Revista presei

A început demersul pentru cel mai mare proiect de dezvoltare a Portului Constanţa din ultimii 30 de ani – Revista presei 02 – 03 decembrie 2020

 

  • Port Constanța

03.12.2020

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CNPM) Constanţa a transmis pentru publicare, pe platforma de achiziţii publice SICAP, anunţul de licitaţie pentru realizarea studiului de fezabilitate a lucrărilor de infrastructură, căi de acces şi utilităţi aferente dezvoltării Molurilor III S şi IV S, se arată într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, CNAPM a făcut primul pas în dezvoltarea unui proiect de anvergură, unic după 1990, iniţiind lansarea procedurii pentru selectarea proiectantului ce va realiza studiul de fezabilitate în vederea efectuării infrastructurii, căilor de acces şi aducerii utilităţilor pentru dezvoltarea noilor terminale în zona de sud a Portului Constanţa, aferent Molurilor III S şi IV S. „Dezvoltarea Molurilor III S şi IV S va deschide noi oportunităţi şi va genera un impact economic important prin extinderea Portului Constanţa cu noi suprafeţe de teren unde se vor dezvolta terminale specializate, centre logistice şi de producţie, proiectul, a cărui perioadă de execuţie este estimată la patru ani, are o valoare de 500 milioane euro, fiind finanţat din fonduri europene”, se arată în comunicatul CNAPM Constanţa. Conform strategiei de dezvoltare, amenajarea celor două noi moluri în zona de sud a Portului Constanţa, se face prin câştigarea din mare a noi suprafeţe de teren.

„Noul proiect va dezvolta infrastructura portuară cu încă 11 dane de mare adâncime unde vor putea acosta nave de mare tonaj, 70 ha de platforme de operare şi 36 ha de zone logistice. Practic, în Mol III S, se vor obţine din mare 45 ha platforme de operare, 11 ha de zonă logistică, şapte dane de mare adâncime, de până la 16,5m iar în Mol IV S se vor dezvolta patru dane de mare adâncime, aproximativ 25 ha platforme de operare şi 15 ha de zonă logistică”, precizează comunicatul de presă. Realizarea acestui obiectiv de investiţii, cel mai mare şi cel mai important proiect din ultimii 30 de ani, va conduce la creşterea capacităţii pentru transportul maritim de mărfuri şi a volumului schimburilor comerciale şi implicit la crearea de noi locuri de muncă.

https://www.economica.net/a-inceput-demersul-pentru-cel-mai-mare-proiect-de-dezvoltare-a-portului-constanta-din-ultimii-30-de-ani_193523.html

 

Pro Danube International în cooperare cu Pro Danube Austria și Danube Ports Network lansează proiectul Push4Danube.

Proiectul urmărește să furnizeze o analiză structurată a cererii și colectare de informații referitoare la investițiile pentru sectorul de transport fluvial de mărfuri gata de implementare într-o perioadă de 0 până la 60 luni.

Pe baza unui chestionar internațional, Push4Danube urmărește să realizeze o analiză structurată a planurilor de investiții pe termen scurt și/sau mediu necesare pentru facilitarea transportului fluvial pe Dunăre (incluzând porturi, expeditori, transportatori). Rezultatele studiului vor fi utilizate ca bază pentru a formula cereri concrete ale sectorului de transport pe căile navigabile interioare către guvernele statelor UE și instituțiile europene.

Se urmărește astfel realizarea de instrumente de finanțare inovatoare menite să reducă impactul pandemiei COVID-19 asupra sectorului, să crească competitivitatea industriilor care folosesc transportul pe căile navigabile interioare (producția de oțel, rafinăriile petroliere și alte produse chimice, comerțul cu produse agricole) și să susțină obiectivele Pactului Ecologic, asumate de CE, de a reduce cu 55% gazele cu efect de seră în următorii 9 ani și de a atinge neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2050.

Chestionarul se adresează tuturor jucătorilor din sectorul de transport pe căile navigabile interioare: operatori portuari și de terminale; expeditori (proprietari ai mărfurilor), proprietary de nave, companii de croazieră, furnizori de servicii logistice, etc.
Studiul acoperă 3 obiective principale:

Creșterea competitivității transportului pe căile navigabile interioare
Acest aspect se referă la investiții în facilități de depozitare, echipamente pentru încărcarea/descărcarea mai rapidă a navelor, docuri plutitoare, nave sau echipamente pentru aplicații speciale, etc

Creșterea eco-balanței în transportul fluvial de mărfuri (reducerea emisiilor de CO2, gazelor cu efect de seră, deșeurilor)

Acest obiectiv ar putea fi atins prin investiții în construcția de noi fuzelaje pentru nave, reconstruirea celor existente, noi motoare/tehnici pentru a îndeplini normele EU 2016/1628. De asemenea, poate acoperi îmbunătățirea timpilor de încărcare/descărcare ce ar rezulta în reducerea timpilor morți și îmbunătățirea gradului de competitivitate al sectorului

Digitalizarea sectorului de transport pe căile navigabile interioare
Aceasta include platforme de conectare a comunităților portuare, platforme de rezervare multi-modale, proiecte de digitalizare a documentației, etc.

Chestionarul poate fi completat accesând:

https://ec.europa.eu/eusurvey/runner/23213999-a8d7-e4e1-46d1-ed98c884b616

https://www.intermodal-logistics.ro/push4danube-o-noua-initiativa-pentru-dezvoltarea-transportului-fluvial-de-marfuri

 

Tancul de produse lichide Nereus, de 500 tone deadweight (TDW), navă achiziţionată de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa printr-un proiect dedicat protecţiei mediului, finanţat din fonduri europene, a sosit miercuri în portul maritim, pentru probe de mare, se arată într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, valoarea navei multifuncţionale este de 8.970.000 lei, fără TVA, construcţia fiind realizată la Şantierul Navrom Galaţi, pentru CNAPM Constanţa în cadrul unui proiect finanţat prin CEF Transport-Infrastructura pentru operaţiuni sigure şi pentru protecţia mediului în Portul Constanţa-PROTECT.

Noua navă tehnică, ce va intra în dotarea companiei, a ajuns la Constanţa miercuri, pentru efectuarea probelor de mare, după ce săptămâna trecută a fost testată pe Dunăre.

Conform proiectului, Nereus are deplasamentul de 500 TDW, poate dezvolta viteza de 11 noduri şi prezintă performanţe de navigaţie ridicate iar ca date tehnice are lungimea de 44, 57 metri, lăţimea de 8, 90 metri şi pescaj de 2, 90 metri, asigurând o capacitate de stocare de 535 metri cubi marfă şi 247 metri cubi balast, în trei compartimente distincte.

Nava, ce va arbora pavilionul român, are facilităţi de cazare pentru un echipaj format din şase membri şi va asigura preluarea reziduurilor petroliere şi a apelor uzate de la bordul navelor aflate în porturile maritime româneşti şi în rada acestora.

https://www.agerpres.ro/social/2020/12/02/constanta-nava-tehnica-multifunctionala-nereus-achizitionata-de-compania-nationala-administratia-porturilor-maritime-a-sosit-in-probe–619497

 

Proiectul, unic după 1990, presupune construirea a 11 dane de mare adâncime unde vor putea acosta nave de mare tonaj.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA (CN APM) anunţă că a iniţiat demersurile în vederea lansării procedurii pentru selectarea proiectantului care va realiza studiul de fezabilitate pentru realizarea lucrărilor de infrastructură, căi de acces şi utilităţi în vederea dezvoltării de terminale specializate în Portul Constanţa Sud – Molurile III S şi IV S. „Dezvoltarea molurilor III S şi IV S va deschide noi oportunităţi pentru porturile maritime româneşti, proiectul având un impact economic important, însemnând extinderea Portului Constanţa, noi suprafeţe unde se vor dezvolta terminale specializate şi centre logistice şi de producţie”, spun cei de la CN APM. Proiectul va fi finanţat din fonduri europene, valoarea acestuia fiind estimată la 500 milioane euro, iar execuţia lucrărilor va dura 4 ani. Realizarea celor două moluri în zona de sud a Portului Constanţa înseamnă câştigarea din mare a noi suprafeţe de teren, dezvoltarea a 11 dane de mare adâncime unde vor putea acosta nave de mare tonaj, 70 ha de platformă de operare şi 36 ha de zone logistice. În configuraţia propusă se vor obţine, în Mol III S, 45 ha platforme de operare, 11 ha de zonă logistică, 7 dane de mare adâncime, de până la 16,5m. În Mol IV S se vor dezvolta 4 dane de mare adâncime, aproximativ 25 ha platforme de operare şi 15 ha de zonă logistică.

Realizarea acestui obiectiv de investiţii va conduce la creşterea capacităţii de transport maritim de mărfuri si implicit la creşterea volumului schimburilor comerciale. În acelaşi timp, prin dezvoltarea infrastructurii portului şi demararea unor lucrări de asemenea impact se vor crea noi locuri de muncă. Extinderea Portului Constanţa prin crearea unor dane de mare adâncime şi terminale suplimentare de operare, obiectiv inclus în Master Planul de Transport, va deveni un important punct de atracţie pentru investitori, mai ales având în vedere oportunitatea dezvoltării unor noi linii comerciale de navigaţie.

https://adevarul.ro/locale/constanta/portul-constanta-extinde-11-dane-mare-adancime-proiectul-valoare-500-milioane-euro-1_5fc876ce5163ec42717c67ee/index.html

 

Nereus, noua navă-tanc autopropulsată a Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA, a intrat în probe tehnice în Portul Constanţa.

Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a anunţat că a ajuns în Portul Constanţa nava multifuncţională Nereus. Aceasta a fost construită şi achiziţionată prin proiectul finanţat prin CEF Transport – Infrastructura pentru operaţiuni sigure şi pentru protecţia mediului în Portul Constanţa – PROTECT.

Săptămâna trecută nava a fost testată pe Dunăre, iar acum nava intră în probe de mare. Valoarea navei este de 8.970.000 lei, fără TVA, şi a fost construită la Navrom Shipyard Galaţi. Nereus are 500 tone deadweight, o viteză de 11 noduri, performanţe de navigaţie ridicate şi va asigura preluarea reziduurilor petroliere şi a apelor uzate de la navele aflate în porturile maritime româneşti şi în rada acestora. Are o lungime de 44,57 metri, lăţime 8,90 metri, pescaj 2,90 metri şi are o capacitate de stocare în 3 compartimente: 60 metri cubi marfă, 475 metri cubi marfă şi 247 metri cubi balast. Nava oferă facilităţi de cazare pentru un echipaj de 6 membri. Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa precizează că nava Nereus va arbora pavilionul român şi va fi înmatriculată conform legislaţiei României.

https://adevarul.ro/locale/constanta/nereus-noua-nava-tanc-autopropulsata-intrat-probe-portul-constanta-1_5fc76e575163ec427174fd36/index.html

 

02.12.2020

 

Peste 30 de miliarde de euro primește România în plus de la Comisia Europeană, prin granturi și împrumuturi, pentru a-i investi și pentru a face reforme pentru redresarea post-COVID. Totul e să putem să-i și cheltuim la timp. Comisarul European pe Transporturi, Adina Vălean, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro că ultimele plăți din acest mecanism vor fi făcute în 2026, termen după care proiectele nefinalizate vor trebui finanțate din alte surse. Vălean, care a dat mai multe detalii despre noul PNRR, consideră că, pentru România, „lista proiectelor de infrastructură e ambițioasă, dar nu nefezabilă”.

România va avea la dispoziție peste 30 de miliarde de euro fonduri europene din granturi și împurmuturi ÎN PLUS față de fondurile europene clasice pe care să le cheltuiască până în 2026, parte a strategiei UE de redresare după pandemia de coronavirus.

Pentru a face acest lucru, Guvernul tocmai ce a lansat în dezbatere Planul Național de Redresare și Reziliență, un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții. Planul are trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României. Cele mai mari alocări sunt pentru Transport (9,27 mld. euro) și proiecte de mediu sau care țin de schimbările climatice (8,8 mld euro).

Comisarul European Adina Vălean: „Nu orice proiect este eligibil pentru aceste planuri de țară, ci proiectele mature, fezabile”

Ca România să poată folosi această finanțare se discută în general doar de proiecte mature – care sunt pregătite pentru a fi contractate, aproape gata de implementare, și care să fie gata până în 2026.

Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean, a explicat pentru HotNews.ro că termenul pentru contractarea lucrărilor la proiecte încă nu este definitivat, însă cel pentru finalizarea proiectelor este stabilit.

„Termenul de 2022 este încă în dezbatere, în trialogurile dintre Comisie, Consiliu și Parlamentul European, deci nu avem un termen final pentru contractare, el ar putea fi 2023”, a declarat Adina Vălean pentru HotNews.ro

„Pe scenariul actual, un plan depus în aprilie 2021 ne-ar permite să avem licitațiile finalizate până în decembrie 2022. Nu orice proiect este eligibil pentru aceste planuri de țară, ci proiectele mature, fezabile. În acest moment, nu am văzut detaliile pentru infrastructura de transporturi, dar aceste planuri de țară, după consultarea publică, vor fi depuse la Comisia Europeană și până în aprilie vor exista consultări cu experții dedicați ai Comisiei, tocmai pentru a ne asigura că proiectele depuse sunt realizabile”, a mai spus Vălean.

„Dacă proiectul întârzie, ultimele plăți se pot face în 2026. După acel termen, lucrările trebuie finanțate din alte surse”, a declarat Vălean.

Continuare: https://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-24448701-pnrr-fonduri-redresare-rezilienta-interviu-comisar-european-transporturi-adina-valean-termen-2026.htm

 

Damen a lansat la apă cinci nave, aflate în lucru pe Șantierul Naval Damen Mangalia, informează Ministerul Economiei. Potrivit acestuia, este vorba despre o navă off-shore pentru căutarea și recuperarea de diamante din lume, doua feriboturi RoRo hibride GNL și două nave fluviale tip cisternă, parțial echipate (Inland tankers). Lucrările la aceste nave au început în cursul anului trecut și vor continua în cursul anului viitor.

Ministerul Economiei spune că Naval Damen Mangalia este cel mai mare șantier din Europa. Odată cu preluarea managementului șantierului, Damen s-a angajat într-un parteneriat strategic pe termen lung cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Șantierul Naval Damen Mangalia beneficiază de capacitatea comercială la nivel mondial și expertiza în domeniul construcțiilor și reparațiilor navale al Grupului Damen pentru a dezvolta continuu portofoliul de comenzi primite de șantier, pentru atragerea de forță de muncă și pentru a face toate investițiile necesare.
„Parteneriatul dintre Damen și România își arată primele rezultate. România redevine astfel un lider în Europa, în construcția navală”, a declarat Virgil Popescu, Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Cele cinci nave lansate săptămâna trecută la Mangalia deservesc arii diversificate pentru mai mulți clienți:
– navă pentru căutarea și recuperarea de diamante de la mare adâncime – lungă de 177 de metri, comandată de către DeBeers Marine Namibia, va fi cea mai modernă și tehnologizată navă off-shore de acest tip din lume; Noua navă de tip offshore va beneficia de un sistem dinamic de poziționare – DP2, care se bazează pe un sistem cu șapte propulsoare – alimentate de șase generatoare de câte 3230 eKW fiecare. Valoarea contractului de aproximativ 42 de milioane de euro.
– doua feriboturi/nave inovatoare hibride de tip RoRo – construite pentru Seaspan Ferries Corporation, ca parte a programului de înlocuire a flotei companiei. Navele vor fi clasificate de Bureau Veritas și vor intra în exploatare în 2021. Feriboturile vor fi dotate cu baterii de 2 megawați, dar vor permite inclusiv stocarea a peste 200 de metri cubi de GPL Fiecare dintre cele două nave inovatoare are o lungime de 149 de metri lungime și au fost proiectate de așa natură încât să permită încărcarea și transportul – pe culoare – cu o lungime totală de 1034 metri.
– doua nave fluviale tip cisterna (Inland tankers), cu următoarele caracteristici: lungime totală de 85 metri, adâncime la puntea principală de 4,5 metri și o greutate Casco de 454 tone. Acestea sunt primele două din totalul de patru nave care vor fi construite pentru Gebr. De Jonge Shipbuilding Services B.V., în conformitate cu normele și reglementările Societaății de clasificare Lloyd’s Register. Navele sunt programate pentru livrare din Constanța, în luna decembrie a acestui an și vor fi predate clientului final în Olanda.

Această lansare marchează finalizarea lucrărilor de sudură corp. După această fază, se vor instala echipamente specifice fiecărei nave, sistemele de tubulatură și se vor finaliza lucrările electrice și tâmplărie.

https://economie.hotnews.ro/stiri-companii-24446329-cinci-nave-fost-lansate-apa-santierul-naval-damen-mangalia.htm

 

Yara Birkeland, primul portcontainer electric complet autonom din lume, construit la șantierul Vard Brăila și armat la Brattvaag, în Norvegia, a fost livrat proprietarului, gigantul din industria îngrășămintelor chimice Yara. Nava are o lungime de 80 de metri și o capacitate de transport de 120 TEU (120 de containere standard). Constructorul norvegian de nave a semnat, în 2018, un contract de 250 milioane de coroane norvegiene (aproximativ 30 milioane dolari) cu Yara pentru construcția unui portcontainer electric pregătit pentru operațiuni autonome, primul vas de acest tip din lume.

Vasul este menit să îmbunătățească logistica la fabrica Yara din Porsgrunn, sudul Norvegiei, putând să înlocuiască 40.000 de drumuri cu camionul anual. Coca vasului a fost construită la Brăila, lucrările fiind finalizate în prima parte a anului. Portcontainerul trebuia inițial să fie livrat spre armare completă șantierului Vard din Brevik, însă, în final, a fost transferat către șantierul din Brattvaag. În primă fază, portcontainerul va avea echipaj uman, trecerea la operațiunile complet autonome urmând să fie realizată până în 2022. “Urăm mult succes companiei Yara pentru dezvoltarea în continuare a navei și așteptăm cu nerăbdare să o vedem operațională în curând”, a transmis Vard într-un mesaj pe LinkedIn. De designul vasului s-a ocupat firma Marin Teknikk, echipamentul și tehnologiile de navigare, inclusiv senzorii pentru operarea de la distanță și autonomă, fiind furnizate de compania norvegiană Kongsberg.

Fondat în 1905, grupul norvegian Yara este unul dintre cei mai importanți furnizori de îngrășăminte, având peste 17.000 de angajați și activități în 60 de țări. Vard operează 9 șantiere cu peste 9.000 de angajați, în Norvegia, România, Brazilia și Vietnam. Compania este deținută în proporție de 86,81% de grupul italian Fincantieri, al patrulea cel mai mare constructor de nave la nivel global.

https://www.profit.ro/insider/companii/foto-primul-portcontainer-electric-autonom-din-lume-construit-la-vard-braila-a-fost-livrat-proprietarului-19632298

 

Comitetul juridic al Organizației Maritime Internaționale s-a întrunit în cea de-a 107-a sesiune, în format virtual (în zilele de 27 și 30 noiembrie și pe 1 decembrie). Pe ordinea de zi sunt subiecte privind activitatea Comitetului juridic, pandemia COVID-19 și teme privind tratamentul echitabil al navigatorilor și abandonarea lor.

În deschiderea sesiunii, Kitack Lim – secretarul general al IMO, a subliniat necesitatea de a acorda prioritate bunăstării celor peste 1,6 milioane de navigatori care lucrează la bordul navelor maritime, în fiecare zi, pentru a livra mărfuri în întreaga lume.

„Așa cum am subliniat în repetate rânduri, navigatorii sunt eroii tăcuți și victimele colaterale ale pandemiei COVID-19, deoarece restricțiile de călătorie au lăsat sute de mii de persoane blocate pe nave sau în imposibilitatea de a ajunge la nave. IMO, împreună cu alte organizații ale sistemului Națiunilor Unite, a întreprins nenumărate acțiuni pentru a aborda problemele grave care au apărut în timpul acestei crize a schimburilor de echipaje și vom continua să căutăm soluții pentru a pune capăt crizei”, a afirmat secretarul general al IMO.

Comitetul va analiza o propunere privind tratamentul echitabil al navigatorilor reținuți pentru suspiciunea de a comite infracțiuni maritime și dreptul navigatorilor la un proces echitabil.

O a doua propunere se referă la necesitatea elaborării unui set de orientări pentru autoritățile statului portului cu privire la modul de soluționare a cazurilor de abandon al navigatorilor. Astfel de orientări ar putea oferi o bază solidă pentru introducerea unei proceduri unificate de urmat, pentru a accelera procesul de repatriere a navigatorilor și pentru a îmbunătăți operațiunile portuare.

Un alt subiect important se referă la practicile ilegale asociate cu înregistrarea ilegală și registrele frauduloase ale navelor.

Comitetul va discuta ce trebuie făcut pentru a facilita intrarea în vigoare și pentru interpretarea armonizată a Convenției HNS din 2010. Este vorba de un tratat privind răspunderea și compensarea pentru accidentele ce implică substanțe periculoase și nocive.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-tratamentul-echitabil-al-navigatorilor-si-pandemia-covid-19-in-dezbaterea-comitetului-juridic-al-imo-417500

 

Tribunalul Constanța a anulat în parte „Adresa 51234/23.12.2019 şi Regulamentele privind eliberarea licențelor şi/sau permiselor de lucru necesare desfășurării de activități în porturile Constanţa Mangalia şi Tomis aprobate prin Deciziile Directorului C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța nr. 356/04.10.2018 şi 246/17.11.2016. Hotărârile privesc dispoziţiile referitoare la condiționarea eliberării licenţei/permisului de lucru pentru activitatea de pilotaj maritim de reanalizarea condițiilor/criteriilor avute în vedere la autorizarea acestei activități.

Activitatea de pilotaj maritim, în atenția judecătorilor Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din Tribunalul Constanța! Pe data de 26 noiembrie 2020, prin decizia 1555/2020, din 26.11.2020, Tribunalul Constanța au admis cererea formulată de reprezentanții Intermodal Transports SRL (reclamant), în contradictoriu cu Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (pârât).

Prin decizia 1555/2020, Tribunalul Constanța au admis în parte cererea formulată de Intermodal Transports SRL și a anulat în parte „Adresa 51234/23.12.2019 şi Regulamentele privind eliberarea licențelor şi/sau permiselor de lucru necesare desfășurării de activități în porturile Constanţa Mangalia şi Tomis aprobate prin Deciziile Directorului C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța nr. 356/04.10.2018 şi 246/17.11.2016, respectiv în ceea ce privește dispoziţiile referitoare la condiționarea eliberării licenţei/permisului de lucru pentru activitatea de pilotaj maritim de reanalizarea condițiilor/criteriilor avute în vedere la autorizarea acestei activități“.

În continuare, judecătorii Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din Tribunalul Constanța au respins restul pretențiilor formulate de reprezentanții Intermodal Transports SRL ca nefondate.

Decizia Tribunalului Constanța nu este definitivă, aceasta putând fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Serviciul de pilotaj va fi preluat de CN APM Constanța În altă ordine de idei, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța va prelua serviciul de pilotaj, de la 1 ianuarie 2021. Potrivit companiei, această soluție este „luată în baza legii și, în același timp, o măsură eficientă din punct de vedere al siguranței navigației“.

În continuare, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța mai informează că „în porturile europene, serviciile de pilotaj sunt considerate servicii de interes public, care nu pot fi supuse unui sistem concurențial și sunt asigurate de administrațiile portuare sau o asociație profesională unică“.

Scăderea costurilor și creșterea atractivității porturilor românești „La stabilirea acestei soluții s-au avut în vedere și preocupările exprimate de European Maritime Pilots Association (EMPA), precum și reglementările Capitolului II din Regulamentul Uniunii Europene 352/2017, prin care serviciul public de pilotaj a fost exceptat de la aplicarea regulilor concurențiale. Totodată, din analizele efectuate până în prezent, a rezultat faptul că prestarea serviciului de pilotaj de către administrația portuară prin corpul propriu de piloți va conduce în principal la creșterea calității serviciului, dar și la scăderea costurilor și, în final, la creșterea atractivității porturilor românești pe piața transporturilor de mărfuri“, se mai arată în informarea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.

Dosar, la Curtea de Apel Recent, pe rolul Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din Curtea de Apel Constanţa a fost înregistrat dosarul 529/36/2020, cauză în care Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicaţiilor a fost chemat la judecată de Asociaţia Piloţilor Maritimi din România „Euxin Pilot“! Dosarul vine după ce, aproape de jumătatea lunii octombrie 2020, zeci de piloți din cadrul asociațiilor de piloți maritimi au solicitat, în cadrul unei acțiuni derulate în fața sediului Administrației Porturilor, anularea Ordinului nr. 991/2020 pentru stabilirea porturilor și a căilor navigabile interioare pentru care serviciul de pilotaj al navelor maritime și fluviomaritime este obligatoriu și a modului de derulare a acestui serviciu.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/justitie/pilotajul-maritim-din-porturile-constanta-mangalia-si-tomis-in-atentia-judecatorilor-ce-s-a-anulat-in-instanta-734602.html?print

 

România a fost acuzată că păstrează o ‘totală tăcere’ în privința anchetei cu privire la scufundarea vasului Queen Hind, în luna noiembrie a anului trecut, care s-a soldat cu moartea a peste 14000 de oi, scrie The Guardian, citată de Rador.

Echipele de salvare care s-au grăbit să ajungă la vasul scufundat, care, anul trecut, tocmai părăsise Midia, un port de la Marea Neagră din România, au reușit să salveze numai 228 de oi dintr-un total de 14500, dar, în cele din urmă, doar 180 dintre ele au supraviețuit dezastrului.

Anul trecut, la televiziune, premierul Ludovic Orban a promis să interzică, ‘pentru o periodă de timp’ exporturile de animale vii. Totuși, după catastrofa vasului Queen Hind, peste 2 milioane de animale vii au fost exportate din România, mai ales în nordul Africii și în Orientul Mijlociu.
Singura informație apărută după scufundare a fost legată de descoperirea la bord a unor compartimente secrete cu animale moarte în interior – o descoperire datorată companiei angajate să scoată vasul din apă.

În această săptămână, Ministerul Transporturilor din România a declarat pentru The Guardian că ancheta e încheiată și a precizat că un sumar al raportului va fi publicat pe pagina web a ministerului. Ministerul a mai precizat că scopul acestei anchete de ordin tehnic a fost de a se clarifica problemele de siguranță maritimă și de a se preveni viitoare accidente, “nicidecum de a se stabili vina persoanelor implicate”.

Continuarea: https://www.g4media.ro/romania-acuzata-ca-pastreaza-tacere-totala-in-privinta-vasului-scufundat-care-a-omorat-14000-de-oi.html

 

  • Economie

02.12.2020

 

Un raport recent al Bloomberg relevă că un număr mare de companii britanice vrea să angajeze personal din străinătate pentru a putea gestiona în mod eficient documentele vamale post-Brexit, din cauza lipsei de personal calificat în Marea Britanie.

Raportul include comentarii din partea lui Dave Gladen, Director de Marketing la Xpediator Plc, care explică modul în care compania utilizează expertiza vamală a angajaților din România.

Deoarece România a aderat la UE abia în 2007, există un procent ridicat de personal vamal calificat, care este familiarizat cu tipul de declarații specifice țărilor terțe.

Gladen recunoaște de asemenea, că în angajarea de personal din România sunt avantaje și în ceea ce privește costul forței de muncă, deoarece salariile pentru specialiștii vamali din UK au crescut “extraordinar de mult.”

Bloomberg raportează că Metro Shipping Ltd a angajat persoane în India pentru a se ocupa de „munca legată de Brexit”. Compania, cu sediul la Birmingham, se așteaptă să proceseze anual 120.000 de declarații vamale suplimentare.

Directorul de dezvoltare de la Metro, Grant Liddell, este citat spunând că „nu există suficiente competențe aici [în Marea Britanie] pentru a acoperi nevoia reala de personal”. Liddell a mai dezvăluit că trebuit ca firma sa să respingă clienții în august, deoarece opera la supra capacitate.

Raportul Bloomberg vine la doar trei săptămâni după ce Financial Times a dezvăluit cum companiile britanice foloseau subvenții guvernamentale destinate recrutării de agenți vamali pentru “furtul agenților cu experiență de la o companie la alta”.

Multe astfel de companii au pierdut un număr mare de agenți cu experiență și au trebuit să mărească semnificativ salariul agenților rămași pentru a-i păstra la propria companie.

Financial Times adaugă chiar că un agent vamal cu o experiență de până la trei ani, care câștiga 25.000 de lire sterline în ianuarie, ar putea acum să obțină un salariu de 35.000 de lire sterline.

https://trans.info/ro/raport-brexit-va-transfera-mii-de-locuri-de-munca-catre-romania-si-india-210509

 

Operatori feroviari din Germania şi Italia apelează la propulsia cu hidrogen în încercarea de a-şi face flotele de trenuri mai puţin poluante. Deutsche Bahn, unul dintre cei mai mari transportatori pe calea ferată din Europa, se aliază în acest sens cu gigantul Siemens. În Italia, transportatorul regional Ferrovie Nord Milano – al doilea ca mărime din această ţară, a comandat şase trenuri cu celule cu hidrogen de la grupul francez Alstom, o investiţie de peste 160 de milioane de euro, scrie Euractiv.

Înnoirea acestor flote vine în condiţiile în care guvernele mai multor economii avansate, printre care Germania şi Franţa, au anunţat planuri pentru dezvoltarea unui industrii a hidrogenului, considerat combustibilul viitorului deoarece în teorie poate fi produs prin mijloace nepoluante şi în cantităţi enorme. În cealaltă tabără, Elon Musk, CEO-ul producătorului de maşini electrice american Tesla, a descris propulsia cu hidrogen, mai ales la automobile, ca fiind o tehnologie „proastă“.

Trenurile franceze vor începe să circule pe căile ferate italiene în 2023 şi vor înlocui locomotivele diesel de pe ruta de 100 de kilometri neelectrificată Brescia-Iseo. Trenurile vor fi construite de Alstom în Italia.

Unul din vicepreşedinţii grupului francez, Gian Luca Erbacci, a declarat că trenurile şi-au dovedit deja eficienţa comercială în Germania. Landul Saxonia Inferioară a lansat primul serviciu comercial pentru călători cu trenuri pe hidrogen în 2018 pe o rută dificil de electrificat.

Rezultatele bune anunţate de firma regională au încurajat Deutsche Bahn să se alieze cu Siemens pentru dezvoltarea propriilor locomotive pe hidrogen. Testele cu primul astfel de tren, „Mireo Plus H“, vor începe în 2024. Locomotivele ar trebui să aibă o autonomie de 600 de kilometri şi să atingă o viteză maximă de 150 de km/h. Deutsche Bahn are peste 1.300 de locomotive diesel şi doar 61% din reţeaua feroviară a Germaniei este electrificată.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/operatori-feroviari-din-germania-si-italia-experimenteaza-cu-trenuri-19764800