Revista presei

CFR anunţă investiţii de 9,2 milioane de lei: Compania va moderniza infrastructura feroviară din Portul Constanţa – Revista presei 30 septembrie – 01 octombrie 2019

 

30.09.2019

 

CFR SA va moderniza infrastructura feroviară din Portul Constanţa, contractul în valoare de 9,2 milioane lei, fără TVA urmând să fie finanţat de Comisia Europeană din Fondul de Coeziune şi de la Bugetul de Stat, a anunţat printr-un comunicat, vineri, CFR SA.

Dezvoltarea infrastructurii feroviare portuare va conduce la creşterea volumului de transport pe calea ferată, dar şi a veniturilor CNCF CFR SA.

„Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” SA informează că a fost semnat şi transmis Ordinului de Începere a prestării serviciului pentru elaborarea studiului de fezabilitate necesar modernizării infrastructurii feroviare din Portul Constanţa. Studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa are ca principal scop identificarea şi prezentarea unei soluţii optime pentru executarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare, atât din punct de vedere tehnic, operaţional, economic, financiar, precum şi al impactului asupra mediului şi al schimbărilor climatice, conform cu cerinţele prevăzute în documentaţia de atribuire”, arată sursa citată.

În cadrul studiului de fezabilitate se va analiza starea actuală a infrastructurii feroviare din Portul Constanţa, care dispune de 180 km de cale ferată, inclusiv elemente conexe – clădiri, poduri, podeţe, treceri la nivel – în vederea identificării blocajelor şi a altor deficienţe care afectează activitatea specifică din Port şi circulaţia trenurilor de marfă pe traseul proiectului global şi va propune soluţii noi de desfăşurare a activităţii prin reconfigurarea dispozitivelor de linii.

https://www.zf.ro/auto/cfr-anunta-investitii-de-9-2-milioane-de-lei-compania-va-moderniza-infrastructura-feroviara-din-portul-constanta-18416426

 

Platforma de investiţii ROCA a anunţat astăzi că va prelua operatoru portuar Romcargo Maritim, care gestionează 90% din fluxurile maritime de vehicule pentru pasageri şi utilitare din Romania, incluzând Dacia, Renault, Ford si Mitsubishi, operând cel mai mare terminal Ro-Ro din portul Constanţa – în ceea ce se conturează drept un ecosistem de finanţări din ce în ce mai dezvoltat în ultimii ani.

Platforma de investiţii ROCA a preluat vineri, operatorul portuar Romcargo Maritim. Compania gestionează 90% din fluxurile maritime de vehicule pentru pasageri şi utilitare din Romania, incluzând Dacia, Renault, Ford si Mitsubishi, operând cel mai mare terminal Ro-Ro din portul Constanţa.
Înfiinţată în anul 2006, compania a trecut printr-o perioadă dificilă între 2015-2016, iar la finalul anului 2016 a intrat în insolvenţă, desfăşurând-şi în continuare activitatea conform cu un plan de reorganizare, potrivit unui comunicat de presă remis vineri, MEDIAFAX.

„Cea de-a cincea tranzacţie a platformei Roca este o reală provocare. Am concentrat experienţa acumulată pana acum şi ne-am lansat într-un domeniu pe care-l considerăm strategic pentru Romania. Este vorba de o companie cu activitate logistica, si nu una oarecare, ci un operator portuar”, a afirmat Rudolf Vizental, CEO ROCA.

Dezvoltarea Romcargo Martim ca investiţie ROCA va fi posibilă şi datorită faptului că portul Constanţa este supus unui proces de dezvoltare la finalul căruia se va permite infrastructura portului va permite accesul unor nave de tonaj mai ridicat. Odată cu creşterea gradului de utilizare a cailor navigabile din port, activitatea companiei se va putea intensifica.

În spaţiul de 85.000 mp gestionat în Portul Constanta, Romcargo Maritim are o capacitate de stocare de 7.500 de unitati simultan, poate opera 25.000 vehicule pe luna, o cale ferata cu 3 linii şi posibilitatea de a opera simultan 2 trenuri de cate 21 vagoane fiecare si o dana cu lungimea de 200 m.

În 2018, cu 80 de angajaţi, Romcargo Maritim a avut un flux total de 154.000 de autovehicule operate, iar estimările pentru 2019 sunt de 175.000 autoturisme.
ROCA s-a lansat în 2018 ca prima platformă de investiţii şi management dedicată companiilor româneşti. După un an de activitate, compania a obţinut un randament de 260% pentru sumele investite iniţial şi a ajuns la o valoare de 22 milioane de euro.

https://www.zfcorporate.ro/vodafone-business/promisiunile-platformelor-de-investitii-se-concretizeaza-pentru-companiile-romanesti-roca-a-anuntat-ca-preia-inca-o-companie-18416549

 

CFR SA va moderniza infrastructura feroviară din Portul Constanţa, contractul în valoare de 9,2 milioane lei, fără TVA urmând să fie finanţat de Comisia Europeană din Fondul de Coeziune şi de la Bugetul de Stat, a anunţat, vineri, CFR SA.

Dezvoltarea infrastructurii feroviare portuare va conduce la creşterea volumului de transport pe calea ferată, dar şi a veniturilor CNCF CFR SA.

„Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” SA informează că a fost semnat şi transmis Ordinului de Începere a prestării serviciului pentru elaborarea studiului de fezabilitate necesar modernizării infrastructurii feroviare din Portul Constanţa. Studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa are ca principal scop identificarea şi prezentarea unei soluţii optime pentru executarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare, atât din punct de vedere tehnic, operaţional, economic, financiar, precum şi al impactului asupra mediului şi al schimbărilor climatice, conform cu cerinţele prevăzute în documentaţia de atribuire”, se arată într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

În cadrul studiului de fezabilitate se va analiza starea actuală a infrastructurii feroviare din Portul Constanţa, care dispune de 180 km de cale ferată, inclusiv elemente conexe – clădiri, poduri, podeţe, treceri la nivel – în vederea identificării blocajelor şi a altor deficienţe care afectează activitatea specifică din Port şi circulaţia trenurilor de marfă pe traseul proiectului global şi va propune soluţii noi de desfăşurare a activităţii prin reconfigurarea dispozitivelor de linii.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/09/27/cfr-sa-modernizeaza-cu-fonduri-europene-infrastructura-feroviara-din-portul-constanta-valoarea-contractului-9-2-milioane-de-lei–376472

 

Directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM), Daniela Şerban, a declarat joi, la Belgrad, în cadrul celei de-a XIII-a ediţii a Zilei Portului Constanţa, că în primul semestru din acest an, traficul total dintre Portul Constanţa şi Serbia a fost de aproape 5 milioane de tone.

Potrivit unui comunicat de presă al CNAPM Constanţa, directorul general al al companiei a declarat joi, la Belgrad, în cadrul simpozionului dedicat celei de-a XIII-a ediţii a evenimentului Ziua Porţilor Deschise, că potenţialul traficului de mărfuri dintre Portul Constanţa şi Serbia este demonstrat de datele înregistrate în primul semestru al acestui an, când totalul mărfurilor tranzitate între cele două regiuni s-a dublat.

„Dacă anul trecut, în primul semestru, traficul total de mărfuri dintre Portul Constanţa şi porturile dunărene din Serbia a fost de aproape 2 milioane tone, la sfârşitul primului semestru din 2019, acesta depăşea 4,6 milioane tone. Mărfurile din Serbia, care au tranzitat Portul Constanţa, au avut ca destinaţie: Italia, Spania, Rusia, Olanda, Tunisia, Liban, Egipt, Coreea de Sud, Iordania, Georgia şi Turcia şi în general au predominat cerealele, dar au o cotă importantă au asigurat-o şi combustibilii minerali solizi, îngrăşămintele sau echipamentele” – a declarat Daniela Şerban.

Evenimentul Portului Constanţa suscită un mare interes în mediul de afaceri sârb, la ediţia din acest an fiind prezenţi peste 240 de delegaţi ai companiilor de profil ai porturilor sârbeşti Pancevo, Novi Sad, Belgrad, Batka Palanka, Smederevo, Prahovo, Bogojevo dar şi Vukovar, din Croaţia, precum şi diplomaţi.

Delegaţia română a fost alcătuită şi din reprezentanţi ai operatorilor portuari Chimpex, Comvex, TTS, Socep, Sea Container Services, interesaţi de contacte directe cu potenţiali partenerii din zonă.

Prezentă la eveniment, ambasadorul României în Serbia, Oana Cristina Popa, a recomandat continuarea evenimentului pentru promovarea directă a Portului Constanţa, opinând că acesta contribuie substanţial la îmbunătăţirea şi creşterea relaţiilor comerciale româno-sârbe, în general.

În cadrul reuniunii, partenerii comerciali au subliniat importanţa Dunării pentru cele două ţări, comerţul exterior al Serbiei prin intermediul transportului fluvial înregistrând o creştere de 30%, ceea ce semnifică o dublare a tranzitului fluvial de mărfuri din ultimii cinci ani.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/09/27/serban-potentialul-traficului-de-marfuri-dintre-constanta-si-serbia-este-demonstrat-de-volumul-tranzitului-inregistrat-acum–376413

 

Pe 26 septembrie 2019, la Belgrad, s-a desfășurat cea de-a 13-a ediție a Zilei Portului Constanța, eveniment organizat de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, prin reprezentanța sa în Serbia, și devenit în ultimii ani punctul de întâlnire al celor mai importanți actori din domeniul transporturilor, logisticii și agrobusiness, se arată într-un comunicat de presă.

Evenimentul suscită un mare interes în mediul de afaceri sârb, de la an la an crescând prezența. La această ediție au participat 240 de delegați.

Au venit la întâlnirea cu portul Constanța și reprezentanții porturilor dunărene din Serbia – Pancevo, Novi Sad, Belgrad, Batka Palanka, Tomi Trade (Smederevo), Prahovo, Bogojevo și din Croația – Vukovar, dar și diplomați și oameni de afaceri.

Au însoțit delegația CN APM SA Constanța reprezentanți ai operatorilor portuari Chimpex, Comvex, TTS, Socep, Sea Container Services, interesați de întâlnirile de afaceri stabilite cu partenerii din această zonă.

„În ultimul an, legăturile cu partenerii noștri sârbi s-au consolidat, s-au explorat continuu potențialul fluxurilor de mărfuri dintre cele două regiuni și noi modalități de îmbunătățire a relațiilor de colaborare. Au fost numeroase companii sârbe care ne-au vizitat, care au vrut să cunoască, la sursă, potențialul portului. Acum, așa cum v-am obișnuit, venim la Belgrad să consolidăm legăturile dintre reprezentanții portului Constanța și mediul de afaceri sârb și să ne facem noi parteneri!“, a declarat Daniela Șerban, directorul general al CN APM SA Constanța.

Ambasadorul României în Serbia, Oana Cristina Popa, a recomandat continuarea acestui eveniment cu tradiție pentru promovarea Portului Constanța, „care contribuie în mod substanțial la îmbunătățirea și creșterea relațiilor comerciale româno-sârbe“.

A fost subliniată importanța Dunării pentru cele două țări, comerțul exterior al Serbiei prin intermediul transportului fluvial înregistrând o creștere de 30%, iar comparând cu cifrele de acum 5 ani, se observă dublarea acestuia.

Potențialul traficului de mărfuri dintre Portul Constanța și Serbia este demonstrat și de datele înregistrate în primul semestru al acestui an, când totalul mărfurilor tranzitate între cele două regiuni s-a dublat. Dacă anul trecut, în primul semestru, traficul total dintre portul Constanța și Serbia a fost de aproape 2 milioane tone, la sfârșitul primului semestru din 2019, depășea 4,6 milioane tone.

Mărfurile din Serbia care au tranzitat Portul Constanța au avut ca destinații Italia, Spania, Rusia, Olanda, Tunisia, Liban, Egipt, Coreea de Sud, Iordania, Georgia, Turcia. Au predominat cerealele, dar au o cotă importantă în trafic și combustibilii minerali solizi, îngrășămintele sau echipamentele.

CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța își propune ca prin acest eveniment de promovare să consolideze și să dezvolte relațiile de afaceri din regiune în vederea creșterii traficului de mărfuri în porturile maritime românești.

Agenții economici din Serbia sunt parteneri importanți în dezvoltarea viitoare a portului românesc, iar Ziua Portului Constanța la Belgrad este de un real ajutor partenerilor din regiune pentru a-și dezvolta și diversifica afacerile, folosind avantajele portului Constanța, contribuind la extinderea relațiilor bilaterale româno-sârbe în domeniul transportului naval și intermodal.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ziua-portului-constanta-la-belgrad-385043

 

Pe data de 27 septembrie 2019, Romcargo Maritim, operatorul celui mai mare terminal ro-ro din portul Constanța, a fost preluat de platforma de investiții ROCA, se arată într-un comunicat de presă. Compania gestionează 90% din fluxurile maritime de vehicule pentru pasageri și utilitare din România, incluzând Dacia, Renault, Ford și Mitsubishi.

Romcargo Maritim a fost înființată în anul 2006 și a trecut printr-o perioadă dificilă între 2015 – 2016, iar la finalul anului 2016 a intrat în insolvență, desfășurând-și în continuare activitatea conform cu un plan de reorganizare.
Roca intenționează să transforme Romcargo Maritim într-o poveste de succes, a declarat Ionuț Monu – managerul general al Romcargo Maritim.

Romcargo Maritim gestionează un spațiu de 85.000 mp în portul Constanța, cu o capacitate de stocare de 7.500 de unități simultan, conectat la calea ferată. Poate opera 25.000 vehicule pe lună. În 2018, cu 80 de angajați, Romcargo Maritim a avut un flux total de 154.000 de autovehicule operate, estimările pentru 2019 fiind de 175.000 autoturisme.

ROCA s-a lansat în 2018 ca prima platformă de investiții și management dedicată companiilor românești. După un an de activitate, compania a obținut un randament de 260% pentru sumele investite inițial și a ajuns la o valoare de 22 milioane de euro.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-compania-romcargo-maritim-din-portul-constanta-a-fost-preluata-de-platforma-de-investitii-roca-385042

 

În ciuda faptului că îi fuge pământul de sub picioare și zilele îi sunt numărate, Guvernul Dăncilă nu abandonează ideea de a transfera porturile de la Compania Națională „Administrația Porturilor Dunării Fluviale” Giurgiu la administrațiile locale. Degeaba țipă sindicatele și amenință că vor organiza acțiuni de protest în toate porturile afectate și la sediul Ministerului Transporturilor, degeaba urlă presa, avertizând că transferul porturilor fluviale afectează grav economia națională și deschide calea tunurilor imobiliare în interesul clientelei de partid.

Un vot istoric

Cei ce au pus la cale afacerea cu domeniul public al statului din porturile fluviale sunt atât de porniți încât nu le pasă nici măcar de Curtea Constituțională. Pe data de 25 septembrie 2019, aceasta a luat în dezbatere sesizarea de neconstituționalitate a Legii privind transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor aflate în concesiunea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Fluviale” – SA Giurgiu în domeniul public al comunei Cetate, obiecție formulată de Președintele României. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că respectiva lege „este neconstituțională, în ansamblul său”.

Hotărârile Curții Constituționale sunt facultative?

Ignorând hotărârea Curții Constituționale, pe data de 26 septembrie, președintele consiliului de administrație al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Fluviale” Giurgiu a semnat convocatorul adunării generale a acționarilor ce va avea loc în ziua de 17 octombrie, la sediul Ministerului Transporturilor, având pe ordinea de zi următorul punct: „Demararea procedurilor legale privind transmiterea unor bunuri din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și concesiunea CN „Administrația Porturilor Dunării Fluviale” Giurgiu în domeniul public al municipiului Drobeta Turnu Severin, în vederea realizării unor proiecte de investiții de interes local.”

Mă îndoiesc că președintele consiliului de administrație al companiei fluviale nu știe că deciziile Curții Constituționale nu sunt facultative. Cred că, mai degrabă, a acționat conform mandatului primit de la acționarul majoritar, respectiv Ministerul Transporturilor.

Sindicatele reacționează

La aflarea intențiilor celor ce conduc destinele companiei fluviale, sindicatele au anunțat că nu vor sta cu mâinile în sân. Silviu Stanciu, președintele Federației Sindicatelor Trans-Conex, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”: „Vom atenționa în scris consiliul de administrație al CN „Administrația Porturilor Dunării Fluviale” Giurgiu să retragă, de pe ordinea de zi a adunării generale a acționarilor din data de 17 octombrie 2019, punctul referitor la transferul către municipiul Drobeta Turnu Severin al unor bunuri din domeniul portuar. De asemenea, ne rezervăm dreptul de a sesiza instituțiile de cercetare penală, în cazul în care va fi luată o decizie ilegală, în baza unei legi declarată neconstituțională.”

Portul Constanța va avea de suferit

Tentativa de a transfera portul Cetate către administrația publică reprezintă doar începutul. Celelalte 17 porturi și locuri de operare ale companiei fluviale (Baziaș, Moldova Veche, Drencova, Șvinița, Tișovița, Dubova, Orșova, Drobeta-Turnu Severin, Gruia, Calafat, Punct de lucru Rast, Bechet, Corabia, Giurgiu, Oltenița, Călărași și Cernavodă) tremură la gândul că le așteaptă aceeași soartă.

Dacă planul celor ce au pus ochii pe domeniul public al porturilor fluviale ar fi dus la capăt, portul Constanța va avea de suferit. Odată cu decăderea porturilor de pe Dunăre, va pierde fluxurile de mărfuri derulate de acestea.

Stimați cititori, nu este prima oară când porturile românești sunt ținta atacurilor politicienilor hulpavi, pe care nu-i interesează decât propriul buzunar. Portul Constanța are o experiență lungă și zbuciumată în acest sens.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-transferul-porturilor-dunarene-la-administratiile-publice-a-fost-declarat-neconstitutional-dar-puterii-nu-i-pasa-385041

 

Pe 26 septembrie 2019 s-a desfășurat la Belgrad cea de-a 13 –a ediție a Zilei Portului Constanța, eveniment organizat de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, prin reprezentanța sa în Serbia, și devenit în ultimii ani punctul de întâlnire al celor mai importanți actori din domeniul transporturilor, logisticii și agrobusiness.

Evenimentul Portului Constanța suscită un mare interes în mediul de afaceri sârb, de la an la an crescând prezența, la această ediție participând 240 de delegați.

Au venit la întâlnirea cu Portul Constanța și reprezentanții porturilor dunărene din Serbia – Pancevo, Novi Sad, Belgrad, Batka Palanka, Tomi Trade (Smederevo), Prahovo, Bogojevo și din Croația – Vukovar, dar și diplomați și oameni de afaceri.

Au însoțit delegația CN APM SA Constanța reprezentanți ai operatorilor portuari Chimpex, Comvex, TTS, Socep, Sea Container Services, interesați de întâlnirile de afaceri stabilite cu partenerii din această zonă.

„În ultimul an, legăturile cu partenerii noștri sârbi s-au consolidat, s-au explorat continuu potențialul fluxurilor de mărfuri dintre cele două regiuni și noi modalități de îmbunătățire a relațiilor de colaborare. Au fost numeroase companii sârbe care ne-au vizitat, care au vrut să cunoască, la sursă, potențialul portului. Acum, așa cum v-am obișnuit, venim la Belgrad să consolidăm legăturile dintre reprezentanții Portului Constanța și mediul de afaceri sârb și să ne facem noi parteneri!“, a declarat Daniela Șerban, directorul general al CN APM SA Constanța.

Ambasadorul României în Serbia, Excelența Sa Oana Cristina Popa, a recomandat continuarea acestui eveniment cu tradiție pentru promovarea Portului Constanța, „care contribuie în mod substanțial la îmbunătățirea și creșterea relațiilor comerciale româno-sârbe“.

A fost subliniată importanța Dunării pentru cele două țări, comerțul exterior al Serbiei prin intermediul transportului fluvial înregistrând o creștere de 30%, iar comparând cu cifrele de acum 5 ani, se observă dublarea acestuia.

Potențialul traficului de mărfuri dintre Portul Constanța și Serbia este demonstrat și de datele înregistrate în primul semestru al acestui an, când totalul mărfurilor tranzitate între cele două regiuni s-a dublat. Dacă anul trecut, în primul semestru, traficul total dintre Portul Constanța și Serbia a fost de aproape 2 milioane tone, la sfârșitul primului semestru din 2019, depășea 4,6 milioane tone.

Mărfurile din Serbia care au tranzitat Portul Constanța au avut ca destinații Italia, Spania, Rusia, Olanda, Tunisia, Liban, Egipt, Coreea de Sud, Iordania, Georgia, Turcia. Au predominat cerealele, dar au o cotă importantă în trafic și combustibilii minerali solizi, îngrășămintele sau echipamentele.

CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța își propune ca prin acest eveniment de promovare să consolideze și să dezvolte relaţiile de afaceri din regiune în vederea creşterii traficului de mărfuri în porturile maritime românești.

Agenţii economici din Serbia sunt parteneri importanţi în dezvoltarea viitoare a portului românesc, iar Ziua Portului Constanța la Belgrad este de un real ajutor partenerilor din regiune pentru a-şi dezvolta şi diversifica afacerile, folosind avantajele portului Constanţa, contribuind la extinderea relaţiilor bilaterale româno-sârbe în domeniul transportului naval şi intermodal.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ziua-portului-constanta-sarbatorita-la-belgrad-galerie-foto-701285.html

 

Ministerul Transporturilor a publicat în transparenţă decizională proiectul de hotărâre de Guvern privind extinderea regimului de zonă liberă în Portul Constanţa. Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ până la data de 7 octombrie 2019.

Prin extinderea regimului de zonă liberă şi în zona Midia a Portului Constanţa pe suprafaţa de 8.239.358 m2 se vor dezvolta noi facilităţi pentru operarea mărfurilor şi, implicit, va creşte traficul de mărfuri în Portul Constanţa, ceea ce conduce la obţinerea unor avantaje financiare atât în beneficiul APMC, cât şi în beneficiul operatorilor economici ce îşi vor desfăşura activitatea în această zonă a Portului Constanţa.

Există suprafeţe de teren în zona Midia care nu sunt încă dezvoltate, şi anume: 73 ha (fără chei de acostare) care sunt închiriabile şi 48 ha nesistematizate ce necesită lucrări de viabilizare. Odată cu extinderea regimului de zonă liberă, valoarea economică a acestor suprafeţe portuare va creşte semnificativ, împreună cu dorinţa unor operatori economici de a se instala în zona Midia a Portului Constanţa pentru a desfăşura activităţi cu valoare adăugată.

Beneficierea de facilităţi de zonă liberă în conformitate atât cu normele europene, cât şi cu cele interne în vigoare va face din zona Midia a portului Constanţa o zonă atractivă pentru marii investitori în domeniu, cu importante avantaje economice pentru toate părţile implicate.

În zona Midia din portul Constanţa se desfăşoară următoarele activităţi: servicii suport pentru operaţiuni petroliere offshore şantier naval (reparaţii) intrare/ieşire produse petroliere diverse şi LPG export animale vii activităţi de pescuit şi prelucrare primară.

Dintre acestea, primele două sunt puternic legate de operatori economici şi activităţi externe teritoriului României:

– în mod evident, operaţiunile petroliere offshore sunt strâns legate de intrări / ieşiri în afara teritoriului; majoritatea input-urilor vin pe mare, sunt pregătite / depozitate în zona Midia şi sunt trimise către platforme. Componente ale pachetului de foraj pot fi aduse şi din teritoriu (substanţe chimice şi alte componente pentru fluidul de foraj, unele prăjini / sape furnizate de industria românească etc.);

– prin extinderea regimului de zonă liberă în zona Midia a portului Constanţa, costurile suplimentare şi birocraţia aferente importului temporar şi re-exportului (situaţia actuală) ar fi substanţial diminuate, sprijinind această activitate. Mai mult, în felul acesta, activitatea de suport pentru operaţiunile petroliere offshore devine foarte competitivă şi se poate extinde, dincolo de perimetrele situate în zona economică exclusivă a României, către viitoarele operaţiuni din zonele ucrainene şi bulgăreşti;

– suplimentar, condiţiile actuale de pe piaţa petrolului fac ca activitatea de explorare să stagneze şi chiar să se oprească; în prezent se estimează că această stagnare va putea dura cca 3 ani. În aceste condiţii, extinderea regimului de zonă liberă în zona Midia din portul Constanţa vine în sprijinul operatorilor implicaţi în această industrie pentru a supravieţui în acest interval, astfel încât să fie prezenţi în piaţă în momentul revigorării acestui sector de activitate;

– în mod similar, o mare parte dintre serviciile de reparaţii nave sunt efectuate pentru nave care arborează pavilion străin. Şi aici se pot observa avantaje asemănătoare: navele vin şi pleacă pe mare, o mare parte din piese vin pe aceeaşi cale. Extinderea regimului de zonă liberă ar creşte semnificativ competitivitatea companiilor din portul Constanţa faţă de alte porturi cu facilităţi de reparaţii din bazinul Mării Negre (inclusiv Marmara şi Egee) şi chiar estul Mediteranei, atrăgând astfel şi mai multe comenzi de lucru.

De altfel, la nivel european, observăm că unele dintre cele mai mari aglomerări industriale sunt localizate în porturi cu facilităţi de zonă liberă (Rotterdam, Hamburg). În momentul de faţă, în zona Midia a portului Constanţa este implementat şi funcţionează „Sistemul de Securitate Perimetral” în conformitate cu cerinţele şi prevederile Codului Internaţional pentru Securitatea Navelor şi Facilităţilor Portuare – Codul ISPS, acceptat de România prin OUG nr. 80/2003, ale Regulamentului (CE) nr. 725/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 privind consolidarea securităţii navelor şi a instalaţiilor portuare şi ale Directivei 2005/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind întărirea securităţii portuare, transpusă prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 290/2007 pentru introducerea măsurilor de întărire a securităţii portuare.

Acest sistem are în componenţă un gard perimetral inteligent, prevăzut cu fibră optică şi fire metalice sensibile la contact, în lungime de peste 7.000 de metri, cu camere de luat vederi pe toată lungimea acestuia, care se rotesc şi înregistrează orice încercare de intruziune – imaginile fiind transmise la Centrul de Comandă de Securitate al portului Constanţa, un număr de 4 porţi de acces în zonă, dotate cu echipamente moderne de identificare a persoanelor şi autovehiculelor care intră şi/sau ies. Tot sistemul este integrat în Sistemul Central de Securitate al portului Constanţa şi a costat 3 milioane de euro.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/proiect-al-ministerului-transporturilor-se-va-extinde-zona-libera-in-portul-constanta-701438.html

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a solicitat de la Primăria Constanţa un act de urbanism necesar unei investiţii realizate de Predilect Cargo SRL

Pe data de 25 septembrie, municipalitatea a emis autorizaţia de construire nr. 1624, pentru „Amenajare platformă, construire corp 1 – hală metalică parter cu destinaţia de depozit şi corp 2 – construcţie metalică p+1e cu destinaţia de spaţiu depozitare la parter şi spaţiu birou la etaj“. Platforma va fir realizată în Portul Constanţa, parcela M1.

Reamintim că Predilect Cargo SRL solicitase de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa acord de mediu pentru amenajarea unei platforme în Portul Constanţa. În acest sens, Predilect Cargo SRL a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa acord de mediu pentru proiectul „Amenajare platformă, construire Corp 1 – hală metalică parter, cu destinaţia depozit şi Corp C 2 – construcţie metalică P+1 etaj cu destinaţia de spaţiu depozitare la parter şi spaţiu birou la etaj“. Ulterior, APM Constanţa a precizat că nu este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului.

Predilect Cargo SRL, în datele Registrului Comerţului

Înmatriculată în anul 2007, firma are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 500 de lei, integral vărsat, este compus din 50 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Predilect Cargo SRL este controlată de Roşu Andreea Elena, cu 96% din capitalul social, şi Luca Andreea, cu 4% din capitalul social. Administratorul societăţii, care se ocupă de manipulări, este Roşu Andreea Elena.

Firma are următoarele puncte de lucru: Năvodari, Centrul de Afaceri Năvodari; municipiul Constanţa, Incinta Portului Constanta Sud Agigea, Platforma Digului de Sud; Năvodari, strada Stadionului; Năvodari, strada D17; municipiul Constanţa, Incinta Port Constanta, Dana 131; municipiul Constanţa, Incinta Portului Constanta Sud Agigea, Incinta 1A, Lot 16.

În anul fiscal 2015, societatea cu zero salariaţi a declarat o cifră de afaceri de zero lei şi o pierdere de 448 lei. De asemenea, în anul 2016, firma a avut 4 salariaţi, cifră de afaceri de 562.325 lei şi un profit 208.980 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 17 de salariaţi, cifră de afaceri de 2.795.955 lei şi un profit de 985.557 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/imobiliare/unda-verde-pentru-realizarea-unei-platforme-pentru-depozitare-amenajata-in-portul-constanta-701235.html?fbclid=IwAR1R4nG4aL8BzubsBHHCb8ltzalT5239FqePfKVKVbAqwLPVWwAzUW_-Id8

 

Platforma de investiții ROCA a preluat astăzi operatorul portuar Romcargo Maritim. Compania gestionează 90% din fluxurile maritime de vehicule pentru pasageri și utilitare din Romania, incluzând Dacia, Renault, Ford si Mitsubishi, operând cel mai mare terminal Ro-Ro din portul Constanța.

Înființată în anul 2006, compania a trecut printr-o perioadă dificilă între 2015-2016, iar la finalul anului 2016 a intrat în insolvență, desfășurând-și în continuare activitatea conform cu un plan de reorganizare.

”Cea de-a cincea tranzacție a platformei Roca este o reală provocare. Am concentrat experiența acumulată pana acum și ne-am lansat într-un domeniu pe care-l considerăm strategic pentru Romania. Este vorba de o companie cu activitate logistica, si nu una oarecare, ci un operator portuar. Romcargo Maritim este cel mai bun exemplu că ROCA face fix ce și-a propus. Vedem oportunițăți acolo unde alții văd doar riscuri.

Pariem atât pe o valorificare mai bună a poziției geografice strategice a României cât și pe potențialul insuficient exploatat al fluxului comercial euro – asiatic. Astfel mizăm pe succesul acestei investiții și pe scoaterea companiei din insolvență în scurt timp.” a declarat Rudolf Vizental, CEO ROCA.

Planul ROCA este de a contura o schemă de dezvoltare strategică a Romcargo Maritim, folosind atât experiența managerilor din platformă precum și atuurile companiei, consolidând în același timp relațiile cu principalii parteneri Alianta Renault-Nissan-Mitsubishi și Ford Werke – Ford Romania. Managementul actual Romcargo Maritim va fi parte activă a acestui plan, experiența lor în industrie fiind esențială pentru succesul viitor al companiei.

Dezvoltarea Romcargo Martim ca investiție ROCA va fi posibilă și datorită faptului că portul Constanța este supus unui proces de dezvoltare la finalul căruia se va permite infrastructura portului va permite accesul unor nave de tonaj mai ridicat. Odată cu creșterea gradului de utilizare a cailor navigabile din port, activitatea companiei se va putea intensifica.

”Suntem încrezători că punând laolaltă experiența noastră extensivă în industrie cu experiența de business și management a echipei ROCA și vom transforma Romcargo Maritim într-o poveste de succes. ” a declarat Ionuț Monu, General Manager Romcargo Maritim.

În spațiul de 85.000 mp gestionat în Portul Constanta, Romcargo Maritim are o capacitate de stocare de 7.500 de unitati simultan, poate opera 25.000 vehicule pe luna, o cale ferata cu 3 linii și posibilitatea de a opera simultan 2 trenuri de cate 21 vagoane fiecare si o dana cu lungimea de 200 m.

În 2018, cu 80 de angajați, Romcargo Maritim a avut un flux total de 154.000 de autovehicule operate, iar estimările pentru 2019 sunt de 175.000 autoturisme.

ROCA s-a lansat în 2018 ca prima platformă de investiții și management dedicată companiilor românești. După un an de activitate, compania a obținut un randament de 260% pentru sumele investite inițial și a ajuns la o valoare de 22 milioane de euro.

Romcargo Maritim, cea mai nouă investiție ROCA

 

Joi, pe 26 septembrie, s-a desfășurat la Belgrad cea de-a 13-a ediție a Zilei Portului Constanța, eveniment organizat de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, prin reprezentanța sa în Serbia.

La această ediție a evenimentului au participat 240 de delegați. Au venit la întâlnire și reprezentanții porturilor dunărene din Serbia – Pancevo, Novi Sad, Belgrad, Batka Palanka, Tomi Trade (Smederevo), Prahovo, Bogojevo și din Croația – Vukovar, dar și diplomați și oameni de afaceri. Delegația CN APM SA Constanța a fost însoțită de reprezentanți ai operatorilor portuari Chimpex, Comvex, TTS, Socep, Sea Container Services, interesați de întâlnirile de afaceri stabilite cu partenerii din această zonă.

”În ultimul an, legăturile cu partenerii noștri sârbi s-au consolidat, s-au explorat continuu potențialul fluxurilor de mărfuri dintre cele două regiuni și noi modalități de îmbunătățire a relațiilor de colaborare. Au fost numeroase companii sârbe care ne-au vizitat, care au vrut să cunoască, la sursă, potențialul portului. Acum, așa cum v-am obișnuit, venim la Belgrad să consolidăm legăturile dintre reprezentanții Portului Constanța și mediul de afaceri sârb și să ne facem noi parteneri!“, a declarat Daniela Șerban, directorul general al CN APM SA Constanța.

Potențialul traficului de mărfuri dintre Portul Constanța și Serbia este demonstrat și de datele înregistrate în primul semestru al acestui an, când totalul mărfurilor tranzitate între cele două regiuni s-a dublat. Dacă anul trecut, în primul semestru, traficul total dintre Portul Constanța și Serbia a fost de aproape două milioane de tone, la sfârșitul primului semestru din 2019, depășea 4,6 milioane de tone.

Mărfurile din Serbia care au tranzitat Portul Constanța au avut ca destinații Italia, Spania, Rusia, Olanda, Tunisia, Liban, Egipt, Coreea de Sud, Iordania, Georgia, Turcia. Au predominat cerealele, dar au o cotă importantă în trafic și combustibilii minerali solizi, îngrășămintele sau echipamentele.

 

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a anunțat vineri că a fost semnat și transmis ordinul de începere a prestării serviciului pentru elaborarea studiului de fezabilitate necesar pentru a moderniza infrastructura

Contractul, în valoare de 9,2 milioane lei, fără TVA, este finanțat de Comisia Europeană, din Fondul de Coeziune și de la bugetul de stat.
Studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investiții Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța are ca principal scop identificarea și prezentarea unei soluţii optime pentru executarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare, atât din punct de vedere tehnic, operaţional, economic, financiar, precum şi al impactului asupra mediului şi al schimbărilor climatice, conform cu cerinţele prevăzute în documentaţia de atribuire, precizează CFR SA.

Se analizează starea în care se află infrastructura feroviară din Portul Constanța

În cadrul studiului de fezabilitate se va analiza starea actuală a infrastructurii feroviare din Portul Constanţa, care dispune de 180 km de cale ferată, inclusiv elemente conexe – clădiri, poduri, podețe, treceri la nivel – în vederea identificării blocajelor şi a altor deficienţe care afectează activitatea specifică din Port și circulaţia trenurilor de marfă pe traseul proiectului global și va propune soluții noi de desfășurare a activității prin reconfigurarea dispozitivelor de linii. ”Menționăm faptul că dezvoltarea infrastructurii feroviare portuare va conduce la creșterea volumului de transport pe calea ferată, dar și a veniturilor CNCF CFR SA”, se încheie comunicatul gestionarului de infrastructură.

110 ani de la inaugurarea oficială, în prezența Regelui Carol I

Anunțul vine chiar în ziua în care se aniversează 110 ani de la inaugurarea oficială a Portului Constanța. Pe 27 septembrie 1909, în prezența regelui Carol I, a avut loc inaugurarea oficială a Portului Constanţa. La începutul secolului XX Portul Constanţa avea un dig de larg, de 1.377 m lungime, digul de Sud (1.497 m), cu farul roşu, danele de încărcare, mii de metri de cheiuri, silozuri, calea ferată ş.a. Suprafaţa platformei portuare era de 119 ha, se menţionează în lucrarea ”Enciclopedia geografică a României”, citată de Agerpres.

CFR SA face primul pas pentru a moderniza infrastructura feroviară din Portul Constanța

 

01.10.2019

 

Deputatul PSD Sorin Bota a declarat că România pierde anual peste un miliard de euro, deoarece nu există contracte pentru calea ferată, iar peste şase milioane de tone de marfă nu sunt transportate prin portul Constanţa.

„Am expus un exemplu despre infrastructura portuară. Calea ferată nu are contracte noi, nu are nici o perspectivă şi nici un orizont de timp clar cu privire la momentul în care va fi gata cel puţin Coridorul 4 şi 9 şi celelalte culoare importante din Vestul şi Nord-Vestul ţării care să se racordeze la Coridorul 4 şi 9, astfel încât traficul să se mute din nou pe calea ferată. Acest trafic lipsă pe calea ferată este una din cauzele principale pentru care România este ocolită astăzi cu mărfurile din tranzitul prin Portul Constanţa. Să vă spun o cifră pe care a pierdut-o România ca volum financiar, dacă 50% din volumul de marfă nu reprezintă mult, 50% din volumul de marfă înseamnă peste şase milioane de tone anual şi peste un miliard de euro care nu mai intră în România”, a declarat deputatul PSD Sorin Bota, la Digi 24.

Deputatul a afirmat că aceste nemulţumiri au fost aduse la cunoştinţă premierului Viorica Dăncilă, insistând să respecte ceea ce partidul „a promis că va face”, în domeniul transporturilor.
„Bineînţeles că nu este o nemulţumire pe care o exprim astăzi, astăzi am făcut-o publică. Discuţia am purtat-o întotdeauna, şi acum o săptămâna, ultima, cu domnia sa, şi i-am cerut să ia măsuri explicându-i şi dându-i argumente şi dovezi clare vis-a-vis de dezastrul care este în transporturi din punct de vedere a ceea ce am promis că vom face şi ceea ce se putea face.”, a completat Bota.

Deputatul Sorin Bota, membru al comisiei pentru transporturi şi infrastructură, la Camera Deptuaţilor, a mai spus că la capitolul autostrăzi, unde trebuiau dispuse măsuri radicale, nu s-au reziliat contracte, iar termenele sunt depăşite.

„La autostrăzi nu s-au dispus măsuri radicale, acolo unde trebuiau să se dispună, nu s-au reziliat contracte acolo unde sunt termenele depăşite. Am trăit să vedem paradoxul în care reziliem un contract finalizat, la care nu s-au dispus măsuri pe durata implementării contractului, urmând ca România să facă toată garanţia şi toate lucrările din bani proprii.”, a mai spus Bota.

Întrebat dacă va semna moţiunea de cenzură, deputatul a afirmat că este determinat să tragă un semnal de alarmă.

„Nu exclud faptul că sunt determinat să trag un semnal de alarmă, pentru că nu suntem în direcţia cea bună. Actul de guvernare are de suferit şi nu neapărat din cauza premierului, ci din cauza miniştrilor nu numai din transporturi, mai sunt şi alţii cu o activitate deficitară”, a conchis Bota.

https://www.mediafax.ro/politic/deputat-psd-romania-pierde-peste-sase-milioane-de-tone-de-marfa-anual-si-peste-un-miliard-de-euro-18420947

 

Economie

01.10.2019

 

Deciziile Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor Societăţii Naţionale Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu SA din data de 15 iulie 2019 au fost publicate în Monitorul Oficial al României.

Adunarea Generală a Acţionarilor Societăţii Naţionale Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu SA, întrunită în data de 15 iulie 2019, a luat unele hotărâri importante. Astfel, membrii Adunării Generale a Acţionarilor au aprobat prelungirea duratei contractelor de administrare cu două luni, prin încheierea unui act adiţional, pentru următorii administratori provizorii: Teşeleanu George, Marcoşanu Silviu-Mihai, Matichescu Mirela-Florenta, Roşu Panait Nicolae, Vlad Elena, Șerbănescu Mirel Ionuţ, Cheţa Voicu.

De asemenea, membrii Adunării Generale a Acţionarilor au aprobat ca reprezentanţii Ministerului Transporturilor în Adunarea Generală a Acţionarilor Societăţii Naţionale Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu SA să semneze în numele societăţii actele adiţionale la contractele de mandat care vor fi încheiate cu administratorii provizorii. Membrii Adunării Generale a Acţionarilor au aprobat mandatarea directorului general în vederea îndeplinirii tuturor actelor şi formalităţilor necesare înregistrării şi publicării hotărârilor la Oficiul Registrului Comerţului.

Nu în ultimul rând, membrii Adunării Generale a Acţionarilor şi-au dat acordul pentru promovarea proiectului de hotărâre de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 920/2016 privind transmiterea unei părţi din imobilul 888 Mihail KogăIniceanu, judeţul Constanţa, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Ministerului Transporturilor şi în concesiunea Societăţii Naţionale Aeroportul Internaţional Mihail KogăIniceanu Constanţa SA.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/mandatele-administratorilor-provizorii-ai-sn-aeroportul-international-mihail-kogalniceanu-prelungite-701512.html

 

România a intrat în 2007 în Uniunea Europeană cu 3 milioane de tone de grâu, iar acum are 10 milioane de tone, al treilea an la rând, a declarat, luni, ministrul Agriculturii, Petre Daea, la postul public de televiziune.

„În 2007, România a intrat în Uniunea Europeană cu 3 milioane de tone de grâu. Acum are 10 milioane de tone. 10 milioane în trei ani la rând şi în 2017 şi în 2018 şi în acest an. (…) Dacă în 2007 aveam 12 milioane de tone de cereale, România de trei ani de zile realizează 27 de milioane de tone, în 2017, în 2018 – 31 de milioane de tone şi anul acesta facem în jur de 30 de milioane de tone de cereale”, a precizat Petre Daea.

El susţine că toate aceste rezultate din agricultură se datorează climei, fermierilor şi subvenţiilor acordate la timp de autorităţi.

„Sunt trei factori care ne-au ajutat: clima, fermierii care s-au dotat, sunt cunoscătorii celor mai bune tehnologii, sunt ferme azi mult superioare fermelor din ţări cu agriculturi consacrate şi subvenţiile acordate la timp (…) Reţineţi, banii de la UE vin numai după ce Guvernul României dă banii de la bugetul statului. Aceste 9 miliarde de euro pe care i-am luat de la UE i-am dat în primul rând de la bugetul României şi apoi i-am recuperat de la UE, cu respectarea regulilor impuse de UE. Fermierul, evident, este actorul principal, lucrează terenul respectiv, tehnologizându-se, capitalizându-se. Este pentru prima dată în istoria României când avem trei ani agricoli buni, pentru că un an agricol prost se vindecă în trei ani buni”, a precizat ministrul Agriculturii.

Întrebat cum arată anul agricol 2019, comparativ cu anul trecut, şeful MADR a susţinut că este comparabil cu 2018, deşi au fost pierderi în anumite zone. „Sunt pierderi în anumite zone, am avut pierderi în partea de răsărit, în partea extremă de răsărit a ţării, unde seceta ne-a afectat, am avut şi în partea de sud-vest ţării”, a spus Daea.

Şeful MADR a adăugat că „România este astăzi în fruntea UE de trei ani de zile la două culturi foarte importante care ocupă mai bine de 3,5 milioane de hectare: porumb şi floarea soarelui”.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/09/30/daea-romania-a-intrat-in-ue-cu-3-milioane-de-tone-de-grau-acum-are-10-milioane-facem-in-jur-de-30-de-milioane-de-tone-de-cereale-in-2019–377885

 

Transgaz a anunţat, luni, că a inaugurat staţia de comprimare gaze naturale Jupa, parte din proiectul BRUA. Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz Caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Proiectul asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în/din direcţia Bulgaria, şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în/din direcţia Ungaria.

„BRUA este în grafic, aşa cum am spus de fiecare dată, iar în perioada următoare vom continua să inaugurăm noi obiective de investiţii din cadrul acestui proiect. Mulţumesc tuturor angajaţilor Transgaz, precum şi tuturor contractorilor, pentru efortul depus. Pe lângă BRUA, Transgaz gestionează, simultan, alte proiecte majore de investiţii, precum cele care permit dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale astfel încât fiecare comunitate locală să aibă acces la gaze, dar şi gazoductul Ungheni-Chişinău, care va duce la creşterea gradului de securitate energetică regională şi va oferi o nouă perspectivă economică şi energetică Republicii Moldova”, a spus directorul general al Trangaz, Ion Sterian.

Proiectul BRUA Faza 1 constă în realizarea mai multor obiective, precum o conductă între Podişor – Recaş în lungime de 479 km şi 3 staţii de comprimare gaze naturale (STC Podişor, STC Bibeşti şi STC Jupa), fiecare staţie fiind echipată cu două agregate de comprimare.

Proiectul asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Bulgaria, şi 4,4 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Ungaria.
Scopul staţiei de la Jupa este comprimarea gazelor din conductele magistrale la care este conectată, în vederea compensării pierderilor de presiune care sunt inerente procesului de transport al gazelor naturale. Staţia este bidirecţională; ea poate comprima gaze atât din direcţia Bibeşti către direcţia Ungaria, cât şi din direcţia Ungaria către direcţia Bibeşti.

https://www.bursa.ro/transgaz-inaugureaza-primul-obiectiv-de-investitii-de-pe-traseul-brua-21680836