft, gi¬gan¬tul petrolier rusesc controlat de stat, „perla coroanei“ din¬tre toate tranzacţiile de până acum ale companiei chi¬neze.Tranzacţia face din CEFC singurul grup privat din China care să reuşească să securizeze un deal de peste 1 miliard de dolari, de când autorităţile de reglementare au restricţionat tranzacţiile private majore de peste hotare în această vară.

http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/spatele-chinezilor-au-ajuns-detina-parte-rafinaria-petromidia-reteaua-benzinarii-rompetrol-armata-republicii-populare-chineze-fosti-spioni-militari-top-legaturile-moscova-influentul-grup-petrolier-16742276

 

Producţia de plante uleioase va ajunge anul acesta la peste 4,3 milioane tone, în creştere cu 8% faţă de anul precedent, potrivit celei de a doua prognoze publicate de asociaţia europenă a traderilor Coceral.

Traderii prevăd o recoltă de rapiţă de peste 1,9 milioane de tone, în creştere cu 12% faţă de anul precedent, în timp ce recolta de floarea-soarelui rămâne la un nivel similar faţă de anul precedent, puţin sub 2 milioane de tone, potrivit prognozei citate. Producţia de soia, în schimb, va creşte însă cu mai bine de o treime faţă de 2016, ajungând la 285.000 de tone.

„Pentru mine a fost un an excepţional în ceea ce priveşte producţia de soia, un an normal la producţia de rapiţă şi un an slab la floarea-soarelui din cauza furtunilor de la sfârşitul lunii iunie care mi-au doborât iremediabil plantele. Anul trecut am dublat suprafaţa cultivată cu soia, încurajat de «pata pentru înverzire», o subvenţie de 50-60 de euro la hectar care se acordă pentru cultivarea de soia nemodificată genetic sau alte culturi fixatoare de azot”, a declarat pentru ZF fermierul Alexandru Gheorghe, proprietarul fermei Somalex, cu sediul în Slobozia, judeţul Ialomiţa, care anul acesta a cultivat 200 de hectare cu soia şi câte 600 de hectare cu floarea-soarelui şi rapiţă. România riscă să piardă anul acesta titlul de lider al producţiei de floarea- soarelui al UE în favoarea Bulgariei, potrivit prognozei Coceral din speptembrie 2017, în contextul în care traderii spun că Bulgaria va înregistra o producţie de floarea-soarelui de puţin peste 2 milioane de tone, cu circa 3% mai mare faţă de cea a României.

Cu o producţie de 1,9 milioane tone de rapiţă anul acesta, România va fi responsabilă de 8,7% din producţia totală de rapiţă care se va înregistra la nivelul UE, o producţie estimată la peste 22 milioane tone la nivelul celor 28 de state membre, potrivit prognozei Coceral. Producţii de rapiţă mai mari decât cea a României se vor înregistra în Franţa (5,4 mil. tone), Germania (4,3 mil. tone), Polonia (2,7 mil. tone) şi Marea Britanie (2,1 mil. tone), potrivit studiului citat.

La soia, cu producţie de 285.000 de tone, România va ocupa locul trei în UE în 2017, după Italia şi Franţa, potrivit ultimei prognoze Coceral.

Valoarea ramurii agricole a României a fost 15,4 mld. euro anul trecut, din care producţia vegetală reprezintă 10 mld. euro, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Printre cei mai mari producători agricoli din România se numără companiile Agro Chirnogi, Agricost, Emiliana West Rom şi alţii.

http://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/prognoza-agricola-coceral-2017-productia-de-plante-uleioase-creste-cu-8-bulgaria-ne-sufla-titlul-de-lider-al-productiei-de-floarea-soarelui-in-uniunea-europeana-16742255

 

* „Trecerea la statutul de piaţă emergentă – unul dintre cele mai importante evenimente care se pot întâmpla în următorii ani”

* „Interimatul perpetuu afectează companiile mari de la noi”

* „Guvernanţa corporativă – unul dintre motivele principale pentru evoluţia pozitivă a rezultatelor în companiile de stat”
Hidroelectrica este, în acest moment, singura companie, ca mărime, atât din mediul privat, cât şi din cel de stat, care ar putea să facă diferenţa între statutul de piaţă de frontieră şi cel de piaţă emergentă, în ceea ce priveşte piaţa de capital de la noi, a declarat, ieri, domnul Adrian Cighi, vicepreşedintele Franklin Templeton Investments.

Domnia sa a precizat: „Se vorbeşte de reducerea pachetului (n.r. din Hidroelectrica) care va fi listat de la 15% la 10%, însă, odată listată compania, s-ar putea ca acesta să nu fie suficient pentru îndeplinirea criteriului de mărime a free-float-ului – care este o valoare absolută de 630 de milioane de euro – ce trebuie atins. Acesta este, cel puţin, un prim pas care ar spori semnificativ şansele ca piaţa de capital de la noi să devină piaţă emergentă”.

Domnul Cighi a adăugat că ţara noastră se situează mai bine decât celelalte state cu care concurează, subliniind că este nevoie şi de listarea Hidroelectrica, transformarea fundamentală pe care a traversat-o aceasta în ultimii ani având un mare impact.

În ceea ce priveşte posibilitatea ca piaţa de capital de la noi să devină o piaţă emergentă, domnul Adrian Cighi consideră că acesta este unul dintre cele mai importante evenimente care se pot întâmpla în următorii ani, adăugând că suntem foarte aproape de înfăptuirea lui.
Domnia sa a precizat că, în acest sens, piaţa de capital trebuie să îndeplinească atât criterii cantitative, cât şi calitative: „Din punct de vedere cantitativ, avem nevoie de cel puţin trei companii, care să îndeplinească criterii de mărime a pachetelor libere la tranzacţionare pe bursă şi a lichidităţii. La noi, se califică Banca Transilvania, Romgaz şi BRD, şi sunt şanse foarte mari ca şi Petrom să fie adăugată pe această listă. Cred că este important să reţinem faptul că majoritatea sau chiar toate statele ale căror pieţe de capital au trecut de la statutul de piaţă de frontieră, la cel de piaţă emergentă, nu au trecut cu doar trei companii, ci cu câte cinci, şase sau şapte. Criteriile calitative ţin de accesul la piaţă şi de modul în care se poate tranzacţiona”.

* Adrian Cighi: „Marile companii de stat au consilii de administraţie cu mandate interimare”

Vicepreşedintele Franklin Templeton Investments a mai punctat, ieri, că, în marile companii de stat, consiliile de administraţie au mandate interimare.

Domnia sa a spus: „Am ajuns într-o situaţie în care cele mai mari companii sunt conduse de consilii de administraţie cu mandate interimare.

Vorbim de companii care valorează miliarde de euro. Ce perspective şi strategii ar putea construi aceste consilii de administraţie, temporare, pe şase luni, pentru aceste companii?”. Adrian Cighi a subliniat faptul că interimatul perpetuu este o altă practică dăunătoare, din companiile de stat.

Potrivit domniei sale, în legea 111/2016 există o limitare a interimatului, dar în practică nu se derulează procesul de selecţie a noilor membri interimari, numindu-se acelaşi interimat, în mod continuu, perpetuu. Acest lucru afectează, de asemenea, companiile mari, întrucât cei de la conducere nu pot avea o viziune pe termen lung, fără să aibă şi un mandat pe termen lung.

Totodată, domnul Cighi a mai afirmat că guvernanţa corporativă, aşa cum a fost implementată în ultimii ani, a fost unul dintre motivele principale pentru evoluţia pozitivă a rezultatelor în companiile de stat, cu menţiunea că eliminarea obligaţiilor prevăzute de cadrul legislativ va aduce efecte negative asupra companiilor, a potenţialilor investitori, dar şi asupra listărilor şi a pieţei de capital autohtone.

De asemenea, potrivit domniei sale, piaţa de capital din ţara noastră a făcut multe progrese în ultimii ani, în ceea ce priveşte dobândirea statutului de piaţă emergentă.

Domnia sa a insistat asupra transparenţei şi a eficientizării cheltuielilor, demersuri la baza cărora au stat Ordonanţa 109/2011 şi Legea 111/2016, precizând că în companiile de stat guvernanţa corporativă trece printr-un moment foarte important.

Conform lui Adrian Cighi recenta modificare legislativă, care se află în dezbatere în Parlament, va da posibilitatea ca Guvernul să decidă dacă această lege se aplică sau nu, punctual, în anumite companii ale statului.

http://www.bursa.ro/conferinta-viitorul-pietei-de-capital-romanesti-a-vi-a-editieadrian-cighi-vice-presedinte-frankli…&s=piata_de_capital&articol=331796.html