Revista presei

Ce îi lipsește portului Constanța pentru a atrage fluxurile de mărfuri – Revista presei 26 Aprilie 2018

  • Port Constanța

 

 

Elita industriei portuare, reprezentanți ai mediului academic, universitar și ai Baroului constănțean, ai Ministerului Transporturilor, Autorității Navale Române și municipalității au luat parte ieri, 25 aprilie 2018, la conferința cu tema „Dreptul portuar. Drept intern și dreptul UE. Politica integrată a UE privind dezvoltarea și modernizarea porturilor“, găzduită de Gara Maritimă.

În cuvântul de deschidere, Nicolae Dan Tivilichi – directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, a subliniat faptul că: „Această conferință vine după adoptarea Legii porturilor nr. 235 din 2017, o lege stimulativă pentru investițiile portuare, pentru modernizarea infrastructurii portului Constanța”.

Nelipsit de la evenimentele majore din portul Constanța, Ionel Minea – secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a precizat că Guvernul României „urmărește și susține pro-activ dezvoltarea porturilor maritime și fluviale în ansamblul lor, a căilor navigabile și a infrastructurii de transport naval ce aparține domeniului public”.

Prezența la conferință a primarului Decebal Făgădău a confirmat, încă o dată, legătura strânsă dintre municipalitate și portuari. „Dacă astăzi avem probleme în România, nu le avem din cauza banilor, ci din cauza incapacității noastre de a scrie, a naște și a implementa proiecte. Iar asta ne arată că, prea multă vreme, specialiștii au stat deoparte și nu li s-a dat credit. Tocmai de aceea mă bucur că un astfel de eveniment aduce specialiștii la locul potrivit, cu audiența potrivită, cu o temă extrem de generoasă. Ușor-ușor, specialiștii trebuie să iasă în față. Structurile profesionale au devenit o parte activă a portului”, a afirmat edilul.

Viorel Panait, președintele organizației patronale Constanța Port Business Association, a prezentat o amplă analiză a poziției portului Constanța pe harta transporturilor din Europa. Expunerea sa a făcut referire la: oportunitățile deschise, pentru portul Constanța, de fluxurile de mărfuri ce vin din Orient, pe străvechiul „drum al mătăsii” și prin Canalul Suez; concurența în creștere, din partea porturilor bulgărești, grecești și sârbești; legăturile feroviare dezastruoase ale portului Constanța cu Europa (viteza medie a trenurilor de marfă este de 17 km pe oră); problemele grave cu care se confruntă navigația pe Dunăre – neasigurarea adâncimilor minime de navigație pe tot parcursul anului, vârsta înaintată a flotei fluviale românești. Panait a subliniat rolul jucat de Constanța Port Business Association în promovarea unor acte normative favorabile dezvoltării industriei portuare, printre care și Legea nr. 235 din 2017, precum și în semnalarea și dezbaterea unor probleme majore, precum cea a dragajului pe Dunăre.

Profesorul universitar dr. Marin Voicu – președintele Secției de drept internațional și de drept comparat a Academiei de Științe Juridice, fost judecător CEDO și inițiator al reuniunii, a declarat: „Necesitatea acestei conferințe a plecat de la faptul că, din luna februarie 2018, a intrat în vigoare Regulamentul nr. 352 al Uniunii Europene, privind infrastructura, serviciile și transparența financiară în porturi. Regulamentele UE fac parte din categoria actelor juridice secundare, după tratate, care se aplică direct, imediat și au caracter imperativ pentru statele membre, nefiind necesare măsuri legislative de transpunere. Pericolul este ca, atunci când acest regulament se va aplica din luna martie 2019, să nu ne găsească nepregătiți, în sensul existenței unei distanțe majore între stadiul de dezvoltare și modernizare a portului Constanța și cerințele politicii integrate de dezvoltare a porturilor maritime din Europa. Regulamentul vizează cele 319 de porturi intrate în perimetrul proiectului strategic major al Comisiei Europene de dezvoltare și alocare de fonduri pe anumite trasee, între care se află și portul Constanța. O primă întâlnire cu acest generic este o întâlnire de punere în temă, de atenționare și mai ales de determinare pentru aprofundare”.

Lista vorbitorilor și a problemelor abordate fiind lungă, ne vom opri aici, amintind că, în cadrul reuniunii, a fost lansat volumul: „Porturile maritime și fluviale. Drept intern și dreptul Uniunii Europene” (Editura Universul Juridic, 2018), semnat de profesorul univ. dr. Marin Voicu. Totodată, a fost prezentat studiul UNCTAD – 2017 privind: „Transporturile maritime și porturile în 2016”.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ce-ii-lipseste-portului-constanta-pentru-a-atrage-fluxurile-de-marfuri-347079?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) şi Constanţa Port Business Association au organizat ieri conferinţa cu tema „Dreptul portuar. Drept intern şi dreptul UE. Politica integrată a UE privind dezvoltarea şi modernizarea porturilor“. Evenimentul a fost găzduit de CN APM SA, Gara Maritimă, fiind organizat în colaborare cu Editura Universul Juridic, Academia de Ştiinţe Juridice – ASJR, Secţia de drept internaţional şi de drept comparat şi Revista Română de Drept Maritim.

Evenimentul a reunit factorii de decizie importanţi implicaţi în domeniul transporturilor maritime şi fluviale, reprezentanţi notabili ai Corpului profesional al avocaţilor din România, cât şi remarcabili reprezentanţi ai mediului academic, contribuind astfel la identificarea cadrului legislativ aplicabil proiectelor privind dezvoltarea şi modernizarea porturilor.

Printre cei prezenţi la conferinţă s-au numărat: Ionel Minea, secretar de stat în Ministerul Transporturilor; prof. univ. dr. Marin Voicu, preşedintele Secţiei de drept internaţional şi de drept comparat a Academiei de Ştiinţe Juridice, fost judecător CEDO, Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa, dar şi numeroşi conferenţiari.

„Mă bucur că această conferinţă are loc în Portul Constanţa şi că putem dezbate, alături de importanţi membri ai lumii academice, avocaţi şi specialişti, problemele legate de legislaţia europeană şi de adaptarea celei naţionale la regulamentele Comisiei Europene din domeniul portuar“, a declarat, la startul conferinţei, Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa.

Ionel Minea, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a precizat că noul cadru legislativ intern oferă reglementări clare privind exploatarea, menţinerea şi dezvoltarea infrastructurii portuare. Mai mult, oficialul de la Ministerul Transporturilor a ţinut să sublinieze că Guvernul susţine dezvoltarea porturilor maritime şi navale. „Porturile susţin mobilitatea industriei, creează locuri de muncă, susţinând regiunea. Ministerul Transporturilor este un punct de sprijin în dezvoltarea porturilor navale şi maritime“, a menţionat Ionel Minea.

La rândul său, primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, le-a spus celor prezenţi că îşi doreşte ca asemenea evenimente să aibă loc mai des.

Prof. univ. dr. Marin Voicu, preşedintele Secţiei de drept internaţional şi de drept comparat a Academiei de Ştiinţe Juridice, fost judecător CEDO, a subliniat importanţa Portului Constanţa de-a lungul istoriei, etapele principale în construcţia şi dezvoltarea acestuia. „Această întâlnire este una de atenţionare, de punere în temă în legătură cu regulamentul Comisiei Europene privind dezvoltarea portuară“, a punctat prof. univ. dr. Marin Voicu.

Cu acest prilej, a fost lansat volumul „Porturile maritime şi fluviale. Drept intern şi dreptul Uniunii Europene“ (Editura Universul Juridic, 2018), semnat de profesorul univ. dr. Marin Voicu. Totodată, a fost prezentat studiul UNCTAD – 2017 privind „Transporturile maritime şi porturile în 2016“.

Tematica evenimentului a vizat:
– Noul cadru normativ intern – 2017 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurii de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi în căi navigabile interioare;
– Perspective şi dimensiuni ale dezvoltării şi modernizării portuare în România;
– Politica integrată a UE privind dezvoltarea şi modernizarea porturilor maritime şi fluviale. Principalele Regulamente şi Directive;
– Regulamentul UE nr. 2017/352 al PE şi al Consiliului din 15.02.2017 (J.O. – UE din 3.03.2017) de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare şi a normelor comune relative la transparenţa financiară a porturilor. Efectul direct şi aplicarea imediată, fără transpunerea maritimă în dreptul intern. Principalele consecinţe şi măsurile/corecţiile necesare în plan legislativ, administrativ şi jurisprudenţial;
– Comunicări ale Comisiei Europene: „Porturile: un motor al creşterii economiei“, aplicabilă concomitent cu Regulamentul 2017/352 şi adoptată la 23.05.2013; „Actul privind piaţa unică II – Împreună pentru o nouă creştere“ din 3.10.2012. Comisia a reamintit că atractivitatea transportului maritim depinde de disponibilitatea, eficienţa şi fiabilitatea serviciilor portuare şi de necesitatea de a aborda chestiunile referitoare la transparenţa finanţării din fonduri publice şi a taxelor portuare, precum şi de eforturile de simplificare administrativă în porturi şi de a revizui restricţiile privind furnizarea de servicii în porturi;
– Dreptul Portuar în Europa şi în România. Necesitatea codificării, integrării/armonizării şi stabilităţii legislative;
– Strategii şi proiecte de dezvoltare şi modernizare a porturilor maritime europene. Exemple de porturi maritime şi fluviale din UE;
– Un exemplu european de codificare: „Codul porturilor maritime – 2016“, Franţa.

La conferinţă au fost susţinute următoarele comunicări: „Particularităţi ale impactului Regulamentului UE 2017/352 şi ale noii reglementări – Legea nr. 235/2017 în viaţa portuară, în dezvoltarea şi modernizarea porturilor“, prezentată de Viorel Panait, preşedintele Patronatului Portuar Constanţa; „Proiecte şi acţiuni ale managementului Portului Maritim Constanţa, în contextul Politicii integrate a UE privind dezvoltarea şi modernizarea porturilor“, prezentată de Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CN APM Constanţa; „Studiu privind porturile maritime ale lumii în 2016 (elaborat în 2017 de UNCTAD-ONU)” şi „Un exemplu European de codificare: «Codul porturilor maritime»“, 2016, Franţa, prezentate de prof. univ. dr. Marin Voicu; „Coremar“ – „Starea şi proiectele privind pilotajul şi remorcajul portuar“, prezentată de comandantul Laurenţiu Mironescu; „Jurisprudenţă judiciară şi arbitrală privind litigii portuare. Soluţii de principiu“, prezentate de avocatul Maria Veriotti; precum şi multe altele.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/sport/secretarul-de-stat-ionel-minea-la-cn-apm-constanta-ministerul-transporturilor-este-un-punct-de-sprijin-in-dezvoltarea-porturilor-navale-si-maritime-657379.html

 

Academia de Ştiinţe Juridice (ASJR) şi Revista română de drept maritim în colaborare cu Editura Universul Juridic şi Constanţa Port Business Association au organizat miercuri, la sediul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM), din Constanţa, conferinţa ştiinţifică „Dreptul portuar. Drept intern şi dreptul UE. Politica integrată a UE privind dezvoltarea şi modernizarea porturilor”.

În deschiderea conferinţei, directorul general al CNAPM, Nicolae Dan Tivilichi, a declarat că evenimentul ce reuneşte cei mai importanţi experţi şi practicieni juridici în domeniu, reprezentanţi ai comunităţii de afaceri din domeniul portuar şi naval din România, specialişti în transporturile multimodale şi oficiali ai Ministerului Transporturilor constitue o premisă importantă pentru relansarea iniţiativelor de actualizare a legislaţiei româneşti în domeniu, în concordanţă cu realităţile economice şi directivele europene.

„Mă bucur că această conferinţă este găzduită de Portul Constanţa şi că putem dezbate, alături de importanţi membri ai lumii academice, avocaţi şi specialişti, problemele legate de legislaţia europeană şi de adaptarea celei naţionale la regulamentele Comisiei Europene, în domeniul portuar” – a declarat directorul general Dan Tivilichi.

În cuvântul său de salut, adresat participanţilor la dezbateri, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Minea, a precizat că noul cadru legislativ intern oferă reglementări clare privind exploatarea, menţinerea şi dezvoltarea infrastructurii de transport naval, precizând că guvernul susţine dezvoltarea porturilor maritime şi navale.

„Dreptul portuar, ca subramură a Dreptului maritim, definit ca disciplină juridică autonomă demonstrează rolul important al acesteia în sistemul ştiinţelor juridice. Porturile susţin şi influenţează pozitiv, pe termen lung, competitivitatea industriilor, creează locuri de muncă şi măresc în acelaşi timp valoarea adăugată din regiune. Pentru a face faţă provocărilor cu care se confruntă sectorul transportului maritim şi pentru a îmbunătăţi eficienţa şi sustenabilitatea lanţurilor de transport şi logistice, este esenţial să fie puse în aplicare măsuri de simplificare administrativă. Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor urmăreşte şi susţine pro activ dezvoltarea porturilor maritime şi fluviale în ansamblul lor, a căilor navigabile cât şi a infrastructurii de transport naval ce aparţine domeniului public” – a declarat Ionel Minea.

Referindu-se la politica integrată a Uniunii Europene, secretarul de stat Minea a apreciat că în domeniul dezvoltării şi modernizării porturilor maritime şi fluviale există o serie întreagă de linii directoare care facilitează armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană.

„Conform Regulamentului UE nr. 352 din 15.02.2017, care reglementează stabilirea unui cadru privind furnizarea de servicii portuare şi a normelor comune relative la transparenţa financiară a porturilor, este necesară integrarea deplină a porturilor în lanţuri eficiente de transport şi logistice. Astfel, vom contribui la creşterea economică şi la o utilizare şi funcţionare mai eficiente ale reţelei transeuropene de transport şi ale pieţei interne. Acest lucru necesită servicii portuare moderne care să conducă la o utilizare eficientă a porturilor şi un climat favorabil investiţiilor pentru dezvoltarea porturilor, în concordanţă cu actualele şi viitoarele cerinţe de transport şi de logistică”- a subliniat Minea.

La rândul lui, moderatorul dezbaterilor, prof. univ. dr. Marin Voicu, preşedintele Secţiei de drept internaţional şi drept comparat al Academiei de Ştiinţe Juridice, fost judecător la CEDO, a subliniat importanţa Portului Constanţa de-a lungul istoriei, etapele principale în construcţia şi dezvoltarea acestuia, reiterând faptul că în prezent un grup specialişti în drept şi experţi maritimi a finalizat un compendiu legislativ ce poate sta constitui model de lucru pentru elaborarea unui proiect de Cod Maritim al României.

„Este a doua iniţiativă, în România, de realizare a unui Cod Maritim al României, după 1999. (…) Am făcut o primă conferinţă la Mamaia în 2015… între timp am editat un volum documentar de 600 de pagini, intitulat Proiectul Codului Maritim Român, pe care l-am difuzat celor avizaţi şi direct interesaţi. Am lucrat împreună cu o parte din colaboratorii vechii comisii, la o schiţă de proiect. Problema majoră este de natură politică. Dacă reuşim în toamnă să obţine acordul ambelor ministere iniţiatoare, al Justiţiei şi Transporturilor, să adopte o hotărâre de guvern să recreeze comisia ministerială, este foarte bine” – a declarat, pentru AGERPRES, Marin Voicu.

Acesta a precizat că a studiat codurile maritime ale statelor europene şi cu tradiţie maritimă pentru a defini un model de cod maritim pentru România.

„Am studiat vreo 30 de coduri maritime din state europene sau state cu tradiţie maritimă, pentru a defini un model. Dar poate că n-ar trebui decât să luăm ca exemplu Codul Maritim al Republicii Moldova, din 1999, finanţat de investitorii privaţi, care ia tot ceea ce este bun şi convenabil din legislaţia maritimă internaţională, şi să-l transpunem la noi. Codul Maritim reglementează transportul mărfurilor pe mare. Este un domeniu privat, nu public. N-are nicio legătură sau relevanţă cu faptul că România nu mai are nave comerciale sub pavilion naţional, acum. Codul Maritim reglementează relaţiile juridice în ce priveşte nava şi marfa, simplist vorbind. Noi avem vreo 20.000 de marinari brevetaţi care lucrează în lume, ceea ce nu este rău, dar problema este finanţăm de la buget o şcoală de export, fără amortizarea cheltuielilor. Un Cod Maritim Românesc ar avea efecte şi asupra forţei de muncă de la bordul navelor, dar ar crea premisele şi pentru aducerea unor nave sub pavilion naţional, pentru a putea beneficia de prevederile juridice al Codului Maritim Românesc” – a detaliat Marin Voicu.

https://www.agerpres.ro/social/2018/04/25/premisele-statuarii-unei-legislatii-romanesti-de-drept-maritim-dupa-modelul-european-dezbatute-in-portul-constanta–97408

 

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CN APM) Constanța a fost gazda unei conferințe desfășurate împreună cu ”Constanța Port Business Association”, având ca temă „Dreptul portuar. Drept intern și dreptul UE. Politica integrată a UE privind dezvoltarea și modernizarea porturilor“.

Evenimentul s-a desfășurat în incinta Gării Maritime, aflată la Poarta 1 Port, iar printre invitați au fost personalități de la nivel central și local. Îi amintim aici pe secretarul de stat din Ministerul Transporturilor – Ionel Minea, primarul Constanței, Decebal Făgădău, Sorin Cupșa – directorul CERONAV, mai mulți avocați de seamă ai Baroului Constanța, respectiv Ionel și Tudor Hașotti, dar și decanul Baroului, Gabriel Grigore, precum și alți directori de instituții, împreună cu directorul general al CN APM, Nicolae Dan Tivilichi, gazda acestor dezbateri. Au mai participat Reprezentanți ai Editutii Universul Juridic, Academiei de Științe Juridice – ASJR, Secția de drept internațional și de drept comparat, dar și din partea Revistei Române de Drept Maritim. Printre subiectele dezbătute și explicate de secretarul de stat Ionel Minea, s-au numărat unele probleme de legislație europeană, de infrastructură portuară și atragerea de fonduri. ”Guvernul României, prin Ministerul transporturilor, urmărește dezvoltarea porturilor maritime românești, iar Legea 235 din 2017 oferă reguli pentru modernizarea, întreținerea și dezvoltarea transportului naval”, a precizat, printre alte generalități, secretarul de stat, citind întregul speech de pe o foaie aflată pe masă. Ceva mai coerent a vorbit primarul Constanței, Decebal Făgădău, care nu a fost foarte generos în cuvinte, dar s-a făcut înțeles. ”Am venit la acest eveniment organizat de CN APM în primul rând pentru oameni, pentru că au venit mulți oameni de valoare, specialiști. (…) În al doilea rând am venit pentru tema discuției. Dacă azi avem probleme în România, nu le avem din cauza banilor, ci din cauza incapacității noastre de a le gestiona”, a declarat Făgădău, precizând totodată că și-ar dori ca astfel de evenimente să aibă loc mai des la Constanța. Conferința a continuat, au luat cuvântul, pe rând, mai multe personalități care și-au spus punctul de vedere cu privire la noile strategii de dezvoltare în domeniul portuar-maritim.

https://www.replicaonline.ro/dezvoltarea-si-modernizarea-porturilor-maritime-dezbatute-in-portul-constanta-secretarul-de-stat-ionel-minea-si-a-citit-speechul-de-pe-foaie-353411/

 

CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (APMC) și Constanța Port Business Association au organizat, miercuri, o conferință cu tema „Dreptul portuar. Drept intern și dreptul UE. Politica integrată a UE privind dezvoltarea și modernizarea porturilor“. Evenimentul s-a desfășurat la sediul APMC, Gara Maritimă și a fost organizat în colaborare cu Editura Universul Juridic, Academia de Științe Juridice – ASJR, Secția de drept internațional și de drept comparat și Revista Română de Drept Maritim. Evenimentul a reunit factorii de decizie importanți implicați în domeniul transporturilor maritime și fluviale, reprezentanți notabili ai corpului profesional al avocaților din România, cât și remarcabili reprezentanți ai mediului academic, contribuind astfel la identificarea cadrului legislativ aplicabil proiectelor privind dezvoltarea și modernizarea porturilor.

„Întâlnirea a plecat de la faptul că a intrat în vigoare, din luna martie, regulamentul nr. 352 al Uniunii Europene, care face referire la infrastructura portuară, la serviciile din porturi și transparența financiară. Am inițiat această conferință în calitate de maritimist vechi, director al revistei de drept maritim și membru titular în Academia de Științe Juridice. Discuțiile au avut ca scop crearea unui prim contact pentru conștientizarea operatorilor portuari în legătură cu integrarea europeană a porturilor și cu stadiul și locul în care ne aflăm. Am primit un semnal pozitiv, iar interesul a fost major. Sperăm ca la anul să demarăm lucrările de elaborare al primului cod al porturilor maritime din România, după modelul celui din Uniunea Europeană, în special cel al francezilor“, a declarat prof. univ. dr. Marin Voicu, președintele Secției de drept internațional și de drept comparat a Academiei de Științe Juridice, fost judecător CEDO.

Întrebat ce i-ar trebui Portului Constanța să rivalizeze cu alte porturi mari ale Europei, Marin Voicu a spus că avem nevoie de o strategie majoră, care să conțină obiectivele și mijloacele și instrumentele pe care le prevede planul major multianual de integrare, dezvoltare și modernizare al celor 319 porturi incluse în acest plan de Comisia Europeană. Un alt element major al dezvoltării se referă la investiții și atragerea terților, în afară de Uniunea Europeană.

„Poate că avem noroc să nu ne ocolească Drumul Mătăsii, pe care China l-a propus. Sigur, e foarte mult de făcut, pentru că suntem mult rămași în urmă“, a conchis Marin Voicu.

Directorul general al APMC, Nicolae Dan Tivilichi, a declarat că modalitățile de dezvoltare a infrastructurii portuare se numără printre principale obiective, care necesită fonduri uriașe. El a spus că dezvoltarea infrastructurii portuare se poate realiza prin fonduri europene. Tivilichi a punctat că această conferință a venit după aprobarea Legii Porturilor nr. 235/2017, care are o mai mare deschidere în ceea ce privește asigurarea capacităților bugetare ale companiei, de întreținere a infrastructurii portuare.

Invitat la discuții, Ionel Minea, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a punctat că Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor, urmărește dezvoltarea porturilor maritime și fluviale.

„Un aspect important este infrastructura portuară, de utilizarea acesteia în scopul creșterii fluxului de mărfuri, care va aduce, implicit, la un bun nivel competitiv viața de profil. Toate acestea sunt posibile într-o administrare armonizată, coerentă și adaptată cerințelor internaționale. Suntem cu toții conștienți de provocările ce rizidă din managementul porturilor. Dreptul portuar, ca subramură a dreptului maritim, definit ca disciplină juridică autonomă, demonstrează rolul important al acesteia în sistemul științelor juridice. În ceea ce privește cadrul normativ intern, avem Legea 235 din 2017 pentru modificarea și completarea OUG nr. 22/1999. Acest act normativ, oferă regmentări clare privind asigurarea întreținerii, și modernizării și dezvoltării infrastructurii de transport naval“, a spus Ionel Minea.

Invitat în cadrul acestei dezbateri, primarul Constanței, Decebal Făgădău, a declarat că foarte multă vreme a fost gard invizibil între Port și orașul Constanța.

„Am venit din anumite rațiuni. Primul motiv îl reprezintă oamenii, pentru că un eveniment care unește oamenii este unul pe sufletul meu. În al doilea rând, am venit pentru temă, pentru că una care își propune o viziune integrată, dezvoltare și modenrizare, trebuie să fie pe agenda oricărui primar. Al treilea motiv pentru care am venit este faptul că am găsit aici specialiști. Și dacă astăzi avem probleme în România, nu le avem din cauza banilor, ci din cauza incapacității noastre de a scrie și de a implementa proiecte. Ori asta ne arată că prea multă vreme specialiștii au stat departe și nu li s-a dat credit. Tocmai de aceea mă bucură că un asemenea eveniment aduce specialiști la locul potrivit, cu audiența potrivită și cu o temă extrem de generoasă. Al patrulea motiv al prezenței mele este că un om se încadrează la toate cele trei motive amintite mai sus: prof. univ. dr. Marin Voicu, cetățean al municipiului Constanța și Doctor Honoris Causa al Universității „Ovidius“!”, a spus Decebal Făgădău.

Cum poate fi dezvoltat Portul Constanța? Specialiștii din domeniu s-au așezat la masa discuțiilor!

 

Azi, 25 aprilie 2018, Gara Maritimă a găzduit conferința cu tema „Dreptul portuar. Drept intern și dreptul UE. Politica integrată a UE privind dezvoltarea și modernizarea porturilor“, eveniment organizat de CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța și Constanța Port Business Association, în colaborare cu Editura Universul Juridic, Academia de Științe Juridice – ASJR, Secția de drept internațional și de drept comparat și Revista Română de Drept Maritim.

Evenimentul a reunit factorii de decizie importanți implicați în domeniul transporturilor maritime și fluviale, reprezentanți notabili ai corpului profesional al avocaților din România cât și remarcabili reprezentanți ai mediului academic, contribuind astfel la identificarea cadrului legislativ aplicabil proiectelor privind dezvoltarea și modernizarea porturilor.

În deschiderea conferinței Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, a declarat:

„Mă bucur că această conferință are loc în Portul Constanța și că putem dezbate, alături de importanți membri ai lumii academice, avocați și specialiști, problemele legate de legislația europeană și de adaptarea celei naționale la regulamentele Comisiei Europene din domeniul portuar“.

Ionel Minea, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a precizat că noul cadru legislativ intern oferă reglementări clare privind exploatarea, menținerea și dezvoltarea infrastructurii portuare.
Prof. univ. dr. Marin Voicu, președintele Secției de drept internațional și de drept comparat a Academiei de Științe Juridice, fost judecător CEDO, a subliniat importanța Portului Constanța de-a lungul istoriei, etapele principale în construcția și dezvoltarea acestuia.

„Această întâlnire este una de atenționare, de punere în temă privind Regulamentul Comisiei Europene privind dezvoltarea portuară“, a precizat prof. univ. dr. Marin Voicu.
Viorel Panait, președintele Constanța Port Business Association, a prezentat în cadrul conferinței un studiu detaliat al statutului Portului Constanța în contextul european, precum avantajele rutelor care includ Portul Constanța, din punct de vedere al costurilor și duratelor de transport.

În cadrul evenimentului au avut loc și două lansări editoriale:
1. Volumul: „Porturile maritime și fluviale. Drept intern și dreptul Uniunii Europene”, de prof. Marin Voicu, Editura Universul Juridic – 2018.
2. Studiul UNCTAD – 2017 privind: „Transporturile maritime și porturile în 2016”.

Legislația europeană privind dezvoltarea porturilor, în dezbatere în Portul Constanța

 

Vecinii de la sud nu sunt interesați de asigurarea adâncimilor de navigație, nu fac dragaje, dar nici nu permit AFDJ Galați să intervină pe sectorul bulgar, interdicție impusă printr-un acord din 1956.

Statul român are obligația asigurării condițiilor de navigație pe Dunăre în conformitate cu prevederile Convenției de la Belgrad din 1948. Pe de o parte, trebuie asigurate adâncimile minime de navigație, recomandate de Comisia Europeană a Dunării, de 24 picioare, adică 7,2 metri, pe șenalul navigabil al Dunării Maritime, de la Sulina la Brăila și de 2,5 metri pe Dunărea Fluvială, de la Brăila la Baziaș. O altă activitate importantă este semnalizarea sectoarelor pe care sunt asigurate adâncimile, prin balize și geamanduri, dar și prin harta electronică a Dunării. Toate aceste operațiuni sunt realizate prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, companie națională sub autoritatea Ministerului Transporturilor, care este, practic, administrația Dunării.

Principala provocare: adâncimea de navigație

Asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre nu ar fi prea complicată, dar presupune anumite dotări, de la suficiente nave pentru dragarea albiei Dunării, adică scoaterea aluviunilor de pe șenalul navigabil, pentru a fi asigurată adâncimea de navigație, la spărgătoare de gheață, nave de semnalizare sau pilotine. La capitolul „dotări” lucrurile au început să se miște în ultimii ani și abia peste 2-3 ani se va putea spune că AFDJ Galați va avea suficiente nave tehnice. O parte din aceste nave sunt construite din fonduri proprii, dar sunt accesate și finanțări europene, pentru că navigația pe Dunăre este una dintre prioritățile Comisiei Europene în domeniul transporturilor. Provocările cele mai mari sunt date de asigurarea adâncimilor de navigație. În 2017, pe Dunărea Maritimă a fost dragat un volum de 670.000 de metri cubi de aluviuni, lucrările fiind în valoare de 2.667.000 euro. A fost asigurată pe șenal o adâncime de 25 de picioare, mai mare decât cea impusă de Comisia Europeană a Dunării. Lucrurile au fost ceva mai complicate pe Dunărea Fluvială, unde în special vara, în perioadele caniculare, dar și iarna, când nivelul precipitațiilor în bazinul hidrografic al Dunării este scăzut, adâncimile sunt foarte mici. În 2017, pe Dunărea Fluvială a fost dragat un volum de 452.000 mc de aluviuni, asta însemnând un efort financiar de 6.350.000 lei. În pofida acestor costuri, nu a putut fi evitată desfășurarea cu dificultate a navigației în punctele critice.

„Nodul gordian” este pe sectorul româno-bulgar

Pe Dunărea Fluvială sunt trei sectoare cu probleme, cel mai greu de administrat fiind sectorul româno-bulgar, din cauză că vecinii de la sud nu sunt interesați de condițiile de navigație pe Dunăre. Potrivit directorului general al AFDJ Galați, Dorian Dumitru, în 2017 a fost asigurată navigabilitatea pe sectoarele critice, Cernavodă-Brăila, dar au fost unele probleme pe sectorul Cernavodă-Silistra (Bulgaria), unde au fost 115 zile cu adâncimi scăzute. „Pe sectorul Cernavodă-Silistra, între kilometrul 300 și kilometrul 375, un sector cu probleme mari pentru navigație din cauza adâncimilor mici, am avut timp de 115 zile adâncimi sub 2,5 metri, în special în două puncte critice, în punctul critic Turcescu, în zona kilometrului 343-344 și în punctul critic Cochirleni, kilometrii 304-309. Aici numai cu lucrări de dragaj, fără lucrări hidrotehnice în albie, reușim foarte greu să asigurăm adâncimea. Pe sectorul de la kilometrul 610 la kilometrul 845, pe care îl administrăm noi din cadrul sectorului comun româno-bulgar, am avut cinci zile în care nu am asigurat 2,5 metri, la Corabia. În rest, tot prin dragaj am reușit să asigurăm adâncimea”, spune reprezentantul AFDJ.

Negocieri între Ministerele de Externe

La nivelul Ministerelor de Externe și Ministerelor Transporturilor din România și Bulgaria se discută despre modificarea acordului din 1956, pentru ca partea română să poată efectua dragaje și pe sectorul bulgar. „Statul român, prin Ministerul de Externe și cu implicarea Ministerului Transporturilor, poartă discuții cu Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria și cu Ministerul Transporturilor de acolo, pentru că se dorește ca acel acord, încheiat în 1956 cu Republica Populară Bulgară, să fie actualizat, în sensul că atunci când nu este asigurată adâncimea să permită și intervenția părții române cu lucrări de dragaj pe sectorul administrat de ei. Sunt discuții. Degeaba ne chinuim noi să facem eforturi financiare dacă nu există conectivitate. Noi asigurăm adâncimea de 2,5 metri, iar la ei este sub 2 metri sau mai puțin. N-am făcut nimic”, a mai adăugat Dorian Dumitru. În urmă cu doi ani, au fost purtate discuții la Bruxelles, la Comisia Europeană, dar nu au fost schimbări notabile în atitudinea vecinilor de la sud, așa că este de înțeles reticența directorului AFDJ când spune „sunt discuții”.

Autoritățile din Bulgaria nu sunt interesate de cooperarea cu cele din România la asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre nici măcar atunci când este vorba de accesarea unor fonduri europene. Anul trecut a fost elaborat un proiect comun, pentru construirea cu bani de la UE a două complexuri de dragaj, unul pentru AFDJ, celălalt pentru o companie de navigație din Bulgaria. Fiecare companie ar fi primit câte 12.220.000 euro, pentru construirea complexului de dragaj și decontarea salariilor, carburanților și altor costuri în primii doi ani de dragaje. Potrivit lui Dorian Dumitru, bulgarii s-au retras din proiect în ultima clipă.

https://romanialibera.ro/economie/cum-ne-incurca-bulgarii-navigatia-pe-dunare-723748

 

Bulgaria, România, Grecia şi Serbia, numite încă Cvadrilaterala Balcanică, vor propune investitorilor chinezi proiecte de infrastructură comune pentru aceste ţări. Acest lucru s-a anunţat după ce premierii celor patru state s-au întâlnit, în cursul serii de marţi, la Bucureşti. La discuţiile cu gazda, prima femeie premier al României, Viorica Dăncilă, a mai participat, pe lângă Boiko Borisov, premierul Greciei, Alexis Tsipras, şi preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, potrivit Rador, care citează Dnevnik.

Proiectele comune de infrastructură au fost subiect de discuţie şi la cea de-a treia reuniune a Cvadrilateralei Balcanice. Primele două întâlniri au avut loc la Varna şi la Belgrad, anul trecut, iar atunci au fost schiţate trei proiecte importante. În primul rând, s-au pus bazele coridorului feroviar din porturile mediteraneene ale Greciei, prin cele bulgare, Varna şi Burgas de la Marea Neagră, până la Ruse, pe Dunăre, iar de acolo prin ramificaţii către Belgrad şi Bucureşti. Celelalte două proiecte sunt energetice – construcţia de legături de gaze între Bulgaria şi Grecia şi construirea unui terminal de gaze lichefiate în portul grecesc Alexandroupolis, unde să sosească gaze naturale din Qatar.

Cel de-al treilea pod peste Dunăre va face parte dintr-un pachet de proiecte pe care cele patru ţări îl vor oferi Chinei pentru finanţare, s-a anunţat după discuţii. „Vom fi la Salonic, înainte de sfârşitul lunii iunie, iar întâlnirea cu China în Sofia va avea loc în perioada 5-8 iulie. Întâlnirea avansează bine, deoarece China doreşte să aibă o participare în Balcani”, a anunţat premierul bulgar.
„Concluziile sunt că vom înfiinţa un grup de lucru comun al miniştrilor transporturilor, astfel încât aceştia să poată concretiza proiectele”, a anunţat preşedintele sârb Aleksandar Vucic. Proiectele trebuie să fie finalizate până în luna iulie, pentru a fi prezentate la reuniunea 16 plus 1 a statelor din Europa de Est cu China, care este anul acesta la Sofia.

Cel de-al treilea pod peste Dunăre va fi la Ruse, la sugestia României. Bulgaria susţine această propunere, deoarece aceasta va finaliza coridoarele europene verticale. Asta a declarat premierul Boiko Borisov. „Noi nu suntem Grupul de la Vişegrad, care stabileşte obiective pentru politici comune. Nu, noi dorim infrastructură, infrastructură digitală, porturi, pentru a ridica creşterea economică“, a mai spus Borisov.

„A treia noastră întâlnire demonstrează că putem sprijini obiectivele noastre comune”, a spus Viorica Dăncilă. Ea l-a felicitat pe preşedintele sârb Aleksandar Vucic pentru rolul Serbiei în regiune. România sprijină realizarea obiectivelor preşedinţiei bulgare privind Balcanii de Vest, a declarat Dăncilă adresându-se premierului bulgar, Boiko Borisov.”Acest format este o bună oportunitate de a identifica cum să cooperăm pentru dezvoltarea economică”, a spus premierul român.

Aş dori să atrag atenţia asupra conectării porturilor din Grecia cu cele ale Mării Negre şi ale Dunării, foarte important este şi proiectul dintre Salonic, Sofia şi Bucureşti, a declarat premierul grec Alexis Tsipras.

Un proiect foarte important este legătura pentru transferul de gaze naturale între Grecia şi Bulgaria, a mai amintit el. Noi trebuie să căutăm finanţare din partea UE, dar şi din partea unor iniţiative precum „16 plus 1“ (care include China şi 16 ţări din Europa Centrală şi de Est – n.red), unde până acum Grecia a fost un observator, dar va deveni membru, a mai declarat Tsipras.

„Vrem să fim următorul stat membru al UE şi fără sprijinul dvs. nu putem să ne realizăm acest obiectiv”, a spus Vucic. Am vorbit despre finalizarea autostrăzii către Bulgaria şi segmentul nostru către Skopie, a adăugat preşedintele sârb. Aderarea Serbiei a fost sprijinită de Bulgaria, Grecia și România.

„Macron vorbeşte despre schimbări în UE, dar am convingerea că Merkel va ajuta extrem de mult pentru ca Balcanii să avanseze. Putem fi un loc foarte frumos de trai, iar în acelaşi timp în fiecare moment să fim pe muchie. Problema devine întotdeauna comună şi întotdeauna e cu victime şi distrugeri imense. Nu sunt uşoare deciziile lui Vucic, dar fără a înghiţi Kosovo şi Bosnia şi Herţegovina nu se poate merge mai departe în Balcani”, a declarat Boiko Borisov. El a explicat că aderarea Serbiei la UE va reprezenta revenirea ţării în Europa, de care aparţine.
Ţările care se află pe drumul spre UE trebuie să îndeplinească cerinţele, iar noi trebuie să le ajutăm să asigure o regiune paşnică”, a declarat Alexis Tsipras, prim-ministru al Greciei.
Aderarea Balcanilor a început în 2003, la Salonic, atunci aderarea Bulgariei şi a României au fost pe ordinea de zi. Trebuie să continuăm ceea ce am început în urmă cu 15 ani şi, acum, la Sofia, vom reînnoi discuţia despre Balcanii de Vest”, a adăugat Tsipras. Ideea reuniunii UE-Balcanii de Vest a fost iniţiată în acest format, când ne-am întâlnit la Varna, a amintit primul ministru grec. Preşedinţia bulgară este un succes balcanic, trebuie ca următoarele preşedinţii, ale Austriei şi României, să continue această linie, a mai spus Tsipras, potrivit Rador, care citează Dnevnik.

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante-22414912-bulgaria-romnia-vor-propune-chinei-proiecte-comune.htm