Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) a transmis, luni seară, precizări cu privire la realizarea achiziţiilor prevăzute în Decretul preşedintelui României privind instituirea stării de urgenţă.

ANAP a transmis, luni seară, că, având în vedere regulile generale de drept, normele juridice se aplică cu respectarea ierarhiei actelor normative, în ordinea importanţei şi a forţei efectelor juridice pe care le generează.

În contextul emiterii de către preşedintele României a Decretului nr. 195 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice face următoarele precizări:

* În perioada stării de urgenţă instituite pe teritoriul ţării, autorităţile/entităţile contractante prevăzute la art. 10 şi art. 28 din Decret, achiziţionează în mod direct materiale şi echipamente necesare combaterii epidemiei COVID-19;

* Autorităţile/entităţile contractante verifică încadrarea în prevederile Decretului şi justifică modul în care achiziţiile respective contribuie la combaterea epidemiei COVID-19

* În vederea monitorizării achiziţiilor derulate în perioada de aplicare a Decretului, autorităţile contractante pun la dispoziţia ANAP informaţii, în termen de maxim 30 de zile lucrătoare de la finalizarea perioadei decretate.

“Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice va oferi sprijin autorităţilor care derulează achiziţii cum sunt cele de medicamente, materiale sanitare sau echipamente medicale. În momentul de faţă, angajaţii Agenţiei oferă consultări prin sistemul HELPDESK, tuturor autorităţilor care întâmpină dificultăţi în derularea achiziţiilor directe de materiale şi echipamente necesare combaterii epidemiei COVID-19. Precizez că vom supraveghea atent achiziţiile publice derulate în această perioadă deautorităţi, ANAP având la dispoziţie mecanisme de monitorizare a sistemului de achiziţii publice din România. Astfel, ne vom asigura că reprezentanţii autorităţilor publice nu vor face abuzuri.” a declarat preşedintele ANAP, Eugen Cojoacă.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni că începând de astăzi se instituie starea de urgenţă pe întreg teritoriul României pentru 30 de zile.

Decretul prevede măsuri specifice privind achiziţiile:

Art. 10 – Autorităţile publice centrale precum şi entităţile juridice în care statul este acţionar majoritar, pot achiziţiona în mod direct materiale şi echipamente necesare combaterii acestei epidemii.

Art. 18 – În cazul achiziţiei de medicamente de către unităţile sanitare pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19, preţurile medicamentelor pot depăşi preţurile maximale aprobate de Ministerul Sănătăţii.

Art 23 – (1) Asigurarea sumelor necesare în bugetul Ministerului Sănătăţii pentru achiziţionarea de către direcţiile de sănătate publică de materiale necesare în perioada pandemiei se realizează prin transferuri de la Ministerul Sănătăţii, urmând ca achiziţia să se realizeze de către direcţiile de sănătate publică prin procedură de achiziţie directă.

(2) Asigurarea sumelor necesare în bugetul Ministerului Sănătăţii pentru achiziţionarea de către unităţile sanitare de materiale şi medicamente necesare în perioada pandemiei se realizează prin transferuri de la Ministerul Sănătăţii, urmând ca achiziţia să se realizeze de către unităţile sanitare prin procedură de achiziţie directă.

(3) Ministerele cu sistem de sănătate propriu pot face achiziţii directe pentru unităţile sanitare proprii atât din bugetele ministerelor de resort cât si din cele ale unităţilor sanitare.

https://www.news.ro/social/agentia-nationala-pentru-achizitii-publice-precizari-cu-privire-la-realizarea-achizitiilor-prevazute-in-decretul-presedintelui-romaniei-privind-instituirea-starii-de-urgenta-1922400616052020032219304815

Situaţia de urgenţă permite şi rechiziţionarea unor imobile, dacă acest lucru este necesar în scopul înfiinţării unor noi spaţii de carantină, a anunţat premierul Ludovic Orban. În cele ce urmează vă prezentăm ce presupune procedura şi cui i se aplică.

„Vom lua măsuri de susţinere a angajaţilor, există şi posibilitatea unor rechiziţii, dacă vom avea nevoie de spaţii de carantină, există posibilitatea de a exista anumite restricţii, dar ele nu sunt prevăzute în momentul de faţă”, a spus Ludovic Orban duminică seara. Potrivit Legii 137/1997, rechiziţia este o măsură excepţională prin care organele autorităţii publice împuternicite prin lege obligă agenţii economici, instituţiile publice, precum şi alte persoane juridice şi fizice la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile, care nu se află în nici una dintre situaţiile de excepţie, în condiţiile legislaţiei care activează în acest domeniu. Bunurile rechiziţionate vor fi puse la dispoziţia forţelor destinate apărării naţionale sau a autorităţilor publice, la declararea mobilizării generale sau parţiale ori a stării de război, la instituirea stării de asediu sau de urgenţă, precum şi în caz de concentrări, exerciţii şi antrenamente de mobilizare ori pentru prevenirea, localizarea, înlăturarea urmărilor unor dezastre, cât şi pe timpul acestor situaţii. Bunurile consumptibile şi cele perisabile pot fi rechiziţionate definitiv, cu plata despăgubirilor prevăzute de lege. Refuzul de a îndeplini aceste obligaţii constituie infracţiune.

Definiţie şi bunurile la care se aplică

Rechiziţia reprezintă o măsură excepţională, prin care organele autorităţii publice împuternicite prin lege obligă agenţii economici, instituţiile publice, precum şi alte persoane juridice şi fizice la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile forţelor destinate apărării naţionale sau autorităţilor publice în situaţii speciale, şi anume: declararea mobilizării generale sau parţiale ori a stării de război, instituirea stării de urgenţă sau de asediu, concentrări, exerciţii şi antrenamente de mobilizare, prevenirea, localizarea, înlăturarea urmărilor unor dezastre, cât şi pe timpul acestor situaţii. Pot fi rechiziţionate: mijloace de transport de orice fel, instalaţii portuare sau de aerodromuri, sisteme de comunicaţii şi de telecomunicaţii, surse de alimentare energetice, tehnică de calcul, materiale tipografice şi audiovizuale, materiale de construcţii, clădiri, terenuri, utilaje, animale, furaje, materiale veterinare etc. (art. 5 din Legea nr. 132/1997). De asemenea, legea prevede şi posibilitatea rechiziţionării de bunuri consumptibile şi perisabile, care va fi însă definitivă, cu plata despăgubirilor prevăzute de lege [art. 2 alin. (2)]. Odată cu bunurile rechiziţionate urmează a se preda şi echipamentele aferente, fără de care ele nu pot fi utilizate [art. 5 alin. (4)]. Proprietarii sau deţinătorii cu orice titlu de imobile supuse rechiziţionării sunt obligaţi să le pună la dispoziţia beneficiarilor cu utilităţile existente la data rechiziţionării [art. 7 alin. (2)]. Legea prevede o procedură specială privitoare la stabilirea şi plata acestor despăgubiri, iar în caz de litigiu între părţi, după parcurgerea unei etape administrative prealabile, hotărârea organului administrativ special instituit – Comisia centrală de rechiziţii – poate fi atacată în justiţie. Aşadar, rechiziţia reprezintă o limitare legală a exerciţiului dreptului de proprietate, fie prin afectarea temporară a atributului folosinţei bunului, fie prin însăşi încetarea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile consumptibile sau perisabile, dar, în ambele situaţii, cu plata de despăgubiri, în condiţiile legii.

https://adevarul.ro/economie/imobiliare/situatia-urgenta-permite-rechizitionarea-imobile-presupune-procedura-cui-i-aplica-1_5e6f19865163ec4271f6ccbb/index.html

Condițiile actuale, în care se desfășoară activităţile economice, prin reducerea activității, impunerea de restricții, etc, trebuie abordate și în contextul clauzelor contractuale înscrise în contractele dintre operatorii economici.

În acest sens, atributul Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța este de a analiza și aviza favorabil cazurile de forță majoră, la solicitarea unui agent economic, aviz care să confirme imposibilitatea executării obligațiilor contractuale, dar numai cu condiția îndeplinirii cumulative a prevederilor Codului Civil. Astfel, pandemia Covid-19, chiar dacă, în prezent, este un eveniment de notorietate, poate constitui caz de forță majoră doar dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Codul civil, respectiv:

(i) evenimentul este cu certitudine unul extern de voința părților;
(ii) imprevizibilitatea trebuie analizată în raport de cazul concret invocat, astfel, deși s-ar putea argumenta că amenințarea Covid-19 a apărut deja din decembrie anul trecut, realitatea este că pe piața locală abia încep să resimtă efectele concrete ale pandemiei;
(iii) condiția ca situatia să fie de neînlăturat este din nou de analizat, de la caz, la caz, urmând ca părțile să facă o analiză concretă a evenimentului generator și a legăturii de cauzalitate între eveniment și obligația care trebuia executată.

„Includem, mai jos, câteva exemple din cazuri reale: imposibilitatea executării obligației de livrare a unor produse, în baza unui import, din orice țară care și-a închis granițele, întârzierile cauzate de intrarea în carantină a personalului navigant pentru navele sosite în rada portului la descărcare/încarcare, care trebuie să aștepte expirarea perioadei de carantină, etc. În orice caz, este de precizat că niciun eveniment exterior nu poate justifica o imposibilitate fortuită de executare dacă privește bunuri de gen – ce pot fi înlocuite, precum obligația de a plăti o suma de bani. Este important de precizat că, în cadrul contractului încheiat între părți ar trebui să existe inserată clauza de forță majoră, chiar dacă nu este menționată expres cauza existenței unei pandemii”, au transmis, luni, reprezentanții CCINA, care mai informează faptul că instituția și-a restrâns activitatea cu publicul, însă, pentru eliberarea avizelor de forță majoră, sunt puse la dispoziție următoarele date de contact: ruxandra.serescu@ccina.ro sau telefon 0732520095, iar pentru eliberarea certificatelor de origine pe adresa : adriana.barothi@ccina.ro sau telefon 0731055046.

https://tomisnews.ro/ccina-a-inceput-eliberarea-avizelor-de-forta-majora-din-contractele-comerciale/

La finele anului trecut, mai exact pe 24 noiembrie, în Portul Midia Năvodari din județul Constanța, nava Queen Hind, sub pavilion Palau, încărcată cu 14.600 de oi, s-a răsturnat pe o parte. Proprietar este firma de unică navă Astra Marine Services LTD, nava fiind abandonată imediat după scufundare. ANR a notificat-o de denumărate pentru privind ranfluarea epavei, însă faără succes, fapt pentru care încredințat operațiunea către CNAPM, astfel că aceasta din urmă a dobândit calitatea de custode al navei. După ce nava a fost adusă la cheu, armatorul a avut pretenţia de a asista la procedura de inventariere a cadavrelor, însă nu a fost lăsat de reprezentanţii CNAPM să participel, fapt pentru care a depus acţiune în instanţă. Prin cererea înregistrată Tribunalul Constanţa Astra Marine Services LTD a chemat în judecată pe 6 martie a.c. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA, formulând cerere de ordonanță președințială prin care a solicitat o bligarea cmpaniei să-i permită accesul la locul de descărcare a navei QUEEN HIND sau la locul de incinerare a cadavrelor de capete de ovine pentru a asista la operațiunea de cântărire și inventariere a încărcăturii de la bordul navei. Ce a decis instanţa?

Pe 24 noiembrie 2019, în jurul orei 11:51, în Portul Midia Năvodari din județul Constanța, nava Queen Hind, sub pavilion Palau, încărcată cu 14.600 de oi, s-a răsturnat pe o parte. S-a întrunit, de nemumărate ori, ședința comitetului județean pentru situații de urgență pentru măsurile care vor fi luate pentru a evacua animalele vii, ulterior, cele decedate. Armatorul a abandonat nava, iar Autoritatea Navală Română, după numeroase notificări emise armatorului pentru a se proceda la demararea operațiunii de ranfluare, a emis un ordin, pe 6 decembrie, prin care a încredințat operațiunea către CNAPM, astfel că aceasta din urmă a dobândit calitatea de custode al navei. Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA a invitat la negocieri 8 firme, în etapa tehnică de discuţii fiind admise 2: consorţiul GSP Logistic & GSP Offshore, respectiv grecii de la Ignatios Spanopoulos Group SA. Ambelor firme le-au fost solicitate clarificări: aviz de la Autoritatea Navală Română în privinţa planului de ranfluare, iar în plus, grecilor le-a fost solicitată o traducere a unor documente, din limba greacă, în limba română. La data de 30 decembrie, Ignatios Spanopoulos Group SA a transmis că nu poate furniza documentele cerute, întrucât timpul ar fi fost prea scurt. De cealaltă parte, Grup Servicii Petroliere a depus actul solicitate, calificându-se în etapa de negociere financiară, fiind declarată, ulterior, firma câştigătoare ce avea să se ocupă de ranfluarea navei. Conform caietului de sarcini, APMC avea prevăzută ca alocaţie bugetară suma de 19.200.000 de lei pentru întreaga operaţiune de ranfluare, respectiv scoatere a cadavrelor oilor. Nava a fost ranfluată și remorcată în Portul Midia după data de 14.01.2020.

Armatorul vrea să asiste la procedura de inventariere

Pe parcursul procedurii de ranfluare, salvatorul a făcut numeroase declarații publice, potrivit cu care armatorul a supraîncărcat nava, aceasta fiind cauza scufundării navei. După luni de zile de scufundarea în Portul Midia, epava navei încărcată cu 14.000 de oi a fost adusă la cheu în cursul serii de marți, 25 februarie a.c. Armatorul a solicitat participarea la operaţiunea de inventariere a capetelor de ovine şi cântăririi acestora la bordul navei, în contextul în care s-a făcut public că nava era supraîncărcată. Însă, CNAPM a refuzat să dea curs cererii societăţii Astra Marine Services LTD. Prin adresa nr 1871/27.02.2020, i-a răspuns că respectiva zonă este declarată zonă de carantină și este restricționată. Societatea a solicitat unui executorul judecătoresc să se deplaseze împreună la navă pentru a asista la inventarierea încărcăturii de la bord, însă acestuia i s-a interzis accesul la poarta de acces cu mențiunea că doar reprezentanţii CNAPM pot să de acordul în acest sens.

Pe 6 martie, aceasta depus în instanţă o ordonanţă preşedinţială, solicitând permiterea accesului la procedura de inventariere. Urgența rezidă în faptul că a fost demarată operațiunea de descărcare a cadavrelor de ovine începând cu data de 28.02.2020. Tribunalul a admis acţiunea, pe 10 martie a.c. magistraţii dispunând obligarea CNAPM să permită armatorului accesul la locul de descărcare a navei QUEEN HIND sau la locul de incinerare a mărfii (a cadavrelor de capete de ovine) pentru a asista la operațiunea de cântărire și inventariere a încărcăturii de la bordul navei QUEEN HIND.

Trebuie precizat faptul că, potrivit unor surse, pe 6.03.2020 CNAPM a transmis armatorului o adresă prin care este anunţat că s-au facturat o parte din serviciile de aducere la situația anterioară eșuării navei, în cuantum de 1.439.577 euro, iar armatorul nu le-ar fi onorat la plată.

https://www.replicaonline.ro/armatorul-navei-scufundate-la-midia-a-dat-portul-constanta-in-judecata-422745/

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită autorităţilor române măsuri de atenuare a impactului crizei COVID-19 asupra sectoarelor esenţiale ale economiei, respectiv finanţele, energia şi transporturile.

“Blocarea transporturilor rutiere de mărfuri va crea efecte imediate şi catastrofale iremediabile prin oprirea producţiei şi comerţului. Transporturile internaţionale şi naţionale de mărfuri şi transportul intern de persoane, alături de sistemul energetic şi sistemul financiar, trebuie ţinute ca linii vitale funcţionale, întrucât doar aşa vor putea funcţiona sistemele medicale şi de alimentaţie publică. Este vital ca bunurile şi mărfurile să circule în continuare în interiorul ţării, dar şi din afara graniţelor”, spun reprezentanţii UNTRR.

Printre măsurile solicitate de Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România se numără excluderea şoferilor profesionişti care operează transporturi rutiere internaţionale de la măsura izolării la domiciliu, pentru o perioadă de 14 zile aplicată de CNSSU tuturor persoanelor asimptomatice care sosesc în România din ţările unde sunt confirmate cel puţin 500 de cazuri; menţinerea transportului rutier de marfă în mişcare pentru evitarea unui blocaj economic, care ar agrava impactul COVID-19 în România; derogarea temporară de la aplicarea regulilor europene privind timpii de conducere şi de odihnă pentru şoferii profesionişti români, având în vedere starea de urgenţă din România determinate de criza COVID 19; prorogarea termenului de plată a impozitelor şi taxelor locale precum şi suspendarea plăţii contribuţiilor sociale de către firmele afectate.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/transportatorii-romani-tineti-deschise-finantele-energia-si-transporturile-18991650

Cotidianul „Cuget Liber” supune atenției autorităților de stat, importatorilor și exportatorilor de mărfuri din Europa Centrală și de Est următorul aspect: comparativ cu transportul auto și feroviar internațional de mărfuri, cel maritim și fluvial prezintă un risc cu mult mai mic de răspândire a coronavirusului.

Iată un simplu calcul: una este să transporți din Germania până în portul Constanța 5.000 de tone de mărfuri pe Dunăre, la bordul unui convoi format dintr-un remorcher – împingător și patru barje, și alta este să transporți aceeași cantitate de marfă pe uscat, încărcată în 125 de TIR-uri de 40 tone fiecare.

În acest exemplu, în transportului fluvial este implicat un echipaj de cinci – șapte navigatori, în vreme ce pentru transportul aceleași cantități de marfă cu TIR-urile este nevoie de cel puțin 125 de șoferi. Dar în timp ce echipajul convoiului de nave poate să evite orice contact fizic din Germania până în România, fiind izolat de restul lumii pe apă, la bordul remorcherului, cei 125 de șoferi, care străbat teritoriul a cinci țări la bordul TIR-urilor, sunt nevoiți să intre în contact cu zeci de persoane, fiecare, în punctele de trecere a frontierei, benzinării, moteluri, magazine și unități de alimentație publică, ori la destinație, în port.

Ce să mai spunem de faptul că transportul pe apă este cu mult mai ieftin decât cel pe uscat și că o serie de țări și-au închis granițele ori impun o lungă perioadă de carantină pentru șoferi.

Având în vedere toate aceste considerente, este de așteptat ca, în perioada următoare, state precum Serbia, Ungaria, Bulgaria, Austria, Croația, Germania și Republica Moldova să prefere să își trimită mărfurile spre România și portul Constanța pe Dunăre. De aceea, estimez că, în lunile următoare, fluxurile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari vor înregistra un salt important.

Cerealele și minereurile domină traficul

„În primele două luni ale anului 2020, cantităților de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o ușoară creștere – a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu – director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 4,940 milioane de tone capacitate, cu 9,36% mai mare față de aceeași perioadă din anul 2019. Au fost transportate 2,389 milioane de tone de mărfuri, cu 2,14% mai mult decât în ianuarie – februarie 2019.”
În structura mărfurilor, cerealele ocupă primul loc, cu o pondere de 39%. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: minereurile – 29%, produse chimice – 13%, produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 12%, metal și produse din metal – 3%, alte produse (inclusiv ciment) – 2%, mașini, unelte – 1%, produse alimentare – 1%.

Serbia – principalul beneficiar al canalelor navigabile

În debutul anului 2020 s-a produs o semnificativă creștere a traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în ianuarie – februarie 2019 acesta era de 61% din total, în primele două luni din 2020 a sărit la 65%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.
Din totalul de 2,389 milioane de tone de mărfuri derulate în prima lună din 2020, în contul României au fost transportate 35%, pentru Serbia – 35%, Ungaria – 14%, Bulgaria – 8%, Austria – 2%, Croația – 2%, Germania și Republica Moldova – câte 1%.
În primele două luni din 2020, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 3.442 unități navale, din care: 2.338 barje, 532 șlepuri, 14 nave fluvio-maritime și 558 remorchere împingătoare.

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-transportul-fluvial-al-marfurilor-poate-impiedica-raspandirea-coronavirusului-in-europa-398309

În contextul epidemiei de COVID-19, Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța ia măsuri sporite pentru prevenirea răspândirii virusului. La stabilirea acestor măsuri s-a avut în vedere limitarea la maximum a contactelor dintre persoane și evitarea aglomerației la birourile care lucrează cu publicul, se arată într-un comunicat de presă.

În prezent, au fost limitate activitățile cu publicul, interzicându-se accesul publicului în compartimentele unde se depun documente pentru autorizare, facturări, registratură. Documentele se depun pe birourile de pe holul clădirii, la parter, însoțite de datele de contact ale solicitantului, respectiv numărul de telefon și adresa de e-mail.

În funcție de evoluția îmbolnăvirilor, următoarea etapă constă în suspendarea tuturor activităților cu publicul. În acest caz, documentele vor fi transmise doar pe e-mail, la adresa registratura@constantza-port.ro.

Amintim faptul că, în prima etapă, a fost instruit întregul personal privind măsurile de autoprotecție, iar materialul informativ privind măsurile ce se impun a fost afișat la sediul CNAPM SA și pe portal www.portofconstanza.com.

Totodată, au fost achiziționate în regim de urgență materiale sanitare și echipamente de protecție, au fost montate, în zonele destinate publicului și pe căile de acces, dozatoare cu gel dezinfectant.

Au fost montate dozatoare și la porțile de intrare în port, cu acces pietonal, respectiv porțile 1, 2, 3, 5 și 10 bis, porți desemnate de acces și pentru echipajele navelor din portul Constanța.

Toate aceste măsuri au ca obiectiv o protecție eficientă împotriva răspândirii virusului COVID-19, pe teritoriul porturilor maritime românești nefiind înregistrate astfel de cazuri până la această dată.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-covid-19-administratia-porturilor-maritime-sporeste-masurile-de-preventie-398307

Încă de la declanșarea crizei coronavirusului în România, Federația Sindicatelor Trans-Conex a contactat Direcția de Sănătate Publică Constanța, în legătură cu suspecții de infectare cu coronavirus aduși la Spitalul Port.

„La acel moment, conducerea DSP ne-a spus că nu sunt probleme. Între timp, situația s-a complicat, s-a agravat în ceea ce privește securitatea salariaților spitalului – a declarat Silviu Stanciu, președintele Sindicatului Portuar Român UNIREA și al Federației Sindicatelor Trans-Conex. Joi 12 martie 2020, mai mulți angajați ai Spitalului Port, printre care și șefi de secții, s-au prezentat la sediul federației pentru a se plânge de condițiile de insecuritate în care sunt obligați să muncească, în situația în care în spital sunt internate persoane suspecte de îmbolnăvire cu COVID – 2019. Este vorba, de lipsa echipamentului specific de protecție și a procedurilor de securitate legale. Am fost informat că personalul care trebuie să aibă grijă de suspecți a fost îmbrăcat în costume de zugravi. Mai mult, cele 25 de locuri rezervate pentru aceste situații de urgență se află în același spațiu în care sunt internați și bolnavi cu alte diagnostice. Este o situație fără precedent. Conducerea spitalului nu vrea să înțeleagă ce spun subalternii. Există înregistrări telefonice și mesaje care demonstrează că aceștia sunt amenințați, că sunt puși să facă lucruri care le pun în pericol sănătatea și viața lor și a colegilor.

Cadrele medicale sunt disperate. Au făcut mai multe sesizări către autoritățile statului, inclusiv către Ministerul Transporturilor, dar nu s-a întâmplat nimic.”

Începând chiar de luni, 16 martie, Federația Sindicatelor Trans-Conex va informa toate autoritățile despre ceea ce se întâmplă în Spitalul Port.

„Vom cere să se facă o anchetă, să se stabilească cine este de vină pentru această situație, cum a fost gestionată, de ce nu se ține cont de sesizările medicilor șefi de secții și de ce cadrele medicale nu au fost echipate corespunzător. Atenționăm asupra faptului că tensiunile s-au agravat și că, dacă nu se vor lua măsuri serioase, există pericolul declanșării unor proteste spontane la nivelul Spitalului Port. Cadrele medicale sunt dispuse să iasă în stradă pentru că nu mai suportă situația actuală”, a afirmat Silviu Stanciu.

În condițiile decretării stării de urgentă, Direcția de Sănătate Publică Constanța, prefectul județului și Ministerul Transporturilor au obligația să ia măsuri ferme pentru instituirea măsurilor de securitate sanitară în Spitalul Port și pentru sancționarea drastică a celor vinovați de încălcarea legii, care pun în pericol viața pacienților, a cadrelor medicale și a populației.

Cazuri suspecte de îmbolnăvire pe platforma portuară

Totodată, liderul sindical a semnalat următoarele cazuri privind pericolul de răspândire a virusului în portul Constanța. La o societate din zona de Sud – Agigea, un lucrător s-a întors din Israel, fără să ia nicio măsură de prevenție și fără să informeze compania, iar soția altui angajat a venit din Italia. Colegii de muncă au aflat abia după două-trei zile despre cele întâmplate și au intra în panică. Prin intermediul liderului de sindicat, a fost informată conducerea companiei, care le-a cerut celor doi lucrători să rămână acasă.

La o altă companie situată în zona de nord a portului Constanța, colegii de serviciu au aflat că soția unui angajat, suspectă de îmbolnăvire cu coronavirus, a fost izolată. Și în acest caz, la intervenția sindicatului, conducerea i-a cerut respectivului angajat să rămână acasă.

„Considerăm imperios necesar ca, în aceste condiții, să fie convocate comunitetele de securitate și sănătate în muncă din întreprinderi și să se stabilească măsuri și proceduri clare, pentru prevenirea riscului de răspândire a coronavirusului. Nu putem risca să se îmbolnăvească toți angajații de pe platforma portuară și să se închidă întreprinderile.

Federația va avea o strânsă legătură cu toți angajatorii în care are sindicate afiliate, pentru ca măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor să fie luate la nivelul tuturor companiilor”, a precizat liderul de sindicat.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-situatie-exploziva-la-spitalul-port-cadrele-medicale-sunt-in-pragul-revoltei-398384?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

Criza mondială provocată de COVID-19 afectează cel mai mult sectorul transporturilor ca urmare a faptului că navele trebuie să stea în carantină şi la plecare şi la sosire. În colaps va intra şi turismul de croazieră.

Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, spune că transportul de mărfuri este afectat de pandemia de coronavirus care a cuprins toate continentele. „Echipejele navelor care vin din zonele roşii, cu probleme, şi acestea sunt din ce în ce mai extinse, sunt obligate să intre în carantină la descărcare. Acest lucru se întâmplă după ce marinarii stau în carantină şi în ţările de unde încarcă mărfurile“, explică liderul SLN. Astfel, toate livrările de mărfuri sunt întârziate cu cel puţin 30 de zile, pentru că trebuie să intre în carantină din ce colţ al lumii ar veni şi oriunde s-ar îndrepta. Din punctul său de vedere, după criza transportului pe mare, dar şi pe uscat, va urma criza serviciilor, însă este greu de prevăzut cât va afecta omenirea, însă cu siguranţă va fi afectată toată economia globală.

Navigatorii români nu sunt testaţi înainte de a pleca în cursă

Reprezentanţii SLN avertizează aspra unui aspect deloc de neglijat: navigatorii români nu sunt testaţi de virusul nou înainte de a pleca în curse. „Sunt români care sunt gata de plecare şi ar trebui să fie testaţi. Problema este că rezultatul acestor teste nu vine pe loc ci, în cel mai fericit caz, după câteva ore“, spune Mihălcioiu, care reclamă inexistenţa măsurilor de prevenţie. România are aproximativ 45.108 de marinari. Dintre aceştia, aproximativ 14.000 de ofiţeri şi nebrevetaţi români navigă pe mările şi oceanele lumii, având un contract de muncă. Sindicatul Liber al Navigatorilor avertizează navigatorii care aşteaptă să plece în voiaje comerciale sau de agrement să se intereseze înainte despre condiţiile de sănătate de la bord, despre traseul călătoriei şi programul navelor pe durata valabilităţii contractelor de ambarcare. „Toate aceste informaţii sunt foarte utile înainte de decizia de a semna contractul de muncă. Dacă decideţi sa plecaţi, pe perioada transportului până sau de la navă, trebuie să vă luaţi măsurile de igienă recomandate. De asemenea, testarea în portul de îmbarcare ar trebui să fie obligatorie, însă, din păcate, această acţiune depinde de deciziile autorităţilor din ţara respectivă“, spune Adrian Mihălcioiu.

Marile companii turistice iau în calcul suspendarea serviciilor

Foarte afectat va fi şi sectorul de croaziere, unde marile companii au decis să tragă navele pe dreapta: unele la cheu, altele în rada porturilor unde le-a fost permis accesul. Pasagerii urmează să fie debarcaţi, iar pe luxoasele nave vor rămâne doar echipajele. În acest sector, lucrează aproximativ 10.000 de români: personal navigant şi auxiliar. Daniela, o constănţeancă îmbarcată pe vasul de croazieră „Oasis of the Seas“, spune că la 12 martie au primit un comunicat oficial prin care au fost anunţaţi că „Royal“ îşi suspendă activitatea până la 11 aprilie. Vaporul pe care se află a ajuns duminică în Miami, unde au fost debarcaţi pasagerii, apoi echipajul ca sta o lună în carantină. „Până la acest anunţ, itinerariul pe care îl aveam în această săptămână s-a schimbat deoarece Jamaica a închis portul şi nu ne-a dat voie să docăm acolo, aşa ca am mers în Costa Maya, Mexic“, spune românca. În opinia acesteia, viitorul nu sună prea bine, în condiţiile în care pentru următoarea croazieră, mai mult de jumătate dintre pasageri şi-au anulat vacanţa: „O parte dintre turişti nu au cum să ajungă la navă pentru că provin din ţări de pe tot cuprinsul globului şi nu au cum să ajungă la bord din cauza faptului că America a închis graniţele, iar ceilalţi sunt speriaţi“, mărturiseşte ea. Echipajul nu va avea voie să meargă pe uscat, pentru a nu aduce virusul. Alte companii au trecut deja la măsuri drastice, prin reducerea echipajelor şi scăderea salariilor.

https://adevarul.ro/locale/constanta/coronavirusul-intarzie-transportul-mare-trage-dreapta-navele-croaziera-1_5e6e2ddf5163ec4271f35e4a/index.html

Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în scădere în următoarele zile, până la valoarea de 6.400 metri cubi/secundă, sub media multianuală a lunii martie de 67.00 m.c/s, conform prognozei realizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 14 – 22 martie 2020.

În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în general în scădere, exceptând sectorul Brăila – Tulcea, unde vor fi în creştere în prima parte a intervalului. Pentru luna martie, debitul maxim al Dunării a fost estimat în prognoza trimestrială la 7.500 mc/s, iar cel minim la 4.000 mc/s.

Prognoza pe râurile interioare pentru perioada 15 – 22 martie 2020 arată că debitele medii zilnice vor fi în general în scădere, exceptând râurile din jumătatea de est a ţării, unde vor fi în general staţionare. În ultimele două zile ale intervalului de prognoză, sunt posibile creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte datorită precipitaţiilor, sub formă de aversă, prognozate, cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării. Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri) existente în bazinul superior al Bistriţei vor fi în diminuare, restrângere şi eliminare. Conform INHGA, în luna martie 2020, regimul hidrologic se va situa în general la valori cuprinse între 50 şi 80% din mediile multianuale lunare, mai mari (80 – 100%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Iza, Tur, Someşul Mare, Arieş, Bistriţa, pe cursurile superioare ale Mureşului, Târnavelor, Oltului, Trotuşului şi pe cursul Prutului, respectiv mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice Vedea, Rm. Sărat, Bârlad, pe cursul inferior al Olteţului şi pe afluenţii Prutului. „În luna martie sunt posibile scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri mai importante de niveluri şi debite, cu depăşirea Cotelor de Apărare, pe unele râuri, îndeosebi din zonele de munte din vestul, nordul şi sudul ţării, datorită precipitaţiilor lichide, cedării apei din stratul de zăpadă din zona de munte, evoluţiei formaţiunilor de gheaţă şi propagării. Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri şi izolat pod de gheaţă) vor fi în diminuare, restrângere şi chiar eliminare în prima parte a lunii”, arată prognoza trimestrială emisă de hidrologi

https://adevarul.ro/locale/calarasi/inhga-debitul-dunarii-scadere-6400-mcs-urmatoarea-perioada-1_5e6e42af5163ec4271f3c57b/index.html

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a organizat o licitație în urma căreia a atribuit un contract pentru achiziția de electropompe submersibile, stații de pompare ape uzate și electropompe submersibile, stații tratare ape uzate.

Atribuirea a avut loc în data de 9 martie 2020. Valoarea totală a achiziției este de 128.933,89 lei. SC Cefain Construct SRL este firma câștigătoare.

Firma a fost înființată în anul 2010, cu sediul social în Giurgiu. Capitalul social este de 195.000 de lei, împărțit în 1.950 de părți sociale, valoarea fiecărei părți fiind de 100 de lei. Asociat unic este Iulia-Maria Mihai. Administratorii firmei sunt Mya-Albertina Liontescu, Tekin Cumali, Iulia-Maria Mihai. Activitatea principală a firmei este „lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale”. Pe anul 2018, firma a raportat 12 salariați, la o cifră de afaceri de 8.040.449 lei și un profit de 1.901.739 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/contract-semnat-de-cn-apm-constanta-si-o-societate-din-giurgiu-document-714735.html?print

D.O. Style 99 SRL și-a mai adjudecat un contract de la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța. Este vorba despre contractul „RK pasaje de trecere la nivel cu liniile de CF racord 1D și 2D (proiectare +execuție)“, în valoare de 255.971,16 lei.

Recent, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a semnat cu firma D.O. Style 99 SRL, care a obținut și contractul „Servicii de întreținere linii CF și aparate de cale în portul Constanța“, în valoare de 740.339,4 lei. Contractul se referă la liniile CF situate în zona de nord a Portului Constanța, racordate la Stația Port A, și în zona de sud, racordate la stațiile CF Agigea Nord și Constanța Terminal Ferry Boat. Este vorba despre liniile industriale pe care se efectuează activitate de manevră și circulație. Mai exact, sunt operațiuni care se efectuează pe încărcări și descărcări de vagoane (primiri/expedieri trenuri).

Responsabili de atribuirea contractului

Persoanele din cadrul autorității contractante responsabile de organizarea, derularea și finalizarea procedurii de achiziție sunt:
Gabriela Murgeanu – administrator, Bogdan Pascu – administrator, Elena Petrașcu – administrator, Mircea Burlacu – administrator, Ghiorghe Bătrâncă – administrator, Daniel-Adrian Naftali – administrator, Adina Iuliana Baz – director general adjunct, Maria Mergiu – director Economic, Teodor Patrichi – director Direcția Exploatare, Ciprian Hanganu – director coordonator, Ion Tomescu – director Direcția Tehnică, Mădălin Alexandru Crăciun – director Direcția Comercială, Otilia Ifimov – șef Departament Achiziții Publice, Iulian Pepi Tănase – șef Serviciu Juridic și Contencios, Laszlo Eduard Kiss – șef Sucursala Energetică Port Constanta, Daniel Niculescu – șef Sucursala de Servicii Port Constanța, Emil Sorin Banias – șef Sucursala Nave Tehnice Port Constanța, Antoniela Moldoveanu – Serviciu Tehnic Reparații-Secretar CTE, Laura Valentina Bola – Serviciu Tehnic reparații – secretar CTE (rezervă), Nicoleta Adina Gămalan – șef Birou Control Financiar Preventiv, Silvia Brăileanu Erna – Departament Achiziții Publice, Constantin Brandi – șef Serviciu Patrimoniu.

D.O. Style 99 SRL, în datele Registrului Comerțului

Înființată în anul 1999, firma are sediul social în municipiul Constanța. Capitalul social subscris, de 200 de lei, integral vărsat, este compus din 20 de părți sociale. Valoarea unei părți sociale este de 10 lei. Asociați în firmă sunt: Oltean Daniela, cu 20% din capitalul social, Oltean Radu, cu 40% din capitalul social, Octavian Ciudin, cu 40% din capitalul social. Administratorii firmei, care desfășoară lucrări de construcție a căilor ferate de suprafață și subterane, sunt Oltean Daniela și Oltean Radu.

În anul fiscal 2015, societatea cu 14 salariați a declarat o cifră de afaceri de 3.311.897 de lei și un profit de 243.731 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma cu 16 salariați a declarat o cifră de afaceri de 6.856.674 de lei și un profit de 772.950 de lei. Situația financiară pe anul 2017 arată astfel: 17 salariați, cifră de afaceri de 4.527.093 de lei și profit de 41.700 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/contract-castigat-de-d-o-style-99-srl-de-la-cn-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-document-714579.html?print

Potrivit SeaIntelligence, o companie daneză care analizează evoluția transportului maritim containerizat, epidemia de Coronavirus ar putea avea un impact similar cu cel al crizei din 2009 asupra traficului maritim de containere.

SeaIntelligence precizează într-un raport că în 2020 scăderea traficului maritim containerizat ar putea fi de 10%, ceea ce înseamnă 17 milioane TEU la nivel global. În același timp, porturile și terminalele portuare ar putea pierde 80 milioane TEU, volume manipulate.
Cu toate acestea, Sea-Intelligence declară că există și doi factori pozitivi care pot amortiza impactul negativ al coronavirus asupra liniilor maritime: scăderea prețului petrolului, care pe termen scurt are ca rezultat o infuzie de lichidități. Cel de-al doilea factor este disciplina de care au dat dovadă transportatorii maritimi atunci când au preferat să navigheze fără încărcătură și nu să reducă prețurile de transport.

“Aceasta înseamnă că, cel puțin pentru moment, ratele de transport au fost destul de stabile în ciuda impactului Coronavirus asupra Chinei” au declarat reprezentanții SeaIntelligence.

În luna februarie, compania daneză Maersk anunța că a anulat mai mult de 50 de plecări către și dinspre Asia.

Începând cu luna martie și până pe 2 iunie, linia maritime franceză CMA CGM a anulat un număr de 23 de călătorii între Nordul Europei și Asia, ca rezultat a cererii scăzute cauzate de Coronavirus.

La 1 martie 2020, potrivit estimărilor SeaIntelligence, pierderea înregistrate de liniile maritime la nivel global se ridicau la 1,9 miliarde de dolari.

https://www.intermodal-logistics.ro/coronavirus-transportul-maritim-containerizat-ar-putea-scadea-cu-10

Aeroportul Budapesta a intampinat primul zbor de transport de marfuri pe noua ruta directa Seul – Budapesta. Aeronava Boeing 777F apartinand companiei Korean Air a rulat pe rampa din fata bazei logistice BUD la ora 10:40. Conexiunea aeriana directa este nu doar o oportunitate excelenta pentru marile companii coreene care opereaza in Ungaria, ci constituie si un important avantaj competitiv pentru economia maghiara pe piata de import-export.

Compania Korean Air, una dintre cele mai mari companii de transporturi aeriene de marfa din lume, a deschis o linie directa de transport de marfuri intre Seul si Budapesta. Aeronava de tip Boeing 777F, care a efectuat primul zbor cargo programat intre Coreea de Sud si Budapesta, a fost intampinata astazi pe rampa din fata centrului logistic al BUD Cargo City, recent deschis. In viitor, zborul va avea loc de doua ori pe saptamana, pe ruta Seul-Budapesta-Frankfurt-Seul. Totodata, la 23 mai compania aeriana va lansa si o cursa pentru pasageri catre capitala Coreei de Sud, care va opera de trei ori pe saptamana intre Budapesta si Seul in cadrul programului de zbor de vara.

Anul trecut, Coreea de Sud a devenit cel mai mare investitor din Ungaria. Fabricile unor numeroase companii importante in privinta transporturilor aeriene de marfuri, cum sunt Samsung Electronics, Samsung SDI, Hanon Systems, SK Innovation si Doosan, sunt situate la o distanta de transport rutier de numai 1,5 pana la 2 ore fata de BUD Cargo City. Noua conexiune de zbor va oferi acestor companii solutii noi de logistica aeriana, eficiente si de inalta calitate, precum si oportunitati pentru numeroase companii mici si mijlocii din Ungaria sa transporte eficient in Coreea si in intreaga retea de conexiuni aeriene a companiei Korean Air, prin Seul. „2019 a fost un an deosebit in privinta relatiilor dintre Ungaria si Coreea de Sud. Tarile noastre au sarbatorit cea de-a 30-a aniversare a stabilirii relatiilor diplomatice si Coreea de Sud a devenit cel mai mare investitor din Ungaria, realizand proiecte in valoare de 2,5 miliarde de euro. Acestea reprezinta aproape jumatate din intregul portofoliu de investitii. Comparativ cu anul precedent, comertul a crescut cu o treime”, a declarat Levente Magyar, ministrul adjunct al Ministerului Afacerilor Externe si Comertului.

Rolf Schnitzler, directorul general al Aeroportului Budapesta a adaugat ca legatura aeriana directa reprezinta nu numai un avantaj urias pentru companiile maghiare si internationale, ci si o posibilitate ca Ungaria si aeroportul capitalei acesteia sa devina cel mai important centru aerian de manipulare a marfurilor din regiune.

In ianuarie 2020, Aeroportul din Budapesta a deschis un nou centru ultramodern de manipulare a marfurilor, cu numele de BUD Cargo City, care datorita infrastructurii sale de nivel mondial si amplasarii favorabile creste la 250.000 de tone pe an capacitatea totala a aeroportului de manipulare a marfurilor transportate aerian.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/14844-a-fost-lansata-prima-cursa-cargo-pe-ruta-seul-budapesta.html