Revista presei

Bode: Necesarul de investiţii în sectorul transporturilor este de 73 de miliarde de euro, în următorii zece ani – Revista presei 22 – 23 iulie 2020

 

  • Port Constanța

23.07.2020

 

Necesarul de investiţii în infrastructura de transport a României se ridică la 73 de miliarde de euro în perioada 2020-2030, a afirmat, miercuri, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode.

El a prezentat, într-o conferinţă de presă, planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030, din cadrul Planului de relansare economică al Guvernului.

„Strategia noastră este bazată pe doi piloni: investiţiile masive – avem un necesar de investiţii de 73 de miliarde de euro pentru perioada 2020-2030, şi pilonul doi: politici structurale, care vor susţine eficienţa investiţiilor”, a spus ministrul.

Potrivit Ministerului Transporturilor, din totalul investiţiilor necesare, cea mai mare sumă este nevoie în sectorul rutier, respectiv 36,93 miliarde de euro (31,8 miliarde de euro reţeaua primară, 5,75 miliarde de euro reţeaua secundară, 0,1 miliarde de euro siguranţă rutieră).

Urmează domeniul feroviar, unde este nevoie de 19,16 miliarde de euro (14,39 miliarde de euro reţeaua primară, 4,02 miliarde de euro reţeaua secundară şi 0,75 miliarde de euro materialul rulant).

Infrastructura de metrou are nevoie de investiţii de 8,8 miliarde de euro (7,8 miliarde de euro în bucureşti şi 1 miliard de euro în Cluj).

Pentru sectorul naval necesarul este de 4,46 miliarde de euro (2,06 miliarde de euro porturi fluviale, 1,33 porturi maritime şi 1,07 miliarde de euro Dunăre şi canale navigabile), iar, pentru cel aerian, investiţiile necesare sunt de 3,05 miliarde de euro (2 miliarde de euro în reţeaua primară, 1 miliard de euro în reţeaua secundară şi 0,05 miliarde de euro în reţeaua terţiară).

„Infrastructura de transport va fi coloana vertebrală pe care se va ridica România. (…) Vom trece de la modelul economic bazat pe consum la cel bazat pe stimularea investiţiilor, care va garanta o creştere economică solidă, crearea de locuri de muncă şi un PIB mai mare pe cap de locuitor, adică un nivel de trai mai ridicat”, a mai spus Bode.

El a arătat că sectorul transporturilor va primi 2% din PIB pe an, faţă de 0,6% în prezent.

„Acest lucru nu înseamnă că este garantată implementarea proiectelor. Trebuie să rezolvăm probleme structurale, care s-au adunat în timp, care vizează slaba capacitate de implementare. Este important ca toate proiectele să se realizeze la calitatea necesară”, susţine ministrul.

Potrivit acestuia, se doreşte creşterea calităţii studiilor de fezabilitate şi tehnice, eficientizarea relaţiei cu instituţiile avizatoare, judecarea mai rapidă a contestaţiilor, cooperarea între instituţii şi monitorizarea profesionistă a implementării proiectelor.

„Voi manifesta toleranţă zero pentru orice încercare de a bloca sau sabota acest nou mod de lucru, bazat pe eficienţă, profesionalism, identificarea rapidă a soluţiilor. Cei care sunt tributari vechilor modele, bazate pe ineficienţă, lipsă de asumare şi neprofesionalism, ori să facă un efort de adaptare rapidă, ori să lase locul altora”, a avertizat ministrul.

El a subliniat că nu va fi modificat masterplanul general de transporturi, ci doar este actualizată strategia lui de implementare.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/07/22/video-bode-necesarul-de-investitii-in-sectorul-transporturilor-este-de-73-de-miliarde-de-euro-in-urmatorii-zece-ani–544090

 

Premierul Ludovic Orban și-a pus în gând să viziteze toate șantierele navale din România. Iată, după a fost la șantierele din Brăila și Tulcea, astăzi, 23 iulie 2020, va ajunge la Șantierul Naval din Constanța.

Navaliștii constănțeni au ce îi arăta primului ministru: navele de 40.000 tdw aflate în diferite faze de construcție și o flotilă de nave străine aflate în reparație.

În primul trimestru din 2020, ponderea construcțiilor noi a fost de 70% din totalul lucrărilor executate de compania constănțeană, iar reparațiile navale au reprezentat 30%.

În cei 127 de ani de existență, Șantierul Naval Constanța a construit și livrat 461 de nave, cu o capacitate totală de aproape 5 milioane tdw, din care 93 de nave, totalizând peste 2 milioane tdw, pentru piața externă. La acestea se adaugă un volum uriaș de lucrări de reparații executate la peste 5.500 de nave.

Lansarea la apă a tancului de produse petroliere și chimice „Histria Dione”, pe 11 aprilie 2020, a marcat împlinirea a 45 de ani de când România a intrat în rândul constructorilor de nave de mare tonaj. Debutul a fost făcut în 1975, când Șantierul Naval Constanța a dat în exploatare mineralierul de 55.000 tdw „Tomis”.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-premierul-ludovic-orban-viziteaza-santierul-naval-din-constanta-407676?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Premierul Ludovic Orban le-a cerut miniştrilor ca până la 31 iulie, sub coordonarea ministrului Fondurilor Europene, Marcel Boloş, să definească tipul de proiecte finanţabile în cadrul exerciţiului financiar multianual european 2021-2027, având în vedere că România are garanţia, în urma deciziei Consiliului European, că va beneficia de 80 de miliarde de euro.

„Avem garanţia în urma deciziei Consiliului European că România va beneficia de 80 de miliarde de euro, alocări din bugetul UE 2021-2027, de asemenea, alocări din Fondurilor de rezilienţă şi recuperare din cadrul Next Generation EU. De asemenea, mai beneficiem de resurse din programul SURE, care finanţează măsuri active adresate angajaţilor (…). Pentru a putea accesa aceste resurse financiare, care reprezintă o şansă uriaşă pentru România, va trebuie să ne mobilizăm la maxim. (…) Sub coordonarea domnului ministru Boloş, până la 31 iulie trebuie să ne definim cu precizie care sunt programele şi categoriile de cheltuieli, de beneficiari, tipul de proiecte finanţabile în cadrul exerciţiului financiar multianual. Pe 31 iulie să lansăm în dezbatere publică şi să fim pregătiţi să începem negocierile pentru Acordul de parteneriat cu UE, astfel încât să fim pregătiţi, imediat cu începerea anului 2021, să facem toate formalităţile de pregătire a absorbţiei fondurilor”, a declarat Orban, miercuri, în cadrul şedinţei de guvern. Premierul a precizat că Guvernul, pentru „prima oară”, a prevăzut ‘sume din POIM şi din POAT, adică din Programul de Asistenţă Tehnică, pentru pregătirea proiectelor”. „Aceste sume o să trebuiască să fie pregătite nu numai pentru bugetul Uniunii pe 2021-2027, ci şi pentru proiectele pe care le putem finanţa din cadrul Next Generation EU, în care vom beneficia de 16,8 miliarde sub formă de credite şi 16,7 miliarde sub formă de granturi, adică sume de bani nerambursabile. Şi aici, tot sub coordonarea domnului Boloş, am demarat elaborarea programului de rezilienţă şi recuperare. Tot ca orizont de timp, vă spun că acest program de rezilienţă şi recuperare va trebui să fie adoptat ca bază de negociere cu Comisia Europeană, cel târziu până în octombrie, până la data de 1 octombrie”, a spus Orban. Şeful Executivului le-a solicitat miniştrilor să se gândească la faptul că „absorbţia fondurilor din cadrul Next Generation EU – aproape 34 de miliarde de euro -, va trebui să se realizeze în 2021, 2022 şi 2023, din care 70% din fonduri trebuie contractate în primii doi ani”. „Şi aici va trebui să pregătim un plan minuţios privitor la toate aspectele, care să ne permită utilizarea integrală a acestor resurse financiare de care beneficiază România”, a mai afirmat Orban.

https://www.economica.net/ludovic-orban-vrea-ca-pana-pe-31-iulie-guvernul-sa-stabileasca-ferm-care-sunt-proiectele-care-vor-primi-finan-are-europeana_187719.html

 

22.07.2020

 

Importanța transportului maritim de mărfuri a crescut pe timpul pandemiei Covid-19, dar efectele recesiunii economice generate de această criză se resimt pe toate mările și oceanele lumii, în toate porturile.

La nivel global, fluxurile de produse energetice și cele de mărfuri generale au fost cele mai afectate de încetinirea economiei și de reducerea consumului. În schimb, transporturile de produse agro-alimentare s-au menținut la un nivel ridicat.

În primele șase luni ale acestui an, porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia au manipulat împreună 29.731.492 tone de mărfuri, cu 3,29% mai puțin față de aceeași perioadă din 2019.

Traficul maritim s-a ridicat la 22.437.362 tone (fiind în scădere cu 5,11%), iar cel fluvial a fost de 7.294.130 tone (mai mare cu 2,77%).

Agricultura susține portul Constanța

Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 26.927.383 tone de mărfuri, cu 1,88% mai mult față de ianuarie – iunie 2019. A influențat pozitiv creșterea cantităților de: cereale (+38,33%), îngrășăminte (+22,11%), petrol brut (+71,39%), produse chimice (+42,80%) și ciment (creștere de 5,42 ori).

În structura traficului nu s-au produs schimbări semnificative. Cerealele și semințele uleioase au reprezentat 44,45% din totalul fluxurilor de mărfuri derulate. Ponderi importante au înregistrat: hidrocarburile (11,49%), mărfurile containerizate (11,49%), minereurile și deșeurile metalice (10,08%), îngrășămintele și produsele chimice (9,87%), combustibilii solizi (5,51%) și produsele metalice (3,57%).

În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 3.094.832 tone de mărfuri, respectiv 310.233 TEU (containere standard), fiind mai mic cu 5,77%, în tone, respectiv 7,02%, în TEU.

Midia – în suferință

În lunile ianuarie – iulie, zona petrolieră Midia a derulat un trafic de mărfuri total de 2.638.465 tone, cu 37,13% mai mic decât în aceeași perioadă din 2019. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 86,79% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, au înregistrat un declin de 41,61%, ca efect al reducerii cererii de carburanți.

Surpriza o reprezintă micuțul port Mangalia, care a manipulat 165.644 tone de mărfuri, cu 45,09% mai mult decât în ianuarie – iulie 2019. În structură, cimentul reprezintă 55,87% din traficul total, iar produsele petroliere, 41,92%.

Previziuni pesimiste
Evoluția traficului de mărfuri în următoarele luni depinde de relansarea economiei și revenirea vieții sociale la normalitate, pe măsură ce autoritățile vor ridica toate restricțiile.

Portul Constanța va suferi un al doilea șoc începând din al doilea semestru al anului, ca urmare a reducerii cantităților de cereale și semințe uleioase pentru export. Seceta extremă a afectat grav culturile de grâu, orz, ovăz și rapiță din România. Se estimează că recolta din acest an va fi cu 50% mai mică decât în 2019.

Dacă volumul mediu lunar al fluxurilor de mărfuri se va menține cel puțin la nivelul primelor șase luni, porturile maritime românești vor încheia anul 2020 cu un trafic total de 59.462.984 tone, inferior recordului de 66.603.292 tone realizat în 2019.

XXX
Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 122,8 milioane de tone de mărfuri, în creștere cu 2,9% față de perioada ianuarie – iulie 2019.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cerealele-si-ingrasamintele-sustin-cresterea-traficului-de-marfuri-din-portul-constanta-407592?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia, în primele șase luni ale anului 2020, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de aceeași perioadă din 2019):

a) în creștere față de anul precedent
– cereale – 11.339.332 tone (+38,20%);
– îngrășăminte – 2.415.135 tone (+21,18%);
– produse chimice – 380.932 tone (+20,27%);
– ciment – 331.351 tone (+99,13%);
– echipamente, mașini – 202.301 tone (+15,67%);
– celuloză și deșeuri de hârtie – 38.320 tone (+106,64%);
b) în scădere față de anul precedent
– articole diverse – 3.094.892 tone (-6,01%);
– petrol brut – 3.030.769 tone (-19,21%);
– produse petroliere – 2.421.885 tone (-23,87%);
– minereuri de fier, deșeuri de fier – 1.646.307 tone (-40,59%);
– cărbune – 1.484.545 tone (-27,96%);
– minereuri și deșeuri neferoase – 1.069.264 tone (-47,74%);
– produse metalice – 1.001.544 tone (-19,02%);
– semințe uleioase – 634.004 tone (-14,16%);
– minerale brute sau prelucrate – 292.538 tone (-16,75%);
– produse alimentare – 172.190 tone (-24,70%);
– lemn, plută – 128.558 tone (-15,06%);
– animale vii – 44.651 tone (-0,52%);
– sticlă, sticlărie, produse ceramice – 2.025 tone (-67,12%);
– articole fabricate din metal – 949 tone (-78,18%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-407597?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

România a exportat, în primele patru luni din 2020, cereale în sumă de 988,7 milioane de euro, cu 38,8% mai mult comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică citate de Agerpres.

Pe de altă parte, importurile de cereale s-au cifrat la 236,8 milioane de euro (plus 48,3%), rezultând un excedent de aproape 752 milioane de euro.

Exporturile de grâu şi meslin au totalizat 395,834 milioane de euro, reprezentând 40% din total exporturi de cereale, iar cele de porumb 526,941 milioane de euro (53,3% din total).

În ţările din Uniunea Europeană au fost exportate, în perioada menţionată, cereale în sumă de 235,9 milioane de euro. Principalele destinaţii au fost Spania (37,1 milioane de euro), Franţa (36,6 milioane de euro) şi Italia (31,8 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile din ţările UE, acestea au totalizat 221,1 milioane de euro şi au provenit în special din Ungaria (importuri de cereale de 107,7 milioane de euro), Bulgaria (58,2 milioane de euro) şi Franţa (31 milioane de euro).

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/romania-exportat-cereale-miliard-euro-primele-patru-luni-2020-crestere-39-fata-anul-trecut-1_5f17164c5163ec42713a327e/index.html

 

În cadrul companiei navale lucrează aproximativ 2.490 de angajaţi.

Şantierul naval Damen din Galaţi, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de profil, controlat de grupul olandez Damen, a înregistrat în 2019 o scădere uşoară a cifrei de afaceri, ajungând de la 481 de milioane de lei în 2018 la 480 milioane de lei anul trecut, arată datele publicate pe platforma Confidas.

Pe de altă parte, profitul net al companiei s-a dublat, ajungând astfel la peste 40,4 milioane de lei la finalul anului 2019, de la 26,9 milioane de lei în 2018.

De asemenea, în cadrul şantierului naval Damen Galaţi lucrau la finalul anului 2019 aproximativ 2.490 de persoane, compania angajând anul trecut 10 salariaţi, potrivit sursei citate anterior.
Şantierul naval din Galaţi, ce ocupă locul trei în topul celor mai mari jucători din construcţia de nave, realizat de Ziarul Financiar pe baza cifrelor de afaceri raportate de companiile de profil, poate construi orice tip de nave, de la iahturi, nave militare, nave de patrulare, feriboturi, barje sau nave de aprovizionare a platformelor maritime.

Grupul olandez Damen Shipyards, care deţine şantierul naval din Galaţi, şi-a consolidat poziţia pe piaţa din România după ce a preluat la jumătatea anului 2018, de la Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME), şantierul Daewoo din Mangalia, cel mai mare jucător local din construcţia de nave.

În urma tranzacţiei, fostul şantier Daewoo din Mangalia a devenit Damen Shipyards Mangalia S.A. Acesta înregistra în 2018 circa 1.642 de angajaţi, o cifră de afaceri de 112,6 milioane de lei şi o pierdere de peste 160 de milioane de lei, potrivit ultimelor date disponibile.

Astfel, olandezii de la Damen au devenit alături de norvegienii de la Vard cei mai mari investitori străini în industria locală de nave.
Piaţa construcţiei de nave din România este estimată la peste 3 miliarde de lei anual, cei cinci giganţi cu activităţi în domeniu: Damen Shipyards Mangalia, Vard Tulcea, Şantierul Naval Damen Galaţi, Vard Brăila şi Şantierul Naval Constanţa, controlând peste 80% din piaţa de profil.

https://www.zfcorporate.ro/business-construct/santierul-naval-damen-din-galati-controlat-de-olandezi-si-a-dublat-19434691

 

Navele de croazieră încep să revină pe Dunăre, după ce pandemia de Covid-19 a paralizat turismul global şi a forţat touroperatorii să suspende călătoriile, transmite Reuters.
Amatorii de croaziere trebuie să respecte noi reguli strice de securitate pe navele companiei germane Nicko Cruises, primele care vor relua croazierele pe Dunăre în data de 22 iulie. Această companie operează în prezent trei nave care oferă călătorii de şase până la opt zile începând de la Passau, Germania, până la Budapesta, Ungaria. „În mod normal, avem un grad de ocupare de 90%, anul acesta avem un grad de ocupare de aproximativ 70%. Nu există o limită cu privire la numărul de pasageri pe care îi putem avea la bord astfel că suntem fericiţi pentru fiecare oaspete”, a declarat managerul Alexander Steiner la bordul navei de croazieră NickoVISION. Oaspeţii vin în principal din Germania, Austria şi Elveţia şi sunt în continuare restricţii de călătorie pentru grupurile care vin din SUA, Marea Britanie şi Israel, a spus Steiner. Pasagerii trebuie să treacă un test COVID înainte de a urca la bord şi să poarte măşti atunci când se deplasează de-a lungul vasului. Amplasarea meselor a fost modificată şi au fost introduse ecrane de separare iar ospătarii poartă măşti şi mănuşi. De asemenea, pasagerilor li se ia temperatura zilnic şi în cazul excursiilor se aplică reguli speciale de siguranţă. „Nu cred că au fost ocupate toate locurile de pe vas…mi se pare o experienţă sigură aşa că nu sunt îngrijorat”, spune Kilian Weber, un profesor de engleză din Elveţia. Pentru cei pasionaţi de croaziere, singurul lucru care lipseşte acum este bufetul la micul dejun, care a fost eliminat din cauza pericolului de răspândire a virusului. „Cu excepţia acestui lucru, este la fel cum a fost întotdeauna, pe lângă obligaţia de a purta mască”, spune Pia Rusp din Germania care şi-a rezervat o croazieră împreună cu soţul său încă din luna ianuarie.

https://www.economica.net/vasele-de-croaziera-de-pe-dunare-i-i-reiau-voiajele-cu-respectarea-condi-iilor-de-siguran-a-privind-pandemia-de-covid-19_187666.html

 

Aproximativ 20 de porturi din sudul Chinei au impus restrictii privind manipularea containerelor, din cauza temerii ca produsele alimentare congelate importate ar putea fi contaminate cu noul virus.

Intr-un aviz adresat clientilor, Hapag-Lloyd a listat aproximativ 20 de porturi afectate din regiunea Pearl River Delta, Guigang si Wuzhou, unde s-a emis o interdictie pentru containerele cu produse alimentare, in timp ce unele, precum Golful Da Chan din Shenzhen, interzic intrarea sau transbordarea cutiilor frigorifice. Altele, inclusiv Zhuhai Hongwan si Zhongshan Waimao, au interzis anumite tipuri de produse alimentare congelate, cum ar fi carnea sau pestele.

La inceputul acestei luni, autoritatea vamala a Chinei a spus ca a suspendat importurile de la trei furnizori ecuadorieni de creveti congelati dupa detectarea coronavirusului in marfurile din porturile Dalian si Xiamen. Testele pe crevetii congelati si pe ambalajele interioare au fost negative, dar Administratia Generala a Vamilor a declarat ca mediul containerului si ambalajul exterior al marfurilor sunt expuse riscului de contaminare, desi doua dintre cele trei companii implicate au sustinut ca virusul a fost gasit doar pe peretii containerelor si ca China a exagerat in privinta riscurilor de contaminare.

China a suspendat, de asemenea, importurile de carne de la mai multe fabrici straine din cauza focarului de acolo. China a inceput sa testeze produsele alimentare proaspete si congelate luna trecuta, dupa ce coronavirusul a fost gasit pe o tabla de tocat folosita pentru taierea somonului intr-o piata a produselor alimentare din Beijing, care a raportat un focar in randul lucratorilor, ceea ce a determinat multe porturi chineze sa-si inaspreasca inspectiile cu privire la incarcaturile de produse alimentare.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/16654-porturile-din-china-impun-restrictii-la-importul-de-produse-alimentare-de-teama-infectarii-cu-covid-19.html

 

Nava militară franceză de comandament şi sprijin logistic „Var“ va face o escală în Portul Constanţa în perioada 22 – 25 iulie, se arată într-un comunicat transmis de Statul Major al Forţelor Navale Române.

„Relațiile bilaterale româno-franceze de cooperare în domeniul militar naval vor fi dezvoltate pe parcursul vizitei în România a navei militare franceze de comandament și sprijin logistic FS «Var», în perioada 22-25 iulie. Pe timpul escalei la Constanța, o delegație condusă comandantul navei franceze, căpitan-comandorul Christophe Nielly, va face o vizită oficială la Comandamentul Flotei, pentru a discuta cu reprezentanții Forțelor Navale Române despre dezvoltarea interoperabilității marinarilor militari români și francezi“, se arată în comunicat.
Sâmbătă, 25 iulie, după plecarea navei FS „Var” din port, este planificat un exercițiu în comun cu puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”, în apele teritoriale românești și în apele internaționale ale Mării Negre.

Nava militară de comandament și sprijin logistic FS „Var”, cu număr de bordaj A-608, a intrat în serviciul Marinei Militare Franceze în anul 1983 și are capabilități de a găzdui la bord structuri de comandă pentru operațiuni aero-navale, precum și de a furniza sprijin logistic navelor și aeronavelor care desfășoară acțiuni de lungă durată în spațiul maritim.

Nava are un echipaj alcătuit din aproximativ 170 de militari și a participat la numeroase misiuni, operațiuni și exerciții, printre care Operațiile „Desert Storm” și „Desert Shield”, din perioada 1990-1991, când a făcut parte din coaliția multinațională de forțe care au luptat împotriva Irakului, în Războiul din Golf produs în urma agresiunii armate și a anexării Kuweitului de către Saddam Hussein, liderul de la Bagdad.

Nava militară franceză de comandament şi sprijin logistic „Var“ – escală la Constanţa

 

  • Economie

22.07.2020

 

Glencore Agriculture România, unul dintre cei mai mari traderi de materii prime agricole şi cereale din România şi unul dintre cei mai puternici din lume, a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 1,6 mld. lei (340 mil. euro), în scădere cu 14% faţă de anul anterior, arată datele Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. În 2017 şi 2018 firma a avut afaceri în creştere, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Divizia locală a Glencore, condusă de CEO-ul rus Petr Kalashnikov, a înregistrat un profit de 12,6 mil. lei (2,6 mil. euro), mai mult decât dublu comparativ cu anul precedent, rezultat obţinut cu ajutorul unui număr mediu de 57 de angajaţi, mai arată datele Confidas. În România, compania are spaţii de depozitare, silozuri sau magazii în judeţele Călăraşi, Brăila şi Olt şi un birou în Bucureşti.

Glencore Agriculture România este deţinută integral de Ammizinc Bv (Olanda), o filială a grupului britanic Glencore Plc, producător şi comerciant de metale şi resurse minerale, important exportator de cărbune termic şi cocsificator marin, având mine din Australia, Africa şi America de Sud, şi de ţiţei, produse rafinate şi gaze naturale, cu sediul central în Baar, Elveţia şi sediul social în Saint Helier, Jersey.

În România, Glencore este unul dintre cei mai importanţi comercianţi de mărfuri agricole, precum cereale, seminţe oleaginoase, leguminoase, zahăr, orez, bumbac, uleiuri vegetale, alimente proteice şi biodiesel, având o prezenţă semnificativă pe toate pieţele principale de import şi export, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

România reprezintă un punct strategic pentru marii traderi de cereale datorită producţiilor mari de cereale şi oleaginoase, fiind pe primul loc în UE la porumb şi floarea-soarelui în 2019, cu producţii de 17 mil. tone de porumb, respectiv 3,4 mil. tone de floarea-soarelui, conform INS. Producţia totală de cereale a României a fost anul trecut de 29,5 mil. tone.
Glencore se bate pe piaţa comerţului de cereale cu multinaţionale ca COFCO, Adama, ADM, Cargill şi CHS.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/glencore-trader-de-cereale-minus-14-la-afaceri-in-2019-care-au-ajuns-19434797

 

23.07.2020

 

Ministerul bulgar al Transporturilor a semnat un acord pe 35 de ani cu un consorțiu condus de firma de gestionare a activelor Meridiam pentru administrarea și operarea aeroportului internațional din Sofia, principalul hub aerian al Bulgariei, a anunțat Guvernul de la Sofia, citat de Reuters.

Consorțiul, din care face parte și Flughafen Muenchen (operatorul aeroportului din Munchen, Germania), a câștigat licitația în iulie 2019, oferind o taxă anuală de concesionare de 24,5 milioane de euro și investiții de 608 milioane de euro, arată Agerpres.

Printre firmele care au depus oferte pentru concesionarea aeroportului din Sofia s-au aflat și grupul britanic Manchester Airport (MAG) împreună cu firma chineză de construcții BCEG, grupul german Fraport (operatorul aeroportului din Frankfurt), precum și un consorțiu condus de Aeroports de Paris (ADP) și o alianță între Copenhagen Airports și SSB Sauernwein & Schaefer.

Aeroportul din Sofia are două terminale și în 2019 a fost utilizat de peste șapte milioane de pasageri. Câștigătorul licitației urmează să construiască un nou terminal de pasageri.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/vecini/bulgaria-si-a-cesionat-aeroportul-din-sofia-catre-germani-sunt-pregatite-investitii-19428598