CFR SA a demarat procedura de achiziţie publică pentru realizarea studiului de fezabilitate în vederea modernizării infrastructurii feroviare din Portul Constanţa.

Contractul este estimat la o valoare de 12,3 milioane lei (2,6 milioane euro), nu va fi împărţit pe loturi şi se va derula pe o perioadă de 18 luni, de la data atribuirii.

Criteriile de atribuire vor ţine cont de cel mai bun raport calitate-preţ, astfel că preţul ofertei va avea o pondere de 40%, în timp ce componenta tehnică va avea o pondere de 60%. Lucrările vor fi finanţate din fonduri europene.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este data de 7 ianuarie 2019, deschiderea ofertelor urmând a avea loc la aceeaşi dată.

Obiectivul contractului de prestări servicii este de a asigura soluţia optimă pentru executarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare din Portul Constanţa, atât din punct de vedere tehnic, operaţional, cât şi economic şi financiar, precum şi al impactului asupra mediului şi al schimbărilor climatice, conform cu cerinţele prevăzute în documentaţia de atribuire.

Modernizarea este necesară deoarece infrastructura feroviară din portul Constanţa este învechită şi nepotrivită contextului actual. Modernizarea infrastructurii feroviare va lua în considerare soluţii de asigurare a cerinţelor tehnice în conformitate cu legislaţia europeană, precum încărcarea pe osie 22,5 t, posibilitatea de operare a trenurilor de marfă cu o lungime de 740 m şi o viteză tehnică de cel puţin 100 km/h.

În studiul de fezabilitate se va analiza starea actuală a infrastructurii feroviare din portul Constanţa, în vederea identificării blocajelor şi a altor deficienţe care afectează circulaţia trenurilor de marfă pe traseul proiectului global şi a desfăşurării activităţilor specifice din port. După finalizarea studiului, va fi identificată varianta optimă de modernizare a infrastructurii feroviare din portul Constanţa. În funcţie de aceasta, va fi demarată o nouă procedură de achiziţie publică pentru contractarea execuţiei lucrărilor de reabilitare şi modernizare a căii ferate.

http://www.bursa.ro/cfr-sa-pregateste-modernizarea-caii-ferate-din-portul-constanta-03838530

Compania CFR SA a demarat procedurile de modernizare a infrastructurii feroviare din portul Constanța, cu fonduri europene

Primul serviciu contractat va fi cel pentru realizarea studiului de fezabilitate. Valoarea contractului este estimată la 12,3 milioane lei (2,6 milioane euro). Acesta se va derula pe o perioadă de 18 luni, de la data atribuirii. Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este data de 7 ianuarie 2019.

Modernizarea este necesară deoarece infrastructura feroviară din portul Constanta este învechită și nepotrivită cu evoluția terminalelor portuare și a fluxurilor de mărfuri. Se va urmări conformarea la cerințele tehnice impuse de legislația europeană, cum ar fi: o încărcare pe osie de 22,5 t, posibilitatea de operare a trenurilor de marfă cu o lungime de 740 m și o viteză tehnică de cel puțin 100 km/h.

În cadrul studiului, va fi analizată starea actuala a infrastructurii feroviare din portul Constanța, în vederea identificării blocajelor și a altor deficiențe ce afectează circulația trenurilor de marfă din port.

După finalizarea studiului de fezabilitate, se va identifica varianta optimă de modernizare a infrastructurii feroviare din portul Constanța.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-reteaua-feroviara-din-portul-constanta-va-fi-modernizata-cu-finantare-europeana-363447?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

„Modernizarea ecluzelor, echipamentelor și instalațiilor canalelor navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Midia Năvodari reprezintă unul dintre cele mai mari proiecte de investiții din Dobrogea”, a declarat Daniel Georgescu, directorul general al Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile, în cadrul întâlnirii cu presa, de vineri, 23 noiembrie 2018.

Conferința de presă a fost dedicată lansării fazei a doua a acestui proiect, care include reabilitarea echipamentului de bază al ecluzelor Agigea (pe firul malului stâng), Cernavodă (pe firul malului stâng) și Ovidiu (pe firul malului drept), reabilitarea și modernizarea instalațiilor auxiliare ce servesc echipamentul de bază al acestor ecluze, reabilitarea stației de pompare complexă Cernavodă și a stațiilor de pompare pentru apărarea localităților împotriva inundațiilor (Saligny, Mircea Vodă, Faclia), precum și reabilitarea galeriilor de ape mari de la ecluzele Ovidiu și Năvodari.

„După doi ani de funcționare a ecluzelor modernizate în prima fază a acestui proiect atât de complex nu au fost înregistrate defecte de proiectare sau de execuție. Numai în acest an au fost efectuate un număr de 3.191 ecluzări prin firul modernizat de la Agigea, 3.908 ecluzări la Cernavodă și 1.708 ecluzări la Ovidiu. Cu această ocazie, vă pot informa și de faptul că CNACN a depășit traficul prognozat până la această dată a anului, cu un milion de tone capacitate”, a afirmat Daniel Georgescu

Administrația Canalelor Navigabile intenționează să lanseze și alte proiecte de investiții cu fonduri europene. Se are în vedere modernizarea ecluzei de la Năvodari, care nu a fost cuprinsă în actualul program de modernizare, din cauză că traficul era scăzut la vremea respectivă. Necesitatea modernizării a apărut ca urmare a creșterii progresive cu circa 10% pe an, în ultimii doi ani, și pentru perspectiva derulării traficului de gaze lichefiate odată cu începerea exploatării noilor zăcăminte de gaze naturale din Marea Neagră. Alte viitoare proiecte vizează taluzarea malurilor celor două canale navigabile, modernizarea și extinderea porturilor Ovidiu și Luminița.

Valoarea totală a fazei a doua a proiectului de modernizare a ecluzelor este de 547.124.183 lei, din care valoarea totală eligibilă este de 353.734.275 lei, iar valoarea finanțării nerambursabile acordate de Comisia Europeană este de 265.300.706 lei, a precizat Adina Hilca – responsabil cu monitorizarea proiectului. Perioada de implementare este de 60 de luni, respectiv între 1 iulie 2016 și 30 iunie 2021. În prezent, proiectul este realizat în proporție de 76%.

Trebuie să știți, stimați cititori, că instalațiile și echipamentele supuse modernizării pe canalele navigabile sunt extrem de complexe. Ascultându-i pe Cristinel Ionescu – managerul de proiect adjunct, și Mihai Tomescu – responsabil tehnic de proiect, vorbind despre instalațiile mecanice, electrice, electronice și hidraulice automatizate, despre pompele de mare capacitate, sistemele de securitate, de prevenire a poluărilor și a inundațiilor cu care sunt dotate canalele navigabile, aveam impresia că vorbesc, de fapt, despre o navă cosmică.

În cadrul actualului proiect se înregistrează o serie de noutăți tehnologice care aduc un plus de siguranță, calitate, dar și un comportament mai prietenos față de mediu. Astfel, canalele navigabile sunt dotate cu separatoare de hidrocarburi care previn poluările accidentale. Pentru prima dată în existența lor, canalele navigabile sunt echipate cu instalații de prevenire a podurilor de gheață. În plus au fost realizate instalațiile de stins incendii cu conducte uscate, care pot fi folosite cu succes iarna, chiar dacă temperatura scade la minus 20 de grade Celsius. Ecluzele au fost dotate cu un sistem de calcul dublu, care previne erorile umane. Stația de pompare complexă Cernavodă este o lucrare unică, unic fiind și sistemul de detecție a prezenței navelor în zona porturilor.

Beneficiile acestor lucrări deosebit de complexe sunt: creșterea siguranței navigației, diminuarea impactului negativ asupra mediului, reducerea riscului de inundații în localitățile situate de-a lungul canalelor navigabile, reducerea timpului de așteptare la ecluze. Astfel, canale

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-administratia-canalelor-navigabile-si-8211-o-campioana-a-investitiilor-pe-bani-europeni-363372

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA anunţă organizarea şi desfăşurarea unei proceduri publice pentru atribuirea contractului „Studiu de fezabilitate pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa”, în valoare estimată de 12.322.045 de lei.

Termenul-limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este data de 7.01.2019, ora 15.00. Ofertele vor fi deschise în aceeaşi zi. În vederea participării la procedură, se va constitui o garanţie de 123.220 de lei.

Obiectivul contractului de prestări servicii „Studiu de fezabilitate pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa“ este de a asigura soluţia optimă pentru executarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare din Portul Constanţa, atât din punct de vedere tehnic, operaţional, cât şi economic şi financiar, precum şi al impactului asupra mediului şi al schimbărilor climatice, conform cerinţelor prevăzute în documentaţia de atribuire.

Persoanele cu funcţii de decizie din cadrul entităţii contractante, responsabile de organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de atribuire, sunt: Ion Gavrilă – director general; Macarie Alexandru Moldovan – fost director general adjunct, Traian Preoteasa – actual director general adjunct, Viorel Scurtu – director general adjunct exploatare; Sorina Baicu – director financiar (CFO); Valentin Dorobanţu – director general adjunct investiţii, Sorin Georgel Flutur – director general adjunct Guvernanţă şi Administrare, Iulian-Dănuţ Bleotu – director Direcţia Suport Contracte şi Finantări Investiţii, Mihai Ungureanu – director Direcţia Comercială; Luca Macedon Irimes – fost director Direcţia Pregătire Derulare Investiţii, Ruxandra-Florentina Calina – actual director Direcţia Pregătire Derulare Investiţii,

Marian Marius Chiper – director Direcţia Implementare, Constantin Budulan – director Direcţia Achiziţii Publice; Monica Maria Mihăileanu – director Direcţia Implementare, Corneliu Creţu – director Direcţia Operaţiuni Financiare, Elena Tudor-Barcau – director Direcţia Juridică; Niculae Viorel Creţu – membru CA, Raicu Şerban Gheorghe – membru CA, Mihuţ Marius Piţigoi – membru CA, Marian Octavian Şerbănescu – membru CA, Mircea Jorj – membru CA, Ion Claudiu Stroe – şef serviciu, Manuela Daniela Dumitrescu – şef serviciu, Renatty Gabriela Didu – şef Serviciu, Daniela Manea – şef birou, Valentin Marin – şef Serviciu, Ionuţ Melinte – şef proiect, Constanţa Topirceanu – şef proiect, Claudia Ion – şef proiect, Lorena Hropaciov – economist, Viorica Vlădescu – expert Achiziţii, Bogdan Iulian Stănescu – şef Proiect, Mihnea Bosco – şef Proiect, Mariana Coman – şef Proiect, Doiniţa Fieraru – şef Proiect, Silvia Drăgoi – economist, Liana Burlacu – şef proiect, Mirela Gheorghe – şef proiect, Florin Daniel Sincai – şef proiect, Ioana Alexandra Ivan – şef proiect, Mariana Ilie – şef proiect, Mădălina Arhire – şef proiect, Mirela Toma – şef proiect, Georgiana Preda – consilier juridic, Violeta Măruntu – consilier juridic, Mariana Buholt – consilier juridic, Constantin Biolan – consilier juridic, Crenguţa Mihai – consilier juridic, Elena Balaci – consilier juridic, Valentin Mitroi – şef serviciu, Constantin Cornel Popescu – şef Birou, Adrian Dragomirescu – şef serviciu, Ionuţ Mihai Tacea – şef proiect, Florin Vasile Ghiciu – inginer, Roxana Maria Proca – şef proiect, Liliana Damian – director Direcţia Juridică.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/infrastructura-feroviara-din-portul-constanta-va-fi-modernizata-licitatie-pentru-studiul-de-fezabilitate-document-677327.html

Consiliul local al municipiului Constanţa a fost convocat în şedinţă ordinară, joi, 29 noiembrie 2018, ora 14.00, la sediul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța – Sala de Marmură a Gării Maritime.

Decizia de a organiza ședința la sediul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța – Sala de Marmură a Gării Maritime este o premieră la Constanța. Motivația pentru alegerea acestei locații va fi oferită în debutul ședinței de consiliu local din data de 29 noiembrie 2018 de primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău.

https://www.ziuaconstanta.ro/in-constanta/sedinte-consiliu/premiera-la-constanta-sedinta-ordinara-a-consiliului-local-al-municipiului-constanta-va-avea-loc-la-sediul-cnapm-constanta-sala-de-marmura-a-garii-maritime-677308.html.html

În Monitorul Oficial al României a fost publicată hotărârea din 22.10.2018 a Consiliului de Supraveghere din cadrul SOCEP SA, cu sediul în Constanța, incinta Port, dana 34.
Astfel, Cristian Mihai Ududec a fost numit director economic, membru al directoratului SOCEP SA, pentru un mandat de un an, începând cu data de 1.11.2018 până la data de 1.11.2019. SOCEP SA, în datele Registrului Comerţului Înfiinţată în anul 1991, firma are sediul social în municipiul Constanţa, incinta Port Nou, dana 34. Capitalul social subscris, de 34.342.574,4 lei, integral vărsat, este compus din 34.3425.744 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 0,1 lei. SOCEP SA este controlată de Celco SA, cu 24,6427% din capitalul social, Grupul DD SA, cu 32,3737% din capitalul social, Stere Samara, cu 10,516% din capitalul social, Listă Persoane Fizice, cu 21,6033% din capitalul social, şi Listă Acţionari Persoane Juridice, cu 10,8643% din capitalul social. Persoane împuternicite sunt: Cazacu Dorinel – preşedinte, director general, Pavlicu Ramona – membru în directorat, Teodorescu Lucian Ştefan – membru în directorat, director, Codeţ Gabriel – membru în directorat, director general provizoriu, Duşu Ion – membru în Consiliul de Supraveghere, vicepreşedinte Consiliu de Supraveghere, Duşu Niculae – membru în Consiliul de Supraveghere, preşedinte Consiliu de Supraveghere, Samara Stere – membru şi vicepreşedinte Consiliul de Supraveghere. Cenzorii companiei sunt: JPA Audit & Consultanţă SRL, reprezentată prin Toma Florin, Romar-Co Audit SRL, reprezentată prin Rusu Gheorghe. Socep SA are ca obiect de activitate „manipulări“.

În anul fiscal 2015, compania a avut 447 de salariaţi, o cifră de afaceri de 62.665.648 de lei şi un profit de 12.972.364 de lei. În anul fiscal 2016, compania cu 432 de salariaţi a avut o cifră de afaceri de 64.802.898 de lei şi un profit de 12.482.945 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 425 de salariaţi, o cifră de afaceri de 63.325.700 de lei şi un profit de 3.724.766 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cristian-mihai-ududec-numit-director-economic-al-socep-sa-677446.html

Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa, întrunit în şedinţă statutară convocată în data de 25.10.2018, a luat mai multe hotărâri.

Începând cu data de 27.10.2018 a fost numit în funcţia de director general provizoriu Daniel Georgescu. O altă hotărâre se referă la aprobarea formei contractului de mandat care se va semna cu directorul general provizoriu. Durata mandatului este de 4 luni, respectiv până la data de 27.02.2019, cu posibilitatea prelungirii cu aprobarea Consiliului de Administraţie, pentru motive temeinice, fără ca durata mandatului directorului general provizoriu să depăşească 6 luni. Contractul îşi produce efectele de la data de 27 octombrie 2018 până la finalizarea procedurii de selecţie pentru ocuparea postului de director general al societăţii, conform prevederilor OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice modificată şi completată prin Legea nr. 111/2016. Acţionarii au mai aprobat aceeaşi valoare a indemnizaţiei directorului general provizoriu cu cea din contractul de mandat anterior, adică 26.196,50 lei brut/lung.

Deciziile Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa au fost publicate în Monitorul Oficial al României.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/decizia-de-numire-in-functia-de-director-general-provizoriu-al-cn-acn-a-fost-publicata-in-monitorul-oficial-al-romaniei-677464.html

Black Sea Oil & Gas a acordat contractul de antrepriză generală pentru proiectul din Marea Neagră către GSP Offshore, firmă controlată de omul de afaceri din Constanța, Gabriel Comănescu. Potrivit companiei petroliere, construirea întregii infrastructuri a proiectului se va realiza în aproximativ doi ani. Circa 70% din costurile aferente activităților contractate, care reprezintă majoritatea costurilor totale ale proiectului în valoare de 400 milioane dolari, vor reprezenta aport din România, mai precizează Black Sea Oil & Gas.

„Black Sea Oil & Gas SRL împreună cu partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources SRL şi Gas Plus International B.V. (“Gas Plus”), anunță că au acordat firmei GSP Offshore SRL („GSP”) contractul de antrepriză generală pentru toate lucrările offshore și onshore constând în serviciile de proiectare, achiziție, construcție, instalare și punere în funcțiune („EPCIC”) precum și Contractul de foraj pentru sondele de dezvoltare, în vederea realizării Proiectului Dezvoltare Gaze Naturale Midia („Proiectul MGD”) localizat în platforma continentală a Mării Negre aparținând României”, se arată într-un comunicat al Black Sea Oil & Gas.

Execuția contractului EPCIC, care va fi realizată doar în cazul luării Deciziei Finale de Investiție în proiectul MGD, acoperă achiziția, construirea, instalarea și punerea în funcțiune a ansamblului submarin de producție aferent zăcământului Doina, construcția, instalarea și punerea în funcțiune a unei noi platforme de producţie automate, amplasată pe zăcământul Ana, care va fi construită în şantierul GSP din Constanţa, sistemul de conducte submarine ce va lega platforma de producţie de ţărm, conducta de pe uscat şi noua staţie de tratare a gazelor care va fi construită în satul Vadu. De asemenea, un alt contract a fost încheiat pentru forajul celor cinci sonde de producție (o sondă submarină pe zăcământul Doina și patru sonde de producţie pe zăcământul Ana), pentru care GSP va mobiliza platforma de foraj de tip jack-up GSP Uranus.

„Proiectul de pionierat MGD ar putea acoperi 10% din necesarul de gaze naturale al României”, a declarat Mark Beacom, Directorul General Executiv al BSOG.
„Abilitatea noastră de a lua o decizie finală de a investi, odată ce am parcurs toate etapele rămase din proiect, este condiționată de aprobarea partenerilor și acționarilor, aprobare care la rândul ei depinde de impactul pe care noua Lege Offshore, în special noile prevederi fiscale cuprinse în lege, îl va avea asupra deciziei menționate de a trece la realizarea investiţiilor în proiectul respectiv”, a mai spus Beacom.

Recent,Black Sea Oil & Gas a semnat cu ENGIE un acord de vanzare pe 10 ani a gazelor naturale provenite din Marea Neagră. De asemenea, aîncheiat cu Transgaz și un contract pe 15 ani de transport al gazelor naturale din Marea Neagră în sistemul național de transport.

Black Sea Oil & Gas SRL, deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale. În prezent portofoliul companiei este alcătuit din concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre, în care BSOG deţine o participaţie de 65% şi calitatea de operator.

https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-22829119-black-sea-oil-gas-acordat-firmei-gsp-offshore-controlata-gabriel-comanescu-contractul-antrepriza-generala-pentru-gazele-din-marea-neagra.htm

Serviciile contractate vor fi pentru realizarea studiului de fezabilitate in vederea modernizarii infrastructurii feroviare din Portul Constanta. Contractul este estimat la o valoare de 12,3 milioane lei (2,6 milioane euro), nu va fi impartit pe loturi si se va derula pe o perioada de 18 luni, de la data atribuirii.

Criteriile de atribuire vor tine cont de cel mai bun raport calitate-pret, astfel ca pretul ofertei va avea o pondere de 40%, in timp ce componenta tehnica va avea o pondere de 60%.

Lucrarile vor fi finantate din fonduri europene.

Termenul limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este data de 7 ianuarie 2019, deschiderea ofertelor urmand a avea loc la aceeasi data.

Obiectivul contractului de prestari servicii „Studiu de fezabilitate pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanta”, este de a asigura solutia optima pentru executarea lucrarilor de modernizare a infrastructurii feroviare din Portul Constanta, atat din punct de vedere tehnic, operational, cat si economic si financiar, precum si al impactului asupra mediului si al schimbarilor climatice, conform cu cerintele prevazute in documentatia de atribuire.

Modernizarea este necesara deoarece infrastructura feroviara din portul Constanta este învechită şi nepotrivită contextului actual. Modernizarea infrastructurii feroviare va lua în considerare soluţii de asigurare a cerinţelor tehnice în conformitate cu legislația europeană, precum încărcarea pe osie 22,5 t, posibilitatea de operare a trenurilor de marfă cu o lungime de 740 m şi o viteză tehnică de cel puţin 100 km/h.

Se va analiza starea actuala a infrastructurii feroviare din portul Constanţa, în vederea identificării blocajelor şi a altor deficienţe care afectează circulaţia trenurilor de marfă pe traseul proiectului global şi a desfăşurării activităţilor specifice din port.

Dupa finalizarea studiului de fezabilitate, se va identifica varianta optima de modernizare a infrastructurii feroviare din portul Constanţa.

CFR SA a demarat procedurile de modernizare a infrastructurii feroviare din Portul Constanta cu fonduri europene

Mâine, 27 noiembrie 2018, la hotelul „Ibis” din Constanța, are loc deschiderea oficială a proiectului „Siguranța transportului naval pe sectorul comun româno – bulgar al Dunării prin îmbunătățirea răspunsului în cazul situațiilor de urgență cu ajutorul cooperării transfrontaliere” – DANUBE SAFETY NET. Proiectul este finanțat din fonduri europene, în cadrul Programului INTERREG VA, Cooperare Regională Transfrontalieră România – Bulgaria.

Cu acest prilej va avea loc o conferință de presă, în cadrul căreia Laurențiu Zanfir, directorul Direcției Inspecții, Siguranță și Securitate Navală, coordonator de proiect pentru partea română, și Petar Kirov, secretar șef al Administrației Maritime din Bulgaria și manager de proiect vor prezenta proiectul, principalele sale obiective, precum și rezultatele stabilite a fi realizate.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-proiect-romano-bulgar-privind-siguranta-navigatie-pe-dunare-363543?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=stiri-recente&utm_campaign=Impact_stiri_recente

Cel mai amplu program de modernizare a Canalului Sulina, vital pentru schimburile comerciale ale porturilor din Galaţi, Brăila şi Tulcea a fost demarat de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi graţie unui proiect în valoare de peste 80,4 milioane de euro, depus spre finanţare europeană prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Investiţiile vor avea drept scop recalibrarea apărărilor de maluri de pe principalul braţ al Dunării Maritime, în scopul creşterii siguranţei navigaţiei, dar şi protejarea ariilor naturale din Delta Dunării. Nu în ultimul rând, graţie lucrărilor din cadrul proiectului „Apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa finală” localităţile din zonă vor fi mai ferite de inundaţii şi vor beneficia de o mai bună conectivitate prin refacerea pontoanelor de acostare a navelor de pasageri.

Transporturile pe Dunărea Maritimă sunt vitale pentru porturile din Regiunea de Sud-Est. Canalul Sulina mai este denumit de transportatori „autostrada” Dunării, fiind principala cale de acces pentru navele maritime din Galaţi, Brăila şi Tulcea, dar navele fluviale pot urca în amonte, în toate porturile dunărene.

„După extinderea spaţiului comunitar, Dunărea a devenit, pe toată lungimea sa, „o apă interioară” a Uniunii Europene. O recunoaştere a importanţei ei este includerea Dunării în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Practic, Canalul Sulina reprezintă tronsonul terminal al Coridorului European VII de transport Rhin-Main-Dunăre, care uneşte Marea Nordului (Rotterdam) cu Marea Neagră (Sulina). În mod particular, Canalul Sulina asigură în România navigaţia între Marea Neagră şi porturile Dunării Maritime din Tulcea, Galaţi şi Brăila. Dar la fel de importantă este legătura cu porturi precum Reni şi Izmail din Ucraina sau Giurgiuleşti, în Republica Moldova. Desigur, această „autostradă” a Canalului Sulina reprezintă şi legătura principală de comunicaţie pentru populaţia din regiunea Delta Dunării”, ne-a explicat directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

În prezent, Dunărea Maritimă este una dintre principalele rute de transport, esenţială mai ales atunci când vine vorba de exporturile României. De exemplu, în cursul anului trecut, traficul pe Dunărea Maritimă a ajuns la peste 4,3 milioane de tone marfă, din care 0,7 milioane de tone marfă au fost reprezentat de importuri, iar 3,6 milioane de tone au fost reprezentate de exporturi. De la Galaţi, de exemplu, au plecat foarte multe transporturi de cereale, uleiuri, materiale de construcţii, produse generale, dar prin Portul Mineralier au tranzitat atât materiile prime pentru combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, cât şi produsele finite destinate unor beneficiari din toate colţurile lumii.

În total, în cursul anului trecut, pe Dunărea Maritimă au trecut 1.863 de nave, din care intrările au fost reprezentate de 880 de nave, iar ieşirile de 983 de nave.

Finanțare europeană
Proiectul de modernizare a amenajărilor hidrotehnice de pe Canalul Sulina a fost depus de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi în cadrul POIM 2014 – 2020, pe Axa prioritară nr.1 privind îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T. Bugetul total al proiectului este, cu tot cu TVA, de aproape 374 milioane de lei, adică echivalentul a peste 80,4 milioane de euro! Din această sumă, mai bine de 321 milioane de lei vor reprezenta lucrările de construcţii-montaj. E vorba de lucrări de anvergură, 75 la sută din costuri fiind suportate din fonduri europene, iar 25 la sută de la bugetul de stat. Mai mult decât atât, costurile studiului de fezabilitate şi celelalte studii tehnice privind lucrările pe Canalul Sulina au fost acoperite şi ele din fonduri europene, prin intermediul unui proiect în valoare de 800.000 euro finanţat, în proporţie de 85 la sută din fonduri europene, prin Programul Operaţional Transporturi (POS-T) 2014-2020.

„A fost o etapă premergătoare proiectării şi execuţiei de calibrare a malurilor Canalului Sulina. A fost vorba de studiul de fezabilitate, dar la fel de importante au fost şi analiza cost-beneficiu, procedurile de mediu şi obţinere a avizelor necesare lucrărilor, precum şi elaborarea caietului de sarcini şi a cererii de finanţare depuse acum prin POIM. Sunt paşi care ne-au permis să avem acum un proiect matur, să pregătim această investiţie atât de importantă”, a arătat directorul AFDJ Galaţi.

Continuarea articolului la:
https://www.viata-libera.ro/prima-pagina/118955-revitalizarea-transporturilor-navale-peste-80-milioane-de-euro-pentru-autostrada-dunarii

Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM) îşi repară o şalupă la una din firmele de casă ale instituţiilor navale din Constanţa. Contractul în valoare de jumătate de million de lei a fost oferit în urma unei licitaţii la care societatea câştigătoare a fost şi singura participantă.

ARSVOM a încheiat pe 30 octombrie un contract pentru servicii de reparaţii la bordul şalupei Sorana 3, în urma unei licitaţii lansate pe 10 septembrie, cu o valoare estimată iniţial a contractului de 450.000 lei, fără TVA, şi o perioadă de derulare de 45 de zile.

În cursă s-a înscris o singură firmă, care avea să şi fie declarată câştigătoare. Este vorba despre Electroscoica Mar SRL din Constanţa, o prezenţă obişnuită pe lista câştigătorilor de licitaţii organizate de instituţiile şi companiile maritime sau navale de la malul mării. Firma va repara şalupa de la ARSVOM pentru 447.650 de lei, fără TVA.

Contracte de milioane de euro
Electroscoica Mar SRL a raportat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 8.739.451 lei şi un profit net de 871.484 lei, cu 45 de angajaţi, dar şi datorii de 2.175.294 lei. Firma este controlată de Ion Enache, Dan Dumitru şi Iulian Gherman şi câştigă pe bandă rulantă astfel de înţelegeri.

În septembrie 2018, Autoritatea Navală Română i-a oferit peste 3,9 milioane de lei, fără TVA, pentru furnizarea a două şalupe, iar în mai 2018 încasa 407.357 lei de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, pentru lucrări de reparaţii la două nave. În ultimii ani, firma a beneficiat de circa 40 de contracte cu statul, de la instituţii precum ANR, ARSVOM sau Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, în valoare totală de peste 7 milioane de euro.

https://www.replicaonline.ro/arsvom-isi-repara-o-salupa-la-firma-preferata-a-institutiilor-navale-373909/

Black Sea Oil&Gas, subsidiară a gigantului american din domeniul investițiilor Carlyle, a vândut deja jumătate din gazele pe care le deține în perimetrul concesionat în Marea Neagră, cumpărătorul fiind grupul francez ENGIE.

Într-un comunicat, BSOG a anunțat că 0,5 miliarde de metri cubi anual, timp de 10 ani (5 miliarde de metri cubi, în total), vor fi vândute către francezi, la un preț neprecizat, iar ambele părți ale contractului jubilează. Nici cu două săptămâni în urmă, toți concesionarii din Marea Neagră, BSOG, Exxon, Petrom, deplângeau forma în care a fost adoptată legea offshore, pentru că ar fi adus o povară fiscală prea mare lor, ba mai mult, i-ar fi obligat să tranzacționeze local cel puțin 50% din cantitatea de gaze pe care o extrag.

Și că sunt nevoiți să amâne până la anul o eventuală decizie de investiție în extracție. „Din punctul meu de vedere, acestea sunt gaze naturale de care avem nevoie, în special în România, dar şi mai mult pe piaţa europeană, în ideea diversificării surselor”, spunea Rainer Seele, directorul OMV, care ar vrea să care gazele din Marea Neagră, toate, dacă se poate, la Baumgaren, Viena, de unde să facă dispecerizarea pentru toată Europa. Mark Beacom, director BSOG, arăta că ‘’în ceea ce priveşte dispoziţiile fiscale, propunerile de taxare contravin asigurărilor şi dispoziţiilor legale oferite de statul român la momentul intrării investitorilor în concesiune, sunt foarte împovărătoare şi, probabil, vor face România necompetitivă în comparaţie cu alte jurisdicţii offshore”.

Așadar, concesionarii perimetrelor gazeifere se declarau dezamăgiți de forma finală, publicată în Monitorul Oficial, a legii offshore. Doar declarativ, aparent, pentru că, două săptămâni mai târziu, BSOG anunță, triumfătoare, că și-a vândut deja jumătate din producția de gaze pentru următorii 10 ani. Mai mult, respectând întocmai prevederile cu 50% din gaz tranzacționat local ale legii de care se declarau atât de nemulțumiți. În plus, foarte recent, același BSOG a încheiat un contract cu Transgaz, pe 15 ani, pentru transportul gazelor de la țărm la orice clienți ar avea în țară. Așadar, în timp ce americanii se declară dezamăgiți de modul în care autoritățile române au elaborat legea offshore, se și ocupă să facă tot ce trebuie pentru ca gazul să se transforme rapid în bani.

Încântare, multă încântare…
ENGIE, printr-un SRL înregistrat în România, “va achiziționa gaze naturale din zăcămintele Ana și Doina pe o perioadă de minim 10 ani, în conformitate cu legislația românească. Volumele contractuale preconizate la finalizarea proiectului reprezintă 0,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Gazele vor fi livrate la punctul de intrare Vadu în Sistemul Național de Transport al gazelor naturale din România”, se arată în comunicatul BSOG. Prețul contractului nu este menționat. Surse din piața gazelor spun însă că acest preț este “sigur” mai mic decât cel pe care îl indică acum bursa. Având în vedere că BSOG își face intrarea pe piață, că încheie un acord pe termen lung și că este vorba de o cantitate mare, reducerea de preț ar putea fi semnificativă. “Poate 20%, poate mai mult”, spun sursele. Considerând un discount de 20% și considerând prețul de acum al bursei – 220 de euro/1.000 de metri cubi, putem considera la circa 1 miliard de euro valoarea acordului dintre BSOG și ENGIE, cu gazele din Marea Neagră. Având în vedere că ENGIE are subsidiara înregistrată în România, americanii își vor fi rezolvat problema cu jumătate din producție tranzacționată local. Cu celelalte 5 miliarde de metri cubi pot face ce vor.

„Suntem încântați că am încheiat acest acord important pentru vânzarea gazelor noastre. BSOG lucrează în mod constant pentru realizarea tuturor etapelor rămase din proiect pentru a ajunge în punctul în care partenerii şi acţionarii vor putea lua decizia de a investi. Rezultatul evaluării impactului Legii offshore asupra proiectului rămâne un factor-cheie în stabilirea luării unei decizii favorabile de a investi”, a declarat Mark Beacom, CEO-ul BSOG.

La rândul său, directorul ENGIE Global Energy Management se declară “mândru” să fie în parteneriat cu BSOG pentru gazul din Marea Neagră. Edouard Neviaski, CEO-ul diviziei ENGIE Global Energy Management, a declarat: „ENGIE este mândră să susțină partenerii proiectului MGD și așteptăm cu nerăbdare să gestionăm prima producție de gaze naturale din Marea Neagră, o sursă nouă şi foarte interesantă în România. Gazele din proiectul MGD pot reprezenta o sursă stabilă de aprovizionare pe termen lung care să asigure dezvoltarea poziției ENGIE în România și în regiune și credem că acest lucru va îmbunătăți siguranţa aprovizionării cu gaze pentru România în anii următori”.

Proiectul BSOG în Marea Neagră, perimetrul Midia, constă în săparea a cinci sonde de producţie (o sondă submarină la Doina şi patru sonde de producţie la Ana), un ansamblu submarin de producţie pe zăcământul Doina, care va fi conectat printr-o conductă de 18 km la platforma de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana. O conductă submarină de 126 km va asigura transportul gazelor de la platforma Ana la ţărm, până la noua staţie de tratare a gazelor (STG).

Marea Neagră are resurse estimate de gaz, doar în perimetrele concesionate până acum, de circa 200 de miliarde de metri cubi, exploatarea lor urmând să genereze în 25 de ani venituri de circa 100 de miliarde de euro. Cele mai mari rezerve – 140 de miliarde de metri cubi – sunt în perimetrul Neptun Deep, al Exxon – Petrom.

De curând, România are și Legea offshore, care reglementează activitățile investitorilor din Marea Neagră, care a produs nemulțumire printre aceștia, dar care nu este chiar așa de dură, se pare, având în vedere că aceștia întreprind demersuri concrete pentru extracția și comercializarea gazelor.

Americanii au vândut deja ­gazul din Marea Neagră pe care nu „știu“ dacă îl vor scoate

România a înregistrat a cincea mare creștere din Uniunea Europeană a volumului de mărfuri transportate pe șosele, potrivit Eurostat. Transportul rutier de mărfuri a crescut cu 13,6% în 2017 comparativ cu anul anterior, până la 54,7 miliarde de tone-kilometru, România fiind depășită la acest capitol de Lituania, Cipru, Grecia și Polonia, state care au consemnat creșteri anuale de peste 15%. La nivelul UE, volumul mărfurilor transportate pe cale rutieră a urcat cu 4,5%, până la 1.913 miliarde de tone-kilometru, potrivit biroului european de statistică. Tona-kilometru este o unitate de măsură pentru exprimarea volumului transporturilor, egală cu deplasarea unei greutăți de o tonă pe o distanță de un kilometru.

Cele mai mari scăderi ale volumelor transportate au fost consemnate în Belgia (-13,4%), Cehia (-12%) și Estonia (-7,8%). În ceea ce privește proporția totală de tone-kilometru a transportului rutier de mărfuri atribuită statelor UE în 2017, Polonia a avut cea mai mare cotă (18%), urmată de Germania (16%), Spania (12%), Franța (9%), Marea Britanie (8%) și Italia (6%). Niciun alt stat membru nu a avut o cotă de peste 4%. România ocupă locul 8 în UE în funcție de acest criteriu, cu o cotă de 3% din totalul de mărfuri transportate. Potrivit unui studiu recent al KeysFin, piața românească a trasportului de mărfuri (rutier și feroviar) a crescut cu 8% anul trecut, până la aproape 54 miliarde de lei, un avans similar fiind estimat și pentru anul în curs. Lipsa investițiilor în autostrăzi, drumuri naționale și căi ferate afectează însă în mod semnificativ afacerile transportatorilor, dincolo de provocările legate de trafic, fiscalitate și costul carburanților, arată analiștii KeysFin. Conform indicelui de satisfacție față de calitatea infrastructurii de transport calculat de Formul Economic Mondial, România ocupă ultimul loc în UE în funcție de caliatea infrastructurilor feroviare și rutiere. Sursa: Comisia Europeană, pe baza datelor Forumului Economic Mondial. Scara de la 1 (extrem de subdezvoltată) la 7 (extinsă și eficientă conform standardelor internaționale). Țările au fost clasificate la nivelul lor global de performanță în ceea ce privește infrastructura de transport.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/romania-a-cincea-mare-crestere-a-transportului-rutier-de-marfuri-din-ue-lipsa-investitiilor-in-autostrazi-drumuri-nationale-si-cai-ferate-afecteaza-insa-semnificativ-afacerile-18672392

Compania petrolieră de stat azeră SOCAR, prezentă și pe piața din România, intenționează să alimenteze noua sa rafinărie din Turcia cu petrol de la diferiți producători europeni din regiunea Mării Negre și din Golf. OMV Petrom este cel mai mare producător de petrol din Europa Centrală și de Est, cu o producție de 74.000 barili de petrol pe zi în primele trimestre ale acestui an și una de peste 160.000 barili echivalent petrol pe zi, dacă este luată în calcul și producția de gaze. Producția OMV Petrom însă nu acoperă nici măcar necesarul de consum intern, România fiind importator net de petrol și produse petroliere. SOCAR a inaugurat luna trecută Socar Turkey Aegean Refinery (STAR), rafinărie în care a investit 6,3 miliarde de dolari, prima rafinărie construită în Turcia în ultimii 30 de ani.

Rafinăria va furniza materie primă pentru combinatului petrochimic turc Petkim, pentru a ajuta la reducerea dependenței Turciei de importurile de produse petroliere rafinate. Noua rafinărie SOCAR va spori capacitatea de rafinare a Turciei cu 25-30%.

„Consumul inițial de petrol va fi de 100.000 barili pe zi, cu o creștere suplimentară de 215.000 barili pe zi”, a declarat Adnan Ahmadzadeh, președintele executiv al SOCAR Trading. „SOCAR Trading va alimenta rafinăria cu petrol de la diferiți producători din porturile din Marea Mediterană, Marea Neagră și din Golful Persic, precum și de la compania rusă Rosneft”, susține acesta. Ahmadzadeh a mai declarat că societatea a obținut contracte pentru achiziționarea benzinei de tip A-92 de la producători din Rusia, Elveția și Turkmenistan, pentru a compensa intrarea în revizie a rafinăriei Azeri Heydar Aliyev din capitala Baku. Rusia și compania elvețiană Vitol vor furniza câte 30.000 de tone de benzină, în timp ce aproximativ 5.000-10.000 de tone vor fi expediate din Turkmenistan.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/socar-isi-va-alimenta-noua-rafinarie-din-turcia-cu-petrol-de-la-producatorii-din-regiunea-marii-negre-18657576

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, conduce o delegaţie economică în Kuweit, în perioada 25-27 noiembrie a.c., organizată cu scopul de a facilita oamenilor de afaceri români accesul către pieţele de desfacere din Kuwait şi de a prezenta oportunităţile de business din România.

Potrivit unui comunicat la CCIR remis luni AGERPRES, delegaţia din România a întreprins o primă vizită la sediul Autorităţii de Investiţii Kuweit (KIA), unde membrii delegaţiei au fost primiţi de Farouk A. Bastaki, Managing Director.

‘Valoarea investiţiilor kuweitiene în România, la 31 decembrie 2017, era mai mică de 100 milioane euro. Acesta este o realitate de la care trebuie să pornim analizele şi să construim relaţii economice bilaterale mai profitabile. Strategia CCIR este orientată către cooperarea cu organizaţii din toată lumea, pentru a putea deschide oportunităţi şi pieţe pentru companiile româneşti. Consider că avem obiective comune, de promovare şi susţinere a intereselor economice. Antreprenorii români pot ajunge să investească în Kuweit, dar au nevoie de susţinere care constă în informaţie, dialog şi promovare’, a declarat, luni, preşedintele CCIR, Mihai Daraban, în cadrul întrevederii cu reprezentantul KIA.

Delegaţia oamenilor de afaceri români din România a participat şi la Forumul de afaceri multisectorial Kuweit – România, care a avut loc la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie Kuweit (CCIK). În cadrul Forumului de afaceri au fost expuse oportunităţile de investiţii din această zonă, prezentare susţinută de Autoritatea de Promovare a Investiţiilor Directe a Statului Kuweit (KDIPA).

Totodată, Forumul economic multisectorial România-Kuweit a găzduit ceremonia de semnare a memorandumului de colaborare între cele două instituţii, act care pune bazele unei colaborări menite să susţină dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Forumul s-a încheiat cu sesiuni de networking şi întâlniri B2B care au oferit posibilitatea oamenilor de afaceri din delegaţia română să stabilească legături cu parteneri kuweitieni.

Statul Kuweit este una dintre cele mai bogate 10 ţări ale lumii, care deţine circa 10% din rezervele mondiale de petrol, fiind totodată una dintre economiile cu cel mai rapid ritm de creştere din Orientul Mijlociu.

Principalele produse exportate de România în această ţară sunt: produse din oţel (ţevi şi prăjini de foraj, conducte pentru transportul de hidrocarburi) (62%), tutun (12,2%), lemn şi produse din lemn (10%), vehicule şi mijloace de transport (12%), echipamente mecanice şi electrice, mobilier şi produse chimice (sub 1%), animale vii, covoare, încălţăminte, confecţii şi produse de sticlărie (0,5%).

Importurile din Kuweit sunt ocazionale şi extrem de reduse cantitativ, fiind dictate de oportunităţi de moment şi mai pu?in de activităţi comerciale pe termen lung. Din punct de vedere valoric, principalele produse importate din această ţară au constat în HDEP – polietilenă de înaltă densitate şi autovehicule.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/11/26/mihai-daraban-ccir-antreprenorii-romani-pot-ajunge-sa-investeasca-in-kuweit-dar-au-nevoie-de-sustinere–217505