Companiile de Servicii Portuare şi-au menţinut businessul profitabil şi pe creştere – Revista presei 07 – 08 Iunie 2017
Port Constanta
Cinci mari operatori portuari – Constanţa South Container Terminal (DP World), Oil Terminal, North Star Shipping, Socep şi Minmental, care şi-au făcut publice rezultate financiare pe 2016 – au avut anul trecut afaceri totale de 600 mil. lei (135 mil. euro), în creştere cu 13% faţă de nivelul înregistrat cu un an în urmă, arată calculele ZF.
Companiile de servicii portuare care îşi desfăşoară activitatea în por¬tul Constanţa, principala poar¬tă de intrare şi ieşire a măr¬furilor din România, şi-au cres¬cut afacerile şi profitul anul trecut, North Star Shipping şi Minmetal din Constanţa, pre¬luate de traderul american ADM, ra¬portând cel mai mare avans al afacerilor, cu pes¬te 20%, potrivit unei analize a ZF făcută pe ba¬za datelor de la Ministerul de Finanţe. Din¬tre cei care şi-au făcut publice rezultatele pe anul trecut, doar Comvex Con¬stan¬ţa a raportat o scădere cu 22%.
Constanţa South Contai¬ner Terminal, cel mai mare terminal de containere, controlat de DP World (Dubai), a raportat o ci¬fră de afaceri de 195,4 mi¬lioa¬ne de lei (44 milioane de euro) anul trecut, în creş¬tere cu 7,4% faţă de anul anterior şi un profit net de 59,8 milioane de lei, faţă de 66,2 milioane de lei cu un an în urmă, arată datele de la Finanţe.
Şi Oil Terminal, controlat stat, principalul terminal de petrol al României, a finalizat anul trecut cu afaceri de 160,5 milioane de lei, în creştere cu 16% faţă de anul anterior şi cu un profit net de 15,4 mi¬lioane de lei, faţă de 5,9 milioane de lei cu un an în urmă, arată datele de la Finanţe. Pentru acest an însă, compania aşteaptă o reducere a veniturilor cu 3% corelată cu scă¬derea planului de import-export al clien¬tului Petrotel Lukoil.
Cele mai mari creşteri au fost raportate anul trecut de cei doi operatori North Star Shipping şi Minmetal din Constanţa preluaţi în 2015 de traderul ame¬rican Archer Daniels Midland. Americanii deţineau anterior un pachet cumulat de 45% din cele două companii. Cele două companii deţin îm-preună terminale de export cu o capacitate de 330.000 de tone. North Star Shipping, controlat anterior de Liviu Ghebaur şi Ion Vasile, care au semnat tranzacţia estimată de ZF la peste 90 milioane de euro, şi-a crescut anul trecut afacerile cu 20%, la 119 milioane de lei (26,7 milioane de euro), iar profitul net cu 25%, până la 29,8 milioane de lei anul trecut.
Minmetal şi-a crescut business-ul sem¬ni¬ficativ, cu 22%, la 61,2 milioane de lei anul trecut iar profitul net a ajuns la 13,9 mi¬lioane de lei, faţă de 7,8 milioane de lei anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe.
Pe de altă parte, operatorul portuar Socep Constanţa, controlat de oamenii de afaceri Ion şi Niculae Duş, a finalizat anul trecut cu afaceri de 64,8 milioane de lei, în creştere cu 3,5% faţă de anul anerior şi cu un profit aproape similar.
Pe piaţa serviciilor portuare mai activează United Shipping Agency (USA), compania care deţine cel mai mare terminal de export de cereale din portul Constanţa, dar care nu a făcut publice rezultatele pe 2016. Operatorul a fost preluat de traderul de cereale chinez Nidera (vânzarea a fost semnată de oamenii de afaceri Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu), în urma unei tranzacţii estimate de ZF la 100 de milioane de euro.
Singurul care a raportat scădere, dintre cei care şi-au făcut deja publice rezultatele, este operatorul portuar Comvex Constanţa, controlat cu 30% de compania Solidmet, şi care are un terminal specializat în ma¬nipularea materiilor prime solide vrac (mi¬nereu de fier, cărbuni, bauxită). Compania a avut anul trecut afaceri în scădere cu 22%, până la 49,6 milioane de lei (11 milioane de euro) şi un profit mai mic, de 1,4 milioane de lei faţă de 6,8 milioane de lei cu un an în urmă. Pentru acest an, compania a bugetat un profit de zece ori mai mic faţă de cel obţinut anul trecut. Compania are în plan să construiască un terminal de cereale de 200.000 de tone, o investiţie estimată la 190 milioane de lei (42 milioane de euro), recent a primit o finanţare de 33,6 milioane de euro de la Raiffeisen Bank şi EximBank România.
Un alt jucător de pe această piaţă, Chimpex, controlat de grupul Ameropa, care nu şi-a făcut publice rezultatele pe anul tre¬cut, a semnat anul trecut un acord de fi¬nan¬ţare de 27 milioane euro cu BCR, fon¬du¬rile urmând să fie folosite pentru con¬struirea unui nou terminal de cereale la Marea Neagră. Chimpex va utiliza finan¬ţarea pentru construirea unui siloz cu o ca¬pa¬citate de 200.000 de tone în portul Constanţa.
Portul Constanţa, cu afaceri de 64 de milioane de euro în 2015 şi cu un profit de 22 milioane de euro (rezultatele pe 2016 nu au fost făcute publice), alături de porturile fluviale joacă un rol important în activitatea de comerţ exterior şi tranzit al mărfurilor prin România. Cantitatea de marfă care a trecut prin portul Constanţa a crescut cu doar circa 6%, la 59,4 milioane de tone anul trecut.
Comisia pentru transporturi şi infrastructură a Camerei Deputaţilor a va reexaminat şi aprobat proiectul Legii pentru modificarea şi completarea OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile, în forma iniţială, transmisă la promulgare, se arată într-un comunicat de presă al Organizaţiei Patronale Constanţa Port Business Association.
„Comunitatea portuară a acordat o atenţie sporită acestui proiect legislativ, apreciind oportunitatea sa şi faptul că se impune adoptarea unui cadru legal, clar, modern şi care să fie în linie cu tendinţele manifestate la nivel european, în pofida tuturor actiunilor manifestate cu rea-credinţă de către Fondul Proprietatea, care a încercat, în mod constant, să blocheze adoptarea celei mai importante initiaţive legislative în domeniul reglementării porturilor româneşti, din ultimul deceniu.
Acest proiect, în forma votată în plenul Senatului României în data de 15 mai 2017, cât şi de către comisia pentru transporturi şi infrastructură a Camerei Deputaţilor, în data de 30 mai 2017, este susţinut nu numai de comunitatea portuară, ci şi de către Guvernul României prin Ministerul Transporturilor, reprezentat de ministrul Alexandru Răzvan Cuc şi secretarul de stat Mihai Tămâian şi, de asemenea, de către Compania Naţionala Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, prin noua sa conducere reprezentată de directorul general Dan Nicolae Tivilichi.
Aceste autorităţi au apreciat că definirea noului cadru legal este în beneficiul nu doar al portului Constanţa, ci al tuturor activitaţilor, industriilor conexe şi, în consecinţă, în beneficiul general al economiei romaneşti.
Comunitatea portuară asteaptă astfel cu interes votul plenului Camerei Deputaţilor, care se va pronunţa în calitate de cameră decizională în cursul săptămânii viitoare şi are încredere în maturitatea clasei politice, care va conştientiza necesitatea adoptării acestei legi în forma agreată în cadrul consultărilor tuturor actorilor reprezentativi, cât şi importanţa acesteia în dezvoltarea portului Constanţa şi a economiei romaneşti.
Sperăm astfel în votul matur al clasei politice pentru un proiect susţinut deopotrivă de Guvernul României şi comunitatea portuară, prin care se va transparentiza activitatea administraţiilor portuare, ce va veni totodată în sprijinul atragerii de investitori, care să dezvolte activitatea de transport naval, şi va reglementa administrarea corectă şi riguroasă a infrastructurii de transport naval ce aparţine domeniului public al statului român, în deplin acord cu normele Uniunii Europene.”
Pentru că modalitatea cea mai transparentă de a face cunoscute licitaţiile publice este cea online, ZIUA de Constanţa prezintă achiziţiile din Regiunea Sud-Est în cel mai accesibil şi uşor format. Firme norocoase, firme mai puţin norocoase în adjudecarea contractelor pe bani publici. Societăţi patronate de persoane care au legături directe cu instituţiile publice, „norocoasele“ se îmbogăţesc de la an la an, în timp ce alte firme nu au nicio şansă la achiziţiile publice. Contracte câştigate de firme deja celebre, contracte adjudecate de firme care se află la primele reuşite şi contracte obţinute de societăţi nou-înfiinţate.
Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) a anunţat câştigătorul contractului ce are ca obiect „Întocmire documentaţii tehnice pentru obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu pentru un număr de 11 clădiri/construcţii (intrare în legalitate)“. În cadrul licitaţiei au fost depuse trei oferte. Câştigătoare a fost desemnată societatea Impo Construct SRL, iar contractul atribuit are o valoare de 297.000 de lei. Impo Construct SRL, în datele Registrului Comerţului Înfiinţată în anul 2002, firma are sediul social în satul Şcheia, comuna Şcheia, judeţul Suceava. Capitalul social subscris, de 30.200 de lei, integral vărsat, este compus din 3.020 de părţi sociale. Asociaţi persoane fizice sunt Costel Cucu, născut pe 16.05.1982, în Iaşi, cu 90% din capitalul social, şi Ancuţa-Raluca Cucu, născută pe
7.07.1983, în Suceava, cu 10% din capitalul social. Cei doi asociaţi sunt şi administratorii societăţii, care desfăşoară „activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea“. Responsabili de atribuirea contractului Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN APMC responsabile de atribuirea procedurii publice au fost: director general – Dan Nicolae Tivilichi, director general adjunct – Marian Tănase, director economic – Daniela Şerban, director Exploatare – Ambroziu Duma, şef Serviciul Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, şef Birou PSI-SU – Cristian Iliescu, Departament Achiziţii Publice – Aurelian Liţă. Iată în ce constă contractul! În urma verificărilor proprii ale conformităţii construcţiilor cu proiectele iniţiale sau ulterioare pentru constatarea modificărilor/schimbărilor de destinaţie survenite după anul 1998, au fost identificate următoarele 11 construcţii care au suferit modificări/schimbări de destinaţie, fiind necesar a fi autorizate din punctul de vedere al securităţii la incendiu în scopul intrării în legalitate: clădire exploatare portuară Rădăcină Mol 3, cămin muncitoresc Poarta 2, clădire administrativă Bursa Nouă, clădire administrativă Bursa Veche, clădire administrativă Rădăcina Mol 1 S, clădire Policlinica Port, clădire serviciu Secţia Căi Navigabile, anexă socială, terminal pasageri, magazia 1, staţie inspecţie containere.
Autoritatea Navală Română (ANR) anunţă organizarea şi desfăşurarea unei proceduri publice pentru atribuirea contractului „Servicii de suport tehnic şi mentenanţă preventivă pentru Sistem de management al documentelor“, în valoare estimată totală de 190.000 de lei.
Ofertele de participare la această licitaţie pot fi depuse până pe data de 21.06.2017, ora 15.00, urmând ca acestea să fie evaluate pe data de 18.07.2017, ora 18.00. Cuantumul garanţiei de participare este de 1.900 de lei.
Obiectul contractului constă în achiziţionarea serviciilor de suport tehnic şi mentenanţă preventivă „Sistem de management al documentelor“, în vederea întreţinerii echipamentelor hardware şi sistemelor informatice implementate în cadrul ANR prin proiectul cu titlul „Monitorizarea şi eficientizarea proceselor de lucru şi a fluxului de documente la nivel central şi la nivelul unităţilor teritoriale, păstrarea informaţiei în condiţii sigure şi cu costuri optime“, asigurării suportului tehnic autorizat pentru platformele soft/hard achiziţionate prin proiect.
Achiziţionarea de servicii de mentenanţă şi suport este dictată de dinamica de schimbare a proceselor automatizate de către sistemul software implementat. Potrivit anunţului de participare, achiziţionarea serviciilor de mentenanţă preventivă şi corectivă pentru o perioadă de 12 luni este necesară pentru următoarele sisteme: sistem de management al documentelor; sistem ce gestionează fluxurile de lucru şi de documente, asigură timpi de răspuns optimi şi în condiţiile legii către participanţii la flux şi/sau solicitanţi în condiţii corespunzătoare de transparenţă; sistem de arhivare electronică a datelor; sistem ce asigură arhivarea electronică în condiţiile legii, portal care garantează necesităţile de informare, comunicare şi prezentare în interiorul organizaţiei, dar şi deschiderea către exteriorul ei; sistem de etichetare/clasificare a documentelor şi a mesageriei electronice; sistem ce asigură clasificarea documentelor şi a emailurilor pentru ca acestea să poată fi mai uşor gestionate şi să nu ajungă la destinatari nedoriţi; sistem Business Intelligence; sistem ce oferă managementului de orice nivel un suport real şi la timp (în timp real) pentru fundamentarea deciziilor, în sensul că datele eterogene din sistemul informaţional al instituţiei sunt prelucrate şi oferite managementului în timp real sub formă de situaţii, rapoarte, tablou de bord, indicatori, simulări, statistici; Disaster Recovery Data Center – data center dotat cu echipamente hardware (servere, unităţi de stocare date, surse de curent neîntreruptibile, elemente active şi pasive de reţea); sistem anti-efracţie, sistem de monitorizare şi control acces, sistem de prevenire şi stingere a incendiilor, sistem de ventilaţie şi podea tehnologică, software specializat de arhivare şi compresie, software. Responsabili de atribuirea contractului Persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii în ceea ce priveşte organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de atribuire sunt: Răzvan Gabriel Trandafir – director general, Mihai Codruţ Staicu – director Centrul Maritim de Coordonare, Paul Brânză – director Direcţia Inspecţii Siguranţă şi Securitate Navală, Constantin Casiade – director Direcţia Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale, Cristina Calintaru – director Direcţia Economică, Costel Liviu Grigore – director Direcţia Personal Navigant, Felicia Nuţu – şef Serviciul Financiar-Contabilitate Bugete Tarife, Silviu Apostol – şef Serviciul Comunicaţii şi IT, Gabriel Bălan – şef Biroul IT,
Steluţa Mircea – Serviciul Administrativ, Aprovizionare, Reparaţii, SSM, Nicoleta Gurgu – Serviciul Administrativ Aprovizionare, Reparaţii, SSM, Anişoara Băniţă – şef Biroul Juridic şi Contencios, Viviana Madalina Avramiuc – Biroul IT, Gilda Ursache – şef Serviciul Contabilitate, Daniela Tăbacaru – Biroul Juridic şi Contencios, Ciprian Ciopa – Serviciul Comunicaţii şi IT, Gabriel Florescu – şef Biroul Managementul Calităţii, Luminiţa Caratanase – Biroul Managementul Calităţii, Mona Eliza Paraschiv – şef Biroul Secretariat – Relaţii Publice, Amina Mladin – Biroul Secretariat – Relaţii Publice.Condiţii pentru ofertanţi Societăţile ofertante vor prezenta principalele livrări de servicii prestate similare cu cele ce fac obiectul contractului, efectuate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii trei ani, cu indicarea valorilor, a datelor şi a beneficiarilor publici şi privaţi. De asemenea, vor depune lista principalelor servicii similare prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii trei ani, cu indicarea valorilor, a datelor şi a beneficiarilor publici sau privaţi. Din această listă trebuie să rezulte că la nivelul unui contract sau al mai multor contracte au prestat servicii similare cu cele ce fac obiectul contractului, în ultimii trei ani de la data-limită de depunere a ofertelor.
Construcţia ambarcaţiunii, care are caracteristici tehnice şi dotările ştiinţifice unice la nivel mondial, se face la şantierul naval Damen din Galaţi. Beneficiar este guvernul australian, pentru divizia specială de cercetări antarctice.
Şantierul Naval Damen din Galaţi continuă producţia de nave unicat, cu caracteristici tehnologice de vârf. Zilele trecute, la sediul companiei a avut loc ceremonia de tăiere a primei piese destinate unei amabarcaţiuni pentru cercetări ştiinţifice în zona bachizelor din apropierea Polului Sud, comandată de guvernul din Australia pentru Antarctic Division (AD). Ceremonia are în lumea constructorilor de nave aceeaşi simbolistică precum punerea pietrei de temelie a unei clădiri, motiv pentru care la festivitate au participat atât constructorii, cât şi reprezentanţii beneficiarului, ba chiar şi un trimis al acţionariatului olandez al firmei gălăţene. Noul proiect – Damen Antarctic Supply Research Vessel – este unul dintre cele mai importante pe care şantierul din Galaţi le-a avut în ultimii ani, dat fiind că înglobează caracteristici tehnice unice. „Întreaga echipă este nerăbdătoare să construiască această navă, care nu este doar un spărgător de gheaţă, ci şi o navă de cercetare şi o navă de asistenţă tehnică, toate combinate într-una singură”, a declarat Joop Noordijk,
Project Director în cadrul Damen. Construcţia navei este parte a unui contract mai amplu, estimat la 1,2 miliarde de dolari, în care este inclusă proiectarea, construcţia, operarea şi mentenanţa navei. Nava reprezintă, de altfel, cea mai mare investiţie a guvernului federal australian din programul destinat Antarcticii.
Construcţia navei propriu-zise este estimată la 200 de milioane de dolari, iar echipamentele speciale (care vor fi montate tot la Galaţi, dar sunt aduse din SUA, Germania şi Japonia) au costat peste 800 de milioane de dolari. Imagine de la ceremonia de începere a proiectului FOTO C.C. „Nava este una multifuncţională, capabilă să execute o multitudine de misiuni menite să susţină staţiile de cercetare dispersate din punct de vedere geografic, poate acorda asistenţă în operaţiunile cu elicoptere, va avea un rol şi în misiunile de cartografiere subacvatice şi va putea să desfăşoare o multitudine de activităţi ştiinţifice în Oceanul Antarctic”, a explicat Rob Bryson, program manager în cadrul Australian Antarctic Division.
Antarctic Supply Research Vessel va furniza celor trei staţii australiene permanente de cercetare din Antarctica echipamente, provizii, materiale de construcţie şi personal. Fiind o navă de cercetare, cu facilităţi de laborator extinse, va putea găzdui până la 116 oameni de ştiinţă şi va permite staţionarea a patru elicoptere şi două ambarcaţiuni de aterizare. Imagine de la tăierea primei piese a navei FOTO C.C.
Potrivit contractului, nava va avea o lungime de 156 de metri, o capacitate de 23.400 tone şi va fi livrată în 2020. Este interesant de remarcat şi faptul că arhitectura navală este una specială, bazată inclusiv pe un sistem modular de gestionare a spaţiilor ce ţin de activităţile de laborator sau cu caracter ştiinţific. Bijuterii tehnologice de Galaţi În ultimele şase luni, şantierul naval de la Galaţi a mai lansat la apă două nave unicat, superspecializate, către clienţi străini cu anvergură mondială. Este vorba despre nava „Bibby WaveMaster1”, prima navă de tip Service Operation Vessel (SOV) care permite accesul rapid al echipelor de intervenţie pe platformele sau turbinele eoliene marine. Beneficiar este compania britanică Bibby Marine Services (BMS). De asemenea, Damen Galaţi a obţinut marele trofeu – „Offshore Support Ship 2017 Award” – la Gala de la Londra industriei mondiale de profil (Offshore Support Journal Annual Awards), pentru „Maersk Connector”, o navă unicat destinată gigantului mondial Maersk.
România a exportat în luna martie o cantitate record de grâu, 627.000 tone, cu 64% mai mult decât în perioada similară din 2016, arată datele firmei de consultanţă UkrAgroConsult publicate joi.
Principalii cumpărători au fost Maroc, Egipt, Iordania, Emiratele Arabe Unite, Sudan şi Turcia.
De la începutul sezonului 2016/2017 (iulie 2016 – martie 2017), România a exportat 5,97 milioane de tone de grâu, cu 70% mai mult decât în perioada similară din sezonul anterior, pe fondul importurilor suplimentare din Ungaria şi Bulgaria.
Principalul cumpărător în perioada iulie 2016 – martie 2017 a fost Vietnamul (838.000 tone, faţă de 62.000 de tone în perioada iulie 2015 – martie 2016). Exporturile către Egipt, cel mai mare importator mondial de grâu, au urcat la 983.000 de tone, faţă de 927.000 de tone în perioada iulie 2015 – martie 2016.
În 2016, România a livrat pe piaţa externă aproximativ 7 milioane de tone de grâu, o cantitate de două ori mai mare decât în anul precedent, ceea ce a adus încasări de 1,14 miliarde de euro şi a plasat grâul pe primul loc în topul exporturilor de produse agroalimentare.
Potrivit sursei citate, o parte importantă din volumul majorat de grâu exportat în 2016 a provenit din achiziţii din Ungaria şi Bulgaria în vederea re-exportului prin Portul Constanţa.
http://www.economica.net/romania-exporturi-record-de-grau-in-luna-martie_138796.html
Traderul american ADM, unul dintre cei mai mari trei exportatori de materii prime agricole de pe piața locală, a câștigat astăzi o licitație pentru a livra 60.000 MT de grâu românesc achizitorului de stat din Egipt.
Licitația câștigată astăzi de ADM este prima competiție pe care comerciantul alimentat de capital american o câștigă cu grâu românesc în Egipt în ultimele șapte luni.
Prețul mediu pentru cele 60.000 MT de grâu românesc ce vor fi livrate egiptenilor se ridică la 201.56 dolari/MT C&F (preț cu marfa livrată în portul de destinație).
Cotația este formată din prețul brut din port de 191.46 dolari/MT FOB (prețul include și costurile de participare la licitație, comisioanele și marja de profit a traderului) la care se adaugă 10.10 dolari/MT sub forma costului de transport pe mare.
Marfa va fi incărcată pe vapor în portul Constanța în intervalul 1-10 Iulie.
Grâul românesc 12.5% din recolta veche cu livrare în Iunie se tranzacționa astăzi în portul Constanța la o cotație echivalentă cu 183 dolari/MT FOB (preț cu marfa livrată în port, încărcată pe vapor).
Grâul românesc 12.5% din recolta nouă cu livrare în Iulie se tranzacționa astăzi în portul Constanța la o cotație echivalentă cu 174 dolari/MT FOB.
Perioada de încărcare stipulată în cadrul licitație organizate astăzi în Egipt se încadrează oficial în noul sezon comercial 2017/2018 (Iulie 2017/Iunie 2018), dar perioada de încărcare este pretabilă atât pentru marfa din recolta anului trecut, cât și parțial pentru noua recoltă de grâu a a acestui an.
Achizitorul de stat din Egipt aplică o penalizare de 1% din valoarea contractului pentru fiecare săptămână de întârziere în afara perioadei de încărcare stabilite inițial. Egiptenii permit un maxim de trei săptămâni de întârziere.
O săptămână de întârziere la încărcare înseamnă penalizări de 121.000 dolari în cazul înțelegerii semnate de americanii de la ADM.
Au cumpărat alte 120.000 MT din Rusia
Achizitorul de stat din Egipt a cumpărat astăzi și alte 120.000 MT de grâu produs de fermierii ruși de la traderul Midgulf.
Comericantul MidGulf a vândut marfă rusească la un preț mediu de 203.14 dolari/MT C&F.
Cotația este formată din prețul brut din port de 192.24 dolari/MT FOB la care se adaugă 10.90 dolari/MT sub forma costului de transport pe mare.
Egiptenii au cumpărat cele 180.000 MT de grâu din România și Rusia la un preț mediu de 202.35 dolari/MT C&F.
Cotația medie plătită astăzi de achizitorul de stat de la Cairo este cu 5.61 dolari/MT mai mică față de prețul mediu plătit în urmă cu două săptămâni pentru 295.000 MT de grâu cumpărat din România, Franța, SUA, Rusia și Ucraina.
Au primit oferte pentru a cumpăra peste 1 milion MT
Egiptenii au primit oferte de la treisprezece comercianți pentru a cumpăra peste 1 milion MT de grâu produs în România, Rusia, Statele Unite și Franța în cadrul licitației organizate astăzi.
Rusia a oferit 480.000 MT de grâu, ofertele românești s-au ridicat la 360.000 MT, iar restul cantității a fost împărțită între ofertele făcute de traderi cu grâu franțuzesc sau american.
Pe lângă lotul selectat al americanilor de la ADM, marfa românească a fost oferită egiptenilor și de către Cerealcom Dolj, COFCO, Invivo și Cargill.
Cerealcom Dolj a ofertat 60.000 MT de grâu românesc la un preț mediu de 197.49 dolari/MT FOB, COFCO a oferit aceeași cantitate la o cotație medie de 199.99 dolari/MT FOB, InVivo a pariat pe 120.000 MT de grâu la un preț mediu de 202.68 dolari/MT FOB, iar Cargill a oferit un alt vapor de 60.000 MT pentru 203.00 dolari/MT FOB.
Egiptul este cel mai important partener comercial al României pentru exportul de grâu și, în același timp, cel mai mare importator al acestui produs la nivel mondial cu importuri medii lunar de 1 milion MT.
Traderul elvețian Ameropa, unul dintre cei mai mari trei exportatori de materii prime de pe piața locală, a câștigat o licitație pentru a livra 50.000 MT de grâu românesc din nouă recoltă achizitorului de stat din Iordania.
Marfa va fi încărcată în vapor în portul Constanța pentru a fi livrată iordanienilor în perioada 1-15 Octombrie.
Elvețienii au câștigat competiția din Iordania cu un preț mediu de 204 dolari/MT C&F (preț cu marfa livrată în portul de destinație), potrivit informațiilor din mediul comercial local și internațional.
Nu există informații privind structura de preț detaliată a contractului obținut de Ameropa în Iordania.
Costul transportului a 50.000 MT de grâu din Constanța până în portul iordanian Aqaba se ridică în prezent la 19 dolari/MT, iar costurile de participare la licitație și comisioanele aferente se cifrează în medie la 5 dolari/MT.
La aceste cotații, rezultă un preț estimativ de 180 dolari/MT FOB (marfa livrată în port, încărcată pe vapor) în portul Constanța.
Grâul românesc de panificație 12% din noua recoltă cu livrare în Iulie se tranzacționa astăzi în portul Constanța la o cotație de 176 dolari/MT (157 euro/MT) FOB.
Cotația de 204 dolari/MT C&F plătită de iordanieni pentru perioada de încărcare 1-15 Octombrie este cu numai 2 dolari/MT mai mare față de prețul la care aceștia au cumpărat grâu din piața internațională în aceeași perioadă a anului trecut.
Achizitorul de stat din Iordania a mai primit alte două oferte pentru a cumpăra alte 100.000 MT de grâu din piața internațională, dar cotațiile au fost mult peste cea oferită de Ameropa.
Traderul italian Casillo Commodities a oferit marfă la un preț de 214.25 dolari/MT C&F, iar americanii de la CHS au pus în plic o ofertă de 215.00 dolari/MT C&F.
Iordania este o destinație strategică pentru grâul românesc, această piată generând al doilea cel mai mare volum de export pentru grâu după cea din Egipt.
Iordania este general acceptată ca fiind o destinație de export dificilă ca urmare a condițiilor stricte de calitate impuse.
Administrația Porturilor Maritime, alaturi de Camera de Comert si Industrie Cluj organizeaza evenimentul „Constanta Port Container Day”, ce va avea loc pe data de 8 iunie 2017, la „Grand Hotel Italia” din municipiul Cluj-Napoca, incepand cu ora 9:30.
Evenimentul ofera participantilor ocazia speciala de a cunoaste oportunitatile privind dezvoltarea transportului de marfuri containerizate si a serviciilor logistice, puse la dispozitia oamenilor de afaceri din tara si din strainatate, de catre cea mai mare platforma intermodala din Romania – portul Constanta.
Participantii la eveniment vor intalni reprezentanti ai celor mai importante companii din industria transportului containerizat si vor avea ocazia sa stabileasca relatii directe cu acestia.
„Constanța Port Container Day” oferă șansa de a aborda cele mai interesante și critice aspecte ale traficului de mărfuri containerizate, atât prin Portul Constanța cât şi prin România. Pozitia sa geostrategica, unica in bazinul Marii Negre, determina conexiuni comerciale atractive pentru tranzitul marfurilor, care au ca origine/destinatie Uniunea Europeana si pot deservi rute de transport ce ating porturi din cele mai îidepartate colturi ale lumii.
Gazduit intr-o locatie de top si cu o ambianta primitoare si eleganta, evenimentul „Constanta Port Container Day” lanseaza publicului din Transilvania si Constanta provocarea de a identifica noi oportunitati de afaceri spre beneficiul economiei romanesti.
Participarea la eveniment este gratuita.
http://clubferoviar.ro/constanta-port-container-day-organizat-la-cluj-napoca/
Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime SA Constanta impreuna cu Camera de Comert si Industrie Cluj organizeaza evenimentul „Constanta Port Container Day”, ce va avea loc pe data de 8 iunie 2017, la „Grand Hotel Italia” din municipiul Cluj-Napoca.
Evenimentul, organizat in comun de cele doua entitati reprezentative pentru zonele economice in care isi desfasoara activitatea, ofera participantilor ocazia speciala de a cunoaste oportunitatile privind dezvoltarea transportului de marfuri containerizate si a serviciilor logistice, puse la dispozitia oamenilor de afaceri din tara si strainatate de catre cea mai mare platforma intermodala din Romania.
„Constanta Port Container Day” ofera sansa de a aborda cele mai interesante si critice aspecte ale traficului de marfuri containerizate prin Portul Constanta. Pozitia sa geo-strategica unica in bazinul Marii Negre determina conexiuni comerciale atractive pentru tranzitul marfurilor, care au ca origine/destinatie Uniunea Europeana si pot deservi rute de transport ce ating porturi din cele mai indepartate colturi ale lumii.
Gazduit intr-o locatie de top si cu o ambianta primitoare si eleganta, evenimentul „Constanta Port Container Day” lanseaza publicului din Cluj si Constanta provocarea de a identifica noi oportunitati de business spre beneficiul economiei romanesti.
Participarea la eveniment nu implica taxa de participare.
Formularul de inregistrare poate fi accesat aici.
http://www.transilvaniabusiness.ro/constanta-port-container-day-conferinta-la-cluj/
Camera de Comerţ şi Industrie Cluj în parteneriat cu Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa organizează evenimentul „Constanţa Port Container Day”, în data de 08 iunie 2017, la „Grand Hotel Italia” din municipiul Cluj-Napoca.
Evenimentul își propune să ofere participanţilor ocazia specială de a cunoaşte oportunităţile privind dezvoltarea transportului de mărfuri containerizate şi a serviciilor logistice, puse la dispoziţia oamenilor de afaceri din ţară şi străinătate de către cea mai mare platformă intermodală din România.
„Constanţa Port Container Day” va oferi şansa de a aborda cele mai interesante şi critice aspecte ale traficului de mărfuri containerizate prin Portul Constanţa, a cărui poziţie geo-strategică unică în bazinul Mării Negre determină conexiuni comerciale atractive pentru tranzitul mărfurilor, care au ca origine/destinaţie Uniunea Europeană şi pot deservi rute de transport ce ating porturi din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii.
Găzduit într-o locaţie de top şi cu o ambianţă primitoare şi elegantă, evenimentul „Constanţa Port Container Day” lansează publicului din Cluj şi Constanţa provocarea de a identifica noi oportunităţi de business spre beneficiul economiei româneşti.
http://gazeta-afacerilor.ro/constanta-port-container-day-08-iunie-2017-cluj-napoca/
Companiei Naționale “Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța i-au fost livrate două autobasculante multifuncționale, menite să crească eficiența intervențiilor în diverse situații.
Aceste autovehicule multifuncționale vor fi folosite pe întreg parcursul anului pentru executarea lucrărilor de reparații și întreținere la infrastructura portuară, lucrări realizate cu forțe proprii de CN APM SA Constanța.
Noile achiziții vor veni în sprijinul activității din cadrul sucursalelor Energetică și Servicii Portuare, în caz de intervenții asupra infrastructurii rețelelor de distribuție energie electrică și apă-canalizare, contribuind astfel la dezvoltarea logisticii necesare pentru situații obișnuite sau urgențe.
Cele două autobasculante au și rolul de a interveni pentru îndepărtarea zăpezii de pe drumurile publice din porturile maritime Constanța și Midia, fiind dotate cu instalații de împrăștiere material antiderapant și lame.
Valoarea achiziției este 1.091.028 lei (fără TVA).
Companiei Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța i-au fost livrate miercuri, 31 mai, două autobasculante multifuncționale, menite să crească eficiența intervențiilor în diverse situații.
Aceste autovehicule multifuncționale vor fi folosite pe întreg parcursul anului pentru executarea lucrărilor de reparații și întreținere la infrastructura portuară, lucrări realizate cu forțe proprii de CN APM SA Constanța.
Noile achiziții vor veni în sprijinul activității din cadrul sucursalelor Energetică și Servicii Portuare, în caz de intervenții asupra infrastructurii rețelelor de distribuție energie electrică și apă-canalizare, contribuind astfel la dezvoltarea logisticii necesare pentru situații obișnuite sau urgențe.
Cele două autobasculante au și rolul de a interveni pentru îndepărtarea zăpezii de pe drumurile publice din porturile maritime Constanța și Midia, fiind dotate cu instalații de împrăștiere material antiderapant și lame. Valoarea achiziției este 1.091.028 lei (fără TVA).
Când se va încheia criza din shipping-ul internaţional?m Doar Dumnezeu ştie. Noi, muritorii, putem spune doar că a început în 2009. De atunci şi până acum au fost numai furtuni. S-a prăbuşit preţul petrolului, trâgând după el cotaţiile celorlate materii prime, s-au declanşat sumedenie de conflicte militare regionale şi războaie civile care au dus la căderea multor pieţe, au loc turbulenţe financiare în China ce au dus la reducea ritmului de creştere economică al acestei mari puteri, moneda euro a fost puţin bolnavă, Uniunea Europeană a suferit hemoragia numită Brexit şi a făcut atac de panică văzând creşterea extremei drepte…
Comerţului internaţional, foarte sensibil la aceste vibraţii, i-a scăzut atât de mult pulsul, încât shipping-ul şi, mai ales, industria navală au început să aibă palpitaţii. Ştiţi doar ce necazuri au Coreea de Sud şi China, care au fost nevoite să închidă numeroase capacităţi de producţie, să concedieze armate de constructori navali şi să amputeze salariile.
Ei bine, industria navală românească a reuşit să se adapteze la condiţiile de criză prelungită şi să revină, încă din 2015, la nivelul veniturilor realizate în 2008, ultimul an de creştere dinaintea recentei crize economice.
Datele de bilanţ financiar publicate de Ministerul de Finanţe arată că, pe ansamblu, primele opt şantiere navale ale ţării au înregistrat, în 2016, venituri de 4.005.582.819 de lei (986.791.195 de dolari), cu 9,07% mai mici decât în 2015.
Din plutonul companiilor care au raportat creşteri ale veniturilor, comparativ cu anul precedent, fac parte: Şantierul Naval Orşova (+99,46%), Severnav (+17,45%%) şi Vard SA Brăila (+10,58%). Scăderi ale vaniturilor au raportat: Daewoo Mangalia Heavy Industries (-6,15%), Şantierul Naval Damen Galaţi (-16,01%), Şantierul Naval Constanţa (-19,35%), Vard SA Tulcea (-23,16%) şi Shipyard A.T.G. Giurgiu (-37,11%).
Pe timpul crizei economice, şantierele navale şi-au redimensionat cheltuielile şi forţa de muncă, pentru a supravieţui. Unele dintre ele au renunţat la lucrul cu subcontractori şi au efectuat concedieri, altele au recurs la furnizorii de forţă de muncă mai ieftină decât angajaţii proprii. Sunt şi cazuri în care o parte dintre lucrători au fost preluaţi de firme satelit, specializate în furnizarea de forţă de muncă mai puţin costisitoare.
Dacă în 2008, cele opt şantiere navale nominalizate raportau un număr mediu de 17.695 lucrători (care include numai angajaţii proprii), în 2016 mai aveau doar 10.726 de angajaţi proprii. Faţă de 2008 s-au pierdut 6.969 de locuri de muncă, iar faţă de 2015, un număr de 1.516 locuri de muncă.
În 2016, două unităţi au raportat un număr mai mare de angajaţi decât în anul precedent: Severnav (+58 persoane) şi Shipyard A.T.G. Giurgiu (+11 persoane). Alte şase unităţi au declarat un număr mediu de angajaţi mai mic: SN Orşova (-2 persoane), SNC (-3 persoane), DMHI (-196 persoane), Damen Galaţi (-258 persoane), Vard Brăila (-290 persoane) şi Vard Tulcea (-836 persoane).
Criza prelungită şi eforturile de relansare a activităţii au făcut ca gradul de îndatorare al industriei navale să crească din nou. La sfârşitul anului 2008, cele opt şantiere navale analizate aveau datorii (cele mai multe la bănci) în valoare de 5.163.134.735 lei. La finele lui 2016, datoria totală a ajuns la 6.993.023.148 lei, fiind cu 35,44% mai mare decât în 2008 şi cu 8,32% superioară celei din 2015. Dar trebuie precizat că 76,51% din datoria totală (respectiv 5.350.084.563 lei) aparţine companiei DMHI.
În 2008, toate şantierele navale aveau comenzi până peste cap, aşa că multe dintre ele îşi permiteau să consume mai mult decât produceau, cu gândul că vor recupera pe parcurs. La finele acelui an, dintre cele opt şantiere navale, doar trei au raportat profit: SNC, SN Orşova şi Shipyard A.T.G. Giurgiu. Pe ansamblu, industria navală românească avea o pierdere brută de 574.929.903 lei.
În perioada care a urmat, s-au petrecut câteva răsturnări de situaţie. Anul 2016 s-a încheiat cu o pierdere brută totală de 468.778.506 lei, mai mică cu 18,46%, faţă de 2008, dar mai mare cu 1,74%, faţă de 2015. Analiza de detaliu arată că trei unităţi au raportat rezultate financiare negative, celelalte cinci şantiere navale fiind pe profit. Situaţia companiei DMHI este cea mai critică. În ultimii 12 ani, ea a încheiat bilanţul financiar-contabil pe minus. În 2016, compania a raportat o pierdere brută de 483.916.110 lei (circa 119.214.651 dolari). Tot pe minus au încheiat anul Shipyard A.T.G. Giurgiu (- 3.639.746 lei) şi Vard Brăila (-17.129.077 lei).
La polul opus se situează SNC, care a raportat un profit de 17.657.165 lei. Este urmat de Damen Galaţi (+9.324.659 lei), Vard Tulcea (+4.201.083 lei), SN Orşova (+3.564.654 lei) şi Severnav (+1.158.866 lei).
Din 2008 şi până în 2015, cea mai spectaculoasă evoluţie a avut-o productivitatea muncii (exprimată prin raportul dintre venituri şi numărul mediu de angajaţi), semn că cele mai multe dintre şantierele navale au învăţat lecţia crizei economice. Dacă în 2008, productivitatea medie în cele opt şantiere navale a fost de 238.177 lei pe persoană, în 2016 a ajuns la 373.446 lei pe persoană, creşterea fiind de 56,79%.
Cea mai mare productivitate (în principal, datorită utilizării într-o mare măsură a forţei de muncă externe, care nu este luată în calcul) o are DMHI (1.034.201 lei pe persoană). Este urmată de: SN Orşova (232.573 lei/persoană), Damen Galaţi (215.792 lei/persoană), SNC (198.357 lei/persoană), Vard Tulcea (185.398 lei/persoană), Shipyard A.T.G. Giurgiu (175.903 lei/persoană), Vard Brăila (148.876 lei/persoană) şi Severnav (129.563 lei/persoană).
Olandezii de la Damen Group, acționarii majoritari ai șantierului naval Damen Galați, au câștigat un contract de 86,5 milioane dolari canadieni (57,3 milioane euro) pentru construcția, la Galați, a două feriboturi de clasă mică, cu o lungime de 81 metri fiecare. Contractul a fost atribuit de compania canadiană BC Ferries, unul dintre principalii operatori de linii de feribot la nivel mondial. Vasele vor putea transporta până la 300 pasageri (inclusiv echipajul) și aproximativ 44 de vehicule și sunt programate să intre în funcțiune în 2020. La licitația organizată de BC Ferries pentru construcția feriboturilor au participat 28 de șantiere, din care 12 au fost selectate pentru runda finală, potrivit companiei canadiene.
Costul proiectului este de aproximativ 86,5 milioane dolari canadieni și va fi suportat parțial de Guvernul Canadei. Eventualele lucrări de reparații și mentenanță pentru cele două vase for fi executate de Damen la șantierul Point Hope din orașul Victoria, capitala provinciei canadiene Columbia Britanică. BC Ferries este cel mai mare operator de linii de feribot din America de Nord și unul din cei mai mari la nivel mondial, oferind servicii de transport pasageri și vehicule pe 24 de rute către 47 de porturi pe coasta Columbiei Britanice. Compania are afaceri anuale de circa 870 milioane dolari canadieni (576 milioane euro) și o flotă de 35 de feriboturi. Șantierul Naval Galați a fost cedat de stat către Damen Shipyard Group în 1999, fiind cel mai mare la nivelul grupului olandez, din cele 33 de șantiere controlate la nivel internațional.
Economie
China plănuieşte să cheltuiască 124 miliarde de dolari cu proiectele de dezvoltare economică One Belt One Road în Asia, Africa şi Europa, cu accent pe infrastructura resurselor, nu mai puţin de 11 miliarde de dolari din această sumă urmând să fie investite în România în următorii cinci ani, conform unei prognoze.
Lideri politici şi din domeniul afacerilor s-au întâlnit recent la Bruxelles pentru a şasea ediţie anuală a Zilei Energiei Româneşti, organizate de Centrul Român al Energiei, în colaborare cu Parlamentul European şi cu sprijinul Reprezentanţei permanente a României pe lângă Uniunea Europeană. Desfăşurate pe parcursul a două zile, discuţiile au vizat sursele de energie regenerabilă şi combaterea sărăciei energetice.
„Securitatea energetică înseamnă securitate economică, iar Marea Neagră este, cu bogatele sale surse energetice şi cu reţeaua interconectată de rafinării şi conducte, văzută în 2017, de companii şi investitori străini, tot mai mult ca o soluţie de salvare economică şi energetică pentru Europa. Casa KMG International este în România, dar afacerea noastră ajunge în şase state membre UE şi în zece naţiuni de la Marea Neagră. KMG International aduce securitate energetică în aprovizionarea părţilor interesate, publice şi private, din România şi din regiune, oferind noi proiecte legate de energie şi resurse care totalizează miliarde de dolari pentru partenerii noştri naţionali şi din industrie”, a declarat Alexey Golovin, vicepreşedintele KazMunayGas International, în cadrul dezbaterilor. Corneliu Bodea, Preşedintele Centrului Român al Energiei, a precizat: „Este o ocazie importantă de a aduce împreună lideri din domeniul afacerilor şi al industriei, precum şi guvernanţi din Uniunea Europeană şi România şi nu numai, cu scopul de a aborda aspecte foarte presante cu care ne concentrăm în acest moment în Europa Centrală şi de Sud-Est. Uniunea Europeană are ţinte energetice clare, printre care creşterea eficienţei energetice, creşterea producţiei de energie la nivelul UE şi diversificarea rutelor şi a ţărilor furnizoare, completarea pieţei energetice interne şi construirea legăturilor de infrastructură care lipsesc. România şi Regiunea Europei Centrale şi de Sud-est joacă un rol uriaş în cooperarea regională, ceea ce poate ajuta la atingerea acestor ţinte şi suntem bucuroşi să putem aduce jucătorii cheie împreună pentru aceste discuţii.” România se află la o răscruce de drumuri în ceea ce priveşte dezvoltarea. Ţara are şansa de a deţine controlul asupra viitorului său energetic şi economic, de a deveni un model pentru alte state europene care caută să îşi asigure noi fluxuri de capital şi randament energetic, în loc să depindă de Rusia.
Reţeaua China-Kazahstan-România Regiunea Marea Neagră este deja depozitarul unei cantităţi enorme de resurse şi active datorită miliardelor de dolari care au fost investiţi, în special în rafinăriile de prelucrare a ţiţeiului şi în conducte în ultimul deceniu. Un exemplu din acest vast coridor energetic interconectat este conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), care transportă ţiţei din Kazahstan şi Rusia în Marea Neagră are potenţialul de a-şi dubla cantitatea la 67 milioane de tone pe an, din care aproape 90% provine din Kazahstan. De asemenea, una dintre cele mai mari companii energetice private din China, CEFC, a fost de acord în 2016 să preia pachetul majoritar la KazMunayGas International (KMGI), tranzacţie care ar putea redefini situaţia resurselor în Regiunea Mării Negre. Rezultatul este un coridor ca lanţ de aprovizionare care leagă China de Kazahstan şi România, adăugând valoare cu fiecare milă de această rută. Compania petrolieră naţională a Kazahstanului, care produce peste 22 milioane de tone în fiecare an, are un rol central din ce în ce mai solid în parteneriatele publice şi private tot mai numeroase din regiune, care ajută la alimentarea unei capacităţi energetice mai mari şi la o diversificare mai bogată. KMGI operează cea mai mare rafinărie din România, Petromidia, unde a investit în jur de 1,2 miliarde de dolari în noi tehnologii şi inovaţii, pe o perioadă de peste zece ani. Asocierea a promis să injecteze miliarde în dezvoltarea de noi proiecte în România şi în regiune.
Tranzacţia ar putea fi finalizată în această vară, fiind aşteptată aprobarea oficialilor de la Bucureşti şi a autorităţilor din domeniul concurenţei din alte câteva state. Reţeaua de interes comun faţă de România şi regiune este clară: China aduce fonduri noi, Kazahstan deţine resurse enorme, iar România deţine baza şi activele energetice.
Spre independenţa energetică
Tranzacţia CEFC-KMGI este cu atât mai importantă cu cât noul guvern de la Bucureşti şi-a afirmat angajamentul faţă de obiectivul independenţei energetice şi a promis să aloce noi fonduri de cheltuieli pentru proiecte de dezvoltare şi de protecţie socială. Cu nu mai mult de cinci ani în urmă, România depindea în mare măsură de petrolul rusesc pentru a-şi acoperi necesarul de energie, în vreme ce astăzi, mare parte din acesta, în jur de 62%, este asigurat de Kazahstan.
Cu toate acestea, rămâne întrebarea de unde vor proveni fondurile pentru aceste cheltuieli. Creşterea nu este suficient de rapidă pentru a reduce deficitul, care este tot mai mare, depăşind deja limitele bugetare ale UE. În plus, poziţia comercială a României a fost afectată de o serie de dispute juridice internaţionale recente în care instanţele au pronunţat hotărâri împotriva sa.
La întrebările investitorilor dacă statul este sau nu pregătit să pună securitatea energetică şi protecţia investitorului pe agenda economică naţională se adaugă două aspecte interconectate, respectiv abordarea ce va fi folosită pentru evaluarea performanţei noului guvern şi modul în care aceasta este percepută în afara ţării. Mai întâi, soluţionarea imediată a disputei legale dintre KMGI şi stat, din cauza căreia activele companiei sunt îngheţate de autorităţi din luna mai a anului trecut, cu încălcarea propriilor legi de proces echitabile ale României. În al doilea rând, implementarea memorandumului de înţelegere care include fondul comun de investiţii KMGI-Romania pentru proiecte de dezvoltare naţională. Aceste memorandum de înţelegere a fost semnat şi convenit cu statul în 2013 dar a fost amânat de atunci de 14 ori. „KMGI este pregătită să încheie termenii cu guvernul pentru activarea proiectului, care, prin participare comună, ar putea genera proiecte energetice de până la un miliard de dolari pentru România”, susţine Alexey Golovin (foto). Potrivit lui, România are puterea de a prelua controlul destinului său energetic şi de a deveni un catalizator pentru integrarea economică şi energetică la nivelul Uniunii Europene şi în regiune. La eveniment au participat Victor Negrescu, europarlamentar, Luminita Odobescu (Reprezentant Permanent al României pe lângă Uniunea Europeană) şi Mihnea Constantinescu (Ambasador, coordonator cu însărcinări speciale pentru securitatea energetică), Toma Petcu (Ministrul Energiei, România) şi Maros Sefkovic (vicepreşedinte al Comisiei Europene, responsabil pentru Uniunea Energetică).
În cadrul Forumului Internațional de Transport (ITF 2017), desfășurat la Leipzig, Miniștrii de Transport din țări precum Olanda, Italia, Elveția, Belgia și Germania au discutat despre coridorul feroviar Rhine-Alpine, cel care face legătura între porturile strategice Rotterdam și Genoa via Elveția dar și cu centre economice importante precum bazinul Rhin-Ruhr și regiunea Rhin-Main-Neckar, ambele situate pe teritoriul german.
Alături de reprezentanții pe probleme de transport din Comisia Europeană și cei implicați în sectorul de transport feroviar, Miniștrii de Transport din statele sus-menționate și-au luat angajamentul de a contribui la dezvoltarea acestei rute de transport, care beneficiază deja de punerea în folosință a Tunelului Gotthard (care leagă pe calea ferată Italia de Elveția). Accentul a fost pus și pe sporirea atractivității coridorului ca rută principală pentru clienții din segmentul transportului de marfă.
Un factor cheie pentru extinderea capacității pe această rută îl reprezintă introducerea trenurilor mai lungi iar în acest sens miniștrii de transport reuniți la Leipzig au discutat despre posibilitatea de a introduce, până în 2021, trenuri de 740 metri, cu 200 de metri mai lungi decât cele care operează în prezent pe ruta Rotterdam-Genoa.
Coridorul Feroviar de Marfă Rhine-Alpine este unul din cele nouă coridoare feroviare de marfă strategice din Europa, care oferă celor implicați în sectorul transportului de marfă și clienților o gamă largă de oportunități de tranzit pe teritoriul european. Fiind o inițiativă publică și privată, în egală măsură, principalele obiective ale coridorului constau în eliminarea blocajelor capacității de transport, construirea conexiunilor transfrontaliere, acolo unde acestea lipsesc în prezent, precum și promovarea interoperabilității și a integrării modale.
Recolta de rapiță din România, cultură ce va fi strânsă de pe câmp în mai puțin de o lună, este prognozată la sfârșitul lunii Mai la 1.8 milioane MT, un nivel de record absolut în parcursul istoric al acestei culturi pe piața din România, arată cea mai recentă prognoză a COCERAL, organizația europeană a comercianților de materii prime agricole.
Volumul de producție prognozat în luna Mai indică o creștere de recoltă de 7% față de estimarea oficială a COCERAL pentru sezonul 2016/2017, respectiv un avans de 23% față de producția de 1,5 milioane MT raportată oficial în vara anului trecut.
Prognoza de producție din luna Mai a fost ajustată pozitiv cu 22% față de calculele precedente făcute în luna Martie, ceea ce reflectă condițiile meteo favorabile pentru agricultura din această primăvară.
Organizația europeană a comercianților de materii prime agricole ia în considerare o suprafață de 580.000 Ha pentru rapiță românească, în creștere cu 26% față de cea din sezonul precedent.
Apetitul fermierilor pentru a se expune suplimentar pe această cultură oleaginoasă este și elementul ce generează majorarea prognozelor de producție pentru rapiță.
În același timp, productivitatea medie prognozată pentru rapița românească se cifrează la 3.2 MT/Ha, în scădere ușoară de la 3.7 MT/Ha în vara anului trecut.
Scăderea de productivitate este generată de condițiile mai puțin favorabile pentru cultură în toamna anului trecut, în special în Banat.
Cu toate acestea, productivitatea medie a rapiței românești prognozată în luna Mai indică al doilea cel mai eficient parcurs din istoria locală a acestei culturi.
Nivelul de productivitate prognozat în prezent este depășit doar de recordul de eficiență din vara anului trecut.
Productivitatea medie prognozată pentru rapița românească în sezonul 2017/2018 este cu numai 2% mai mică față de calculele făcute pentru randamentul mediu la nivelul Uniunii Europene.
Creșterea în volum a recoltei de rapiță din România în sezonul 2017/2018 trimite agricultura locală în imediata apropiere a celor mai mari patru producători de rapiță din Uniunea Europeană.
Diferența dintre recolta de rapiță prognozată pentru România și cea calculată pentru Marea Britanie este de numai 100.000 MT.
Cei mai mari trei producători de rapiță din Uniunea Europeană vor fi Germania,
Franța și Polonia și în sezonul 2017/2018.
Recolta de rapiță a Uniunii Europene este prognozată la 21.4 milioane MT, în creștere cu 3.8% față de sezonul precedent.