Compania Națională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA a solicitat și obținut, pe data de 29 octombrie, un act de urbanism necesar modernizării infrastructurii și protecției mediului în Portul Constanța. Este vorba despre autorizaţia de construcţie nr. 1945 „Modernizarea infrastructurii și protecția mediului în portul Constanța – Protect; infrastructură acostare nave tehnice + amenajare suprastructură platformă (echipamente și utilități ) pentru servicii conexe navelor tehnice (proiectare + execuție) proiect I – infrastructura acostare nave tehnice“. Investiția este realizată în dana DA2 existentă. Date din proiect În cadrul programului de finanțare Mecanismul pentru Interconectarea Europei /Connecting Europe Facility (CEF), Compania Nationala Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, în calitate de beneficiar, și Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA), în calitate de Autoritate de Management, au semnat pe 24 octombrie 2016 contractul de finanțare nr. INEA/CEF/TRAN/M2015/1131569, având ca obiect realizarea proiectului de investiție: Modernizarea infrastructurii si protectia mediului în Portul Constanța – PROTECT. Bugetul proiectului este de 12,696,125 EUR (fără TVA). Perioada de implementare a proiectului: 01.07.2016 – 31.07.2019 Principalele obiective ale proiectului constau în următoarele: modernizarea infrastructurii Portului Constanta prin prelungirea în aliniament a cheului de acostare existent, aferent Danei DA2, cu o lungime de 130 metri și crearea unei platforme în spatele noului front de acostare, cu o suprafață de 4.370 metri pătrați, pentru echiparea cu diverse utilități necesare proceselor tehnologice specifice navelor tehnice; amplasarea de echipamente si utilitati pe platforma nou creata, inclusiv o noua instalatie de tratare a apelor uzate colectate de la nave, în scopul separării și tratării acestora; îmbunaătățirea accesului maritim în Portul Constanța prin înnoirea și modernizarea sistemului de semnalizare aferent bazinelor portuare și a senalului navigabil; modernizarea parcului de nave tehnice al Portului Constanța prin achiziția unei nave tanc autopropulsat 500 TDW multifuncționale, pentru colectarea deșeurilor de la nave. Necesitatea implementarii acestui proiect a rezultat din obligatia CN APM SA Constanta de a asigura in calitate de administratie portuara, o serie de facilitati privind infrastructura, conditiile de mediu si de siguranta a navigatiei. În luna decembrie 2017, a fost semnat contractul pentru modernizarea sistemului de semnalizare din bazinele portuare și de pe calea navigabilă. Contractul a fost adjudecat de SC Utilnavorep SA Constanța prin procedura de licitație publică în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Valoarea contractului este de 4.743.093 lei (fără TVA), durata de executie fiind de 12 luni. Obiectivul investiției este de a îmbunătăți accesul maritim în Portul Constanța prin înnoirea și modernizarea sistemului de semnalizare aferent bazinelor portuare și a senalului navigabil. Contractul cuprinde: proiectarea și execuția de faruri pe diguri, de stâlpi de semnalizare, furnizarea și montajul de geamanduri și panouri solare, montarea, demontarea și relocarea pe alte coordonate a unor geamanduri, asigurarea de stocuri pentru intervențiile de urgență. În luna decembrie 2017, a fost semnat cu SC Navrom Shipyard SRL Galați contractul pentru proiectarea, construirea și livrarea în Portul Constanța a unei nave tanc autopropulsate. Valoarea contractului este de 8.970.000 lei (fără TVA), durata de execuție a navei fiind de 18 luni. Nava multifuncțională va avea 500 tone deadweight, o viteză de 11 noduri, performante de navigație ridicate și va asigura preluarea reziduurilor petroliere și apelor uzate de la navele aflate in porturile maritime romanesti si in rada acestora. Totodată, nava va asigura preluarea combustibililor de la navele care urcă pe doc sau intră în reparații. Nava va arbora pavilionul român și va fi înmatriculata conform legislației României.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/a-fost-emisa-autorizatia-de-construire-accesul-maritim-in-portul-constanta-imbunatatit-prin-modernizarea-sistemului-de-semnalizare-704055.html

Acţiunile Socep Constanţa (SOCP) au marcat o creştere de 11,78%, în raport cu moneda euro, în intervalul 22 – 29 octombrie, evoluţie care plasează titlurile operatorului portuar pe poziţia a doua în topul randamentelor de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în intervalul menţionat.

În data de 22 octombrie, directoratul companiei a aprobat forma şi conţinutul proiectului de fuziune prin absorbţie de către operatorul portuar al societăţii Casa de Expediţii Phoenix, iar Consiliul de Supraveghere a avizat favorabil hotărârea directoratului, potrivit unui raport remis de Socep operatorului pieţei noastre de capital.

În luna martie, Dorinel Cazacu, directorul general al Socep, fusese mandatat de acţionarii companiei să întocmească împreună cu administratorii societăţii absorbite proiectul de fuziune la valoarea evaluată, pe baza situaţiilor financiare de la data de 31 decembrie 2018, precum şi să efectueze toate demersurile legale şi statutare în acest sens.

Casa de Expediţii Phoenix Constanţa este un operator portuar specializat în operarea mărfurilor pachetizate.

Piaţa a reacţionat şi, a doua zi, preţul acţiunii SOCP a cunoscut o creştere de 6,5%, până la 0,426 lei, în acea şedinţă bursieră fiind transferate 63.318 titluri, cu mult peste rulajul mediu zilnic al ultimelor 20 de zile, de circa 16.960 de unităţi.

Pentru restul perioadei menţionate, preţul acţiunii SOCP a oscilat între o scădere de 3,76%, înregistrată în data de 24 octombrie, în condiţiile unui volum de 15.520 de unităţi şi o creştere de 2,44%, consemnată în şedinţa din 25 octombrie, când s-au trazacţionat 3.700 de acţiuni ale operatorului portuar.

De menţionat că titlurile SOCP au o lichiditate şi o capitalizare redusă în raport cu emitenţii importanţi de la BVB, element ce favorizează oscilaţiile mari de preţ.

La finalul primului semestru al acestui an, Socep Constanţa a realizat un profit brut de 18,729 milioane de lei, cu circa 150% mai mare decât cel obţinut în aceeaşi perioadă a anului anterior.

În data de 15 noiembrie operatorul portuar îşi va publica rezultatele financiare pentru primele nouă luni ale anului curent.

Grupul DD Constanţa deţine 32,37% din companie, în timp ce producătorul de BCA CELCO controlează 24,64% din acţiunile societăţii, iar acţionarul Samara Stere are 11,58%.

La ultimul preţ al acţiunii SOCP din data de 29 octombrie, de 0,42 lei, valoarea de piaţă a operatorului portuar din Constanţa este de circa 144,24 milioane de lei.

Topul randamentelor de la BVB pentru perioada 22 – 29 octombrie este condus de titlurile Bucovina – Club de Munte (BCM), a căror cotaţie a urcat cu 13,53%, în intervalul avut în vedere, podimul acestui top fiind completat de acţiunile TMK – Artrom (ART), ce au marcat un avans de 10,34%.

Indicele BET, al celor mai lichide şaisprezece companii de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), cu excepţia SIF-urilor, a urcat cu 1,01%, în timp ce indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de acţiuni ale bursei noastre, a cunoscut un avans de 1,09%, pentru acelaşi interval de timp.

Cu o creştere de 9,26%, în raport cu moneda euro, acţiunile Digi Communications (DIGI) reprezintă titlurile cu cel mai bun randament din cadrul celor două coşuri de acţiuni.

Ponderea operatorului de telecomunicaţii în principalul indice al pieţei noastre este de 3,37%, în timp ce în cazul coşului de acţiuni extins, importanţa acţiunilor companiei este de 3,32%.

Indicele BET-FI, al celor cinci SIF-uri plus Fondul Proprietatea (FP), a cunoscut un avans de 1,12%, în intervalul 22 – 29 octombrie.

Din cadrul său, cea mai bună evoluţie a fost bifată de acţiunile SIF Muntenia (SIF4), al căror preţ s-a apreciat cu 3,43%, în perioada menţionată.

Ponderea acţiunilor SIF4 în BET-FI este de numai 7,98%, cea mai mică dintre toţi emitenţii ce compun indicele financiar.

Topul fondurilor de investiţii, în perioada 21 – 28 octombrie, este condus de titlurile BT Index Austria ATX, care au crescut cu 3,07%, reflectând evoluţia atât a titlurilor Erste de la Viena (emitentul cu cea mai mare pondere în indicele ATX), cât şi parcursul pozitiv general al bursei vieneze.

Pe locul al doilea în acest clasament se află Fortuna Classic, cu o apreciere de 1,56%, în timp ce titlurile FDI Piscator Equity Plus, care au urcat cu 1,49%, completează podiumul fondurilor de investiţii.

Cotaţia aurului s-a apreciat cu 0,49%, în intervalul 22 – 29 octombrie, în timp ce cursul monedei naţionale în raport cu euro a crescut cu 0,01%.

Depozitele bancare în lei au avut o rentabilitate de 0,1%, în timp ce depozitele în euro ar fi adus un câştig de 0,01%.

https://www.bursa.ro/cel-mai-bun-plasament-in-perioada-22-29-octombrie-socep-printre-performerii-de-la-bvb-66092838

Într-un context de criză guvernamentală, Ministerul Energiei, acționar majoritar la Oil Terminal, nu a participat la AGA în care s-a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul în curs și care astfel a avut un cvorum derizoriu. Conducerea companiei nu a mai fost informată cu privire la stadiul de analiză al ofertei prezentate de investitorul strategic american, după cum peste capul ei au fost discuții despre construirea a 2 depozite de produse petroliere pe terenul Oil Terminal, intenție comunicată de la Societatea de Administrere a Participațiilor în Energie (SAPE). „Am văzut și noi în presă.”

Orfană de acționarul majoritar. Așa a părut compania Oil Terminal (OIL) la acest sfârșit de octombrie, când, la Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor la care s-a pus spre vot bugetul de venituri și cheltuieli, Ministerul Energiei, care deține pachetul de control de 59,62% din titlurile operatorului terminalului petrolier din Portul Constanța, nu numai că nu a trimis reprezentant, dar nici măcar nu a efectuat formalitățile votului prin corespondență. Prima întrunire a AGA a fost „trântită” chiar de stat, iar a 2-a s-a ținut un cvorum nesemnificativ, de 0,03%, reflectare generală și a unei comunități investiționale slabe. Aceasta arată că miza era minoră, iar lipsa reprezentantului guvernamental, care și la Romgaz Mediaș (SNG) a condus la „picarea” primei AGA, nu este neapărat gravă. Pe de altă parte, este un simptom. Comunicarea apare ca slabă între conducerea executivă și acționarul majoritar pe probleme care țin de activitatea strategică a companiei, așa cum Profit.ro a avut ocazia să ia pulsul în AGA anostă de la acest final de octombrie. Probleme importante precum construirea unor depozite pe terenul societății sau stadiul de analiză a unei oferte americane cu un nivel ridicat de angajament par un mister la fel de mare pentru șefii executivi ai companiei.

Afirmații făcute de Bogdan Stănescu, numit în august director general al Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), la jumătatea lunii la Profit Energy.forum, organizat de Profit.ro, privind un demers de investiție la Portul Constanța a luat prin surprindere reprezentanții Oil Terminal. Societatea ar urma să fie partener al Agenției SAPE într-un proiect investițional major. “Este vorba despre două depozite de produse petroliere, cu o capacitate de 50.000 de tone fiecare. Investiia este de 10 milioane de euro fiecare, noi o vom demara, Oil Terminal vine cu terenul. Suntem la faza pregătirii studiului de fezabilitate”, declara Stănescu. La Constanța nu s-a auzit nimc pe canale oficiale. „Nu există din partea Oil Terminal așa ceva. Am văzut și noi în presă”, a declarat directorul de dezvoltare al companiei Marieta Elisabeta Stasi, răspunzând în AGA la o întrebare. „Probabil ca urmare a acelor oferte prezentate de acel consorțiu american se gândesc și alți posibili investitori să găsească un proiect acum cu Oil Terminal.”

Continuarea pe: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/piata-de-capital/petitori-americani-oil-terminal-pare-parasire-majoritarii-s-au-prezentat-aga-cvorum-numai-0-03-conducerea-executiva-informata-miscari-strategice-ar-pregatire-19156314

Șantierul Naval Mangalia a atribuit un contract în urma unei licitații publice pentru elaborarea unui plan de restructurare, a unui test al creditorului privat prudent, întocmirea rapoartelor periodice/intermediere privind stadiul implementării măsurilor incluse în planul de restructurare pe an și a altor documente care vor fi solicitate de organul fiscal competent în temeiul Ordonanței 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale.
Atribuirea a avut loc în data de 24 octombrie 2019, iar valoarea finală a achiziției este de 38.000 de lei.

DAS Evaluari Group SRL este firma câștigătoare. A fost înființată în anul 2013, cu sediul social în București, Sector 3, pe strada Turturelelor. Capitalul social este de 210 lei, cu un număr de 21 de părți sociale, valoarea fiecăreia fiind de 10 lei. Maria-Alina Ionescu deține 33% cotă de participare la beneficii și pierderi, Vasile-Dragoș Enache deține tot 33%, iar Daniela-Elena Stoica deține 34%. Toți trei au rol de administrator. Activitatea principală a firmei constă în „Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal”. Pentru anul 2018, firma a raportat un singur salariat, la o cifră de afaceri de 314.472 de lei, profitul fiind de 113.424 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/santierul-naval-mangalia-sa-a-semnat-un-contract-cu-das-evaluari-group-document-703852.html?print

Evenimentul economic cel mai important al lunii noiembrie îl reprezintă, fără îndoială, lansarea Topului societăților comerciale din județul Constanța, pe anul 2018.

Ajuns la a XXVI-a ediție, clasamentul realizat de Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța se bucură de un mare interes din partea mediului de afaceri. Prezența pe podium are nu doar valoare sentimentală, ci și una materială. O diplomă de top dă strălucire și greutate cărții de vizită a firmei în relațiile comerciale.

Ieri, la festivitatea de premiere organizată la Complexul Melody, din Mamaia, erau prezenți oameni de afaceri, primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău, și alți oficialii locali, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditați la Constanța, ai partenerilor și sponsorilor care au contribuit la organizarea evenimentului.

În cuvântul de deschidere, Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României și al CCINA Constanța, a arătat că, din totalul de 29.224 societăți din județul Constanța care au depus bilanțurile financiar – contabile pentru anul 2018, au fost selectate, pentru Topul județean, 8.954 societăți care au îndeplinit criteriile cuprinse în metodologia aprobată de comisia constituită la nivel național. Acestea reprezintă şapte domenii de activitate economică, divizate în 353 de subdomenii.

Pentru anul 2017, au depus bilanțuri financiar – contabile un număr de 29.224 societăți din județul Constanța, cu 933 mai multe decât în anul precedent, cu 2.247 mai multe decât în anul 2016, cu 1.819 mai multe decât în anul 2015 și cu 1.481 mai multe decât în anul 2014, a precizat Daraban.

Indicatorii generali utilizați pentru ierarhizarea societăților au fost: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.

Datele conținute în bilanțurile financiar – contabile au fost prelucrate, utilizând platforma online națională, creată de Camera de Comerț și Industrie a României. Clasificarea s-a realizat pe domenii, subdomenii de activitate și pe clase de mărime: microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii, întreprinderi mari și întreprinderi foarte mari.

Pe primele trei locuri, în Topul județean al anului 2018, s-au clasat 1.510 societăți, față de 1.440, în anul anterior, clasificate în cadrul fiecărui subdomeniu de activitate.

De asemenea, catalogul editat cu acest prilej include și clasamentele cuprinzând primele 100 de firme după cifra de afaceri, respectiv după profitul din exploatare.

Topul județean al societăților clasate pe primele cinci locuri cuprinde 2.059 de firme, iar pe primele zece locuri s-au clasificat 2.938 de firme.

XXX
În cadrul festivității, au fost acordate 80 de trofee de excelență firmelor clasate pe primul loc la ultimele cinci ediții ale Topului județean (2014 – 2018). Printre acestea se numără: Celco SA, CMA Ships Romania SRL, Agritrans Service International SRL, Ameropa Grains SA, Duro SRL, Eco Bio Magic SRL, Euromaterna SA, Grup Petrol Marine SA, Rig Service, Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră SA, Utilnavorep, Zip Escort SRL și altele.

Companiei Rompetrol Rafinare SA i-a fost acordat premiul special, pentru că a înregistrat cea mai mare cifră de afaceri, cel mai mare profit brut, respectiv cea mai mare valoare a exporturilor, în anul 2018.

Clasamentele se vor regăsi în versiunea electronică a catalogului.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-excelenta-in-afaceri-premiata-la-topul-judetean-al-firmelor-constantene-pe-anul-2018-387747?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Industria a reprezentat, anul trecut, cea mai importantă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, reprezentând 19,1% din valoarea totală brută adăugată, arată datele Eurostat publicate luni.

Statele în care industria a fost activitatea economică fundamentală au fost Irlanda (36,5%), Cehia (30,2%), Slovenia (26,9%) şi România (26,1%).

De asemenea, alte state cu un procent ridicat în acest sector, în 2018 sunt în Slovacia (25,7%), Germania (25,4%), Polonia (25%) şi Ungaria (24,8%).

Celelalte activităţi economice importante din UE au fost, anul trecut, comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare (19% în UE, 20,2% în România), urmate de Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială (18,6% în UE, 14,5% în România), Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (11,5% în UE, 8% în România) activităţi imobiliare (11,2% în UE, 8,3% în România), Construcţii (5,5% în UE, 6% în România), Agricultură, silvicultură şi pescuit (1,6% în UE, 4,8% în România), Informaţii şi comunicaţii (5,2% în UE, 5,8% în România), Finanţe şi asigurări (4,9% în UE, 3% în România), Artă şi activităţi de recreere (3,4% în UE, similar în România).

https://www.gandul.info/financiar/cea-mai-importanta-activitate-economica-din-europa-a-fost-industria-arata-datele-eurostat-18508322

Rusia se aşteaptă ca lucrările de construire a unei prelungiri a gazoductului TurkStream pentru transportul de gaze naturale către Europa din Turcia via Bulgaria şi Serbia să fie finalizate până la sfârşitul anului 2020, a anunţat preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Seenews.

Rusia ar putea începe construcţia prelungirii gazoductului pe teritoriu ungar la începutul anului viitor, potrivit preşedintelui rus.

https://www.zf.ro/companii/energie/rusia-vede-sectiunile-bulgara-sarba-ale-turkstream-finalizate-in-2020-18523673

Topul celor mai mari exportatori ai României în 2019: primii cinci au adus mai puțini bani în țară față de anul trecut Cei trei giganți din industria auto – Dacia, Ford și Daimler -, Rompetrol Rafinare și Honeywell, primii cinci cei mai mari exportatori ai României, au generat în primele șapte luni ale anului exporturi în valoare totală de peste 6,1 miliarde de euro, în scădere față de perioada similară a anului trecut.

Primii cinci jucători de pe piața exporturilor românești au rămas în primele șapte luni ale anului aceiași ca și anul trecut, indică ultima raportare a Institutului Național de Statistică la cererea ECONOMICA.NET. Valoarea mărfii exportate de aceștia este însă cu 2,3% mai mică, respectiv 6,1 miliarde de euro, față de 6,2 miliarde de euro cu un an în urmă. De asemenea, ponderea celor cinci companii în total exporturi s-a diminuat și ea de la 15,7% la 15%. În total, în primele șapte luni ale anului, România a exportat marfă în valoare de 40,7 miliarde de euro, față de 39,8 miliarde de euro aduși în țară în perioada similară a lui 2018. Primii zece exportatori au vândut peste granițe 20,4% din valoarea totală a exporturilor României din perioada analizată, iar primii 50 au avut o pondere de 40,8%.

Un nou intrat în top cinci În ceea ce privește companiile care au generat cele mai mari exporturi din punct de vedere valoric, pe primele patru locuri rămân neclintite Automobile Dacia, Ford Romania SA, Star Assembly SRL (parte a grupului auto Daimler) și Rompetrol Rafinare. Pe poziția a cincea au urcat însă americanii de la Honeywell, aceștia luând locul Continental Automotive Systems (componente auto). În top, apare însă și alte două filiale ale grupului Continental, mai exact Continental Automotive Romania SRL, pe locul 11, Continental Automotive Products SRL, pe locul 19 și Continental Powertrain Romania, pe locul 26. Cine a avut cele mai mari creșteri ale exporturilor De departe cea mai fulminantă urcare a avut-o în perioada analizată furnizorul de componente pentru industria electronică Celestica (România), subsidiara locală a grupului canadian Celestica cu venituri globale de peste 6,6 miliarde dolari. Compania care are o fabrică la Borș, județul Bihor, a urcat 19 poziții, până pe locul 29. De asemenea, producătorul de țigarete British American Tabbaco a ajuns de pe 42 pe 27, iar compania austriacă Holzindustrie Schweighofer cu afaceri în domeniul lemnului a urcat 14 locuri până pe 35. Nu în ultimul rând, producătorul de scule Makita a ajuns până pe locul 30, după ce a urcat 10 poziții, la fel ca și producătorului de instalații și echipamente pentru industria petrolieră Cameron România SRL, care a ajuns pe 37. La capitolul coborâri, cea mai semnificativă mișcare a fost cea a producătorului de componente auto Yazaki care a ajuns pe locul 49 față de 26 în perioada similară a anului trecut.

Topul celor mai mari exportatori ai României în 2019: primii cinci au adus mai puțini bani în țară față de anul trecut