Revista presei

Administrația portului Constanța va face investiții de peste 333 milioane de lei – Revista presei 21 – 22 Februarie 2018

  • Port Constanța

21.02.2018

 

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța va trebui să obțină, în 2018, venituri totale de 340,596 milioane de lei, cu cheltuieli de 266,470 milioane de lei și să realizeze un profit brut de până la 74,126 milioane de lei. Acestea sunt principalele coordonate ale bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2018, pus în dezbatere publică de Ministerul Transporturilor. Pentru acest an, compania are planificate investiții în valoare de 333,662 milioane de lei, din care 270,393 milioane de lei reprezintă finanțarea de la buget.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-administratia-portului-constanta-va-face-investitii-de-peste-333-milioane-de-lei-341970?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

 

Conducerea Sindicatului Liber Navalistul, din cadrul companiei mixte româno – sud coreene Daewoo – Mangalia Heavy Industries, a prezentat, într-un comunicat de presă, detaliile întâlnirii de vineri, 16 februarie 2018, cu Dănuț Andrușca, ministrul Economiei.

În cadrul ei, delegația sindicală a solicitat informații privind termenul de finalizare a negocierilor dintre statul român și compania DSME, acționarul majoritar al Daewoo – Mangalia, pentru preluarea pachetului majoritar de acțiuni. De asemenea, a dorit să afle care sunt intențiile statului privind viitorul acestei societăți.

Sindicatul i-a prezentat ministrului situația dramatică a companiei. În prezent, aceasta se confruntă cu scăderea volumului de activitate, întrucât nu mai are comenzi, și lipsa frontului de lucru pentru mai multe categorii de salariați (vopsitori, sablatori, electricieni, mecanici, o parte din personalul TESA și din cadrul departamentului Probe de mare). Din acest motiv, s-a recurs la delegarea temporară a salariaților care nu mai aveau încărcare la alte șantiere navale (Vard Tulcea și Vard Brăila).

Pe de altă parte, numărul salariaților este în scădere din cauza migrației forței de muncă spre șantiere navale din străinătate și România, ca urmare a stării de incertitudine și a diminuării veniturilor. În prezent, nivelul salariilor de la Daewoo – Mangalia Heavy Industries este mai mic comparativ cu celelalte șantiere navale din țară.Delegația sindicală a solicitat finalizarea rapidă a negocierilor, pentru a se ieși din criza în care a ajuns compania.Ministrul Economiei le-a declarat sindicaliș-tilor că se va lua o decizie privind exercitarea dreptului de preemțiune de către statul român înainte de 7 martie 2018, dată la care expiră perioada până la care o poate face, după cum prevede actul constitutiv al companiei DMHI.

Dănuț Andrușca a afirmat că se află în negocieri avansate cu potențialii investitori interesați de șantierul naval, tratative ce se vor finaliza în curând.

Una dintre variantele propuse în cadrul negocierilor cu potențialul investitor este ca, în urma transferului de acțiuni, statul român să dețină pachetul de control de 51%, iar partenerul, 49%.

★ ★ ★

Mai mult ca sigur că este vorba de Damen Group. După cum se știe, este singurul investitor care s-a arătat interesat de această tranzacție și chiar a semnat un contract cu sud-coreenii.
Miza preluării controlului asupra DMHI nu este dorința statului român de a deveni constructor de nave. Interesul lui este legat de cea mai tare afacere a ultimelor trei decenii: construcția și mentenanța a patru corvete. În joc sunt 1,6 miliarde de euro. Companiei Daewoo – Mangalia sau cum se va numi după preluare i se va încredința contractul de construcție a navelor militare și, astfel, o mare parte din banii investiți se va întoarce la bugetul statului sub formă de impozite, taxe și profit.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-soarta-companiei-daewoo-mangalia-se-decide-pana-pe-7-martie-2018-341967?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) intenţionează să demareze lucrările de reabilitare a drumului dintre Poarta 7 şi Poarta 9, pentru care va scoate din conturi peste 2,7 milioane de lei.

Pentru asigurarea desfăşurării în condiţii de siguranţă şi a descongestionării traficului rutier în zona de acces a bazinului fluvio-maritim al Portului Constanţa şi pentru accesul rutier facil între Porţile 7 şi 9 prin interiorul portului, este necesară realizarea lucrărilor de infrastructură la drumul de legătură din interiorul portului dintre Porţile 7 şi 9. În acest sens, va fi organizată şi desfăşurată o procedură publică pentru atribuirea contractului „Drum Poarta 7 – Poarta 9 – îmbrăcăminte cu asfalt – proiectare şi execuţie“, în valoare estimată de 2.705.000 de lei.

Societăţile interesate de acest contract pot depune ofertele de participare până pe data de 8.03.2018, ora 15.00, urmând ca acestea să fie deschise pe data de 8.06.2018, ora 18.00. Cuantumul garanţiei de participare este de 27.000 de lei. Operatorul economic participant trebuie să facă dovada execuţiei, în cel mult ultimii cinci ani, de lucrări similare cu cele care fac obiectul contractului, a căror valoare cumulată să fie de cel puţin 2.500.000 de lei fără TVA, la nivelul unui contract sau al mai multor contracte de execuţie, lucrări finalizate sau aflate în curs de derulare. De asemenea, operatorul economic participant trebuie să facă dovada prestării, în cel mult ultimii trei ani, de servicii similare cu cele care fac obiectul contractului, a căror valoare cumulată să fie de cel puţin 75.000 de lei fără TVA, la nivelul unui contract sau al mai multor contracte de prestări servicii, finalizate sau aflate în curs de derulare.

Responsabili de atribuirea licitaţiei
Persoanele care deţin funcţii de decizie în cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabilă de atribuirea procedurii publice, sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi; director general adjunct – Marian Tănase; director economic – Daniela Şerban; şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov; şef Serviciul Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi; director tehnic – Ion Tomescu; şef Serviciul Tehnic Reparaţii – Mihai Gheorghiade.

Date din caietul de sarcini
Durata estimată de realizare a obiectivului (proiectare şi execuţie) este de patru luni. Durata garanţiei va fi de 60 de luni de la semnarea procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

Drumul în cauză are o lungime de 3.485 de metri şi este amplasat în incinta Portului Constanţa, făcând legătura între Poarta 7 şi Poarta 9. El este împărţit în trei tronsoane: tronsonul 1 – Poarta 7 – bretea Poarta 8; tronsonul 2 – bretea Poarta 8 – trecere la nivel CF; tronsonul 3 – trecere la nivel CF – Poarta 9.

Lucrările se vor realiza pe drumul de acces al vehiculelor între Poarta 7 şi Poarta 9, zonă în care terenul este în administrarea CN APM SA Constanţa, şi vor consta în modernizarea acestuia prin realizarea unui sistem rutier nerigid, prin intervenţia şi asupra stratului de bază şi racordarea cu celelalte drumuri cu care se intersectează.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/atentie-soferi-incepe-haosul-drumul-dintre-poarta-7-si-poarta-9-din-portul-constanta-va-fi-reabilitat-document-652046.html

 

 

ExxonMobil şi OMV Petrom vor extrage 6 miliarde de metri cubi de gaze pe an din blocul Neptun din Marea Neagră, din 2020-2021, iar România va produce în total 18-20 de miliarde de metri cubi de gaze, dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră, a declarat, ieri, Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), citat de Agerpres.
În prezent, în România se extrag circa 11 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar consumul naţional este tot în jurul acestei valori, a afirmat el.

Gal a precizat: „Exxon ar trebui ca în noiembrie 2018 să-şi exprime intenţia de a trece la faza de dezvoltare a proiectului. Ei au făcut şi fac în continuare foarte multe operaţiuni iniţiale de a intra în faza de dezvoltare, au căutat furnizori pentru serviciile şi instalaţiile pe care vor să le construiască şi au încercat să găsească în România parteneri pentru acest lucru. A fost destul de greu şi cu rezultate foarte slabe, să spun aşa, pentru că nu mai există industrie-suport în România care să poată oferi servicii la nivelul celui solicitat de Exxon”.

Reprezentantul ANRM a arătat că studiul pentru evaluarea resurselor şi rezervelor din blocul Neptun este spre finalizare şi probabil că în acest an va fi prezentat spre aprobare Agenţiei pentru Resurse Minerale. „Ei sunt foarte motivaţi şi am avut mai multe întâlniri, inclusiv cu managerul de proiect care este acelaşi cu cel care se ocupă de Golful Mexic, deci Marea Neagră seamănă cu Golful Mexic ca adâncimi şi metodă de exploatare. Probabil că undeva în 2020-2021 ei vor începe să producă gaze din Marea Neagră, iar potenţialul lor este de 6 miliarde de metri cubi pe an”, a adăugat directorul ANRM.

OMV Petrom şi americanii de la ExxonMobil au finalizat a doua campanie de foraj în perimetrul Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au investit în total 1,5 miliarde de euro, din 2008 până în prezent. Primele estimări arată că în perimetrul Neptun ar putea fi între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze.

Petrom produce deja din Marea Neagră un miliard de metri cubi de gaze pe an.

O altă companie, Black Sea Oil and Gas, care a concesionat perimetrele Midia şi Pelican din Marea Neagră, va începe producţia la mijlocul anului viitor.

„Compania este deja în faza de a finaliza proiectul instalaţiei de suprafaţă. Ei au făcut o asociere cu cei de la BERD pentru a avea o finanţare suplimentară. Undeva la mijlocul anului 2019-2020 vor începe să producă în jur de un miliard de metri cubi pe an”, a completat Gal.

Un al treilea proiect important din Marea Neagră, unde este implicat şi Romgaz, este perimetrul Trident, unde există o descoperire, dar care până în acest moment nu a fost declarată comercială.

Aici producţia ar putea începe la o diferenţă de un an-doi faţă de perimetrul Neptun.

De asemenea, Petromar Resources, companie din grupul Upetrom, controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu, este în negocieri avansate cu un partener pentru a explora două perimetre petroliere în Marea Neagră.

„Petromar a concesionat două perimetre, Muridava şi Cobălcescu, tot din runda a X-a. Au săpat câte o sondă pe fiecare perimetru, au făcut seismica şi, în acest moment, sunt în faza de a săpa încă sonde de fiecare perimetru, pentru a finaliza activitatea de explorare. Ei au fost iniţial parteneri cu Petroceltic, care s-a retras, şi în acest moment sunt în negocieri avansate pentru a intra cu un alt partener, nu pot să dau nume de companii, pentru că sunt discuţii confidenţiale. Bănuiesc că îşi vor termina programul de explorare şi vom vedea dacă vor avea o descoperire comercială pentru a merge şi ei mai departe”, a mai spus Gal.

* ANRM: Rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi

Rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani, a declarat, ieri, Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM).

„Când vor funcţiona la maximum, vor fi 9-10 miliarde de metri cubi de gaze pe an care vor veni din Marea Neagră, timp de 20 de ani, care vor aduce statului român redevenţe de 2,8 miliarde de euro în 20 de ani. (…) Există circa 200 de miliarde de metri cubi rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică perimetrele deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas”, a spus oficialul ANRM.

Astfel că, în 2025, România va produce în total aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze, dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră. În prezent, în România se extrag circa 11 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar consumul naţional este tot în jurul acestei valori, a confirmat Gal.

El a arătat că ExxonMobil şi OMV Petrom au investit până acum în perimetrul Neptun circa 2 miliarde de dolari, Lukoil – peste 500 de milioane de dolari în perimetrul Trident, iar Black Sea Oil and Gas – 200 de milioane de dolari în perimetrele Midia şi Pelican.

http://www.bursa.ro/anrm-exxonmobil-si-omv-petrom-vor-extrage-6-miliarde-de-metri-cubi-de-gaze-pe-an-din-marea-neagra…&s=companii_afaceri&articol=341210.html

 

Guvernul polonez va cheltui peste 25 miliarde de zloţi (6,05 miliarde de euro) până în 2030 pe dezvoltarea şi modernizarea porturilor maritime, scrie Warsaw Voice.

Astfel, peste 9,5 miliarde de zloţi vor fi investiţi în Szczecin-Swinoujscie, 8,6 miliarde de zloţi în Gdansk şi peste 4,5 miliarde de zloţi în Gdnya, a declarat ministrul adjunct polonez al economiei maritime, Jerzy Materna, în cadrul unei conferinţe de presă.

http://www.zf.ro/business-international/polonia-miliarde-alocate-porturilor-17022565

 

Administratorii Şantierului Naval Orşova (simbol bursier SNO), care se ocupă cu construcţia de nave şi structuri plutitoare, au validat trei contracte de construcţii în valoare totală de 5,3 milioane de euro cu livrare în Olanda.

Primul contract prevede construcţia şi livrarea unui tanc cu magazii din inox, iar două contracte vizează construcţia şi livrarea a două containere de 110 metri fiecare.

Şantierul Naval Orşova este listat pe segmentul principal al bursei de valori şi are o capitalizare bursieră de 31,9 mil. lei. Printre clienţii companiei se numără companii din ţări precum Germania, Olanda, Belgia, Austria, iar printre furnizori de material şi echipamente sunt firme din Austria, Finlanda, Grecia, Germania, se arată pe site-ul companiei.

Compania este controlată în proporţie de 49,99% de SIF3 Transilvania, SIF Oltenia are 28,01%, SIF Muntenia 13,17%, iar alţi acţionari circa 8,8%.

http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/santierul-naval-orsova-a-semnat-contracte-de-5-3-mil-euro-17009805

 

22.02.2018

 

Porturile maritime românești au intrat cu dreptul în anul 2018. Creșterea economică generală, dar mai ales vremea bună le-au ajutat din plin. Rețelele feroviare și rutiere care leagă porturile cu țara și Europa n-au mai fost blocate de zăpezi, iar navigația pe Dunăre nu a mai fost afectată de secetă ori îngheț.

În luna ianuarie, fluxurile de mărfuri au crescut spectaculos, ajungând la 4.796.998 tone, cantitate mai mare cu 37,48% față de aceeași lună din 2017, dar cu 1,05% sub nivelul atins în ianuarie 2016. Traficul maritim a fost de 3.973.413 tone (în creștere cu 24,70% față de aceeași perioadă din 2017), iar cel fluvial, de 823.585 tone (mai mare de 2,72 ori).

v v v

Evoluția traficului total pe grupe de mărfuri a fost următoarea:

a) în creștere față de anul precedent

– petrol brut – 775.635 tone (+3,39%);

– produse petroliere – 608.592 tone (+150,19%);

– minereuri și deșeuri neferoase – 453.291 tone (+97,19%);

– minereuri de fier, deșeuri de fier – 324.596 tone (creștere de 4,77 ori);

– cărbune – 310.143 tone (+195%);

– îngrășăminte – 296.087 tone (+92,65%);

– produse metalice – 151.205 tone (+5,52%);

– semințe uleioase – 140.997 tone (+26,06%);

– produse chimice – 65.507 tone (+8,33%);

– echipamente, mașini – 35.886 tone (creștere de 2,43 ori);

– ciment – 26.200 tone (creștere de 9,03 ori);

– minerale brute sau prelucrate – 25.886 tone (creștere de 3,04 ori);

– lemn – 21.823 tone (+14,30%);

– articole fabricate din metal – 1.144 tone (creștere de la zero);

– sticlă, sticlărie și produse ceramice – 200 tone (creștere de la zero);

b) în scădere față de anul precedent

– cereale – 1.028.995 tone (-2,70%);

– produse alimentare – 20.630 tone (-58,31%);

– animale vii – 4.451 tone (-10,98%);

– celuloză și deșeuri de hârtie – zero tone (față de 1.800 tone în ianuarie 2017).

v v v

Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 4.018.463 tone de mărfuri, în creștere cu 33,87%. Saltul ar fi fost mult mai mare, dacă jocul prețurilor de pe piața internațională a cerealelor nu i-ar fi determinat pe producători și exportatori să stocheze cantități mari de grâne, în așteptarea scumpirii lor. Din acest motiv, cantitatea de cereale manipulată a fost mai mică cu 2,70% față de ianuarie 2017.

În schimb, mai toate celelalte grupe de mărfuri au înregistrat creșteri semnificative. Ca urmare, în structura traficului au avut loc schimbări importante. Dacă la finele anului 2017, cerealele și semințele uleioase aveau o pondere de 41,68%, în ianuarie 2018 mai reprezentau doar 29,11% din fluxul total de marfă. În schimb, ponderea hidrocarburilor a crescut de la 11,10% la 16,04%.

Traficul de containere din portul Constanța a totalizat 503.781 milioane tone, respectiv 53.714 TEU, creșterea fiind de 8,48%, respectiv 9,23%.

În ianuarie 2018, portul petrolier Midia a derulat un trafic total de 776.528 tone de mărfuri, cu 60,29% mai mult decât în aceeași lună din 2017. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 95,27% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, au înregistrat o creștere de 66,10%.

Portul Mangalia a manipulat doar 2007 tone de mărfuri, cu 34,52% sub nivelul atins în ianuarie 2017, fiind afectat de criza prin care trece compania Daewoo – Mangalia Heavy Industries.

v v v

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 19,8 milioane tone de mărfuri, în scădere cu 0,1%. Novorossiysk – cel mai mare port al Federației Ruse – a manipulat 12,2 milioane tone de mărfuri, cu 5,4% mai mult decât în ianuarie 2017. În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Tuapse – 2,1 milioane tone (-5,0%), Kavkaz – 1 milion de tone (-23,8%), Taman – 1 milion de tone (-16,9%), Rostov pe Don – 1 milion de tone (+12,3%), Kerch – 0,6 milioane tone (-12,6%).

Porturile din Ucraina au manipulat 10,8 milioane tone de mărfuri, în creștere cu 10,9% față de ianuarie 2017.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-porturile-maritime-romanesti-au-manipulat-cu-peste-37-la-suta-mai-multe-marfuri-342036?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

România a importat, în 2017, o cantitate de ţiţei de 7,75 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 285.900 tep (3,8%) mai mare faţă de cea importată în aceeaşi în 2016, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia de ţiţei a totalizat 3,42 milioane tep, fiind cu 4,4% (155.800 tep) mai mică faţă de cea din anul precedent.

Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, se estimează o înjumătăţire a producţiei interne de ţiţei, la aproximativ 2 milioane tone în 2030.

Creşterea dependenţei de importuri nu poate fi evitată pe termen mediu şi lung decât prin încurajarea activităţii de explorare şi producţie, respectiv prin creşterea eficienţei în consumul de carburanţi petrolieri, se menţionează în document.

De asemenea, se estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep). În scenariul ambiţios de decarbonare combinat cu preţuri mici ale petrolului, producţia de ţiţei cunoaşte un punct de cotitură în 2035, începând de la care are loc o scădere abruptă către zero.

Rezervele dovedite de ţiţei ale României se vor epuiza în 12-15 ani, la prezenta rată de exploatare, potrivit AGERPRES.

http://romanialibera.ro/economie/romania-importuri-de-peste-77-milioane-de-ton-de-titei-anul-trecut-711520

 

  • Economie

21.02.2018

 

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) intenţionează să aloce mai multe credite în valoare de până la 1,2 miliarde de euro pentru gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP), a declarat, marţi, un oficial al BERD, informează Reuters.

La începutul acestei luni, Banca Europeană de Investiţii (BEI) a aprobat, la rândul său, un împrumut de 1,5 miliarde de euro pentru gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP).

Cu o lungime de 870 de kilometri, gazoductul Trans-Adriatic Gas Pipeline (TAP) face parte dintr-un proiect mai amplu în valoare de 40 de miliarde de dolari şi o lungime de peste 3.500 de kilometri, denumit Coridorul Sudic de Gaze, care va permite transportul a peste 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an de la zăcământul Shah Deniz II din Marea Caspică până în Italia, trecând prin Georgia, Turcia, Grecia, Albania şi Marea Adriatică.

‘Volumul finanţării ar urma să fie de ordinul a 500 de milioane de euro sub formă de împrumut direct şi până la 700 de milioane de euro sub formă de împrumut sindicalizat, în funcţie de aprobările interne. Se estimează că va fi aprobat la mijlocul acestui an’, a declarat Bruno Balvanera, director BERD pentru Caucaz, Republica Moldova şi Belarus.

Anul trecut, BERD a aprobat deja un credit de 500 de milioane de dolari pentru un alt gazoduct, denumit Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP), care are o lungime de 1.850 de kilometri şi va face legătura între frontiera Turciei cu Grecia şi graniţa dintre Turcia şi Georgia. Potrivit oficialilor turci, acest gazoduct ar urma să devină operaţional în luna iulie 2018 şi va permite transportul gazelor naturale din Azerbaidjan în Turcia, de unde ar urma să fie transportat mai departe, prin gazoductul TAP, care va ajunge până în Italia.

http://www.economica.net/berd-urmeaza-exemplul-bei-si-vrea-sa-acorde-finantare-de-1-2-miliarde-de-euro-pentru-gazoductul-tap_150267.html

 

Fiecare companie de stat ar trebui evaluată separat, pentru a se stabili cât la sută din profitul său va merge către dividende, iar statul va avea nevoie de aprobarea Comisiei Europene dacă vrea ulterior să acorde bani de investiţii către aceste companii, a declarat, marţi, Răzvan Nicolescu, senior-expert în cadrul Deloitte şi fost ministru al Energiei.

Aceasta după ce ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat în mai multe rânduri că 90% din profitul companiilor va merge către bugetul de stat, iar companiile vor primi ulterior bani pentru investiţii din bugetul naţional.

„Ca mecanism nu sunt de acord cu acest lucru. Fiecare companie este un caz. Câteodată poţi să iei 100%, câteodată nu poţi să iei nimic. Trebuie să te uiţi la gradul de îndatorare a respectivei companii, la planurile de investiţii, dacă gradul de îndatorare permite împrumuturi. Ca regulă, orice fel de procent e greşit. Când eram ministru era 50% şi am încercat să schimb să scot acest 50% şi să fie în funcţie de caz”, a spus Nicolescu, în cadrul conferinţei ZF Power Summit.

El a arătat că, dacă statul ar da apoi alţi bani pentru investiţii companiilor, acest lucru este considerat ajutor de stat şi va trebui aprobat de Comisia Europeană.

„Orice fel de ban dat de către stat unei companii este ajutor de stat, trebuie notificat la Bruxelles. Pentru unele cazuri, poate fi un ajutor de stat eligibil, care poate fi acordat, alteori nu poate fi acordat. Dar este un ajutor de stat, trebuie notificat şi durează în timp”, a completat reprezentantul Deloitte.

Potrivit acestuia, Societatea de Administrare a Participaţiilor Statului (SAPE), creată în subordinea Ministerului Energiei în 2014, când era ministru de resort, ar putea colecta dividende de la mai multe companii din sector şi ar putea face investiţii strategice în anumite companii, fie prin majorări de capital, fie chiar investiţii directe făcute de fondul respectiv.

În urmă cu o săptămână, într-un interviu acordat AGERPRES, Anton spunea pe această temă: „Dacă am fi proprietarul unei firme, cum ar fi ea, ce am face cu banii? Am împărţi banii ăştia şi am zice: acestea sunt dividende şi acestea sunt investiţii. Atâta vreme cât statul face investiţiile… el face, statul până la urmă decide că facem investiţia aia, facem investiţia aia sau aia, eu nu cred că e chiar aşa o mare disperare că adună banii la un loc şi zice anul ăsta ţi-i dau ţie. Pentru că prin buget asta se întâmplă. Deci eu cred că statul, care este proprietarul, are tot dreptul să-şi ia dividendele. Mai ales că nu le bagă în buzunar, pentru că dividendele în general se bagă în buzunarul acţionarului. La noi dividendele se bagă în bugetul naţional, de unde se redistribuie”.

Întrebat dacă aceste companii vor rămâne cu suficienţi bani pentru investiţii, ministrul a arătat că statul le va da ulterior bani pentru investiţii, în cazul în care companiile vor veni cu planuri concrete.

Luni, Anton a reluat ideea într-o conferinţă: „Dacă aş fi constatat că firmele la care avem participaţii au făcut investiţii din banii pe care i-au câştigat, atunci aş fi fost deranjat de faptul că profitul dispare. Dar, după ce am văzut că firmele au acumulat banii în vistierie, mândrindu-se cu faptul că au nişte rezerve, faptul că aceste rezerve trec, şi subliniez chestia asta, nu intră în buzunarul investitorului ca dividende, intră în bugetul naţional şi se reîntorc din bugetul naţional pentru investiţii, eu cred că e vorba de circulaţia banilor mai repede şi poate că acest lucru va eficientiza investiţiile, va creşte numărul de investiţii”, a spus ministrul.

https://www.agerpres.ro/economic/2018/02/20/nicolescu-deloitte-companiile-de-stat-ar-trebui-evaluate-pe-rand-inainte-de-a-se-decide-ce-procent-din-profit-merge-catre-dividende–58691

 

22.02.2018

 

„Viteza medie de deplasare este de 45 km/oră pentru trenurile de călători şi 18 km/oră pentru trenurile de marfă”

* Bode: „Un tren de marfă parcurge, în prezent, ruta Curtici-Constanţa în şapte zile, în timp ce pe vremea lui Carol al II-lea avea nevoie de doar patru zile”

Viteza medie de deplasare este de 45 km/oră pentru trenurile de călători şi 18km/oră pentru trenurile de marfă, a declarat, ieri, deputatul PNL Lucian Bode, preşedintele Comisiei de Transporturi din Camera Deputaţilor, în cadrul dezbaterii „Accelerarea implementării proiectelor de investiţii în infrastructura feroviară”, la care au participat parlamentari, reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, precum şi 16 constructori.

Domnia sa a adăugat: „Întârzierile medii zilnice sunt de 12.500 de minute în primele nouă luni din anul 2017, 70% din cauze fiind imputate CFR SA. Un tren de marfă parcurge, în prezent, ruta Curtici-Constanţa în şapte zile, în timp ce pe vremea lui Carol al II-lea avea nevoie de doar patru zile. În 2016, numărul restricţiilor de circulaţie a fost de 524”.

Lucian Bode a mai spus că există bani pentru investiţii în infrastructura rutieră: „CFR SA are pentru acest an un buget propus de 1,1 miliarde de euro, din care 800 de milioane de euro pentru investiţii. Există şi bani europeni pe POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare), circa 6 miliarde de euro pentru exerciţiul financiar 2014-2020, doar pentru infrastructură. Avem, de asemenea, programul CEF (Connecting European Facilities), din care României îi sunt alocaţi 1,2 miliarde de euro.

Există şi proiecte în infrastructura feroviară, numai că viteza de implementare a acestora lasă mult de dorit. Din 4.029 km ai reţelei principale feroviare, în ultimii 12 ani s-au modernizat circa 400 de km. Spre comparaţie, în Kenya, 470 de kilometri de cale ferată au fost inauguraţi în urma unor lucrări care au durat trei ani şi jumătate. În acest ritm, numai pentru modernizarea a 3629 km de cale ferată am avea nevoie de 108 ani”.

Domnia sa spune că avem această situaţie în România, în condiţiile în care Comisia Europeană şi-a fixat ca ţintă anul 2050 până când jumătate din actualul trafic rutier pe distanţă medie să se mute pe calea ferată.

La finalul discuţiilor, Lucian Bode a accentuat: „În primul rând, constatăm că avem fonduri, atât guvernamentale, cât şi europene, cu risc de dezangajare din păcate pe un anumit sector, dar sperăm să nu se întâmple aşa. Am observat că există şi proiecte, dar multe sunt prost făcute.

Dar am remarcat că nu avem responsabilitate din păcate nici din partea antreprenorilor, de foarte multe ori, şi nici din partea beneficiarilor. S-a vorbit la dezbatere despre frica unor funcţionari de a lua decizii. Este inadmisibil ca în 2018 să vorbim că ne este frică să luăm decizii, că nu funcţionează sistemul, că se întrerup comunicaţiile între părţile implicate.

În altă ordine de idei, nu putem vorbi de predictibilitate când avem, din păcate, al treilea ministru într-un an de zile, al 15-lea ministru în ultimii 10 ani.

Consider că beneficiarii trebuie să se trezească şi să treacă de stadiul de a constata, de a le fi frică să ia decizii. Să nu emiţi un aviz de frică, timp de trei ani de zile, este inadmisibil.

În acelaşi timp, antreprenorii nu pot să vină în faţă noastră sau în faţa beneficiarilor, a românilor, să spună că nu ştiu ce este scris în contract. Constructorii au ştiut foarte bine ce scrie în contract şi, în consecinţă, trebuie să respecte termenele şi condiţiile din contract”.

Lucian Bode a mai spus că, în cadrul dezbaterilor de ieri, nu s-a discutat despre blocaje în procesul de implementare a marilor proiecte de infrastructură, rutieră sau feroviară care să ţină de legislaţia principală, ci mai degrabă de legislaţia secundară.

Domnia sa susţine că, dacă vor fi identificate probleme care ţin de legislaţie, membrii Comisiei de Transporturi au toată disponibilitatea ca să le rezolve.

Lucian Bode: „Din 4.029 km ai reţelei principale feroviare, în ultimii 12 ani s-au modernizat circa 400 de km”.

Lucian Bode a spus că, în cadrul dezbaterilor de ieri, nu s-a discutat despre blocaje în procesul de implementare a marilor proiecte de infrastructură, rutieră sau feroviară care să ţină de legislaţia principală, ci mai degrabă de legislaţia secundară.

http://www.bursa.ro/dezbatere-pe-infrastructura-lucian-bode-presedintele-comisiei-de-transporturi-din-camera-deputati…&s=companii_afaceri&articol=341292.html

 

OMV Petrom este în discuţii privind exportul în ţările vecine al gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră, chiar dacă a pierdut licitaţia pentru rezervarea de capacitate pe conducta spre Ungaria, a declarat, miercuri, Mariana Gheorghe, directorul general al companiei, într-o conferinţă de presă.

„Pot confirma că am participat la licitaţia pentru rezervarea de capacitate pe direcţia România-Ungaria şi nu am câştigat. A fost licitaţie pentru o capacitate totală de 4 miliarde de metri cubi pe an, sistemul de alocare a fost făcut public”, a declarat Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom.

Cu toate acestea, oficialii companiei nu văd o problemă în a asigura desfacerea gazelor care ar putea fi extrase din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep şi au început chiar discuţii cu potenţialii cumpărători.

„Am început să evaluăm potenţialul de vânzare a cantităţilor care ar putea fi vândute în România, dar, cum România importă doar 10% din consum, trebuie să ne cautăm şi alte pieţe. Ne concentrăm pe zonele din vecinătatea României, purtăm discuţii şi analizăm scenarii, dar trebuie calibrate cu interconectările. Nu avem niciun contract de vânzare a producţiei de gaze din perimetrul Neptun „., a declarat Mariana Gheorghe, care a explicat însă că prima piaţă va fi cea românească.

„Noi suntem poziţionaţi să captăm cât mai mult din cererea nouă de gaz care va apărea în România”, a spus Mariana Gheorghe.

Oficialii OMV Petrom au mai spus că în prezent sunt discuţii pentru vânzarea viitoarelor resurse de gaze cu mai multe companii, dintre care unii sunt traderi, activi sau nu pe piaţa românească. Ei au spus că, dincolo de conexiunea cu Ungaria, gazul ar putea ajunge şi în Ucraina sau Republica Moldova, prin actualele conducte de tranzit, şi că, după evaluarea economică a înţelegerii, principalul punct pentru alegerea partenerului este interconectarea.

‘Transgaz şi operatorul din Ungaria au oferit spre rezervare capacitatea pentru una dintre rute, iar câteva companii şi-au securizat această direcţie de transport. Nu s-a vândut nicio moleculă de gaz până în prezent. Iar pentru noi spre Ungaria era doar una dintre rute. Posibilităţile de a monetiza gazul din Marea Neagră cu siguranţă sunt şi altele. Există posibilitatea de a merge către nord şi către sud folosind conductele de tranzit care există în acest moment, doar că trebuie conectate de Marea Neagră prin conducte care nu există acum, dar sunt în planurile Transgaz’, a spus Lăcrămioara Diaconu, şefa diviziei responsabile de activitatea de gaze din cadrul companiei. Ea a subliniat faptul că OMV Petrom analizează şi alte rute de transport, precum cele spre nordul şi sudul României, adică spre Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria şi Turcia.

Mariana Gheorghe a arătat că fiecare dintre cele două companii din consorţiu, respectiv OMV Petrom şi ExxonMobil, poartă discuţii separate pentru vânzarea gazelor, ele fiind concurente pe această piaţă.

Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), a declarat că ExxonMobil şi OMV Petrom vor extrage 6 miliarde de metri cubi de gaze pe an din blocul Neptun din Marea Neagră, din 2020-2021, iar România va produce în total 18-20 de miliarde de metri cubi de gaze, dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră. Consumul actual al României este de 11 miliarde de metri cubi.

Mariana Gheorghe nu a putut confirma cele spuse de ANRM: „ANRM, care este proprietarul datelor, are tot dreptul să îşi exprime aşteptările, dar noi nu am luat încă decizia de investiţie”, a spus Mariana Gheorghe.

Continuarea articolului: http://www.economica.net/petrom-a-pierdut-in-fata-ungurilor-licitatia-pentru-conducta-spre-ungaria-dar-a-inceput-negocierile-pentru-vanzarea-gazului-din-marea-neagra_150309.html

 

Cea de-a saptea editie a manifestarii Epoca Chinei a fost inaugurata marti, la Hamburg (Germania), in prezenta Consulul general al Chinei, Sun Congbin, Primarului Olaf Scholz, si peste 400 de invitati din mediul politic, economic si social, care au sarbatorit Anul Nou al cainelui.

Manifestarea Epoca Chinei a debutat in 2006 la initiativa Primariei Hamburg si se organizeaza bianual, fiind programate seminare, forumuri, proiecte si practici de arta, cultura, politica, economie si invatamant, pentru a prezenta publicului local imaginea Chinei si schimburile dintre Hamburg si China.

In prezent, peste 500 de companii chineze au deschis reprezentante in orasul Hamburg. Dat fiind ca, anual, o patrime din containerele din Portul Hamburg, pleaca din sau ajung in China, majoritatea companiilor chineze de transport maritim au ales sa isi stabileasca la Hamburg sediul din Germania sau reprezentanta din Europa.

http://romanian.cri.cn/341/2018/02/21/1s185747.htm