Pe măsură ce ne apropiem de finalul anului, traficul de mărfuri din porturile maritime românești este tot mai dinamic. Duminică, 10 octombrie 2021, se aflau sub operațiuni de încărcare – descărcare 39 de nave, din care: 35 de nave la Constanța, 3 nave în zona Midia și una în portul Mangalia. Marea lor majoritate erau de capacitate mică și medie. Alte 22 de nave așteptau în radă să intre la descărcare în portul Constanța și una la Midia. Pentru următoarele trei săptămâni și-au anunțat sosirea în porturile maritime românești 83 de nave, din care 29 portcontainere.

Șansa unui nou record
Stimați cititori, porturile maritime românești au încheiat primele opt luni din 2021 cu un trafic general de mărfuri în creștere cu 11,21% față de cel consemnat în aceeași perioadă din 2020. Împreună, porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia au derulat 44.999.237 de tone.
Dacă ritmul fluxurilor de mărfuri se va menține până la sfârșitul anului cel puțin la același nivel, porturile maritime românești vor încheia anul 2021 cu un trafic de peste 67,498 milioane de tone, mai mare cu 1,34% față de recordul absolut din 2019.
Având în vedere faptul că recoltele de cereale din România, Ungaria și Serbia au fost excepționale în 2021, iar disponibilitățile pentru export sunt uriașe, șansele ca traficul de mărfuri din portul Constanța să depășească recordul înregistrat în urmă cu doi ani sunt foarte mari.

Cerealele fac legea la Constanța
Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 40.605.415 tone de mărfuri, cu 11,85% mai mult față de ianuarie – august 2020. Pentru prima oară în acest an, cantitățile de cereale le-au depășit pe cele derulate în anul precedent, saltul fiind de 7,44%. De asemenea, a influențat pozitiv creșterea cantităților de: semințe uleioase (+20,19%), minereuri și deșeuri metalice (+39,78%), cărbune (+34,53%), produse alimentare (+32,59%), produse chimice (+12,71%), minerale brute și neprelucrate (+35,71%), echipamente și mașini (+1,62%), cherestea (+108,35%).
În structura fluxurilor de mărfuri nu s-au produs schimbări semnificative. Cerealele și semințele uleioase continuă să dețină cea mai mare pondere: 42,77% din totalul fluxurilor de mărfuri derulate. Ponderi importante au înregistrat: minereurile și deșeurile metalice (13,02%), hidrocarburile (10,75%), mărfurile containerizate (10,24%), îngrășămintele și produsele chimice (8,12%), combustibilii solizi (6,58%), produsele metalice (3,97%).
În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 4,14 milioane de tone, respectiv 425.430 TEU (containere standard). Față de același interval de timp din 2020, traficul exprimat în tone marfă s-a menținut neschimbat, în schimb a crescut cu 0,65% în TEU.

Portul Midia, în creștere
În lunile ianuarie – august 2021, zona petrolieră Midia a derulat un trafic total de 4.177.400 tone de mărfuri, cu 6,39% mai mare decât în aceeași perioadă din 2020. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 89,78% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, au înregistrat o creștere de 8,17%. Diferența de 10,22% de trafic este reprezentată de o varietate mare de mărfuri: animale vii, ciment și materiale de construcții, îngrășăminte, produse chimice, cereale, echipamente și mașini.

Portul Mangalia face pași înapoi
Micuțul port Mangalia a manipulat doar 216.422 tone de mărfuri, cu 7,75% mai puțin decât în ianuarie – august 2020. În structură, cimentul reprezintă 60,76% din traficul total, produsele petroliere – 31,54%, iar produsele metalice – 3,04%.

x x x

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 169,9 milioane de tone de mărfuri, în creștere cu 3,8% față de perioada ianuarie – august 2020. Novorossiysk – cel mai mare port al Federației Ruse – a manipulat 93,7 milioane tone de mărfuri, cu 0,6% mai puțin decât în același interval de timp al anului precedent. În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Tuapse – 17,7 milioane de tone (+0,2%), Kavkaz – 11,4 milioane de tone (-17,2%), Taman – 23,1 milioane de tone (creștere de 1,7 ori), Rostov pe Don – 10,5 milioane de tone (-5,1%).
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cerealele-au-relansat-traficul-de-marfuri-din-porturile-maritime-romanesti-439273

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia, în primele opt luni ale anului 2021, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de aceeași perioadă din 2020):

a) în creștere față de anul precedent

– cereale – 16.222.718 tone (+7,51%);

– petrol brut – 4.666.335 tone (+14,52%);

– produse petroliere – 3.518.240 tone (+0,21%);

– minereuri de fier, deșeuri de fier – 3.238.363 tone (+39,98%);

– cărbune – 2.673.368 tone (+34,53%);

– minereuri și deșeuri neferoase – 2.048.956 tone (+39,47%);

– produse metalice – 1.618.087 tone (+25,08%);

– semințe uleioase – 1.159.995 tone (+19,92%);

– ciment – 620.066 tone (+25,94%);

– minerale brute sau prelucrate – 559.589 tone (+34,55%);

– produse chimice – 526.033 tone (+4,90%);

– lemn, plută – 329.763 tone (+108,35%);

– echipamente, mașini – 285.593 tone (+4,43%);

– produse alimentare – 281.865 tone (+34,31%);

– animale vii – 81.767 tone (+31,52%);

– articole fabricate din metal – 8.538 tone (creștere de 9 ori);

b) în scădere față de anul precedent

– articole diverse – 4.157.282 tone (-0,98%);

– îngrășăminte – 2.722.846 tone (-19,70%);

– celuloză și deșeuri de hârtie – 36.042 tone (-27,01%);

– sticlă, sticlărie și produse ceramice – 2.930 tone (-42,42%).
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-439277

Pe data de 4 octombrie, rafinăria Shern’s Pernis din portul Rotterdam a fost blocată de protestatari aparținând organizației ecologiste Greenpeace. Aceștia și-au ancorat velierul de 100 de metri lungime „Beluga II” la intrarea în dana rafinăriei Shell, iar mai multe caiace, bărci gonflabile și canoe au creat o a doua blocadă pe apă.
Activiștii Greenpeace solicită interzicerea sponsorizărilor și publicității făcute de companiile petroliere și industriile care utilizează combustibili fosili.
În timpul protestului, nouă activiști ai Greenpeace au urcat pe un rezervor de petrol al rafinărie și au atașat bannere lângă sigla Shell. Poliția din Rotterdam a intervenit, îndepărtând blocada și reținându-l pe căpitanul velierului. În total au fost arestați 21 de protestatari. Protestul a fost pașnic, fără incidente.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-greenpeace-a-blocat-accesul-pe-mare-intr-o-rafinarie-din-portul-rotterdam-439274

Costul transportului de bunuri din China până în SUA a scăzut într-un final, scrie Financial Times.
Va rămâne acesta în continuare scăzut? Shabsie Levy, fondator şi CEO al Shifl, crede că da, argumentând că agenţii care au profitat de creşterile de preţuri şi de aglomeraţie pentru a cumpăra capacitate încearcă acum să scape de aceasta rapid.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/costurile-transportului-maritim-scad-in-sfarsit-20294239

Porturile publice spaniole au gestionat 351,8 milioane de tone de marfă în primele opt luni ale acestui an. Deşi este un rezultat cu 6% peste nivelul din perioada similară a lui 2020, acest volum este cu 5,7% sub nivelurile pre-pandemice din ianuarie – august 2019.
Comparativ cu această perioadă, doar mărfurile containerizate au înregistrat o creștere moderată în porturile spaniole, de 0,4%, în timp ce celelalte mărfuri s-au contractat: vrac lichid cu 11,7%, vrac solid cu 7,8% și mărfuri generale cu 4%.
Cu toate acestea, comparativ cu cifrele pre-pandemice, traficul de import și export s-a ridicat la 4,1 milioane TEU, depășind ușor totalul din 2019 (+1%) în primele opt luni ale anului. Containerele în tranzit au totalizat 6,4 milioane TEU (-0,3%), iar cabotajul intern 1,3 milioane TEU (-4,3%). Traficul ro-ro înregistrează o scădere de 3% față de aceeași perioadă din 2019.
Comparativ cu ianuarie – august 2020, încărcătura convențională și volumul solid a crescut cu 14,2%, încărcătura în containere cu 6,7%, iar volumul lichid a scăzut cu 1,5% în aceeași perioadă a anului 2021.
https://logisticpost.ro/articole/traficul-de-containere-in-porturile-spaniole-pe-un-trend-pozitiv.html

Grupul Grimaldi continuă să-şi consolideze flota, cu accent acum pe transport de maşini. În cadrul convenției Euromed de la Valencia, Emanuele Grimaldi a anunțat o investiție suplimentară, pe lângă cea deja alocată de două miliarde, pentru a comanda cinci nave de acest tip până la sfârșitul lui 2021. Fiecare navă va putea transporta până la 9.000 de mașini și marfă ro-ro. Costul total estimat de analiști (deoarece compania nu a dezvăluit încă cifra) este de aproximativ 500 de milioane de dolari. Până în 2024, Grimaldi va primi încă șapte ro-ro din clasa GG5G (cinci le folosește deja), două ro-pax pentru Finnlines și șase ro-ro din clasa 5G.
Pe lângă nave, Grimaldi a anunțat investiții importante în porturi. Acum le vizează pe cele din estul Mediteranei, unde guvernul grec va scoate la licitație concesiunile de porturi, importante în special pentru ro-ro (Igoumenitsa, Heraklion și Corfu). Pentru a participa la cele din Igoumenitsa și Corfu, Grimaldi vrea să se alieze cu compania greacă Kerkyra Lines. În primul caz, compania italiană ar avea majoritatea, în timp ce în al doilea minoritatea. Pentru Heraklion, Grimaldi nu a menționat alianțele, deoarece Grupul este principalul utilizator al portului.
https://logisticpost.ro/articole/grimaldi-investeste-in-cinci-nave-de-transport-auto-si-in-trei-porturi-grecesti.html

Studiul economico-financiar privind evoluția activității de operare în portul Constanța, realizat de cotidianul „Cuget Liber”, a ajuns la final. Pe parcursul a trei ediții am analizat activitatea a 24 de agenți economici. Am văzut că, în anul 2020 veniturile obținute de operatorii din portul Constanța s-au diminuat cu 5,42%, în lei, și cu 7,22%, în euro, față de cele din 2019. În schimb, față de anul 2008 sunt mai mari cu 16,65% în lei, dar mai mici cu 11,19% în euro.
Sectorul de operare portuară a făcut un pas înapoi față de anul 2019 și la capitolul profitabilitate. Pe ansamblu, în 2020, cei 24 operatori portuari au realizat un excedent brut de 126.315.872 lei (26.113.967 euro). Rezultatul este inferior celui din 2019 cu 46,01%, în lei, și cu 47,03%, în euro. Comparativ cu anul 2008, excedentul brut realizat în anul 2019 este mai mic cu 20,53%, în lei, și cu 39,49%, în euro.
Pe de altă parte, numărul locurilor de muncă din portul Constanța s-a redus semnificativ în ultimii 13 ani. Procesul s-a accelerat în timpul crizei economice din anii 2009 – 2013, pentru a se calma în ultima perioadă. Potrivit studiului nostru, cei 24 de operatori portuari care fac obiectul acestui studiu au pierdut 23,69% din forța de muncă în intervalul 2008 – 2020, respectiv 1.247 locuri de muncă. În 2020 au rămas cu doar 4.017 angajați. Astăzi, vom vedea cum a evoluat productivitatea muncii în industria portuară.

Investițiile au relansat productivitatea

În cazul celor 24 de operatori portuari care fac obiectul studiului nostru, am calculat productivitatea anuală ca raport între veniturile totale obținute de aceștia și numărul mediu de salariați pe care l-au raportat. Altfel spus, valoarea obținută pentru o companie ne arată cât venit a produs, în medie, un lucrător, în decurs de un an, sau care este productivitatea pe cap de angajat.
În 2008, un lucrător din cele 24 de companii de operare portuară realiza, în medie, o producție de 202.959 de lei (respectiv 55.111 euro). Criza economică a obligat operatorii portuari să reconsidere cheltuielile, inclusiv cele cu forța de muncă, să închidă robinetele pierderilor, să reorganizeze activitatea, să renunțe la o parte din angajați și să apeleze la lucrul cu subcontractori. Accentul a căzut pe calitatea serviciilor și eficiență.
Pe de altă parte, perioada recesiunii a fost folosită de portuari pentru investiții majore, în special în sectorul cerealier. Se poate spune fără să greșim că intervalul 2009 – 2020 reprezintă ani de progres tehnologic și de creștere a infrastructurii sectorului de operare a mărfurilor, din portul Constanța.
Toate acestea au făcut ca productivitatea medie anuală a muncii în cele 24 de companii luate în studiu să ajungă, în anul 2020, la 310.243 de lei pe lucrător (64.138 euro), saltul față de anul 2008 fiind de 52,86%, în lei, respectiv 16,38%, în euro. În schimb, pe fondul recesiunii economice provocate de restricțiile sanitare impuse de pandemia Covid-19 și a diminuării recoltelor de cereale din cauza secetei, productivitatea medie a muncii s-a redus față de anul 2019 cu 4,50% în lei (respectiv 6,32% în euro). Dintre cele 24 de companii, 20 au înregistrat creșteri de productivitate, în 2020 față de 2008. Eficiența muncii a scăzut în doar patru cazuri.

Campioana productivității portuare

Studiul a pus în evidență existența unor mari diferențe de productivitate între operatorii portuari. Un pluton de șase companii – Canopus Star, Silo – Port, APM Terminals Romania, Silotrans, Chimpex și Constanța South Container Terminal – se detașează clar de restul companiilor portuare, prin indici de productivitate înalți, cuprinși între 2.992.333 lei și 509.410 lei pe cap de salariat. Restul de 18 firme au înregistrat niveluri de productivitate cuprinse între 419.444 lei și 105.716 lei.
Ratele de productivitate cele mai înalte le au operatorii de cereale și containere, care au investit în creșterea gradului de mecanizare și automatizare a operațiunilor, asigurând viteze mari de încărcare și descărcare a navelor.
Poate sunteți curioși să aflați unde se situează productivitatea muncii din sectorul portuar? Pentru a afla răspunsul, vom pune față în față vârfurile din trei sectoare diferite de activitate. Comparativ cu productivitatea muncii realizată de cei 13.685 de angajați ai Automobile Dacia SA, în anul 2020, de 1.357.236 lei pe salariat, cea înregistrată de operatorul Canopus Star, aflat în fruntea clasamentului productivității din sectorul portuar este de 2,2 ori mai mare. Cu un număr de personal mediu raportat de numai 9 angajați, Canopus Star a obținut o productivitate de 2.992.333 lei.

Precizare metodologică

Pentru cititorii nefamiliarizați cu noțiunea „productivitate a muncii” trebuie precizat că aceasta este definită ca „eficiență a muncii exprimată prin raportul dintre cantitatea de produse realizată și volumul de muncă consumat”. Despre un lucrător care produce 1.000 de cuie pe oră se spune că este de 10 ori mai eficient sau mai productiv decât cel ce produce 100 de cuie identice, în aceeași unitate de timp.
În practică, este nevoie să se compare eficiența lucrătorilor care realizează produse și servicii foarte diferite. În acest caz, nu poate fi luat ca termen de comparație produsul fizic. Ca urmare, se recurge la ceea ce au comun toate mărfurile: valoarea. Astfel, productivitatea este exprimată ca raport între veniturile produse de o entitate (lucrător, companie, sector de activitate sau economie națională), într-o unitate de timp (oră, zi, lună, an), raportat la numărul lucrătorilor. La nivel macroeconomic, productivitatea se măsoară ca raport între produsul intern brut (care se exprimă valoric) obținut într-un interval de timp și numărul mediu al lucrătorilor din respectiva economie. Astfel, poate fi comparată productivitatea românului cu cea a americanului sau a germanului cu a rusului.
Mai trebuie făcută o precizare. Productivitatea măsurată prin raportarea la valoarea mărfurilor nu depinde doar de capacitatea productivă a lucrătorilor, a mașinilor și instalațiilor cu care ei operează, ci și de ceea ce se întâmplă pe piață, de evoluția prețurilor și tarifelor. Peste noapte, activitatea unei companii devine mai eficientă doar pentru că a reușit să încheie un contract avantajos, care îi permită să vândă aceeași cantitate de produse la un preț mai bun sau pentru că evoluțiile de pe piață au dus la scumpirea produselor sale.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-productivitatea-operatorilor-din-portul-constanta-a-crescut-cu-peste-52-la-suta-in-ultimii-13-ani-439410

„Cuget Liber” vă prezintă clasamentul unui număr de 23 de operatori din portul Constanța, realizat în funcție de productivitatea muncii (venit mediu pe cap de salariat) obținută în 2019 (în paranteze este prezentată creșterea, respectiv descreșterea, față de anul 2008). Ierarhizarea a fost realizată pe baza bilanțurilor financiare publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

1. Canopus Star – 2.992.333 lei, cu 9 angajați (creștere de 2,97 ori față de 2008);

2. Silo – Port – 1.619.438 lei, realizat cu zero angajați raportați (creștere de 8,91 ori)

3. APM Terminals Romania – 1.108.208 lei (creștere de 3,81 ori)

8,91 ori);

4. Silotrans – 656.148 lei (+28,59%);

5. Chimpex – 510.665 lei (creștere de 3,57 ori);

6. Constanța South Container Terminal – 509.410 lei (+63,79%);

7. Kirazoglu Corporation – 419.444 lei (reducere de 5,97 ori);

8. United Shipping Agency – 379.635 lei (+95,61%):

9. Comvex – 349.229 lei (-27,44%);

10. Barter Trading Romania – 319.323 lei (reducere de 6,51 ori);

11. Decirom – 315.623 lei (creștere de 6,93 ori);

12. North Star Shipping – 313.730 lei (creștere de 1,91 ori);

13. European Metal Services – 272.111 lei (+92,18%);

14. Niva Prodcom – 216.553 lei (+ 32,99%);

15. TTS Operator – 206.262 lei (+40,16%);

16. Oil Terminal – 205.365 lei (+90,85%);

17. Astar Stevedoring – 196.076 lei (creștere de 3,88 ori);

18. Socep – 182.998 lei (+83,39);

19. Umex – 164.506 lei (creștere de 2,32 ori);

20. Barter Port Operator – 155.661 lei (+24,53%);

21. Frial – 137.498 lei (creștere de 2,99 ori);

22. Beta Intertrans – 137.069 lei (+33,89%);

23. Romned Port Operator – 125.038 lei (+0,48%);

24. Rotrac – 105.716 lei (creștere de 2,1 ori);
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-productivitatii-muncii-in-industria-portuara-in-anul-2020-439412

Greensoft SRL a semnat un contract cu CN APM Constanța
Se va ocupa de întreținerea sistemului de detecție și stingere de la Serviciul Informatică – Gara Maritimă
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a atribuit un contract, în urma unei licitații publice pentru verificarea și întreținerea sistemului de detecție și stingere de la Serviciul Informatică – Gara Maritimă”.
Atribuirea a avut loc pe 7 octombrie a.c., iar rezultatul a fost publicat pe 11 octombrie 2021. Sistemul de detecţie, semnalizare şi stingere incendiu este compus, în principal, din următoarele echipamente/piese:
Continuare: https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/un-nou-contract-incheiat-intre-greensoft-srl-si-cn-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-document-760581.html

În Portul Constanța Sud va fi făcută o investiție de peste 50 de milioane de euro. Mai exact, lucrările edificate vor fi: platforme portuare și lucrări hidrotehnice; rețele de alimentare cu apă potabilă, incendiu și canalizare menajeră și pluvial; rețele electrice și curenți slabi; clădiri, arhitectură și rezistență. Societatea care face această investiție este Constanta South Container Terminal SRL, administrată de afaceristul Cosmin Ștefăniță Cârstea. Firma este operată de DP World, condusă de șeicul Ahmed Bin Sulayem, o companie care controlează circa 10% din transportul containier mondial de mărfuri.
Societatea Constanta South Container Terminal SRL vrea să edifice lucrări de infrastructură portuară prevăzute prin proiectul “Modernizarea şi dezvoltarea capacităţii portului Constanţa – dezvoltarea infrastructurii portuare în zona de dezvoltare A, MOL II-S Port Constanţa Sud prin extinderea platformei portuare facilitând transportul multimodal” depus în cadrul Apelului pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație și dezvoltarea infrastructurii și suprastructurii portuare situate pe rețeaua TEN-T Core (beneficiari publici si privati) proiecte noi de investiții lansat pentru POIM , Axa prioritară 1 – Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a transportului cu metrou.
Contract de peste 50 de milioane de euro
Valoarea totală estimată a contractului este de 248.479.646,58 lei, echivalentul a 50.211.120,36 euro. Suma este defalcată pe linii bugetare astfel: cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului – 110.000 lei; cheltuieli pentru asigurarea utilităților obiectivului de investiții – 240.000 lei; cheltuieli pentru investiția de bază – 240.948.419 lei; alte cheltuieli – 5.863.522,98 lei; cheltuieli pentru darea în exploatare 1.317.704,60 lei. Procentul de diverse și neprevăzute este de 10% din valoarea estimată, aceasta urmând a fi utilizată în condițiile prevăzute în contract, în principal pentru variațiile intervenite în execuția lucrărilor.
Iată ce lucrări vor fi edificate
Execuția lucrărilor ce fac obiectul prezentei proceduri de atribuire presupune amenajarea a 16 ha pe Molul II-S din Portul Constanta Sud, în zona danelor 126-130. În acest scop, realizarea investiției va include următoarele componente: platforme portuare și lucrări hidrotehnice; rețele de alimentare cu apă potabilă, incendiu și canalizare menajeră și pluvial; rețele electrice și curenți slabi; clădiri/arhitectură/rezistență.
Cine poate decide în acest contract
Persoanele ce dețin funcții de decizie din cadrul acestui contract sunt: Cosmin-Ștefăniță Cârstea -administrator, Iuliana-Ionica Pacuretu – manager financiar, Sorin Petrec – consilier tehnic, Cătălin-Ionuț Dragnea – manager achiziții, Corneliu Peleanu – manager proiect, Mihai Rusescu -director economic.
Date despre Constanta South Container Terminal SRL
Societatea Constanta South Container Terminal SRL (CSCT) a fost înființată în anul 2003 și are sediul social în Portul Constanța Sud. Firma ocupă locul 2 în Top Afaceri România – Întreprinderi mari din județul Constanța, domeniul de activitate 52: Depozitare și activități auxiliare pentru transporturi. CSCT are operațiuni în Constanța începând cu 2003 și este operată de DP World, condusă de șeicul Ahmed Bin Sulayem, o companie care controlează circa 10% din transportul containier mondial de mărfuri (70 de milioane de containere) și deține controlul unor terminale portuare în mai multe țări ale lumii.
În anul fiscal 2020, societatea administrată de Cosmin Ștefăniță Cârstea a raportat o cifră de afaceri de 213.065.585 lei, un profit net de 26.496.087 lei, datorii de 29.735.672 lei și un număr mediu de 455 de angajați.
https://www.replicaonline.ro/investitie-de-peste-50-de-milioane-de-euro-in-portul-constanta-sud-492842/

În afara situației pandemice și a congestiilor portuare, Asia de Sud Est se confruntă și cu diminuarea producției din cauza măsurilor imediate luate de autorități pentru limitarea consumului de energie, ceea ce înseamnă și mai multe probleme în ceea ce privește importurile.
Din cauza scumpirii electricității, multe industrii care înregistrează un consum ridicat de energie au limitat producția, anunță IB Cargo într-un comunicat remis Tranzit. Până acum un număr de 10 provincii, între care și Jiangsu, Zhejiang, Shandong, Guangdong au introdus raționalizarea energiei electrice și au luat măsuri pentru limitarea sau suspendarea producției. În Delta râului Pearl se lucrează doar 1/săptămâna. „Noul val de COVID a generat congestii portuare. Începând cu 24 septembrie, în porturile Shanghai și Ningbo din China erau peste 242 de nave care așteptau la operare. Pentru a diminua blocajul, unele porturi au anulat încărcarea prioritară a containerelor goale, ceea ce poate cauza probleme în următoarele luni. La finalul lunii septembrie, nu s-a putut circula în zone maritime precum Marea Huanghai și Marea Chinei de Sud, din cauza exercițiilor militare. Astfel, navele vor pleca cu întârziere, în special din porturile Ningbo, Shanghai și Shenzhen.“
De asemenea, în perioada 01-07 octombrie, în China este sărbătoare națională, toate fabricile și operatorii vor începe lucrul din 8 octombrie.
https://traficmedia.ro/china-majorarea-pretului-la-electricitate-are-impact-in-operatiunile-portuare/

Un tren fără conductor a efectuat luni primele sale călătorii demonstrative pe o reţea urbană din Hamburg, Germania, o “premieră mondială”, potrivit companiilor Deutsche Bahn şi Siemens, pentru care această tehnologie ar urma să permită îmbunătăţirea regularităţii traficului feroviar, transmite agenția AFP, citată de Agerpres.
Începând din luna decembrie, patru trenuri autonome vor intra în serviciu în acest oraş portuar din nordul Germaniei, în cadrul unui proiect de modernizare a reţelei de trenuri urbane, ‘S-Bahn’.
“Deutsche Bahn şi Siemens au pus la punct primul tren din lume care rulează singur”, au anunţat cele două companii într-un comunicat de presă.
Tehnologia nu necesită o cale ferată specială, trenul autonom rulând pe aceeaşi reţea ca şi trenurile pilotate de conductori umani. Cu toate acestea, un mecanic de locomotivă este prezent în cabina de pilotaj, din motive de securitate. Însă trenul efectuează toate manevrele, de exemplu în depouri, în deplină autonomie.
Tehnologia autonomă, care se bazează pe un protocol european de comunicare digitală, ar urma să permită majorarea, cu până la 30%, a numărului de pasageri transportaţi, îmbunătăţind simultan punctualitatea şi reducând cu 30% consumul de energie, susţine directorul conglomeratului industrial Siemens, Roland Busch. “Tehnologia este deja omologată”, a precizat Roland Busch.
Pentru operatorul feroviar al Deutsche Bahn, automatizarea ar urma să permită “o ofertă îmbunătăţită fără a construi noi kilometri de cale ferată”, susţine directorul companiei, Richard Lutz.
În Franţa, compania naţională de căi ferate SNCF şi partenerii săi industriali, printre care se numără Alstom, Boschşi Thales, şi-a propus să introducă în circulaţie un prototip de tren autonom în 2023.
https://economedia.ro/primul-tren-autonom-a-fost-testat-cu-succes-in-germania.html#.YWUZ-RYzaM8

România a încasat peste 1,3 miliarde de euro din exportul de cereale în prima jumătate a acestui an, în creştere cu aproape 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare, consultată de Agerpres.
Comparativ, în primele şase luni din 2020, au fost exportate cereale în ţările intra şi extracomunitare în valoare de 1,26 miliarde de euro.
Sumele cele mai mari au fost obţinute din exportul în ţări terţe, respectiv 789,3 milioane de euro, în timp ce livrările în spaţiul comunitar au adus un plus de 511,1 milioane de euro.
Pe de altă parte, în perioada analizată, România a şi importat cereale, pe care ulterior, în cea mai mare parte, le-a exportat către alte pieţe. Astfel, în primele şase luni din acest an a adus din afară cereale în valoare de 370,7 milioane de euro, în creştere faţă de aceeaşi perioadă din 2020 (332,9 milioane de euro).
România este pe excedent de ani buni în comerţul internaţional (intra şi extracomunitar) cu cereale, numai în primul semestru din acest an înregistrându-se un plus de 929,6 milioane de euro. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, excedentul a fost de 933,9 milioane de euro.
Potrivit datelor statistice furnizate de Ministerul Agriculturii, în primul semestru din acest an, deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a crescut cu peste 31%, comparativ cu perioada similară din 2020, totalizând 1,27 miliarde de euro.
Datele MADR arată că România a exportat, în perioada ianuarie – iunie 2021, produse agroalimentare în valoare de 3,63 miliarde de euro, în creştere faţă de perioada similară din 2020, când încasările din exporturile în ţările intra şi extracomunitare au au depăşit de 3,42 miliarde de euro.
Pe de altă parte, pentru importurile de produse agroalimentare s-au cheltuit în primele şase luni ale anului 2021 mai mult de 4,90 miliarde de euro, în timp ce, în perioada similară din 2020, sumele au fost mai mici, totalizând 4,39 miliarde de euro.
Producţia de cereale obţinută până la data de 25 august era de 15 milioane de tone, grâul şi orzul înregistrând anul acesta cifre-record, de 11,4 milioane de tone, respectiv 1,9 milioane de tone.
https://economedia.ro/romania-a-incasat-peste-13-miliarde-de-euro-din-exportul-de-cereale-in-prima-jumatate-a-acestui-an.html#.YWPGVhYzaM8