Revista presei

Comisia Europeană cere României şi Suediei să respecte normele UE privind reciclarea navelor – Revista presei 12 – 13 februarie 2020

 

Port Constanța

13.02.2020

 

Comisia Europeană (CE) cere României şi Suediei să îşi respecte obligaţia de a pune în aplicare integral legislaţia europeană privind reciclarea navelor, potrivit regulamentului UE.
Scopul acestui regulament este de a face reciclarea navelor mai ecologică şi mai sigură, iar principalul său obiectiv este de a garanta că navele care navighează sub pavilionul unui stat membru al UE sunt reciclate într-un mod sigur şi durabil.

”Este esenţial ca statele membre să desemneze autorităţile, administraţiile şi persoanele de contact competente, precum şi să instituie dispoziţii de drept intern referitoare la asigurarea respectării acestor norme ale UE şi la sancţiunile aplicabile. Toate aceste obligaţii trebuiau îndeplinite până la 31 decembrie 2018”, se arată în comunicat.
În iunie 2019, Comisia a trimis ambelor state membre o scrisoare de punere în întârziere, deoarece acestea nu îşi îndepliniseră obligaţiile. Întrucât conformitatea nu a fost încă asigurată, Comisia a decis să trimită un aviz motivat.

”România şi Suedia au acum la dispoziţie două luni pentru a remedia situaţia prin desemnarea autorităţilor şi stabilirea sancţiunilor. În cazul în care România şi Suedia nu iau măsuri în următoarele două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în legătură cu acest caz”, se arată în comunicat.

https://www.news.ro/economic/comisia-europeana-cere-romaniei-si-suediei-sa-respecte-normele-ue-privind-reciclarea-navelor-1922400512202020021619263668

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a atribuit un contract în urma unei licitaţii publice pentru achiziţia de service post garanţie pentru Instalaţie staţie de inspecţie containere/vehicule cu raze X – THSCAN MB 1215F. Atribuirea a avut loc în data de 10 februarie 2020. Valoarea finală a achiziţiei este de 195.500 de lei, iar firma câştigătoare este RAC SRL.

Potrivit Registrului Comerţului, SC RAC SRL este o firmă cu sediul în oraşul Năvodari. A fost înfiinţată în 1993 şi are un capital social subscris de 500 de lei, cu 50 de părţi sociale, valoarea uneia fiind de 10 lei. Asociatul unic al firmei este Gavrilă Raţiu. Tot el este şi administratorul firmei, care se ocupă de „activităţi de testări şi analize tehnice“.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/o-firma-din-navodari-se-va-ocupa-de-service-ul-unei-instalatii-de-inspectie-cu-raze-x-la-cn-apm-constanta-document-712140.html?print

 

♦ Veniturile ar urma să urce cu 3% în timp ce rezultatul net să rămână la o valoare asemănătoare.

Oil Terminal (OIL), operator portuar controlat de statul român prin Ministerul Energiei, dar care are peţitori americani, respectivii americanii de la Amerocap, şi-a bugetat pentru anul 2020 venituri totale de 175 milioane de lei, în urcare cu 3% faţă de cele realizate în anul precedent, şi un profit net de 3,6 mil. lei.

În vara anului 2019 acţionarii companiei au luat act de intenţia fondului american Amerocap de a investi până la 200 de milioane de dolari, ceea ce a atras o apreciere puternică a preţului acţiunilor.

Amerocap spunea atunci că vizează chiar preluarea pachetului majoritar de acţiuni. De atunci şi până în prezent, fondul american nu a mai avut niciun anunţ în acest sens, cel mai probabil şi pe fondul schimbării guvernului, şi nici în documentul de buget pe 2020 al Oil Terminal nu se menţionează de acesta.

„Surse de finanţare investiţii planificate pentru anul 2020 este în suma totală de 25,9 milioane de lei, din care surse proprii de finanţare în sumă de 18,9 mil. lei şi surse atrase (credit bancar) în sumă de 7 mil. lei“, se arată în raportul de buget pentru 2020 al companiei, supus votului acţionarilor pe 5 martie. Compania menţionează că se aşteaptă la cheltuieli totale de 170,5 mil. lei.

Oil Terminal are 150 milioane de lei capitalizare, iar de la începutul anului 2020 acţiunile sale s-au depreciat cu 1,3%. Printre acţionarii companiei se numără Ministerul Energiei (59,6%), dar şi o persoană fizică cu o deţinere de 16,7%.

https://www.zfcorporate.ro/burse-fonduri-mutuale/operatorul-portuar-oil-terminal-petit-de-americanii-de-la-amerocap-vrea-afaceri-de-175-mil-lei-in-2020-cu-un-profit-de-3-6-mil-lei-18839384

 

Damen va livra joi, 13 februarie 2020, prima navă de patrulare (echivalentul corvetei) construită de muncitori români, în România.

Este vorba de Offshore Patrol Vessel 1900 – „PNS YARMOOK” – navă construită de Şantierul Naval Damen Galaţi pentru Ministerul Apărării / Marina Militară din Pakistan.

„Este o zi istorică pentru industria navală românească”, spun reprezentanții Damen.

Ceremonia va avea loc în Portul Constanţa, Terminalul pentru Pasageri.

La eveniment urmează să participe conducerea Forțelor Navale Române și Forțelor Navale din Pakistan.

Damen a construit, în România, o navă de patrulare pentru Pakistan

 

Noua trecere de frontieră scurtează traseul rutier atât spre Republica Moldova cât şi spre nordul Ucrainei cu aproximativ 200 de kilometri, iar din punct de vedere al transportului de mărfuri este adevărată mană cerească.

Proiectul privind amenajarea punctului de trecere a frontierei, în regim de trecere bac, între localităţile Isaccea şi Orlovka (Ucraina) este foarte aproape de finalizare. În valoare totală de 6,9 milioane de lei, beneficiază de o finanţare de 4,65 milioane de lei din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). Legătura cu curse regulate între Isaccea şi Orlovka a fost avansată pentru prima oară acum mai bine de 20 de ani, plecând de la o premisă istorică: până la Al Doilea Război Mondial exista acolo un „pod umblător”). Negocierile între România şi Ucraina, cu UE ca terţă parte, s-au concretizat însă de-abia acum patru ani, când s-a semnat un acord şi s-a început în 2018 proiectul ce acum este gata de inaugurare. Proiectul este unul mai complex decât ar putea părea la prima vedere, deoarece nu este vorba doar de o „simplă trecere bac”, ci are toată infrastructura unui punct de trecere a frontierei.: clădiri administrative, birouri pentru Vamă, Poliţia de Frontieră, fluxuri de intrare-ieşire pentru maşinile de marfă şi pasageri, sală de aşteptare, rampă de verificare a autovehiculelor.

Prin această rută se deschide o cale de transport mai rapidă şi mai eficientă ca timpi de operare între localităţile din Ucraina şi localităţi din România, precum Tulcea, Galaţi, Constanţa sau Brăila.

Potrivit estimărilor, prin punctul Isaccea-Orlovka s-ar putea ajunge la un trafic de un milion de tone marfă/an, la care s-ar adăuga şi traficul de călători. „În prezent, TIR-urile cu marfă trebuie să treacă prin trei vămi – Ucraina, Republica Moldova, România. Astfel, un TIR cu marfă face cel puţin trei zile, uneori şi o săptămână, pentru a trece prin aceste locaţii. Prin urmare, e un drum foarte sinuos şi greu de parcurs, iar unii transportatori ajungeau în situaţia de a căuta alte rute.

Acest punct de frontieră, cu trecere bac, elimină toate aceste probleme. Practic, traversarea cu bacul şi formalităţile vamale sunt reduse la câteva zeci de minute în cazul TIR-urilor. În cazul pasagerilor, lucrurile sunt chiar mai simple, s-ar sta în vamă cel mult 10 minute”, a declarat Ion Lungeanu, managerul proiectului derulat de Navrom Bac cu sprijin guvernamental şi european. Pe lângă scurtarea timpilor de transport, noul punct de trecere a frontierei va avea avantajul că va facilita relaţiile la nivelul comunităţilor din zonele riverane Dunării. Turismul ar avea mult de câştigat din această relaţie, dar sunt şi alţi agenţi economici care ar putea să-şi dezvolte afacerile, dat fiind faptul că inclusiv piaţa muncii în regiune ar deveni mai dinamică. Recepţia lucrărilor de către Navrom Bac la punctul de trecere frontieră în regim de trecere bac de la Isaccea – Orlovka se va realiza la mijlocul lunii martie, la scurt timp urmând să se facă şi prima cursă oficială pe acest traseu.

https://adevarul.ro/locale/tulcea/prima-trecere-bacul-romania-ucraina-dunare-aproape-gata-loc-inaugurarea-1_5e43c6ac5163ec4271052c5c/index.html

 

12.02.2020

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a atribuit un contract în urma unei licitaţii publice pentru achiziţia de servicii de proiectare instalaţii electrice în Portul Constanţa.

Atribuirea a avut loc la data de 10 februarie 2020, valoarea finală fiind de 164.930 de lei. Obiectul contractului constă în achiziţia de echipamente de medie tensiune şi de joasă tensiune existente în posturile de transformare nemodernizate (acestea au o durată de viaţă depăşită, fiind construite înainte de anul 2000), necorespunzătoare din punct de vedere tehnic şi al securităţii în muncă, ducând la multiple probleme tehnice, generând cheltuieli considerabile de întreţinere şi reparaţii, care se regăsesc atât în tariful de distribuţie al energiei electrice din contractele încheiate cu operatorii portuari cât şi în costurile companiei. Firma câştigătoare este Pet Communications SRL.

Pet Communications SRL, în datele Registrului Comerţului

Firma Pet Communications SRL a luat fiinţă în anul 1994 şi are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 75.220 de lei, integral vărsat, este compus din 7.522 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Asociat unic şi administrator este Constanţa Suciu. Tot ea este şi administratorul societăţii, care se ocupă de lucrări de instalaţii electrice.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-constanta-a-semnat-un-contract-cu-pet-communications-srl-despre-ce-este-vorba-document-712054.html

 

Anul 2020 se anunță a fi unul mai bun în ceea ce privește numărul turiștilor străini care vor ajunge în vizită în portul Constanța, la bordul navelor maritime și fluviale de pasageri.

Potrivit Biroului de presă al CN Administrația Porturilor Maritime, sunt anunțate 23 de sosiri ale navelor maritime și fluviale de pasageri, sub pavilion: Malta, Bahamas, Panama, Elveția și Franța.
Prima navă fluvială anunțată este River Adagio, care va sosi în portul Constanța pe data de 21 martie. În ceea ce privește navele maritime de pasageri, prima care va sosi în portul Constanța va fi nava Albatros, sub pavilion Bahamas, pe data de 5.05.

Potrivit programării oficiale, 5 nave vor ajunge la Constanța în cursul lunii mai, 4 în luna iunie, 4 în iulie, 3 în august, 2 în septembrie și 4 în octombrie.

Reamintim că în anul 2019, în terminalul de pasageri al Portului Constanța au fost înregistrate 21 de escale ale navelor de croazieră, cele mai multe fluviale.

Acestea au adus la Constanța peste 3.000 de turiști străini.

Din 2017, Portul Constanța deține directoratul MedCruise pentru zona Mării Negre, și promovează împreună cu porturile Odessa, Burgas și Varna relansarea turismului de croazieră în Marea Neagră, afectat în ultimii ani de situația geopolitică tensionată. Este o oportunitate pentru inițierea și susținerea legăturilor directe cu actori importanți din industria turismului de croazieră, în scopul creării unor noi itinerarii care să includă Portul Constanța și România ca destinație turistică.

Anul 2020: În portul Constanța vor sosi 23 de nave fluviale și maritime de pasageri

 

O navă care a plecat dintr-un port din China a intrat marți în Portul Constanța, unde membrii echipajului au fost verificați de reprezentanții Direcției de Sănătate Publică (DSP), de teama coronavirusului.

Vasul, sub pavilion Malta, a plecat în 14 decembrie dintr-un port chinezesc și a intrat marți în Portul Sud-Agigea. Întreg echipajul navei a fost verificat de reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Constanța, care au declarat că nu au identificat nicio problemă de sănătate.

„O navă a ajuns azi dimineață în port, toată lumea este sănătoasă, nu au nicio problemă. Am fost în control, nu există absolut nimic. Nava a intrat azi dimineață la ora șase. Au fost asistenții din port, care sunt cabinetul port al Direcției, și le-au luat temperatura, i-au verificat și sunt sănătoși. Ei au fost pe mare mult timp. Nu e nicio problemă”, a declarat pentru Mediafax Cristina Schipor, directorul DSP Constanța.

Și prefectul județului Constanța a confirmat că nimeni nu are simptome de coronavirus.

„O navă care venea din China, cu pavilion Malta, a acostat în port. S-au deplasat reprezentanții DSP, au efectuat un control echipajului și concluzia este că sunt în stare bună de sănătate, așa mi s-a transmis. Nava a plecat din China, ultimul port chinezesc a fost pe 14 decembrie. Deci este plecată din China de aproape două luni. Virusul înțeleg că are perioadă de incubație de 14 zile”, a declarat George Niculescu, prefectul județului Constanța.

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23656158-nava-din-china-acostat-portul-constanta-dsp-verifica-echipajul-teama-coronavirusului.htm

 

Ranfluarea navei Queen Hind continuă. Pompe de mare putere scot apa din interior.

„S-au pompat circa 1500 de tone până acum, însă epava ia apă prin alte deschideri neidentificate până în prezent făcând ușurarea în greutate nesemnificativă. Acum scafandrii vor verifica din nou corpul epavei și vor obtura eventualele deschideri ale punților 4 și 5 în zona pupa. S-a adus încă o pompă de 1300 mc pe oră, iar scafandrii vor rămâne în interiorul epavei pe timpul pompării ca să observe ce se întâmplă cu apa.”, a declarat Alin Vintilă, reprezentantul Grup Servicii Petroliere, compania care se ocupă de ranfluare.

Acesta a precizat că este în efect și atenționare cod galben de vânt, iar direcția Sud din care bate vântul este exact în bordul răsturnat al epavei unde sunt amplasate pompele.

Ranfluarea navei Queen Hind. S-au pompat 1.500 de tone de apă

 

Economie

12.02.2020

 

Portul Bar din Muntenegru are potenţialul de a deveni un hub pentru importurile de gaze naturale lichefiate din SUA în Europa, a declarat secretarul pentru energie fosilă din cadrul departamentului american de energie Steven Winberg, potrivit Seenews.

Importurile de GNL din Statele Unite ar spori securitatea şi competiţia de pe piaţa de energie a acestei ţări, a adăugat oficialul american.

https://www.zf.ro/companii/energie/americanii-vor-sa-faca-din-portul-bar-al-muntenegrului-un-hub-european-pentru-importurile-de-gaze-lichefiate-din-sua-18832255

 

Ordonanţa de urgenţă 12/2020 prin care Tarom va primi un ajutor de stat de 199 milioane de lei sub forma unui ajutor de stat a fost publicată în Monitorul Oficial. Împrumutul va fi acordat timp de şase luni, iar dacă până la scadenţa acestuia Tarom nu va returna creditul şi dobânzile aferente, are obligaţia de a transmite în maxim trei luni Ministerului Transporturilor un plan de restructurare prin care să demonstreze restabilirea viabilităţii companiei pe termen lung.

Pe baza planului de restructurare trimis de Tarom, Ministerul Transporturilor la cererea companiei aeriane va cere Ministerului de Finanţe să prelungească perioada de acrodare a împrumutului. În acest caz, Guvernul va înștiința Comisia Europeană în termen de şase luni, iar acest ajutor de stat pentru salvare va deveni unul pentru restructurare, care va trebui avizat de Comisie. Dacă Tarom nu implementează planul de restructurare, Ministerul Transporturilor va prezenta Comisiei Europene un plan de lichidare al operatorului aerian. Ajutorul de stat este acordat de Finanțe, la cererea companiei, după ce Eximbank va face o analiză de risc a societății pentru a stabili capacitatea de rambursare, clasa de risc a Tarom şi nivelul dobânzii pe care trebuie să o plătească Tarom. Compania trebuie să constituie garanții în valoare de 120% din valoarea creditului.

Ministrul Transporturilor Lucian Bode a anunţat în luna decembrie a anului trecut că Tarom va închide anul 2019 cu pierderi de 190 milioane de lei. De asemenea, la finalul anului trecut, managementul companiei TAROM a semnat contractul de leasing pentru achiziția unui număr de nouă avioane ATR 72-600, cu 72 locuri, care vor fi folosite pentru zboruri regionale interne și externe și vor înlocui ATR-urile pe care compania le are în prezent în flotă. Primele 4 avioane ATR 72-600 vor ajunge cel târziu în prima parte a lunii februarie a anului viitor, iar restul aeronavelor vor fi primite pe parcursul anului 2020. Contractul de închiriere este semnat pe o perioadă de 10 ani. Noile ATR-uri nu vor genera costuri suplimentare de operare, dar au o capacitate de transport crescută.

https://www.economica.net/ajutor-de-stat-la-tarom-daca-operatorul-nu-ramburseaza-creditul-si-nici-nu-face-restructurarea-va-fi-lichidat_179756.html

 

13.02.2020

 

Primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, a emis pe 7 februarie a.c, dispoziţia nr. 703 privind stabilirea locurilor, Iocaţiilor, arealelor, proximităţilor şi zonelor în care este interzisă organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice.

Dispoziţia este emisă în conformitate cu prevederile art. 5, art. 15 lit. a) – din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată, ţinând seama de adresa nr. 2429204/13.01.2020 a Ministerului Afacerilor Interne – Jandarmeria Română – Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Mihail KogăIniceanu” Constanţa, înregistrată la Primăria municipiului Constanţa sub nr. 6261/13.01.2020, şi de referatul Direcţiei organizare evenimente culturale, sportive şi sociale nr. 15928/28.01.2020.

Astfel, la art. 1 al deciziei se aprobă locurile, locaţiile, arealele, proximităţile, zonele în care sunt interzise organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, conform anexei care face parte integrantă din prezenta dispoziţie, ce poate fi consultată în secţiunea „Documente”.

Se propun ca locuri/locaţii, areale, proximităţi şi zone în care sunt interzise organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice: SNTFR – Călători SA – Gara Constanţa; CN „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa (zonele de acces în incintă aflate în administrarea domeniului public al municipiului Constanţa); Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Constanţa; Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Alexandru Gafencu” Constanţa; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa; Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa şi Spitalul de Psihiatrie (ambele aflându-se în cartierul Palazu Mare); clinicile şi spitalele private care presupun internarea pacienţilor; unităţile militare aparţinând Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii; unităţile economice care deţin instalaţii, utilaje, sau maşini cu grad ridicat de pericol de exploatare de pe raza municipiului Constanţa; Primăria Municipiului Constanţa – Direcţia Generală Poliţia Locală şi unităţile militare aparţinând Ministerului Apărării Naţionale.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/politic/decebal-fagadau-dispozitie-de-primar-care-stabileste-zonele-interzise-pentru-adunari-publice-document-712126.html

 

Compania rusească PhosAgro și cea marocană OPH vor deschide, în acest an, filiale în România, pentru a vinde îngrășăminte pe plan local, cele două fiind printre liderii mondiali în domeniu. Anunțurile au fost făcute în presa internațională, pentru care oficiali ai companiilor au și detaliat planurile. PhosAgro este cel mai mare jucător de profil din Rusia și are 10 filiale, la nivel internațional. Potrivit oficialilor, din acest an, li se vor alătura încă două , în România și Africa de Sud, după cum puteți citi aici https://www.urdupoint.com/en/world/russian-fertilizer-giant-phosagro-plans-to-op-807111.html.

Planuri solide cu țara noastră au și marocanii. În parteneriat cu Al Dahra, saudiții care au cumpărat Insula Mare a Brăilei, OPH va deschide o filială în România, care ar urma să se ocupe cu importul îngrășămintelor produse în fabricile companiei din Nordul Africii și, totodată să oferte suportul de marketing pentru vânzări Morocco’s fertilizer producer OCP eyes Romanian market | The North Africa Post.

Atât rușii cât și marocanii sunt într-o campanie agresivă de extindere la nivel regional și global, caracterizată deschidere de filiale de comerț, parteneriate cu diferite țări pentru deschiderea de noi piețe, preluări de capacități și invesiții greenfield. Companiile beneficiază de avantajul competitiv de a avea resursa primară pentru producțía de fertilizatori la îndemână și la prețuri dintre cele mai avantajoase. Este de notorietate capacitatea Rusiei ca sursă de producție de gaz, cu Gazprom fiind cel mai mare producător mondial. Dar, poate, este mai puțin cunoscută capacitatea Marocului. Or, nord-africanii se numără, la rândul lor, printre puterile mondiale din domeniul gazului, deținând rezerve certe de peste 1.400 de miliarde de metri cubi și o producție anuală de 96 de miliarde de metri cubi, în creștere de la an la an (România produce circa 10 miliarde metri cubi).

Avem fabrici, n-avem producție

România consumă anual circa 3 milioane de tone de îngrășăminte, creșterea anuală a necesarului fiind constant, de 2-3%. Țara noastră este la jumătatea consumul de fertilizatori din țările UE, vecinii Bulgaria, Ungaria, Serbia fiind în cam aceeași situație, Ucraina stând cel mai prost, consumul fiind la o treime față de cel din UE. Așadar, necesar există, fermierii cumpără, așadar producătorii vor să vină direct către clienți. România avea 11 combinate de producere a îngrășămintelor chimice, înainte de Revoluție, dar acum mai sunt doar 8 în picioare, din care doar 3 produc.

Combinatul din Năvodari are o capacitate relativ mică. Foarte mari sunt Azomureș și fabricile din grupul InterAgro, din care 5 sunt în conservare și produce doar cel din Slobozia. Cu deficit de producție, importurile sunt majore, INS evidențiind în statistici un deficit de circa 500 de milioane de euro între exporturile și importurile de îngrășăminte. Țările de proveniență de îngrășămintelor importate sunt Turcia, Ungaria, Egipt Azerbaidjan și Rusia. Mai sunt și altele, dar acestea sunt cele mai importante surse de proveniență a importurilor.

La sfârșitul anului trecut, imediat după OUG prin care s-au acordat ajutoare de stat de circa 330 de milioane de euro anual fabricilor energofage (în general, multinaționale), Patronatul Producătorilor de Îngrășăminte din România, Nitrofosfor, a cerut sprijin guvernamental pentru un ajutor de stat și în acest domeniu, afectat, la rândul lui, de creșterea prețurilor materiei prime – gazul.

‘Trebuie să va semnalăm că marii consumatori industriali de gaze naturale din industria prelucrătoare (industria producătoare de îngrășăminte chimice, alte industrii cu consum ridicat de gaze naturale) ar avea o stringentă nevoie de instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea costurilor de producție cu materia prima gazele naturale. Precizăm că cca. 75 % din totalul cheltuielilor de producție o reprezintă costul gazelor naturale. Credem că o asemenea schemă de ajutor de stat pentru marii consumatori de gaze naturale din industria prelucrătoare este legată și de definirea noțiunii de consumator vulnerabil. Menționăm că reprezentăm o industrie care realizează produse cu valoarea adăugată mare, angajăm zeci de mii de oameni direct și indirect și în ciuda rolului important pe care-l jucăm în agricultură și economia noastră, nu suntem înțeleși și sprijiniți , astfel că pierdem din avantajul competitiv atât pe piață internă cât și pe cea externă.

Patronatul nostru își exprimă întreagă disponibilitate în a concura la rezolvarea problemelor mai sus menționate”, au precizat, la acel moment, membrii Nitrofosfor.

https://www.cotidianul.ro/doi-giganti-mondiali-vin-sa-vanda-ingrasaminte-in-romania/