După trei decenii de neînţelegeri în privinţa asigurării condiţiilor de navigaţie pe sectorul româno-bulgar, autorităţile bulgare au dat undă verde lucrărilor de dragaj.

Este pe punctul de a fi încheiată una dintre cele mai tensionate situaţii din navigaţia pe Dunăre, cea provocată de refuzul autorităţilor din Bulgaria de a coopera pentru dragarea căii de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar. Dragarea înseamnă scoaterea aluvinilor aduse de ape pentru a fi asigurată adâncimea necesară circulaţiei navelor.

Din cauza acestor neînţelegeri, în perioadele secetoase din ultimii ani, când nivelul Dunării era scăzut, s-a ajuns frecvent la blocarea navigaţiei pentru că nu era asigurată adâncimea pe sectorul româno-bulgar. Statul român are obligaţia asigurării condiţiilor de navigaţie pe sectorul românesc al Dunării în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Belgrad din 1948. Pe de o parte trebuie asigurate adâncimile minime de navigaţie, recomandate de Comisia Europeană a Dunării, de 24 picioare, adică 7,2 metri, pe şenalul navigabil al Dunării Martitime, de la Sulina la Brăila şi de 2,5 metri pe Dunărea Fluvială, de la Brăila la Bazias. Altă activitate importantă este semnali- permită şi intervenţia părţii zarea sectoarelor pe care române cu lucrări de dragaj sunt asigurate adâncimile, pe sectorul administrat prin balize şi geamanduri, de ei’, ne declara în urmă dar şi prin harta electco»*—- ctnftST anf directorul AFDJ gă ^ pisării Toate aceste Galaţi, Dorian Dumitru.
operaţiuni sunt realizate prin Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, companie naţională sub autoritatea Ministerului Transporturilor, care este, practic, administraţia Dunării.
‘Nodul gordian’ pe sectorul româno-bulgar
De aproape trei decenii, bulgarii nu au fost interesaţi de asigurarea adâncimilor de navigaţie, nu au efectuat dragaje, dar nici nu au permis AFDJ Galaţi să intervină pe sectorul bulgar, interdicţia fiind impusă printr-un acord din 1956. La nivelul Ministerelor de Externe şi Ministerelor Transporturilor din România şi Bulgaria au fost discuţii interminabile despre modificarea acordului din 1956, pentru ca partea română să poată efectua dragaje şi pe sectorul bulgar. ‘Statul român, prin Ministerul de Externe şi cu implicarea Ministerului Transporturilor poartă discuţii cu Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria şi cu Ministerul Transporturilor de acolo, pentru că se doreşte ca acel acord, încheiat în 1956 cu Republica Populară Bulgară, să fie actualizat, în sensul că atunci când nu este asigurată adâncimea să Aceste disensiuni au ajuns şi la arbitrajul Comisiei Europene, care e interesată ca navigaţia pe Dunăre să se desfăşoare în condiţii bune, mai ales că investeşte sume uriaşe în dezvoltarea Strategiei Dunării. Nici Comisia Europeană nu a avut prea mult succes în detensionarea situaţiei.

Veste bună: autorităţile din Bulgaria au devenit cooperante
Până la urmă, rezolvarea situaţiei a venit printr-o surprinzătoare schimbare de atitudine a autorităţilor navale din Bulgaria, care în 2018 au început să efectueze dragaje pe sectorul bulgar.
Potrivit directorului AFDJ Galaţi, această schimbare a fost primită cu entuziasm, autorităţile bulgare fiind felicitate, atât de asociaţiile armatorilor, cât şi de reprezentanţii Comisiei Europene. ‘Anul trecut ei au dragat în jur de 250.000 de metri cubi de aluviuni.

Asta a constituit un mare eveniment, au fost lăudaţi peste tot, la toate întâlnirile pe care le-am avut, au fost lăudaţi şi de reprezentanţii Comisiei, pentru că ei nu mai făcuseră dragaje de prin 1990.

Am avut o întâlnire anul trecut, în decembrie, pentru a analiza ce am făcut anul trecut pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie şi pentru a discuta despre ce —va trebui să facem în 2019.

La acea întâlnire au spus că şi ei au în plan anul acesta să dragheze aproximativ 150.000 de metri cubi, însă există o condiţie, pentru că depinde de fondurile care le vor fi alocate de Ministerul Transporturilor din Bulgaria’-, ne-a declarat Dorian Dumitru. Directorul AFDJ a mai adăugat că partea ‘bulgară lucrează cu o firmă care a realizat dragaje şi în România şi lucrările sunt de bună calitate: ‘Au o firmă din Bulgaria, care a executat aceste lucrări de dragaj cu firma care ne-a executat şi nouă dragaje pe un anumit sector. Firma se numeşte Rapid Dredger şi este a unui olandez care are drăgi absorbant refulante cu magazie proprie. Ei au două drăgi dintr-astea, anul trecut le-au adus pe amândouă şi au făcut dragaj la Belene.

Apreciem activitatea acestei societăţi, pentru că îşi face treaba’. întrebat dacă această bună colaborare cu autorităţile bulgare poate fi o garanţie că nu se va mai repeta blocarea navigaţiei pe Dunăre, directorul AFDJGalaţi a răspuns concis: ‘Nu pot să garantez pentru bulgari’.

‘Restructurarea regiilor’ a lăsat AFDJ fară flotă
Asigurarea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre presupune existenţa unei flote de nave tehnice, în primul rând de nave pentru dragaje, pentru spargerea gheţii şi instalarea semnalizărilor. în anii ’90, AFDJ Galaţi avea o flotă importantă de nave tehnice, dar aceasta a fost împărţită de oficialii din Ministerul Transporturilor la societăţile comerciale desprinse din AFDJ la restructurările efectuate de-a lungul anilor. în privinţa dragajelor, s-a ajuns ca AFDJ Galaţi să mai aibă o singură navă, draga ‘Dunărea Maritimă’, construită în urmă cu câţiva ani pentru efectuarea dragajelor la Bara Sulina. în prezent, compania naţională e nevoită să lucreze cu firme private, ‘în 1998, când s-a făcut prima restructurare a regiilor autonome, au fost înfiinţate mai multe societăţi comerciale şi atunci activitatea de dragaj a fost trecută la societăţile comerciale. Remorcajul a trecut la Resalv, societate de remorcaj şi salvare. Am avut drăgi date la o societate de la Giurgiu şi la altă societate de la Brăila, în 2002 a mai fost înfiinţată o societate de reparaţii şi construcţii hidrotehnice şi a trebuit să le mai dăm şi lor nişte drăgi. La ora actuală, nici în ţară nu sunt utilaje pentru dragaje. în afară de societatea de la Brăila, care a fost privatizată şi are 3 drăgi cu cupe, nu mai sunt astfel de utilaje. Acum e necesară productivitate mare şi utilaje performante, pentru că nu mai poţi să închizi navigaţia ca să faci dragaje’, spune directorul AFDJ, care a demarat un program de refacere a capacităţii de intervenţie. Anul trecut, asigurarea adâncimii de navigaţie a presupus dragarea, scoaterea din albia Dunării, a unei cantităţi impresionante, de 1,36 milioane mc de aluviuni.

Program de reconstruire a flotei de la Dunăre
AFDJ Galaţi se află în derularea unui amplu program de refacere a flotei, din fonduri proprii, cu bani de la buget şi cu fonduri europene. Recent, Ministerul Transporturilor şi-a dat acordul de principiu pentru dotarea AFDJ cu două drăgi, a căror construire va costa circa 70 de milioane de lei. La şantierul naval ATG Shipyard Giurgiu este în construcţie un complex de dragaj în baza unei finanţări de 12.220.000 de euro alocată de Comisia Europeană, ce reprezintă 85% din valoarea proiectului.

Noul complex de dragaj are trei obiective precise. îp primul rând relocarea şenalului navigabil în zona Bechet, al doilea obiectiv este realizarea unui dragaj mai amplu în Portul Corabia, pentru a se asigura accesul navelor la silozurile din port, iar în al treilea rând cu acest complex de dragaj va fi dezvoltată a doua ‘pasă pentru navigaţie’, adică o a doua cale pentru circulaţia navelor pe sub podul de la Calafat – Vidin.

Cererea pentru transportul maritim de containere ramane stabila, insa competitivitatea operatorilor logistici continua sa creasca, considera Wojciech Wytrykowski, directorul diviziei europene de container in cadrul AsstrA-Associated Traffic AG. Mai mult, indisponibilitatea navelor, ca urmare a impunerii unor regulamente mai stricte in privinta emisiior de sulf din combustibilul vaselor, va duce la o crestere a preturilor pentru transportul maritim de containere.

„Sa luam, de exemplu, China si noul Drum al Matasii, unde subventiile joaca un rol semnificativ in dezvoltarea transportului feroviar de containere. Din pacate, dupa cum se dovedeste, resursele guvernului chinez nu sunt infinite, iar subventiile sunt deja partial limitate, lucru care a dus deja la un impact negativ asupra volumuler de containere. In acelasi timp, cererea de transport de marfa din China catre Europa ramane ridicata si deschide posibilitati pentru transportul maritim de containere“, considera Wojciech Wytrykowski.

Oficialul considera ca in urmatoarea perioada, pe fondul cererii pentru acest tip de transport, preturile vor urca. Acest lucru are de-a dace si cu decizia International Maritime Organization (OMI), care a inasprit regulile privind poluarea maritima, impunand un anumit procent de sulf in continutul carburantilor, ceea ce inseamna ca armatorii trebuie sa aduca modificari la circa 50-60% din flota oceanica actuala. Procesul de inlocuire a filtrelor dureaza intre doua si sase luni, ceea ce inseamna o indisponibilitate a navelor.

Cu toate acestea, oficialul crede ca 2019 va fi un an bun pentru transportul maritim de containere, care va creste semnificativ in urmatoarele 11 luni, cu 5-8% la nivel global si cu pana la 20% pentru compania AsstrA-Associated Traffic AG.

http://www.traficmedia.ro/ro/276-ambele-limbi/romana/news/2019/13025-preturile-pentru-transportul-maritim-containerizat-vor-creste.html

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, marţi seară, că va trimite preşedintelui Klaus Iohannis propunerile pentru ministerele Dezvoltării şi Tranposturilor, după ce Comitetul Executiv al PSD a votat. Propunerile sunt Daniel Suciu, liderul deputaţilor PSD, pentru Dezvoltare şi Răzvan Cuc pentru Transporturi. ”Îl voi şi suna pe domnul preşedinte Iohannis şi sper ca de această dată să fim cu toţii responsabili”, a spus premierul.

Viorica Dăncilă a prezentat, marţi seară, după şedinţa CEX a PSD, noile propuneri pentru ocuparea funcţiilor de miniştrii. Liderul deputaţilor PSD, Daniel Suciu, este propunerea pentru Ministerul Dezvoltării şi pentru funcţia de vicepremier, iar Răzvan Cuc este propunerea pentru Ministerul Transporturilor.

”Acestea sunt cele două nominalizări votate în CEX, nominalizări care cred eu că trebuie acceptate de către domnul preşedinte Iohannis. Mâine voi trimite aceste nominalizări către Controceni. Îl voi şi suna pe domnul preşednte Iohannis şi sper ca de această dată să fim cu toţii responsabili şi să înţelegem că oamenii aşteaptă de la noi proiecte, aşteaptă multe lucruri pe care le-am promis şi pe care vrem să le realizăm în Romnia şi, în acelaşi timp, să fim conştienţi de faptul că deţinem Preşedinia rotativă şi că avem pe agenda europeană foarte multe dosare care ţin de Ministerul Transporturilor şi de Ministerul Dezvoltării Regionale”, a declarat Viorca Dăncilă.

Aceasta a firmat că, ”dincolo de jocul politic şi de declaraţii, mai important este ceea ce se întâmplă în ţară, ceea ce crem să facem pentru români şi modul în care este văzută România în timpul deţinerii preşedinţiei”.

Întrebată de va face dacă noile propuneri vor fi refuzate de preşedinte, Dăncilă a spus: ”Plec de la ideea de bună credinţă. Nu vreau să plec de la această ipoteză că preşedintele va respinge”.
Liderul PSD Liviu Dragnea a sosit împreună cu premierul Viorica Dăncilă la şedinţa PSD.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, luni, că decizia pentru noile propuneri de miniştri pentru Transporturi şi Dezvoltare regională vor fi luate în coaliţie şi în Comitetul Executiv al PSD.

Dăncilă a precizat că luni i-a trimis o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis pentru retragerea nominalizării lui Mircea Drăghici, pentru în cazul Olguţei Vasilescu a venit refuzul din partea şefului statului.

https://www.news.ro/politic-intern/daniel-suciu-si-razvan-cuc-noile-propuneri-ale-psd-pentru-dezvoltare-si-transporturi-dancila-il-voi-si-suna-pe-domnul-presedinte-iohannis-si-sper-ca-de-aceasta-data-sa-fim-cu-totii-responsabili-1922401819002019022218908901

Federația Sindicală „Trans Conex” se va afilia la Convenția Sindicală Națională a Transportatorilor din România (CSNTR). Această structură sindicală a negociat contractele colective de muncă din ramura transporturi până în 2011, când Parlamentul a modificat Legea dialogului social și Codul muncii, desființând contractul colectiv de muncă la nivel național și făcând aproape imposibilă negocierea contractelor la nivel de sector.

„Împreună cu toate sindicatele din transporturi, ne vom strădui să întărim această organizație și să obținem modificarea legislației, astfel încât să putem negocia un contract de muncă pentru sectorul transporturi. Desigur, va fi destul de greu să ne atingem obiectivul, având în vedere faptul că organizațiile patronatele nu vor să obțină reprezentativitatea, pentru a putea negocia cu noi. Prin întărirea Convenției Sindicale, sperăm să punem în mișcare lucrurile și, în câțiva ani, să reușim să negociem un contract colectiv de muncă, de care să beneficieze lucrătorii din transportul naval, feroviar, rutier și aerian”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Silviu Stanciu, președintele Federației „Trans Conex”.

Această organizație este una dintre cele mai tinere și dinamice structuri federative din mișcarea sindicală constănțeană. În cei trei ani de existență, un număr de 24 de organizații sindicale, cu circa 4.700 de membri, i s-au afiliat.

Astăzi, în București, are loc adunarea generală a Convenției Sindicale Naționale a Transportatorilor din România, la care vor fi alese noile organe de conducere și se va modifica statutul organizației.

Negocieri colective în portul Constanța
În prezent, Federația Sindicală „Trans Conex” este implicată în negocierea contratului colectiv de muncă la compania North Star Shipping din portul Constanța. Discuțiile la „masa verde” au început în urmă cu două săptămâni.

„În fapt, federația noastră negociază în numele sindicatelor din cele trei societăți care au fuzionat în actuala NSS și care, de acum înainte, vor avea un singur contract colectiv de muncă, sperăm cu clauze cât mai bune pentru salariați”, a precizat Silviu Stanciu.

În paralel, Federația Sindicală „Trans Conex” sprijină sindicatul din compania United Shipping Agency din portul Constanța, în negocierea noului contract colectiv de muncă.
Spre sfârșitul lunii martie, federația va începe negocierile cu Administrația Portului Fluvial Giurgiu, al cărei sindicat a rămas fără reprezentativitate.

Unirea Sindicatelor Portuare Române
Proiectul sindicatului unic la nivelul sectorului de activitate „transporturi navale și servicii conexe” se află într-o fază avansată. Organizația a luat naștere prin fuziunea a cinci entități: Sindicatul Lucrătorilor Portuari din Minmetal, Sindicatul Operativ NSS, Sindicatul Liber Dunăre – Giurgiu, Sindicatul Navigatorilor Fluviali pe Dunăre și Sindicatul Liber Decirom.

Noua organizație a fost recunoscută de instanța de judecată sub numele Unirea Sindicatelor Portuare Române și are peste 700 de membri. În perioada următoare, va avea loc fuziunea cu alte șapte sindicate portuare, care și-au exprimat acordul de principiul, astfel că numărul membrilor noii structuri se va ridica la peste 2.000.

„Ne dorim să atragem cât mai mulți membri din unitățile care nu au organizate sindicate. Conform statutului noului sindicat, este nevoie de un nucleu de minim 15 membri într-o societate comercială, pentru a se înscrie în organizație. În porturi există societăți cu minim 21 de angajați. Dacă vom reuși să organizăm acele nuclee sindicale, vom putea determina administrațiile respectivelor firme să vină la masa negocierilor cu federația. Ținta noastră este ca, în următorii patru ani, să unim întreaga mișcare sindicală din sectorul transporturilor navale și serviciilor conexe. Sunt convins că toți colegii noștri vor înțelege importanța și miza acestui sindicat, organizat după modelul sindicatelor din marile porturi europene”, a afirmat președintele federației „Trans Conex”.

Protecție pentru membrii de sindicat
Organizarea sindicatului unic la nivel de sector va spori forța mișcării sindicale și prin faptul că liderii organizației nu vor mai fi dependenți de un patron sau altul și nu vor mai fi influențabili, susține Silviu Stanciu. Pe perioada mandatului, contractele lor de muncă cu angajatorii vor fi suspendate, urmând ca liderii să fie plătiți de sindicat.

„În prezent, sindicatul unic are o conducere provizorie. La această oră, membrii sindicatelor care au fuzionat semnează cererile de retragere din vechile structuri și de înscriere în noul sindicat. Cât de curând, va avea loc adunarea generală și alegerea organelor de conducere.

Cotizația va fi în sumă fixă și va putea fi achitată prin una din cele trei modalități: pe ștatul de plată, prin virament bancar sau prin plata cu chitanță. Avem situații în care mulți angajați, în special din cadrul TESA, nu vor ca patronul să afle că sunt membri de sindicat. De aceea, vor avea posibilitatea să aleagă modalitatea de plată cea mai convenabilă. Ne dorim ca, pe viitor, niciunui membru de sindicat să nu i se mai rețină cotizația pe ștatul de plată, în acest scop vom realiza înțelegeri cu băncile comerciale”, a dezvăluit liderul federației „Trans Conex”.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-tinta-noastra-este-sa-unim-intreaga-miscare-sindicala-din-sectorul-transporturilor-navale-si-8221-368979

Șantierul Naval Constanța a renunțat la acțiunea deschisă la Curtea de Apel Constanţa, în contencios administrativ, prin care contesta HG nr. 48 din 2018 privind procedura de achiziție aferentă programului de înzestrare esențial „Corveta multifuncțională”. Pe data de 18 februarie 2019, compania a depus o cerere de renunțare la judecată.

Aceasta a fost formulată strict în cadrul legal prevăzut de legea contenciosului administrativ, fără a se solicita suspendarea actului normativ contestat, se arată în documentul depus de SNC.

Compania și-a motivat renunțarea la judecată astfel: „Pentru a veni în întâmpinarea dorinței Guvernului României de a finaliza cât mai repede procedura de achiziție și pentru a înlătura orice impediment privind acțiunea formulată de societatea noastră, declarăm expres prin prezenta cerere că renunțăm la judecată”.

Acum, mingea se află în terenul Ministerului Apărării Naționale, care trebuie să ia o decizie: va respecta legea și rezultatele procedurii de selecție sau preferă un scandal de răsunet internațional, cu consecințe imprevizibile? Până în prezent, afacerea „Corveta multifuncțională” a stârnit numeroase suspiciuni, pe care lipsa de transparență și amânările din partea organizatorilor procedurii nu au făcut decât să le sporească.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-snc-i-a-lasat-mana-libera-mapn-in-afacerea-corveta-multifunctionala-si-8221-368983?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Source: Port of Burgas

Varna, Bulgaria (PortSEurope) February 19, 2019 – Bulgaria will launch concession tenders for its largest Black Sea and Danube River ports in 2020 with the most lucrative ones being the projects for the development of Varna-East and Varna-West ports, according to the action plan for State Concessions 2019-2020, adopted by the Bulgarian Council of Ministers

All ports concessions will be with duration of 35 years with an option for extension of 11.5 years.

The concessions are:

Development of the Black Sea Varna East port terminal for all types of cargo with a territory of 343,027 m² and development of Varna West port terminal for all types of cargo with a territory of 1,826,799 m². Concession payment for both terminals of BGN 420 million (€215 million).

Development of the Black Sea ferry terminal Varna with a territory of 1,007,000 m². The concession payment is BGN 49 million (€25 million).

Development of the Black Sea Burgas East 1 port terminal for all types of cargo with a territory of m². The concession payment is BGN 52 million (€27 million).

Development of the Danube River Zimovnik Russe (Ruse, Rousse) port terminal for all types of cargo with a territory of 32,734 m². The concession payment is BGN 88,212 (€45,000).

Development of the Danube River Russe East 1 port terminal for all types of cargo with a territory of 333,057 m². The concession payment is BGN 8.158 million (€4.171 million).

Development of the Danube River Russe East 2 port terminal for all types of cargo with a territory of 355,132 m². The concession payment is BGN 14.621 million (€7.477 million).

Development of the Danube River Russe West port terminal for all types of cargo with a territory of 117,003 m². The concession payment is BGN 6.302 million (€3.223 million).

Development of the Danube River Vidin Center port terminal for all types of cargo with a territory of 18,261 m². The concession payment is BGN 863,000 (€441,000).

The development of Varna East and Varna West port terminals in Bulgaria’s third largest city is expected to boost the expanding industrial zone around Varna and to facilitate exports/imports with Russia, the Caucasus and China (the new Silk Road project, part of the Belt and Road initiative also known as One Belt, One Road, or OBOR). The same is valid for the southern Black Sea port of Burgas.

The development of the Danube River ports of Russe and Vidin is in accordance of the EU Strategy for the Danube Region (EUSDR).

https://www.portseurope.com/bulgaria-to-offer-concessions-for-black-sea-and-danube-river-ports-in-2020/

Santierul Naval Orşova (SNO) a înregistrat, la data de 31 decembrie 2018, un profit net de 2,85 milioane de lei, în creştere cu 5,16% faţă de cel raportat la finele lui 2017, de 2,71 milioa-ne de lei, potrivit rezultatelor preliminare publicate ieri, pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Veniturile operaţionale totale ale companiei s-au situat la 52,51 milioane de lei, în 2018, cu 4,15% sub cele realizate în anul precedent, de 54,69 milioane de lei, în condiţiile în care categoria «alte venituri» a înregistrat o scădere de 48,62%, până la 4,25 milioane de lei, pentru aceeaşi perioadă de raportare.

Cheltuielile operaţionale au scăzut anul trecut cu 5,6%, de la 51,91 milioa-ne de lei, la 49 milioane de lei în 2017, diminuare apărută ca urmare a unei reduceri a cheltuielilor cu stocurile de 5,59%, la 17,37 milioane de lei şi a scăderii costurilor cu amortizarea şi deprecierea imobilizărilor cu 22,48%, de la 4,72 milioane de lei în 2018, la 3,66 milioane de lei anul trecut.
Activele totale ale societăţii au înregistrat, la finele lui 2018, o creştere de 7,13%, faţă de 2017, până la 109,65 milioane de lei, în timp ce datoriile totale au crescut până la 14,65 milioane de lei, cu 13,3%, de la 12,93 milioane de lei, pentru aceeaşi perioadă de raportare.

Conducerea Şantierului Naval Orşova nu a înaintat încă o propunere de dividend acţionarilor. Anul trecut, producătorul de nave a distribuit un dividend brut de 0,16 lei/acţiune.

Aproximativ 50% din companie este deţinută de SIF Transilvania (SIF3), în timp ce SIF Oltenia (SIF5) are o participaţie de 28%, SIF Muntenia (SIF4) deţine 13,17% din societate, iar 8,81% se tranzacţionează liber la bursă.

http://www.bursa.ro/in-contextul-scaderii-cheltuielilor-operationale-profitul-net-al-santierului-naval-orsova-creste-cu-5-procente-49234637

La Cernavodă, se vrea ca administrația locală să preia terenurile aferente digurilor de protecție împotriva inundațiilor. Pentru Primăria Cernavodă acest demers are la bază proiectul privind “Protecția împotriva inundațiilor” și se dorește a fi una dintre investiţiile importante derulate de administrația locală.

Conform declarațiilor primarului, Liviu Negoiţă, a fost finalizată prima etapă a planului ce a presupus deversarea controlată a apelor provenite din precipitații, din zona străzii Seimeni, precum și colectarea și dirijarea lor către Canalul Dunăre-Marea Neagră. Etapa amintită s-a desfășurat în condiții de asigurare a unui grad ridicat de filtrare pentru protecția ecologică a mediului din zonă.

A fost iniţiat și un program de curățare și modernizare a colectoarelor de ape pluviale, pentru a preveni situaţiile de urgenţă.

Toate activitățile aferente programului sunt monitorizate non stop de autoritatea locală în scopul preîntâmpinăriicolmatării și inundării zonei de risc din oraș.

Pentru eficientizarea acestui proiect urbanistic, Primăria Cernavodă a demarat activitățile de preluare de la Ministerul Transporturilor a terenurilor aferente digului de protecție situat între Portul Cernavodă și zona centrală a orașului.

Primăria Cernavodă dorește să preia de la Ministerul Transporturilor terenurile aferente digurilor de protecţie

Raportul privind impactul asupra mediului pentru proiectul privind săparea, în Marea Neagră, a sondelor de exploatare L4A Lebăda Est, respectiv L8 A Lebăda Est în cadrul perimetrului de exploatare – dezvoltare şi exploatare petrolieră XVIII Istria, a fost depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa de către OMV Petrom SA – E&P România – Zona de producţie X Petromar.

Este vorba despre proiectul „Săparea sondelor de exploatare L4A Lebăda Est, respectiv L8A Lebăda Est, în cadrul perimetrului de exploatare – dezvoltare şi exploatare petrolieră XVIII Istria, amplasată pe Platforma continentală a Mării Negre“, potrivit Ziua de Constanța.

APM Constanţa poate emite sau respinge acordul de mediu. Raportul poate fi consultat la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului Constanţa şi al OMV Petrom SA Zona de producţie X Petromar, în Bucureşti. Dezbaterea publică a raportului privind impactul asupra mediului va avea loc la hotel Bulevard Constanţa în data de 11 martie, începând cu orele 16.00.

Publicul interesat poate transmite comentarii, opinii, observaţii privind documentele menţionate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului Constanţa, până la data de 11 martie 2019.

https://evz.ro/proiectul-omv-petrom-sapare-sonde-marea-neagra-dezbatere.html

Romgaz a semnat Scrisoarea de Intenţie prin care îşi exprimă oficial interesul de a folosi infrastructura Coridorului Sudic pentru asigurarea siguranţei aprovizionării cu gaze şi a diversificării surselor, informează compania printr-un comunicat.

Conform sursei citate, la a cincea întâlnire anuală a Southern Gas Corridor Advisory Council (SGC Advisory Council), care are loc miercuri, în Azerbaidjan, Romgaz a reiterat suportul pentru dezvoltarea proiectului Coridorului Sudic, însă cu luarea în calcul a continuării infrastructurii de transport, prin finalizarea Interconectorului Bulgaria – Grecia şi a Proiectului BRUA, în contextul dezvoltării relaţiilor cu Azerbaidjan şi a potenţialului parteneriat cu compania SOCAR.

În acest context, directorul general al Romgaz, Adrian Volintiru, a semnat Scrisoarea de Intenţie adresată SGC Advisory Council, prezidat de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev. Prin acest document oficial, Romgaz şi-a exprimat interesul de a analiza oportunitatea de a folosi infrastructura Coridorului Sudic pentru asigurarea siguranţei în alimentarea cu gaze naturale şi diversificarea surselor, atât pentru ţara noastră, cât şi pentru ţările riverane României.

„Prin semnarea acestui document, Romgaz şi implicit România intenţionează să devină un actor important, cu rol strategic în regiune şi un partener de încredere pentru ţările implicate în realizarea acestor proiecte de anvergură. România este deja implicată în dezvoltarea Coridorului Vertical şi este interesată de preluarea unor volume importante de gaz din Coridorul Sudic. În acest context, Romgaz va continua dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu companii similare, implicate în construcţia şi exploatarea Coridorului Sudic”, a declarat Adrian Volintiru.

În cadrul vizitei oficiale efectuate de delegaţia Romgaz în Azerbaidjan, au avut loc întâlniri bilaterale cu reprezentanţii companiei SOCAR, în vederea continuării discuţiilor şi stabilirii liniilor directoare de colaborare pentru perioada următoare. Reprezentanţii SOCAR şi-au manifestat interesul de a deveni parteneri ai Romgaz în proiecte de interes comun şi de a activa nu doar în România şi Azerbaidjan, ci şi în alte ţări cu potenţial pentru ambele companii.

„Vizita de la SOCAR vine în contextul identificării de noi oportunităţi de colaborare care să confere o poziţionare de importanţă strategică pentru România în regiune şi care poate oferi noi oportunităţi de afaceri pentru Romgaz. Disponibilitatea SOCAR de a identifica împreună cu Romgaz variante de colaborare confirmă recunoaşterea companiei Romgaz ca partener solid în planurile viitoare de dezvoltare regională”, a mai afirmat Volintiru.

La cea de-a cincea întâlnire a SGC Advisory Council au participat reprezentanţi ai Ministerului Energiei din România, Azerbaidjan, Turcia şi ai celorlalte state implicate în proiect, alături de înalţi responsabili europeni, precum şi de reprezentanţi ai Băncii Mondiale, Băncii Europene de Investiţii, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi International Finance Corporation (IFC).

Romgaz este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacţionare pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti şi a Bursei din Londra (LSE). Acţionar principal este statul român cu o participaţie de 70%.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/02/20/romgaz-a-semnat-scrisoarea-de-intentie-prin-care-isi-exprima-interesul-de-a-utiliza-infrastructura-coridorului-sudic–261416

Tractoare, lactate şi chiar biciclete, Polonia nu doar că exportă în Africa, ci şi produce acolo, dând astfel un exemplu despre cum o ţară est-europeană poate profita de oportunităţile de afaceri oferite de economiile în curs de dezvoltare şi de pieţele cu 1,2 miliarde de consumatori de pe continentul african.

Şi marile puteri europene şi-au îndreptat atenţia spre Africa. Berlinul şi Viena chiar au atenţionat că statele africane au nevoie de mai multe investiţii europene. Problema este că producătorii şi exportatorii chinezi, ghidaţi de guvernul de la Beijing, sunt deja în plină campanie de cucerire a Africii.

În 2017, preşedintele Poloniei Andrzej Duda a vizitat fabrica de tractoare deschisă de producătorul polonez Ursus în Etiopia şi a încurajat de acolo companiile din ţara sa să investească în Africa.
Ursus a putut să-şi deschidă uzina africană mulţumită unui acord bilateral prin care Polonia a oferit linii speciale de credit pentru construirea liniilor de producţie şi pentru facilitarea cooperării. „Sunt ţări uriaşe aici, cu un potenţial mare“, a spus Duda.

Ursus a estimat valoarea contractelor subsidiarei din Etiopia din perioada 2014-2017 la zece milioane de dolari. În perioada vizitei etiopiene a preşedintelui Duda, Polonia căuta să câştige sprijinul statelor africane pentru obţinerea unui loc în Consiliul de securitate al ONU pentru 2018-2019, scrie TheNews.pl.

La începutul anului trecut, ministrul egiptean al comerţului anunţa la Cairo planurile grupului polonez Polva de a construi o primă fabrică de produse lactate într-un oraş din apropierea capitalei egiptene. Investiţiile pentru prima fază a proiectului sunt de 30 de milioane de euro.

Cea de-a doua fază va include producţia de brânză şi unt. Investiţiile totale se vor situa la 75,2 milioane de euro. Ministrul a precizat atunci că grupul polonez ia în considerare realizarea mai multor investiţii pentru piaţa egipteană, inclusiv în sectorul farmaceutic. Proiectul este implementat printr-o alianţă poloneză alcătuită din două companii specializate în activităţi în domeniul farma şi cosmetic şi MilkoVita, producător din industria lactatelor. La acea vreme, Egiptul trecea prin faza de sfârşit a unei crize de lapte pentru copii, notează Daily News Egypt.
Complexul de producţie de lactate a fost finanţat de Banca Naţională de Dezvoltare a Poloniei. Guvernul polonez desfăşoară un program de business dedicat companiilor poloneze care vor să facă afaceri în Africa – „GoAfrica“.

„Aş vrea ca antreprenorii polonezi să folosească în număr cât mai mare acest program, să devină interesaţi de piaţa africană“, a spus preşedintele Duda cu ocazia vizitei la fabrica Ursus din Etiopia. Polonia are şi o agenţie comercială nouă pentru Africa şi Asia.

Agenţia Poloneză pentru Investiţii şi Comerţ funcţionează în cadrul Fondului de Dezvoltare Polonez, care implementează instrumente financiare care au ca scop dezvoltarea afacerilor poloneze.

Agenţia sprijină expansiunea poloneză în străinătate atât prin exporturi, cât şi prin investiţii.

În ceea ce priveşte exporturile, guvernul polonez se concentrează pe sectoare ca tehnologia comunicaţiilor, biotehnologie, farma, cosmetice, îmbrăcăminte şi alimente.

Pentru pieţele africane, guvernul va insista pe exporturile agro-alimentare.

În 2017, Polonia a exportat carne de pasăre în 21 de state africane, faţă de 16 în 2012. În 2017, aproape 30% din exporturile extracomunitare de carne de pasăre ale Poloniei s-au dus în Africa.

Producătorii polonezi au exportat în Benin, Ghana, Liberia, Congo, Gabon, Republica Democrată Congo, Coasta de Fildeş, Togo, Comore, Sierra Leone, Guineea Ecuatorială şi Mozambic. Polonia este cel mai mare producător de carne de pui din UE.

Asante, o companie poloneză, produce cadre de bicicletă din bambus în Ghana. Mai exact, compania colaborează cu locuitorii unui sat din Ghana pentru manufacturarea cadrelor.

Sătenii sunt plătiţi pentru munca lor, iar din banii obţinuţi prin vânzarea bicicletelor finisate este finanţată şcolarizarea copiilor africani. Bicicletele nu sunt deloc ieftine. Dotate cu piese de calitate, ele costă în jur de 4.000 de zloţi (920 euro) bucata, scrie polska.pl. Unele modele sunt şi mai scumpe. Fondatorul Asante speră că îşi va putea vinde bicicletele şi în afara Poloniei.

Cum Africa este o ţară bogată în resurse naturale, de acolo nu puteau lipsi marii producători polonezi de profil, cum ar fi Grupa Azoty şi Krezus. Grupa Azoty a cumpărat 55% din acţiunile companiei African Investment Group pentru aproape 29 de milioane de dolari şi astfel a obţinut acces la depozitele de fosfor senegaleze.

Unul dintre cei mai mari investitori polonezi în Africa este Kulczyk Investments, care are acolo circa 20 de proiecte miniere de explorare şi exloatare. Pe 18 decembrie, sub patronajul Austriei, care deţinea atunci preşedinţia prin rotaţie a UE, la Viena s-a desfăşurat Forumul la nivel înalt Africa-Europa. La întâlnire au participat mulţi lideri europeni şi africani, printre care preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani şi preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, şi reprezentanţii multor companii europene mari. S-a discutat mult despre oportunităţile de afaceri oferite de Africa. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a subliniat la summit că peste un deceniu populaţia Africii va fi de trei ori mai mare decât cea a UE. Dezvoltarea continentului african este importantă pentru Europa şi din perspectiva problemei refugiaţilor şi imigranţilor, din rezolvarea căreia îşi făcuse o prioritate preşedinţia austriacă a UE.

Pe 3-4†septembre 2018, Marea Sală a Poporului din Beijing a găzduit Forumul Chino-African. Toţi liderii africani, cu excepţia monarhului din Swaziland, au fost prezenţi în prima zi pentru a asculta discursul de deschidere al preşedintelui chinez Xi Jinping, scrie Les Echos. Forumul era deja la a opta ediţie. Liderii africani sunt de obicei întâmpinaţi cu mare pompă pe aeroport. Şi acum a fost la fel. Mai specială a fost promisiunea cu care Xi i-a întâmpinat: investiţii de miliarde de dolari din partea Chinei. Beijingul a pus pe masă nu mai puţin de 60 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea economică a statelor africane. Din această sumă, 15 miliarde de dolari sunt destinate finanţării programelor „de ajutor gratuit şi de împrumuturi fără dobândă“, a subliniat Xi. China îşi extinde cu putere influenţa comercială în Asia, spre Europa de vest şi în Africa. Expansiunea s-a făcut în unele state prin proiecte care au supraîndatorat guvernele. Creditorul principal, şi stăpânul acelor proiecte, a rămas Beijingul. În Africa sub-sahariană, printre proiectele notabile ale Chinei se numără finanţarea unui bulevard periferic de 320 de milioane de dolari în jurul oraşului Addis-Abeba (Etiopia), a unei linii feroviare de trei miliarde de dolari între Addis-Abeba şi portul Doraleh, din Djibouti, a unei alte linii, de patru miliarde de dolari, între Nairobi şi portul Mombasa şi unei rute, de 600 de milioane de dolari, între Port-Gentil şi Libreville, în Gabon. Banii Chinei curg gârla în economiile africane, însă unii spun că nu pentru ajutor de dezvoltare. „Doar 43% din finanţarea chineză poate fi definită ca ajutor de dezvoltare în funcţie de parametrii OCDE. Restul reprezintă împrumuturi comerciale care au puţine de-a face cu ajutoarele“, a remarcat Bradley Parks, directorul executiv al firmei AidData. Datornicii africani trebuie să ramburseze creditele luate de la China mai repede (16 ani) decât pe cele obţinute de la Banca Mondială (38 de ani).

Creditele date de China Africii au scopuri comerciale, chiar strategice. Iar strategia Beijingului are ca scop obţinerea unor avantaje concurenţiale, spune John Bolton, consilier de securitate naţională al preşedintelui american Donald Trump. „China recurge la mită, înţelegeri opace şi la utilizarea strategică a datoriilor pentru a ţine statele africane captive dorinţelor şi cerinţelor ei“, a avertizat Bolton. China şi-a luat măsuri de siguranţă pentru creditele africane. Spre exemplu, în Kenia, dacă guvernul nu-şi rambursează împrumutul pentru linia de cale ferată care leagă capitala de portul Mombasa, China va prelua controlul portului. În Zambia, guvernul a pus garanţie compania naţională de electricitate.

John Bolton, consilier de securitate naţională al preşedintelui american Donald Trump: „China recurge la mită, înţelegeri opace şi la utilizarea strategică a datoriilor pentru a ţine statele africane captive dorinţelor şi cerinţelor ei“.

John Bolton, consilier de securitate naţională al preşedintelui american Donald Trump:

„China recurge la mită, înţelegeri opace şi la utilizarea strategică a datoriilor pentru a ţine statele africane captive dorinţelor şi cerinţelor ei“.

https://www.zf.ro/business-international/mostenirea-ceausescu-preluata-polonezi-africa-taram-oportunitatilor-afaceri-europa-est-dupa-demonstreaza-polonia-produce-tractoare-lactate-exporta-carne-acolo-europa-grabeste-china-deveni-stapana-17884236

Exporturile Japoniei au înregistrat cel mai abrupt declin din ultimii peste doi ani pe fondul reducerii livrărilor către China, alimentând temerile privind încetinirea cererii la nivel mondial, scrie Reuters.

Exporturile Japoniei au scăzut cu 8,4% anual în ianuarie, peste declinul de 5,5% anticipat de economişti.

A fost cel mai puternic declin din octombrie 2016.

Livrările către China, cel mai mare partener comercial al Japoniei, au scăzut cu 17,4% anual.

https://www.zf.ro/business-international/scaderea-chinei-incepe-sa-doara-exporturile-japoneze-sufera-cel-mai-puternic-declin-din-doi-ani-17884268

H.Essers, un furnizor de servicii logistice, si compania feroviara privata Lineas Intermodal, au lansat primul tren direct care leaga Genk, in Belgia, de Trieste, in nordul Italiei. Lineas Intermodal a stabilit rutele care leaga Terminalul Genk, in apropierea sediului H.Essers, de Terminalul Samer din Trieste. „Trenul descoperit este capabil sa transporte atat containere, cat si vagoane remorca. In prima faza, vor fi doua calatorii pe saptamana, iar apoi trei”, a declarat Sam Bruynseels, Director Executiv Lineas Intermodal.
H.Essers va utiliza linia de cale ferata pentru transportul securizat/ cu vagoane frigorifice catre Grecia si Turcia. Marfurile sunt transportate cu trenul din Genk catre Trieste, iar apoi cu vaporul catre Portul Patras, Grecia si catre porturile din Istanbul, Pendik, Izmir si Mersin din Turcia. „Aceasta linie este nu doar o extensie, dar si o imbunatatire a retelei noastre existente. In plus, noua ruta este un exemplu bun de solutie sincromodala, marfurile fiind transportate in proportie de 90% pe calea ferata si pe apa”, a declarat Gert Bervoets, CEO H.Essers.
Pe aceasta legatura, vor fi folosite intens containerele Safebox cu o lungime de 13,7 m dezvoltate special pentru transporturile securizate/cu vagoane frigorifice ale H.Essers concentrate pe trei piete strategice ale companiei – piata produselor chimice, farmaceutice si cu valoare ridicata. Aceste containere sunt blocate printr-un sistem electronic si monitorizate in permanenta de turnul de control al companiei, ceea ce ii permite companiei H.Essers sa intervina rapid atunci cand este necesar. In plus, o parte din containerele Safebox sunt echipate cu un sistem de control al temperaturii. Astfel, turnul de control poate sa monitorizeze containerele cu sistem de racire pentru ca bunurile sensibile la temperaturi ridicate sa poata fi transportate in siguranta in Grecia si Turcia. „Suntem capabili sa transportam aproape toate categoriile de marfuri periculoase, inclusiv cele lichide ale specialistului in transport de containere cisterna Huktra, preluat recent de H.Essers”, a declarat Gert Bervoets.

Noua legatura de transport feroviar si naval catre Grecia si Turcia ii permite companiei H.Essers sa elimine 9.000 de transporturi rutiere pe an. In plus, noul serviciu va reduce dioxidul de carbon cu aproape 90%. Poluarea atmosferica va fi de opt ori mai mica, iar consumul de energie va fi de sase ori mai scazut.

A fost lansata prima legatura feroviara directa din Belgia catre Trieste