Este cu siguranţă cel mai bun an în ceea ce priveşte investiţiile realizate de operatorii portuari, adică de companii private. ‘Contractele semnate de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa sunt de peste 65 de milioane de euro.

La privaţi suma depăşeşte binişor 150 milioane de euro’, a declarat, la solicitarea ‘României libere’, directorul CNAPMC, Dan Nicolae Tivilichi. Acesta a punctat două lucruri: că investiţiile companiei sunt reprezentate, în totalitate, de fonduri europene şi că o parte dintre investiţiile operatorilor privaţi sunt deja finalizate. ‘A fost un an bun pentru Portul Constanţa, din toate punctele de vedere, nu a fost un an uşor, ne aşteaptă un an cu multe obiective, cel puţin cinci proiecte noi de finanţare. Ne aşteaptă un an în care ne propunem în continuare să mergem pe trendul de creştere al traficului, de a repara şi de a întreţine infrastructura portuară.

Un an în care au demarat şi s-au şi finalizat investiţii ale operatorilor privaţi în Portul Constanţa şi sperăm să urmăm în continuare acest trend ascendent’, a precizat Tivilichi.

Dane specializate şi dragaj de investiţii

Directorul portului a declarat că în acest an au demarat proiecte importante în Portul Constanţa, cum ar fi realizarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari şi dragajul de investiţii.
‘E vorba de dana specializată 80,de dragaj,un proiect european de 40 milioane de euro.

Avem studii de fezabilitate care sunt aproape de depunere de cerere de finanţare pentru câteva proiecte majore, respectiv dezvoltarea insulei artificiale din Portul Constanţa,extinderea la patru benzi a drumului de la Poarta 10 -10 bis. Am luat decizia ca studiul de fezabilitate care se referea la trecerea la patru benzi din autostradă spre Poarta 7 să îl schimbăm către Poarta 9, în aşa fel încât printr-o logistică cât mai bună a traficului prin Portul Constanţa să eliminăm definitiv blocajele de camioane care existau până acum. Nici în acest an nu am avut mari probleme în această privinţă’, a subliniat Tivilichi. Alte proiecte începute în port sunt reabilitarea digurilor, a reţelei de iluminat din sectorul fluvio-maritim şi schimbarea reţelei de apă.

Traficul total, în creştere

Traficul total de mărfuri înregistrat în primele 11 luni ale anului 2018 în porturile maritime româneşti, Constanţa, Midia şi Mangalia, a fost de 55,96 milioane tone, cu 4,15% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2017 (când s-au înregistrat 53,73 milioane tone).

Din traficul total înregistrat în primele 11 luni ale anului 2018, traficul maritim a fost 44.344.452 tone (41.953.722 tone la 30 noiembrie 2017), iar cel fluvial a reprezentat 11.623.829 tone (11.782.588 tone la 30 noiembrie 2017).

Pentru traficul maritim, creşterea în perioada analizată reprezintă 5,7%, iar pentru traficul fluvial s-a înregistrat o scădere de 1,35%.

Creşteri la produse petroliere, stagnare la cereale Creşteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul produselor petroliere (de la 4,95 milioane tone în primele 11 luni din 2017, până la 5,38 milioane tone în primele 11 luni din 2018), al petrolului brut (de la 6,69 milioane tone la 6,71 milioane tone), minereurilor de fier, deşeurilor de fier (de la 3,52 milioane tone la 3,84 milioane tone), minereurilor şi deşeu|ilor neferoase (de la 2,89 milioane tone la 3,62 milioane tone), combustibililor minerali solizi (de la 2,35 milioane tone la 3,38 milioane tone), produselor metalice (de la 2,08 milioane tone la 2,12 milioane tone), articolelor diverse (de la 6,02 milioane tone la 6,05 milioane tone).

Traficul de cereale în primele 11 luni din 2018 s-a menţinut la un nivel comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut: 16,60 milioane tone. A scăzut traficul de îngrăşăminte (de la 2,85 milioane tone la 2,73 milioane tone), lemn, plută (de la 0,38 la 0,28 milioane tone), produse alimentare (de la 0,47 la 0,14 milioane tone).Traficul de containere a totalizat, în primele 11 luni ale anului 2018, 6.048.600 tone, respectiv 617.675 TEU (Unitate de măsură statistică conformă cu standardul ISO pentru containere cu o lungime de 20 de picioare), comparativ cu primele 11 luni ale anului 2017, când au fost înregistrate 6.021.218 tone, respectiv 644.383 TEU.

Se reîntorc navele de croazieră

Directorul CNAPMC a dat o veste bună turismului de pe litoral: din 2019 se reîntorc în Portul Constanţa navele de croazieră. ‘Pentru anul 2019 avem anunţate deja 21 de nave de croazieră, dintre care două nave maritime, şi sperăm ca şi acest sector de activitate să crească şi să contribuie la dezvoltarea atât a portului, cât şi a oraşului, că dacă vin aceste nave vor veni şi pentru oraş’, a spus Tivilichi.

Anul acesta, în port nu a ajuns nicio navă maritimă de pasageri (au fost câteva fluviale), după ce în 2014 se atingea un record de 100 de nave de croazieră. Motivul: situaţia geopolitică din Marea Neagră. ‘Trebuie să ne uităm la contextul geopolitic care este în Marea Neagră, care a influenţat foarte mult apetitul navelor de a vizita nu Portul Constanţa, ci Marea Neagră. în definitiv, dacă vin în Marea Neagră, cu siguranţă vin şi în Portul Constanţa, înregistrăm o creştere faţă de anii precedenţi la ceea ce se cheamă nave fluviale şi apreciem ceea ce se întâmplă’, a explicat Tivilichi. Acesta a precizat că se poate înregistra o creştere a numărului de nave de croazieră fluviale dacă ar exista o predictibilitate a cotelor Dunării, iar în privinţa celor maritime acest lucru s-ar putea întâmpla dacă se modifică actualul context geopolitic.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a atribuit contractul „Ignifugare pod Gara Maritimă și Dispensar“, în valoare de 13.662,96 de lei, societății Ana-Cris SRL.

Potrivit licitațiapublica.ro, obiectul contractului îl constituie tratarea cu substanțe ignifuge și protecție a lemnului pentru suprafața totală de 3.432 mp, astfel: clădire administrativă Gara Maritimă, clădire Dispensar Poarta 2. Tratamentul ignifug va cuprinde toate elementele combustibile ale podurilor celor două clădiri ce fac obiectul lucrării. În vederea asigurării unei protecții eficiente a lemnului, conform prevederilor normativului C 58-1996 coroborat cu OMAI nr. 163/2007, se vor respecta următoarele cerințe: suprafețele de ignifugat trebuie să fie curățate în prealabil; îmbinările, crăpăturile și golurile din lemn trebuie astupate cu chit ignifug; ignifugarea elementelor combustibile se va face printr-un tratament de suprafață, prin pulverizare cu pompă; în cazul în care soluția folosită pentru ignifugat este incoloră, să fie adăugată o substanță colorantă pentru evidențierea și urmărirea cu ușurință a rezultatului operațiunii.

Responsabili de atribuirea contractului
Persoanele care dețin funcții de decizie din cadrul CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, responsabile de atribuirea contractului, sunt: Tivilichi Nicolae Dan – director general, Tănase Marian – director general adjunct, Patrichi Teodor – director Direcția Exploatare, Tomescu Ion – director Direcția Tehnică, Șerban Daniela – director economic, Hanganu Ciprian – director coordonator, Crăciun Mădălin Alexandru – director Direcția Comercială, Ifimov Otilia – șef Departament Achiziții Publice, Pepi Tanase Iulian – șef Serviciu Juridic și Contencios, Kiss Laszlo Eduard – șef Sucursala Energetică Port Constanța, Petrescu Vicentius – șef Sucursala de Servicii Port Constanța, Banias Emil Sorin – șef Sucursala Nave Tehnice Port Constanța, Gamalan Adina – șef Birou Control Financiar Preventiv, Moldoveanu Antoniela – inginer, Bola Laura Valentina – inginer. La aceștia de adaugă membrii Consiliului de Administrație: Murgeanu Gabriela, Naftali Daniel-Adrian, Panait Traian, Petrașcu Elena, Popeanga Silvia.

Ana-Cris SRL, în datele Registrul Comerţului
Înființată în anul 1994, firma are sediul social în municipiul Slatina, județul Olt. Capitalul social subscris, de 220 de lei, integral vărsat, este compus din 22 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Albulescu T.M. Cristian este asociat unic și administrator al firmei, care se ocupă de fabricarea vopselelor, a lacurilor, a cernelii tipografice şi a masticurilor. În anul fiscal 2015, firma cu 2 salariați a declarat o cifră de afaceri de 692.445 de lei și un profit de 16.169 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, societatea a avut 2 salariați, a raportat o cifră de afaceri de 496.983 lei și un profit de 13.493 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 2 salariați, cifră de afaceri de 540.251 lei și profit de 319.795 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/o-firma-din-judetul-olt-contract-de-peste-13-mii-de-lei-semnat-cu-cn-apm-constanta-document-679283.html

La data de 9 noiembrie 2018, Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor Daewoo Mangalia Heavy Industries s-a întrunit în şedinţă, pentru a lua mai multe decizii.

Astfel, acţionarii – Şantierul Naval 2 Mai SA, cu o valoare de 48,99923% din capitalul social, reprezentată prin Ioan Griguţă, şi Damen Holding BV, cu o valoare de 51,00077% din capitalul social, reprezentată de Răzvan Florin Stoicescu – s-au întrunit în şedinţă pentru aprobarea unor schimbări majore.

La data de 20 iulie, Damen a încheiat un contract de transfer de acţiuni şi cesiune de creanţe cu 2MMS, prin care, inter alia, Damen transferă, iar 2MMS primeşte, în condiţiile respectivului contract, un număr de 20.792 de acţiuni ale societăţii, reprezentând 2 procente din capitalul social.

Acţionarii societăţii intenţionează să schimbe sistemul de administrare al acesteia, din sistem unitar în sistem dualist, iar ca urmare a acestei modificări, Consiliul de Administraţie va fi înlocuit de către un Consiliu de Supraveghere şi un Directorat.

Acţionarii societăţii au în plan numirea celor 7 membri ai Consiliului de Supraveghere al societăţii, precum şi stabilirea remuneraţiei acestora. Ca urmare a modificării structurii de administrare a societăţii, din sistem unitar în sistem dualist, s-a decis revocarea din calitatea de membri ai Consiliului de Administraţie a următorilor: Bert Jan ter Riet, Merkelbach van Enkhuizen Joannes Adrianus Cornelis Maria, Akimov Vadim, Poot Emilie Huibertus, Georgescu Ionel, Prodan Ştefan, Grosu Dorin-Ionuţ. S-a luat act de încetarea mandatelor de preşedinte al lui Bert Jan ter Riet şi de vicepreşedinte al lui Prodan Ştefan.

S-a aprobat numirea în calitatea de membru al Consiliului de Supraveghere a societăţii, pentru un mandat de 2 ani fiecare, începând cu data adoptării hotărârii, a următoarelor persoane: Bert Jan ter Riet, Merkelbach van Enkhuizen Joannes Adrianus Cornelis Maria, Akimov Vadim, Grosu Dorin-Ionuţ, Bogdan Constantin Andronic, Ştefan Prodan, Viorel Beleuzu.

Remuneraţia lunară a fost stabilită la 7.800 de lei pentru Dorin Ionuţ Grosu, Bogdan Constantin Andronic, Ştefan Prodan şi Viorel Beleuzu. S-a aprobat şi faptul că membrii numiţi la propunerea Damen să nu fie remuneraţi.

În şedinţa din 9 noiembrie, s-a aprobat şi schimbarea denumirii societăţii, din Daewoo Mangalia Heavy Industries SA în Damen Shipyards Mangalia SA, cu sediul social pe strada Portului nr. 1 din Mangalia. Limbile utilizate pentru desfăşurarea activităţii societăţii sunt engleza şi româna. Societatea va funcţiona pe o perioadă nelimitată.

A mai fost aprobată numirea membrilor Directoratului societăţii, pentru un mandat de 4 ani: Chris Groninger, cetăţean olandez, Liana Laura Constantin, cetăţean român, Florin Marian Spătaru, cetăţean român. Preşedintele Directoratului societăţii a fost Chris Groninger. Membrii Directoratului nu vor fi remuneraţi.

Consiliul de Supraveghere îl va avea ca preşedinte pe Bert Jan ter Riet, iar vicepreşedinte este numit Dorin Ionuţ Grosu.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/schimbari-importante-daewoo-mangalia-heavy-industries-devine-oficial-damen-shipyards-mangalia-sa-679418.html

În anul 2019 va începe construirea singurei fabrici din Europa care va produce fructoză lichidă, baza pentru toate produsele care conţin 0% zahăr.

Nu doar fructoză se va produce la Medgidia, judeţul Constanţa, ci şi amidon, maltodextrină (aditiv alimentar), fructoză cristalină, glucoză şi siropuri de fructoză. Investiţia de peste 200 de milioane de euro aparţine grupului turcesc Tosmur Group, unul dintre primele patru companii mondiale de profil. Fabrica se va construi în oraşul Medgidia, chiar pe malul Canalului Dunăre-Marea Neagră, pe o suprafaţă de aproximativ 10 hectare e teren pe care investitorul le-a cumpărat.

Canalul Dunăre-Marea Neagră, principalul atu

Situarea oraşului pe malul canalului este principalul motiv pentru care compania turcească a ales acest loc. „Medgidia este strategic poziţionată pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. De altfel, şi terenul este situat lângă acest canal. Foarte multe transporturi către zona Europa se vor realiza cu vapoare mici (3.000 – 5.000 de tone) pe această sursă de navigaţie. Avem nevoie de cantităţi mari să fie transportate, de aceea nu am ales Maramureşul, de exemplu. La fel, apropierea de Portul Constanţa este un avantaj”, declară pentru „Adevărul” Narcisa Uysal, CEO Omnia Europe, compania care investeşte la Medgidia, membră a grupului Tomsur. Un alt motiv care i-au determinat pe turci să investească la Medgidia a fost materia primă principală – porumbul. „Este o zonă cu materie primă din abundenţă”, spune Narcisa Uysal. Lucrările de construirea a fabricii vor începe în anul 2019. Acum, investitorii se află în faza de obţinere a aprobărilor şi a autorizaţiei de construire. În doi ani, primele produse vor ieşi pe poarta fabricii. „Nu există o asemenea fabrică de fructoză lichidă în Europa. Fructoza lichidă este baza produselor cu zero zahăr. Clienţii sunt deja în aşteptare. Dacă am începe producţia astăzi avem casă închisă pe producţie pentru aproape doi ani de zile”, mai spune Narcisa Uysal.

„Numai cine nu vrea să muncească va sta acasă”

Oraşul Medgidia a fost gândit să se dezvolte pe principiile dezvoltării industriale, spune Valentin Vrabie, primarul municipiului. „În ultimii 26 de ani toată această industrie a căzut. Într-un fel, oraşul s-a transformat într-un oraş dormitor deoarece nu mai existau locuri de muncă. În acest moment, investiţia Tosmur înseamnă o renaştere a oraşului”, spune edilul. Mai mult, cei care vor beneficia de construirea acestei fabrici vor fi cu mult mai mulţi decât salariaţii ei. Impactul social pentru urbe va fi major, iar pe orizontală se vor dezvolta multe alte investiţii mai mici de care pot profita firmele autohtone. „Indirect, această investiţie va aduce plus valoare pe orizontală. Ei (Omnia Europe n.red.) fac doar producţia, iar pentru restul activităţilor vor colabora cu alte firme locale”, adaugă Valentin Vrabie. În clipa de faţă, administraţia locală a emis Certificatul de Urbanism, şi se lucrează la avizele în vederea aprobării PUZ-ului (Plan Urbanistic Zonal) şi eliberării autorizaţiei de construcţie. Valentin Vrabie susţine că investitorii nu vor duce lipsă de forţă de muncă în zonă. „Medgidia fiind aşezată strategic în centrul judeţului este uşor să atragă forţă de muncă din localităţile din împrejurimi. Cine vrea să muncească va munci, cine nu vrea să muncească va sta acasă”. Investiţia în viitoarea fabrică de amidon va „conta enorm” pentru bugetul oraşului. Primarul explică faptul că administraţia locală încasează cote părţi din impozitele pe salarii, din cota TVA şi din impozitul pe profit. Cu cât este mai dezvoltată economia oraşului, cu atât va creşte bugetul local.

Ajutor guvernamental

Omnia Europe a primit din partea Guvernului României, în urmă cu câteva zile, 80,5 milioane de lei ca ajutor de tip greenfield, ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor majore. „Banii care au venit de la stat sub formă de ajutor trebuie să-i întorci înapoi în economie sub formă de taxe şi impozite. Vor fi create peste 240 de locuri de muncă, în conformitate cu planul de afaceri. Investiţia se va face etapizat şi va depăşi 200 de milioane de euro”, spune Narcisa Uysal, CEO Omnia Europe. Un beneficiuProducătorii agricoli vor vinde porumbul direct şi nu vor mai apela la intermediari. Această fabrică va procesa până într-un milion de tone de porumb pe an. Vor fi contracte directe producători procesatori. Directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie şi Navigaţie Constanţa, Dănuţ Jugănaru, spune că au mai fost investiţii importante în ultima perioadă în Portul Constanţa, unde au fost construite mai multe silozuri de mare capacitate. „Dar cred că investiţia de la Medgidia este cea mai mare din Dobrogea din ultimii ani. Este foarte bine că se va realiza, în loc să exportăm cereale, vor fi exportate produse prelucrate, cu valoare adăugată! Şi, foarte important, se vor crea noi locuri de muncă”, conchide directorul CCINA.

https://adevarul.ro/locale/constanta/singura-fabrica-fructoza-lichida-europa-construi-romania-investitia-depaseste-200-milioane-euro-1_5c1783e9df52022f7594069f/index.html

România va primi mai mulți bani de la Bruxelles pentru proiecte de importanță majoră de infrastructură, precum Magistrala 6 de metrou (1 Mai – Aeroportul Henri Coandă Otopeni) sau Autostrada Unirii (Iași – Târgul Mureș). Comisia Europeană a aprobat modificarea Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM), fondurile fiind astfel suplimentate. Prin această decizie rata de cofinanțare europeană crește de la 75% la 85% pentru proiectele privind dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, a celei de metrou, precum și a celor de transport multimodal.
Totodată, decizia aceasta vine în sprijinul infrastructurii portuare și a operatorilor portuari care vor avea astfel mai multe oportunități de a dezvolta terminalele de marfă, zonele de manipulare a containerelor, de logistică și instalații feroviare majore. Decizia Comisiei Europene privind modificarea Programului Operațional Infrastructură Mare vine ca urmare a unei cereri transmise în acest sens de România în luna octombrie. Modificările aduse Programului Operațional Infrastructură Mare vizează și actualizarea strategiei de gestionare a deșeurilor, în sensul includerii unor acțiuni privind închiderea unor depozite de deșeuri industriale neconforme, precum și consolidarea capacității administrative pentru punerea în aplicare a planului național de gestionare a deșeurilor.

În perioada 2014 – 2020, România are alocate peste 22 de miliarde de euro prin politica de coeziune a Uniunii Europene, din care 9,2 miliarde sunt destinate Programului Operațional Infrastructură Mare. POIM finanțează activități din patru sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență energetică.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/romania-va-primi-mai-multi-bani-de-la-bruxelles-pentru-proiecte-de-importanta-majora-de-infrastructura-18700337

Directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CN APMC), Dan Nicolae Tivilichi, a anunţat, vineri, că în acest an au fost realizate investiţii de peste 200 de milioane de euro în Portul Constanţa, atât din partea companiei pe care o conduce, cât şi din partea operatorilor privaţi.

Tivilichi a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că în acest an au demarat proiecte importante în portul Constanţa, cum ar fi realizarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari şi dragajul de investiţii.

“E vorba de dana specializată 80, de dragaj, un proiect european de 40 milioane de euro. Avem studii de fezabilitate care sunt aproape de depunere de cerere de finanaţre pentru câteva proiecte majore, respectiv dezvoltarea insulei artificiale din Portul Constanţa, extinderea la patru benzi a drumului de la Poarta 10 – 10 bis. Am luat decizia ca studiul de fezabilitate care se referea la trecerea la patru benzi din autostradă spre Poarta 7 să îl schimbăm către Poarta 9 în aşa fel printr-o logistică cât mai bună a traficului prin Portul Constanţa să eliminăm definitiv blocajele de camioane care existau până acum. Nici în acest an nu am avut mari probleme în această privinţă”, a precizat directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

El a precizat că alte proiecte început în port sunt reabilitarea digurilor, a reţelei de iluminat din sectorul fluvio-maritim şi schimbarea reţelei de apă.

Dan Nicolae Tivilichi consideră că 2018 a fost un an bun pentru Portul Constanţa, iar pentru anul viitor îşi propune să se menţină trendul de creştere al traficului.

“A fost un an bun pentru Portul Constanţa, din toate punctele de vedere, nu a fost un an uşor, ne aşteaptă un an cu multe obiective, cel puţin cinci proiecte noi de finanţare. Ne aşteaptă un an în care ne propunem în continuare să mergem pe trendul de creştere al traficului, de a repara şi de a întreţine infrastructura portuară. Un an în care au demarat şi s-au şi finalizat investiţii ale operatorilor privaţi în Portul Constanţa şi sperăm să urmăm în continuare acest trend ascendent”, a precizat Tivilichi.

El a menţionat că valoarea investiţiilor realizate în 2018 de către Administraţia Porturilor Maritime Constanţa se ridică la aproximativ 65 de milioane de euro, iar cele ale operatorilor privaţi în

Portul Constanţa depăşesc 150 de milioane de euro.

https://www.news.ro/economic/investitii-de-peste-doua-sute-de-milioane-de-euro-realizate-in-acest-an-in-portul-constanta-1922401714072018121618700178

Directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CN APMC), Dan Nicolae Tivilichi, a anunţat că peste 20 de nave de croazieră vor sosi anul viitor în Portul Constanţa, dintre care doar două maritime, restul fiind fluviale. El îşi doreşte ca acest sector să crească şi să contribuie la dezvoltarea portului şi a municipiului.

“Pentru anul 2019 avem anunţate deja 21 de nave de croazieră dintre care două nave maritime şi sperăm ca şi acest sector de activitate să crească şi să contribuie la dezvoltarea atât a portului, cât şi a oraşului, că dacă vin aceste nave vor veni şi pentru oraş”,a declarat Dan Nicolae Tivilichi, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a precizat că numărul navelor de croazieră maritime a scăzut în ultimii ani din cauza situaţiei geopolitice din Marea Neagră, dar că se înregistrează o creştere a navelor fluviale.

“Trebuie să ne uităm la contextul geopolitic care este în Marea Neagră, care a influenţat foarte mult apetitul navelor de a vizita nu Portul Constanţa, ci Marea Neagră. În definitiv dacă vin în Marea Neagră, cu siguranţă vin şi în Portul Constanţa. Înregistrăm o creştere faţă de anii precendenţi la ceea ce se cheamă nave fluviale şi apreciem ceea ce se întâmplă”, a explicat directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime.

El crede că se poate înregistra o creştere numărului de nave de croazieră fluviale dacă ar exista o predictibilitate a cotelor Dunării, iar în privinţa celor maritime acest lucru s-ar putea întâmpla dacă se modifică actualul context geopolitic.

În urmă cu patru ani, aproape 100 de nave de croazieră au ajuns în Portul Constanţa iar înainte de 2013 zeci de asemenea nave făceau anual escale în acest port.

https://www.news.ro/economic/peste-20-de-nave-de-croaziera-vor-sosi-in-portul-constanta-anul-viitor-1922401414142018121518700090

Ministerul Transporturilor a propus revocarea şi numirea unor membri în Consiliul de Administraţie al Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa (APM) fără a furniza acţionarului minoritar niciun fel de informaţii sau documente justificative, potrivit unui comunicat al Fondului Proprietatea, remis, vineri, AGERPRES.

„Fondul Proprietatea doreşte să-şi exprime dezaprobarea puternică faţă de lipsa de transparenţă a Ministerului Transporturilor, în calitate de acţionar majoritar, care a propus revocarea şi numirea unor membri în Consiliul de Administraţie al APM, fără a furniza acţionarului minoritar niciun fel de informaţii sau documente justificative. Ministerul Transporturilor nu a dezvăluit lista de candidaţi propusă şi nu a oferit niciun fel de detalii privind experienţa şi calificările acestora pentru funcţia respectivă şi nici despre procesul de selecţie care a condus la nominalizarea acestora, conform legislaţiei în vigoare”, se arată în comunicat.

Fondul Proprietatea a susţinut în mod constant selectarea şi numirea unor membri neexecutivi independenţi în Consiliul de Administraţie, cu o experienţă solidă, precum şi reputaţie de profesionalism şi integritate, care să poată acţiona în interesul societăţii, fără potenţiale conflicte de interese.

În acest sens, Fondul Proprietatea subliniază responsabilitatea acţionarilor de a analiza cu atenţie şi de a evita numirea unor candidaţi care ar putea fi consideraţi în conflict de interese, având în vedere o serie de factori cum ar fi locul de muncă actual sau anterior, afilierea sau alte aspecte semnificative ale activităţii lor profesionale sau alte circumstanţe personale.

„Îndemnăm Ministerul Transporturilor să renunţe la intenţia de a numi în mod netransparent noi membri în Consiliul de Administraţie al APM, în contradicţie cu principiile de guvernantă corporativă. Vom urmări îndeaproape activitatea Consiliului şi ne rezervăm dreptul de a proteja interesele companiei prin toate mijloacele legale pe care le avem la dispoziţie”, se mai precizează în comunicat.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/12/14/fondul-proprietatea-ministerul-transporturilor-nu-a-respectat-legislatia-privind-numirea-membrilor-ca-ai-administratiei-porturilor-maritime–228138

Directorul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CN APMC), Dan Nicolae Tivilichi, a anunțat, vineri, că în acest an au fost realizate investiții de peste 200 de milioane de euro în Portul Constanța, atât din partea companiei pe care o conduce, cât și din partea operatorilor privați. Tivilichi a declarat, vineri, în cadrul unei conferințe de presă, că în acest an au demarat proiecte importante în portul Constanța, cum ar fi realizarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari și dragajul de investiții, scrie News.ro.

Tivilichi a declarat, vineri, în cadrul unei conferințe de presă, că în acest an au demarat proiecte importante în portul Constanța, cum ar fi realizarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari și dragajul de investiții, scrie News.ro. CITEȘTE ȘI După un an de îngheț, Transelectrica vine la începutul lui 2019 cu dividende “E vorba de dana specializată 80, de dragaj, un proiect european de 40 milioane de euro. Avem studii de fezabilitate care sunt aproape de depunere de cerere de finanațre pentru câteva proiecte majore, respectiv dezvoltarea insulei artificiale din Portul Constanța, extinderea la patru benzi a drumului de la Poarta 10 – 10 bis. Am luat decizia ca studiul de fezabilitate care se referea la trecerea la patru benzi din autostradă spre Poarta 7 să îl schimbăm către Poarta 9 în așa fel printr-o logistică cât mai bună a traficului prin Portul Constanța să eliminăm definitiv blocajele de camioane care existau până acum. Nici în acest an nu am avut mari probleme în această privință”, a precizat directorul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.

El a precizat că alte proiecte început în port sunt reabilitarea digurilor, a rețelei de iluminat din sectorul fluvio-maritim și schimbarea rețelei de apă. Dan Nicolae Tivilichi consideră că 2018 a fost un an bun pentru Portul Constanța, iar pentru anul viitor își propune să se mențină trendul de creștere al traficului. “A fost un an bun pentru Portul Constanța, din toate punctele de vedere, nu a fost un an ușor, ne așteaptă un an cu multe obiective, cel puțin cinci proiecte noi de finanțare. Ne așteaptă un an în care ne propunem în continuare să mergem pe trendul de creștere al traficului, de a repara și de a întreține infrastructura portuară. Un an în care au demarat și s-au și finalizat investiții ale operatorilor privați în Portul Constanța și sperăm să urmăm în continuare acest trend ascendent”, a precizat Tivilichi. El a menționat că valoarea investițiilor realizate în 2018 de către Administrația Porturilor Maritime Constanța se ridică la aproximativ 65 de milioane de euro, iar cele ale operatorilor privați în Portul Constanța depășesc 150 de milioane de euro.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/investitii-de-peste-doua-sute-de-milioane-de-euro-realizate-in-acest-an-in-portul-constanta-18700324

Porturile maritime românești vor încheia anul 2018 cu un volum de activitate superior anului precedent, a declarat Nicolae – Dan Tivilichi – directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, în cadrul conferinței de presă de vineri, 14 decembrie.

Traficul total de mărfuri înregistrat în porturile Constanța, Midia și Mangalia, în primele 11 luni ale anului 2018, a fost de 55,96 milioane tone, cu 4,15% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2017.

Au fost derulate 5,38 milioane tone de produse petroliere (în creștere cu 8,69%), 6,71 milioane tone de petrol brut (+0,30%), 3,84 milioane tone de minereuri de fier și deșeuri de fier (+9,09%), 3,62 milioane tone de minereuri și deșeuri neferoase (+25,26%), 3,38 milioane tone de combustibili minerali solizi (+43,82%), 2,12 milioane tone de produse metalice (+1,92%), 6,05 milioane tone de articole diverse (+0,50%). Traficul de cereale s-a ridicat la 16,60 milioane tone, menținându-se la nivelul atins în aceeași perioadă a anului trecut.

În schimb, a scăzut traficul de: îngrășăminte, până la 2,73 milioane tone (- 4,21%), lemn, până la 0,28 milioane tone (-26,31%), produse alimentare, până la 0,14 milioane tone (-70,21%). Traficul de containere a totalizat 6.048.600 tone (+0,45%), respectiv 617.675 TEU (-4,14%).

„Având în vedere rezultatele obținute în prima parte a lunii decembrie, estimăm ca, la sfârșitul anului, traficul total să depășească 6%”, a afirmat Tivilichi.

Bugetul de venituri al CNAPMC pe 2018 va fi realizat și chiar depășit, situația financiară a companiei fiind „foarte bună”, a precizat directorul general.

„2018 a fost un an al realizărilor în premieră în porturile maritime românești. Pentru prima oară se lucrează la o strategie navală. A fost organizată Ziua portului Constanța la Parlamentul European, cu participarea a numeroși europarlamentari. În luna septembrie, portul Constanța a găzduit reuniunea comitetului executiv al European Sea Ports Organization (Organizația Porturilor Maritime Europene), primul eveniment de acest fel organizat în România. Împreună cu Primăria Constanța a fost finalizat proiectul de investiții privind accesul pe poarta nr. 1 a portului Constanța. În acest an, portul Constanța a fost inclus în traseul turistic al orașului. Cu forțe proprii am asfaltat o mare parte a rețelei rutiere din portul Constanța. În 2019, vom face același lucru în zona de sud a portului Constanța, precum și în porturile Midia și Mangalia. În 2018 s-au finalizat mai multe obiective de investiții ale operatorilor privați din portul Constanța”, a declarat Nicolae – Dan Tivilichi.

Ce va aduce anul 2019? Traficul de croazieră va înregistra o ușoară creștere pe sectorul fluvial, afirmă șeful CNAPMC. Sunt programate, deja, 21 de nave de pasageri, dintre care două nave maritime. Vor continua programele de investiții cu fonduri europene: dragajul de investiții și amenajarea celor două dane specializate, pentru navele ro-ro. Finanțarea totală se ridică la circa 40 de milioane de euro. Pe baza studiilor de fezabilitate realizate se vor depune cererile de finanțare pentru alte proiecte majore, respectiv amenajarea insulei artificiale din portul Constanța, extinderea la patru benzi a drumului de acces de la poarta nr. 10 – 10 bis a portului Constanța.

Cu resurse proprii, va continua dragajul de întreținere, contractul fiind încheiat pe doi ani, va fi reabilitată rețeaua electrică din sectorul fluvio-maritim și va continua reabilitarea rețelei de apă din portul Constanța. În 2019, va continua dezvoltarea relațiilor cu partenerii din Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan și China, de pe Drumul Mătăsii.

„2018 a fost un an bun pentru portul Constanța, din toate punctele de vedere! Ne așteaptă un an cu multe obiective și proiecte noi de finanțare. Mizăm în continuare pe o creștere a traficului”, și-a exprimat încrederea Nicolae – Dan Tivilichi.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-2018-a-fost-un-an-bun-pentru-portul-constanta-iar-2019-vine-cu-noi-proiecte-364915

Dan Nicolae Tivilichi, directorul CN APM Constanţa, a prezentat, ieri, bilanţul activităţilor pe 2018. Potrivit directorului CN APM Constanţa, anul 2018 a fost unul plin de evenimente, proiecte şi realizări „Anul 2018 a fost un an bun, din toate punctele de vedere. Ne aşteaptă un an cu multe obiective, un an în care ne propunem creşterea traficului în Portul Constanţa. Am avut sprijinul Primăriei Constanţa şi al Consiliului Judeţean Constanţa, care au fost alături de noi şi ne-au sprijinit în derularea proiectelor. Terminăm un an în care atât Primăria Constanţa, cât şi Consiliul Judeţean Constanţa au fost alături de noi şi ne-au sprijinit în tot ceea ce am avut programat ca investiţii. În 2018, CN APM a avut investiţii de peste 65 milioane de euro, iar investiţiile realizate de privaţi depăşesc 250 de milioane de euro. Pentru anul 2019, au fost anunţate 21 de nave de croazieră. Sperăm ca şi acest sector de activitate să crească. Vom face tot ce e necesar pentru ca turiştii să se simtă bine aici“, a spus Tivilichi.

De asemenea, directorul CN APM Constanţa a mai vorbit şi despre alte realizări din anul care se încheie. „Încercăm să punem la punct strategia navală, dar şi legislaţia europeană privind dezvoltarea porturilor, care a avut ca pol de dezbateri Portul Constanţa. Nu în ultimul rând, Portul Constanţa s-a prezentat în Parlamentul European. Nu bucurăm că Portul Constanţa a fost vizitat de către premierul Estoniei, Jüri Ratas. Pentru prima dată, în Portul Constanţa a avut loc întâlnirea Comitetului Executiv al European Sea Ports Organisation. Acest eveniment a pus Portul Constanţa mai apăsat pe harta Europei, în condiţiile în care toţi reprezentanţii marilor porturi din Europa au văzut posibilităţile de dezvoltare ale Portului Constanţa”, a mai spus Nicolae Dan Tivilichi.

Traficul de mărfuri în porturile maritime româneşti a fost în creştere de 4,15% în primele 11 luni ale anului 2018. Potrivit directorului Dan Nicolae Tivilichi, traficul total de mărfuri înregistrat în primele 11 luni ale anului 2018 în porturile maritime româneşti, Constanţa, Midia şi Mangalia, a fost de 55,96 de milioane de tone, cu 4,15% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2017 (când s-au înregistrat 53,73 de milioane de tone). Din traficul total înregistrat în primele 11 luni ale anului 2018, traficul maritim a fost 44.344.452 de tone (41.953.722 de tone la 30 noiembrie 2017), iar cel fluvial a reprezentat 11.623.829 de tone (11.782.588 de tone la 30 noiembrie 2017). Pentru traficul maritim, creşterea în perioada analizată reprezintă 5,7%, iar pentru traficul fluvial s-a înregistrat o scădere de 1,35%.

Creşteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul produselor petroliere (de la 4,95 de milioane de tone în primele 11 luni din 2017, până la 5,38 milioane de tone în primele 11 luni din 2018), petrol brut (de la 6,69 de milioane de tone la 6,71 de milioane de tone), minereuri de fier, deşeuri de fier (de la 3,52 de milioane de tone la 3,84 de milioane de tone), minereuri şi deşeuri neferoase (de la 2,89 de milioane de tone la 3,62 de milioane de tone), combustibili minerali solizi (de la 2,35 de milioane de tone la 3,38 de milioane de tone), produse metalice (de la 2,08 milioane de tone la 2,12 milioane de tone), articole diverse (de la 6,02 milioane de tone la 6,05 milioane de tone). Traficul de cereale în primele 11 luni din 2018 s-a menţinut la un nivel comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut: 16,60 de milioane de tone.

A scăzut traficul de îngrăşăminte (de la 2,85 de milioane de tone la 2,73 de milioane de tone), lemn, plută (de la 0,38 la 0,28 de milioane de tone), produse alimentare (de la 0,47 la 0,14 milioane de tone). Traficul de containere a totalizat, în primele 11 luni ale anului 2018, 6.048.600 de tone, respectiv 617.675 TEU, comparativ cu primele 11 luni ale anului 2017, când au fost înregistrate 6.021.218 tone, respectiv 644.383 TEU.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/directorul-cn-apm-constanta-dan-nicolae-tivilichi-la-raport-ne-asteapta-un-an-cu-multe-obiective-679295.html

Compania Națională Administrația Porturilor Marine SA Constanța organizează mai multe licitații pentru efectuarea unor lucrări de modernizare la mai multe clădiri sau conducte din cadrul portului. Astfel, conform licitatiapublica.ro, o primă licitație este cea pentru modernizarea conductei de alimentare apă DN200 mm zona liberă – dana 119 – Poliție Port. Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 19 decembrie, iar valoarea estimată a achiziției este de 6.000 de lei.

Conductele de apă din Portul Constanța au fost realizate, în mare parte, în perioada 1960-1970. Din cauza condițiilor deosebite – mediu coroziv, umpluturi eterogene de pământ, tasări -, conductele au suferit un proces accelerat de uzură. Conducta de alimentare cu apă ce necesită reparații este din oțel. Se dorește înlocuirea conductei, pe o lungime de aproximativ 250 de metri liniari, dar se vor înlocui și toate armaturile din căminele de pe traseu.

O altă licitație este legată de realizarea unui colector pluvial în zona Poarta 10 – Scaner – Stația de betoane. Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 19 decembrie, valoarea estimată fiind de 8.000 de lei. Sistemul pluvial al Portului Constanța este alcătuit din rețele care preiau gravitațional apa pluvială de pe platformă portuară prin grătare, rigole deschise sau închise, cu deversare în acvatoriul portuar. Rețeaua de canalizare prevede 3 zone delimitate ale sistemului de canalizare, respectiv Portul vechi și Portul Nou din cadrul Portului Constanța Nord și Incinta Sud a Portului Constanța Sud. În zona Poarta 10 – Scaner – Stația de Betoane, CN APM nu deține un sistem de preluare a apelor pluviale, astfel încât, în urma precipitațiilor, în această zonă se colectează un volum foarte mare de apă care îngreunează activitatea operatorilor din zonă și afectează mărfurile depozitate.

Pentru ultima licitație, termenul-limită este tot la 19 decembrie, valoarea estimată fiind de 40.000 de lei. Contractul are ca obiect reabilitarea și modernizarea sistemului de colectare ape pluviale zona Port Nou. Sistemul de preluare a apelor pluviale din portul Constanța Nord este realizat din mai multe colectoare principale denumite P1-P21, care debușează în bazinele portuare și din colectare secundare ce preiau apele de pe platforme și le descarcă în colectoarele principale.

Achiziționarea serviciului de reabilitare și modernizare este necesară pentru reabilitarea și modernizarea sistemului de preluare și colectare a apelor pluviale din Portul Constanța, realizate între anii 1975-1980, iar datorită dezvoltării Portului Constanța este necesară o reabilitare și modernizare a sistemului de preluare și colectare a apelor pluviale, astfel încât să răspundă nevoilor operatorilor portuari.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-constanta-pregateste-lucrari-de-modernizare-in-portul-constanta-iata-ce-modificari-vor-fi-documente-679290.html

Anul 2018 s-a dovedit a fi de succes pentru porturile maritime românești. Asta pentru că, traficul total de mărfuri înregistrat în primele 11 luni în porturile Constanța, Midia și Mangalia a fost de 55,96 milioane tone, cu 4,15% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2017 (când s-au înregistrat 53,73 milioane tone). Din traficul total înregistrat în primele 11 luni ale anului 2018, traficul maritim a fost 44.344.452 tone (41.953.722 tone la 30 noiembrie 2017), iar cel fluvial a reprezentat 11.623.829 tone (11.782.588 tone la 30 noiembrie 2017). Pentru traficul maritim, creșterea în perioada analizată reprezintă 5,7%, iar pentru traficul fluvial s-a înregistrat o scădere de 1,35%.

Potrivit reprezentanților Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime”, creșteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul produselor petroliere (de la 4,95 milioane tone în primele 11 luni din 2017, până la 5,38 milioane tone în primele 11 luni din 2018), petrol brut (de la 6,69 milioane tone la 6,71 milioane tone), minereuri de fier, deșeuri de fier (de la 3,52 milioane tone la 3,84 milioane tone), minereuri și deșeuri neferoase (de la 2,89 milioane tone la 3,62 milioane tone), combustibili minerali solizi (de la 2,35 milioane tone la 3,38 milioane tone), produse metalice (de la 2,08 milioane tone la 2,12 milioane tone), articole diverse (de la 6,02 milioane tone la 6,05 milioane tone). Traficul de cereale în primele 11 luni din 2018 s-a menținut la un nivel comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut: 16,60 milioane tone. A scăzut traficul de îngrășăminte (de la 2,85 milioane tone la 2,73 milioane tone), lemn, plută (de la 0,38 la 0,28 milioane tone), produse alimentare (de la 0,47 la 0,14 milioane tone). Traficul de containere a totalizat, în primele 11 luni ale anului 2018, 6.048.600 tone, respectiv 617.675 TEU, comparativ cu primele 11 luni ale anului 2017 când au fost înregistrate 6.021.218 tone, respectiv 644.383 TEU.

https://www.telegrafonline.ro/a-crescut-traficul-de-marfuri-in-porturile-maritime-romanesti

Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu a aprobat modificarea Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), prin care vor fi alocate mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanţă majoră pentru România, precum Magistrala 6 de metrou sau Autostrada Unirii, anunţă Comisia Europeană.
Concret, prin această decizie, rata de cofinanţare europeană creşte de la 75% la 85% pentru proiectele privind dezvoltarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T), a celei de metrou, precum şi a celor de transport multimodal. Totodată, decizia aceasta vine în sprijinul infrastructurii portuare şi a operatorilor portuari care vor avea astfel mai multe oportunităţi de a dezvolta terminalele de marfă, zonele de manipulare a containerelor, de logistică şi instalaţii feroviare majore, se arată în comunicat.

La semnarea deciziei de modificarea a Programului Operaţional de Infrastructură Mare, comisarul pentru politică regională Corina Creţu a declarat: „România are nevoie de infrastructură de transport modernă, care să-i susţină creşterea economică. Modificările pe care le-am aprobat în cadrul POIM au rolul de a impulsiona dezvoltarea unor reţele de transport rutier şi feroviar de care România are atât de multă nevoie! Sper ca în perioada următoare să primim din ţară noi propuneri de proiecte în special în domeniul infrastructurii de transport.”

Modificările aduse Programului Operaţional Infrastructură Mare vizează şi actualizarea strategiei de gestionare a deşeurilor, în sensul includerii unor acţiuni privind închiderea unor depozite de deşeuri industriale neconforme, precum şi consolidarea capacităţii administrative pentru punerea în aplicare a planului naţional de gestionare a deşeurilor.

Decizia Comisiei Europene privind modificarea Programului Operaţional Infrastructură Mare vine ca urmare a unei cereri transmise în acest sens de România în luna octombrie 2018.

În perioada 2014 – 2020, România are alocate peste 22 de miliarde de euro prin politica de coeziune a Uniunii Europene, din care 9,2 miliarde sunt destinate Programului Operaţional Infrastructură Mare.

https://m.adevarul.ro/news/politica/corina-cretu-aprobat-modificarea-poim-vor-aloca-fonduri-europene-proiecte-magistrala-6-metrou-autostrada-unirii-1_5c140a66df52022f757ad1f9/index.html

Nicolae Tivilichi, directorul general al Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a organizat vineri, 14 decembrie, o conferință de presă pentru a prezenta bilanțul companiei pe anul 2018, dar și pentru a prezenta câteva proiecte stabilite pentru anul 2019. În acest context, Tivilichi a arătat că situația financiară a companiei este una foarte bine, deși a fost un an destul de greu.

Cifrele CNAPM arată, la sfârșitul anului 2018 foarte bine. Traficul total de mărfuri în porturile maritime românești Constanța, Midia și Mangalia a fost de 55,96 milioane tone, cu 4,15% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, din traficul total înregistrat, traficul maritim a fost de peste 44 milioane de tone, iar cel fluvial a fost de 11.623.829 milioane de tone. Pentru traficul maritim, creșterea în perioada analizată reprezintă 5,7%, iar pentru traficul fluvial s-a înregistrat o scădere de 1,35%. Au fost creșteri semnificative de trafic în cazul produselor petroliere, respectiv de la 4,95 milioane de tone în 2017, până la 5,38 milioane de tone în prezent, petrol brut-de la 6,69 milioane tone la 6,71 milioane tone, minereuri de fier, deșeuri de fier-3,84 milioane tone. A scăzut traficul de îngrășăminte, de la 2,85 milioane de tone la 2,73 milioane de tone, situație care se regăsește și în traficul de lemn (de la 0,38 la 0,28 milioane de tone) sau produse alimentare (de la 0,47 la 0,14 milioane de tone). Traficul de containere a totalizat, în primele 11 luni ale anului 2018, 6.048.600 tone.

„A fost un an bun, din toate punctele de vedere. N-a fost ușor, au fost probleme în ceea ce înseamnă traficul de cereale, care a avut o mică scădere, sperăm să recupereze în decembrie și ianuarie. Dunărea a fost cu probleme în ultima parte a anului, debitul fiind extrem de scăzut. A fost un an cu multe realizări. Plecăm de la Strategia Navală, pe care încercăm să o punem la punct, legislația europeană privind dezvoltarea porturilor, care a avut ca pol de dezbateri Portul Constanța. Portul Constanța s-a prezentat la Parlamentul European, cu participarea multor europarlamentari, am avut vizita premierului Estoniei, Jüri Ratas. Ne bucurăm pentru că ne-am ridicat la înălțimea așteptărilor. Pentru prima dată, am avut întâlnirea Comitetului Executiv al European Sea Ports Organisation, o întâlnire care, practic, a pus Portul Constanța cu un punct mai apăsat pe harta Europei, în condițiile în care toți reprezentanții marilor porturi din Europa au văzut ce avem și posibilitățile de dezvoltare ale Portului Constanța”, a precizat Nicolae Tivilihi. ”Am reușit, împreună cu Primăria Constanța, să ieșim pe plan internațional, mă bucur că s-a terminat lucrarea la Poarta 1, care se ridică la standarde corecte, mă bucur că Portul Constanța a fost inclus în traseul turistic, s-au finalizat obiectivele operatorilor privați în Portul Constanța și sperăm să rămânem pe acest trend ascendent. Am avut sprijinul Primăriei Constanța și al CJC, au fost alături de administrație și ne-au sprijinit în derularea proiectelor. Estimăm că bugetul companiei va fi depășit în ceea ce privește veniturile, situația financiară fiind una foarte bună”, a continuat șeful APM.

Potrivit lui Tivilichi, în anul care urmează să se încheie, ”compania a avut investiții de peste 65 milioane de euro, iar investițiile realizate de privați depășesc 250 milioane de euro”. Ce planuri are compania pentru anul 2019? ”Ne așteaptă un an cu multe obiective, un an în care ne propunem creșterea traficului în Portul Constanța. Pentru anul 2019, au fost anunțate 21 nave de croazieră. Înregistrăm o creștere față de anii trecuți al nave fluviale. Sperăm ca și acest sector de activitate să crească. Vom face tot ce e necesar pentru ca turiștii să se simtă bine aici. Ne propunem să mergem în continuare pe creșterea traficului și repararea și întreținerea infrastructurii portuare”, a conchis Tivilichi.

https://www.replicaonline.ro/bilant-la-administratia-porturilor-maritime-tivilichi-2018-a-fost-un-an-bun-din-toate-punctele-de-vedere-375840/

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa organizează o licitaţie pentru achiziţia de proiect de reabilitare instalaţii de evacuare a fumului (trape de fum şi luminatoare) antrepozite Constanţa Sud – 6 magazii.

Licitaţia are ca termen-limită pentru depunerea ofertelor 10 ianuarie 2019, valoarea estimată a achiziţiei fiind de 60.000 de lei, conform licitatiapublica.ro. Clădirile sunt localizate în incinta Portului Constanţa, zona de sud, dana 119.

Construcţiile care fac obiectul licitaţiei sunt două antrepozite de tip hală industrială de depozitare, delimitate în 6 tronsoane, câte 3 pentru fiecare depozit. Fiecare tronson are lungimea de 60 m şi lăţimea de 36 m. Oferta declarată câştigătoare va fi cea cu preţul cel mai scăzut, care îndeplineşte condiţiile din caietul de sarcini.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-constanta-reabiliteaza-instalatiile-de-evacuare-a-fumului-ale-mai-multor-hale-din-port-document-679618.html

In timpul unei intalniri cu Greenbrier, Baron Services, Bechtel si Caterpillar, Ministrul Infrastructurii din Ucraina, Volodymyr Omelyan, a prezentat proiectele de modernizare si dezvoltare a infrastructurii de transport la care pot participa companiile americane.

Punand accent pe dezvoltarea feroviara, ministrul a declarat ca Bechtel poate participa la concesionarea statiilor de cale ferata si la constructia liniei de mare viteza Odesa-Kiev. Documentatia tehnica si economica pentru linia de mare viteza Kiev-Liov este realizata de Italferr.

In timpul unei intalniri cu Niikolas Rautiola, Director Vanzari Caterpillar, Ministrul a declarat ca tara sa este interesata sa atraga investitii, inclusiv fonduri semnificative pentru reinnoirea parcului de material rulat al companiei Ukrzaliznytsya in urmatorii ani. Reprezentantii companiei Caterpillar si-au exprimat interesul de a accesa piata ucraineana nu doar ca producator de locomotive, ci si ca furnizor al unui portofoliu intreag de echipamente speciale.

Volodymyr Omelyan a explicat ca Ucraina ia toate masurile necesare pentru a crea o piata de transport competitiva, pentru a asigura acces nediscriminartoriu la infrastructura, pentru a implementa modele de dezvoltare inovatoare si pentru a atrage investitii.

Conform Ministerului, partile vor colabora pentru a putea identifica solutiile tehnice pentru modernizarea locomotivelor operate de companiile de transport feroviar din Ucraina.

Anul acesta, Ucraina a adoptat strategia nationala de transport „Drive Ukraine 2030” care ar putea atrage investitii in valoare de 60 de miliarde de dolari pentru modernizarea si dezvoltarea tuturor modurilor de transport. Conform strategiei, pana in 2030, autoritatile planuiesc sa modernizeze intregul parc de material rulant, sa modernizeze vehiculele existente si sa achizitioneze locomotive si vagoane noi. Pentru infrastructura feroviara, autoritatile iau in calcul cresterea vitezei medii a trenurilor pana la 150 km/h, electrificarea celor mai importante rute de cale ferata si construirea unei retele de mare viteza care sa lege Kievul de cele mai mari orase ale tarii, Odesa, Liov, Harkov si Nipru.

Companii americane interesate de proiectele feroviare din Ucraina

România a îndeplinit 17 dintre condiţiile impuse de Uniunea Europeană, dar mai are încă 5 în privinţa cărora va trebui să decidă foarte curând, a spus comisarul european Corina Creţu, precizând că, în caz contrat, ţara noastră ar putea pierde finanţările.

„Comisia este în prezent în contact cu autorităţile române privind acţiunile întreprinse pentru îndeplinirea condiţiilor ex ante restante. S-au înregistrat progrese importante, în special în sectoarele cercetare si transport. Mai rămân multe de făcut. După cum ştiţi, eşecul de a întreprinde acţiuni în vederea îndeplinirii acestor condiţionalităţi ex-ante constituie baza pentru suspendarea plăţilor în funcţie de priorităţile programelor în cauză. În lunile următoare, Comisia îşi va elabora avizul final cu privire la fiecare condiţionalitate ex ante, hotărând fie să se îndrepte spre suspendare, fie să declare că planul de acţiune este îndeplinit” – a declarat comisarul european Corina Creţu, la solicitarea hotnews.ro. În septembrie 2017, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, atrăgea atenţia că România mai avea de îndeplinit 5 condiţionalităţi ex-ante restante, pentru absorbţia fondurilor europene 2014-2020, în lipsa cărora riscă să-i fie suspendate fondurile. Condiţionalităţile vizau transportul rutier, feroviar, achiziţii publice. „Şi aici este, într-adevăr, o mare problemă pentru dumneavoastră, ştiţi foarte bine că achiziţiile publice afectează pe orizontală toate proiectele. Infrastructura în inovare şi cercetare – suntem pe punctul de a ridica această condiţionalitate ex-ante. În domeniul deşeurilor rămâne o problemă majoră şi a administraţiei publice”, preciza în septembrie comisarul european, citat de RFI.

https://adevarul.ro/economie/investitii/comisia-europeana-decide-cateva-luni-suspenda-nu-fondurile-romania-1_5a1540d65ab6550cb869a640/index.html

Banca Europeană de Investiţii (BEI) acordă companiei Transgaz 50 de milioane de euro pentru finanţarea unei noi conducte, care va conecta resursele de gaze naturale ale României de la ţărmul Mării Negre atât cu reţeaua naţională de transport de gaz, cât şi cu coridorul BRUA, făcând astfel legătura între sistemele de transport din Europa de Sud-Est şi Centrală şi Europa de Vest.
Tranzacţia este susţinută de Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI), pilonul financiar al Planului de investiţii pentru Europa, cunoscut drept „Planul Juncker”, informează luni Ministerul Economiei.

„Împrumutul securizat de Transgaz va contribui la diversificarea aprovizionării cu gaze naturale în Europa, permiţând valorificarea resurselor de gaze off-shore. Noua conductă va lega resursele de gaze naturale ale României de la ţărmul Mării Negre atât cu reţeaua naţională de transport de gaz, cât şi cu coridorul BRUA. Este vorba despre un proiect ce implică construirea unei noi conducte de transport cu o lungime de 308 km, împreună cu infrastructura necesară la sol. Este un angajament ferm în ceea ce priveşte securitatea energetică a României şi o dovadă a capacităţii României de a dezvolta şi implementa proiecte strategice, cu impact pozitiv asupra întregii Uniuni Europene”, a declarat ministrul Economiei, Niculae Bădălău.

Potrivit unui comunicat de presă al Băncii Europene de Investiţii, vicepreşedintele BEI, Andrew McDowell, a afirmat că acest proiect, susţinut de Planul Juncker, este semnificativ din mai multe motive: va facilita utilizarea resurselor de gaze naturale recent identificate în Marea Neagră, situate în Uniunea Europeană, consolidează legăturile cu reţeaua de transport de gaze din Europa de Vest şi, prin urmare, contribuie la diversificarea aprovizionării cu gaze, iar în plus va consolida competitivitatea în sectorul gazelor cu impact pozitiv asupra cetăţenilor şi economiei UE.

https://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/bei-ne-da-50-de-milioane-de-euro-pentru-conducta-care-va-aduce-gazele-din-marea-neagra-1051081

Salvarea combinatului petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea prin metoda intrării în insolvenţă şi a privatizării pe bucăţi poate fi aplicată şi în cazul altor companii care au aceleaşi probleme, precum CFR Marfă şi Complexul Energetic Hunedoara, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

În toate cele trei cazuri, Comisia Europeană a declanşat investigaţii privind acordarea unor posibile ajutoare de stat ilegale prin ştergerea datoriilor istorice.

Decizia în cazul Oltchim a venit luni, după finalizarea tranzacţiei prin care Chimcomplex Borzeşti a achiziţionat majoritatea activelor. Comisia Europeană a concluzionat că statul român trebuie să recupereze 335 milioane de euro, însă nu de la noii proprietari, ci de la acea parte a combinatului care a rămas neprivatizată.

„Din discuţiile noastre cu cei de la Comisia Europeană, erau şanse foarte mari ca datoriile necolectate de-a lungul timpului să fie considerate ajutoare de stat necompatibile cu legislaţia, astfel că ne aşteptam la o decizie de acest gen”, a spus Chiriţoiu.

Potrivit acestuia, pentru continuarea producţiei în combinatul petrochimic, Comisia Europeană a sugerat împărţirea acestuia pe bucăţi şi privatizarea cu mai mulţi ofertanţi, care să nu preia şi datoriile istorice.

„Am convenit cu Comisia Europeană ca decizia să vină după ce este finalizată preluarea de active de către noii proprietari. A fost un mecanism care a mers aşa cum l-am planificat şi aşa am reuşit să salvăm o companie care era pe moarte şi care acum se poate redresa şi poate creşte. Acesta este posibil să devină un precedent şi pentru salvarea altor companii care sunt în aceeaşi situaţie, precum CFR Marfă şi CE Hunedoara, unde să aplicăm aceeaşi metodă”, a adăugat preşedintele Concurenţei.

Luni, Comisia Europeană a anunţat că Oltchim a beneficiat de ajutoare de stat incompatibile cu legislaţia europeană în valoare de 335 milioane de euro, pe care trebuie să le returneze.

De asemenea, Comisia a concluzionat că, deoarece au achiziţionat activele în condiţiile pieţei, societăţile care le-au cumpărat nu au beneficiat de ajutoarele acordate anterior societăţii Oltchim.

Aceasta înseamnă că răspunderea pentru rambursarea ajutoarelor îi revine Oltchim (părţile neprivatizate – n. r.).

„De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. În urma investigaţiei am constatat că măsurile respective au conferit societăţii un avantaj economic neloial, încălcând normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În acelaşi timp, vânzarea majorităţii activelor Oltchim în condiţiile pieţei poate asigura un viitor durabil pentru activităţile economice ale societăţii, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar”, a declarat comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager.

În aprilie 2016, Comisia a iniţiat o investigaţie aprofundată pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul societăţii Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special: neexecutarea silită a datoriilor şi acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) din România după privatizarea eşuată a societăţii Oltchim din septembrie 2012; anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane euro de către AAAS şi de către diferite întreprinderi de stat şi continuarea furnizărilor, de către statul român şi de către întreprinderi de stat (CET Govora şi Salrom), către Oltchim fără plată, în ciuda deteriorării situaţiei financiare a societăţii.

„Comisia a constatat că, în cazul de faţă, niciun creditor operând în economia de piaţă nu ar fi fost de acord să anuleze datoriile existente ale Oltchim sau să continue furnizările către această societate în condiţiile în care AAAS şi alţi creditori aflaţi în proprietatea statului au făcut-o în 2015. Prin urmare, măsurile de sprijin public constituie ajutor de stat în sensul normelor UE”, subliniază Executivul comunitar.

Ulterior, Comisia a evaluat aceste măsuri în conformitate cu normele UE aplicabile ajutoarelor de stat, şi anume Orientările din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare şi restructurare.

Orientările îi permit statului să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice şi impun, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, să contribuie la costurile aferente restructurării sale şi ca orice eventuale denaturări ale concurenţei să fie limitate.

În cazul de faţă, Comisiei nu i-a fost notificat niciun astfel de plan de restructurare. În plus, Comisia a constatat că nu a existat nicio contribuţie vizibilă din partea investitorilor la costurile de restructurare ale societăţii.

Chiriţoiu: CFR Marfă şi Complexul Energetic Hunedoara ar putea fi salvate după modelul Oltchim