Data publicării: 16.06.2023

Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 26.06.2023

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Ca urmare a invaziei neprovocate și nejustificate a Rusiei asupra Ucrainei, statele membre ale UE s-au angajat să sprijine economia și redresarea economică a Ucrainei, precum și să contribuie la stabilizarea piețelor alimentare globale și la îmbunătățirea securității alimentare la nivel mondial.

În acest context, există o nevoie urgentă de a se stabili rute logistice alternative care să utilizeze toate modurile de transport și să conecteze UE cu Ucraina. Acest lucru necesită extinderea și dezvoltarea serviciilor de transport de mărfuri corespunzătoare de-a lungul rutelor logistice respective care leagă Ucraina de porturile maritime din UE, unde mărfurile ar putea fi expediate mai departe sau ar putea fi, de asemenea, depozitate.

Noile „culoare de solidaritate UE-Ucraina”, potrivit Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor ”Un plan de acțiune pentru culoarele de solidaritate UE-Ucraina pentru a facilita exporturile agricole ale Ucrainei și schimburile comerciale bilaterale cu UE” vor facilita în special expedierea produselor agricole din Ucraina, dar și comerțul bilateral cu mărfuri și accesul Ucrainei la piețele internaționale și la lanțurile de aprovizionare globale, asigurându-se faptul că pe piața mondială ajung cerealele atât de necesare.

În timp ce porturile maritime ucrainene se află sub blocada rusă, anumite nave maritime pot ajunge în porturile interioare ucrainene de pe Dunăre: Reni, Izmail și Chilia, însă acestea sunt restricționate de capacitatea de preluare a traficului prin Canalul Sulina.

În contextul celor de mai sus, Comisia Europeană împreună cu reprezentanții Ucrainei au solicitat Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) și, implicit, ”Administrației Fluviale a Dunării de Jos” R.A. Galați (AFDJ Galați) întreprinderea măsurilor necesare pentru deblocarea și tranzitul în condiții optime a navelor care staționează în rada Sulina, dar fără a afecta siguranța navigației pe întregul sector al Dunării cu caracter maritim.

Necesitatea facilitării exporturilor de cereale din Ucraina prin porturile de la Dunăre a condus, încă din luna mai 2022, la dublarea numărului de nave ce tranzitează Canalul Sulina.

Dacă în perioada 2019-2021 numărul mediu lunar al navelor intrate și ieșite prin bara Sulina era de 155 nave, după invadarea Ucrainei de către Rusia, prin eforturile cumulate MTI și AFDJ RA Galați, numărul maxim de nave intrate și ieșite prin bara Sulina într-o lună, a fost de 476 nave, dintre care 186 nave intrate și 290 nave ieșite (înregistrat în luna mai 2023). Rezultă că numărul maxim de nave intrate-ieșite într-o zi prin bara Sulina a fost de 15 nave.

Menționăm faptul că în perioada 01.03.2022 – 31.05.2023 numărul total al navelor intrate și ieșite prin bara Sulina este de 5102 nave.

În scopul creșterii continue a capacității de tranzit a navelor pe sectorul de Dunăre cu caracter maritim și, implicit, pe Canalul Sulina, precum și a creșterii siguranței navigației au fost identificate următoarele măsuri:

· creșterea siguranței navigației prin îmbunătățirea semnalizării șenalului prin instalarea în teren a semnalelor plutitoare și costiere echipate cu sisteme AIS AtoNs, echipamente de semnalizare luminoase pentru navigația pe timp de noapte, stații meteo pentru determinarea condițiilor de navigație pe Canalul Sulina și sistem de monitorizare a semnalizării;

· creșterea capacității tehnice pentru intervenții rapide în punctele semnalizate pe Canalul Sulina și Dunărea cu caracter maritim prin achiziția a două nave tehnice de semnalizare;

· modernizarea dispeceratelor AFDJ RA Galați din porturile Sulina, Tulcea și Galați prin dotarea cu sisteme pentru managementul serviciului de pilotaj, de monitorizare a traficului de nave, a schemei de semnalizare a șenalului și a condițiilor de navigație;

· creșterea calității serviciului de pilotaj și a siguranței traficului prin dotarea și instruirea piloților pentru folosirea sistemelor portabile de pilotaj la bordul navelor maritime în timpul voiajelor pe Canalul Sulina și Dunărea cu caracter maritim;

· îmbunătățirea timpilor de transfer a piloților și a securității acestora prin achiziția unei nave tehnice pentru transportul piloților în timpul execuției serviciului de pilotaj;

· îmbunătățirea infrastructurii informaționale de transmitere și vizualizare a datelor de trafic și a condițiilor de navigație, necesare utilizării sistemelor portabile de pilotaj și monitorizării infrastructurii instalată în teren, prin dezvoltarea unei platforme informatice.

Toate aceste măsuri au fost înglobate în proiectul de investiții ”Creșterea capacitatii de trafic a Canalului Sulina” – acronim PRIMUS – aflat în derulare la nivelul AFDJ RA Galați a cărui valoare totală (cu TVA) este de 87.010 mii lei/17,580 mil. Euro.

Finanțarea proiectului PRIMUS este asigurată prin Programului Operațional Infrastructură Mare și beneficiază de 85 % finanțare UE și 15% de la Bugetul de Stat. Termenul limită de realizare a proiectului: 31.12.2023.

Îmbunătățirea infrastructurii de semnalizare a sectorului de Dunăre cu caracter maritim, și, implicit, pe Canalul Sulina, dezvoltarea centrelor de monitorizare și dirijare a traficului, dotarea piloților cu sisteme portabile de pilotaj și îmbunătățirea managementului de trafic vor conduce la:

· intensificarea traficului de nave, având în vedere posibilitatea desfășurării navigației atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Creșterea perioadei ce permite intrarea/ieșirea navelor pe Canalul Sulina de la maxim 12 ore/zi la 24 ore/zi va conduce implicit la creșterea cu cel puțin 40% a numărului de nave tranzitate în 24 de ore pe Canalul Sulina;

· creșterea siguranței navigației;

· scăderea riscului de accidente și desfășurarea simultan a traficului atât în amonte, cât și în aval pe Canalul Sulina prin optimizarea timpilor de tranzitare și realizarea întâlnirilor între nave în zonele de pe canal în care sunt permise aceste tipuri de manevre.

Potrivit art. 110 din OG nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare ”Pilotajul navelor maritime în porturi şi pe căi navigabile interioare este serviciu de siguranţă şi se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care acestea îl arborează, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea şi tarifele practicate. ”.

Totodată, potrivit art. 51 alin. (1) și (3) din OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare și OMTIC nr. 991/2020 pentru stabilirea porturilor şi a căilor navigabile interioare pentru care serviciul de pilotaj al navelor maritime şi fluviomaritime este obligatoriu şi a modului de derulare a acestui serviciu: Pilotajul navelor maritime şi fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila (km 175), manevrele de intrare/ieşire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila, precum şi pilotajul în aceste porturi se desfăşoară în conformitate cu prevederile Convenţiei Dunării și se asigură de către AFDJ RA Galaţi prin corpul propriu de piloţi.

Având în vedere că fiecare navă ce tranzitează Canalul Sulina trebuie să aibă la bord un pilot al AFDJ RA Galați, pentru a crește numărul de nave ce tranzitează Canalul Sulina este necesar creșterea numărul de piloți care deservesc această activitate. În aceste condiții, dacă prin realizarea proiectului PRIMUS se estimează o creștere a traficului de nave cu 40%, AFDJ RA Galați trebuie să crească numărul de piloți cu 40%.

, respectiv cu 17 piloți (de la 43 de piloți la 60 de piloți).

Pentru creșterea numărului de piloți maritimi, prin OMTI nr. 1203/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecţionare şi brevetare a piloţilor maritimi, alţii decât piloţii de mare largă au fost modificate condițiile care stau la baza reformării şi pregătirii piloţilor maritimi în sensul facilitării accesului mai multor categorii de personal la profesia de pilot și diminuării timpului de pregătire, fără a avea influențe negative asupra calității serviciului de pilotaj.

Totodată, în vederea creșterii numărului de piloți maritimi ai AFDJ RA Galați au fost majorate drepturile de natură salarială până la o valoare similară cu drepturile salariale ale piloților maritimi care își desfășoară activitatea în portul Constanța.

Având în vedere că măsurile mai sus menționate nu au fost suficiente pentru majorarea corpului de piloți maritimi ai AFDJ RA Galați deoarece în România există un deficit cantitativ și calitativ al forței de muncă în acest sector, prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 11/03.04.2023 privind abilitarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru întreprinderea tuturor măsurilor necesare în vederea creșterii siguranței navigației și a capacității de tranzitare a sectorului de Dunăre cu caracter maritim și, implicit, a Canalului Sulina s-au dispus, printre altele, următoarele:

”Art. 2. – La solicitarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Apărării Naționale va sprijini AFDJ RA Galați, pe o perioadă determinată de 9 luni, cu personal navigant de specialitate în rezervă și/sau în activitate care a îndeplinit funcția de comandant de navă militară fluvială/maritimă pentru o perioadă de cel puțin 2 ani sau a îndeplinit funcția de ofițer secund pentru o perioadă de cel puțin 2 ani, fiind admis la comanda navei.

Art. 3. – În vederea asigurării serviciului de pilotaj al navelor maritime şi fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila (km 175), manevrele de intrare/ieşire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila, precum şi pilotajul în aceste porturi, personalul navigant prevăzut la art. 2 trebuie să participe împreună cu un pilot din cadrul AFDJ RA Galați la minimum 10 voiajuri fără o întrerupere mai mare de 30 de zile între ele, pentru a dobândi cunoștințe temeinice de navigație pentru sectorul de Dunăre cu caracter maritim.”

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/4644-omti15062023dtn

Data publicării: 15.05.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 26.05.2023

Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Proiectul de act normativ transpune Directiva (UE) 2021/1187 a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2021 privind măsurile de raționalizare în scopul înregistrării de progrese în direcția realizării rețelei transeuropene de transport (TEN-T), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 258/1/20.07.2021.

Directiva se aplică procedurilor de acordare a autorizațiilor necesare pentru autorizarea implementării proiectelor, în scopul înregistrării de progrese pentru finalizarea realizării, până în anul 2030, a rețelei transeuropene de transport (TEN-T) centrale.

Directiva vizează procedurile legate de proiecte, inclusiv pe cele legate de evaluarea impactului asupra mediului, stabilind o durată a tuturor etapelor de avizare, de la notificarea proiectului și până la obținerea autorizației de construire, de maximum 4 ani.

Din această perspectivă, având în vedere obligațiile ce revin României ca urmare a angajamentelor asumate în cadrul Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, se impune transpunerea în legislația internă a Directivei (UE) 2021/1187, până la 10 august 2023.

Astfel, sunt definite o serie de roluri și atribuții ale autorității administrației publice centrale responsabile în domeniul transporturilor, respectiv Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, precum și ale unităților aflate în subordinea/sub autoritatea acestuia, care gestionează infrastructurile de transport de interes național (beneficiari), de la momentul inițierii procedurii de autorizare, așa cum este ea definită de Directivă și în legislația națională în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcții și până la emiterea autorizației de construire, într-un termen care nu poate depăși 4 ani, cu excepțiile și în condițiile prevăzute de Directivă.

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/4600-oug12052023dapsi

Data publicării: 17.03.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 28.02.2023

Grup ţintă
Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Fundamentarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2023, a avut în vedere, funcțiile pe care acest instrument trebuie să le îndeplinească și anume: funcția de previziune, funcția de control a execuției financiare și funcția de asigurare a echilibrului financiar al companiei.
Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), cu sediul la Londra, activează ca instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi se ocupă cu elaborarea cadrului juridic, tehnic şi organizatoric privind navigaţia maritimă în apele internaţionale. Prin reglementările adoptate, OMI stabileşte cerinţele minime care se impun navelor comerciale care efectuează voiaje internaţionale, privind siguranţa navigaţiei şi protecţia mediului marin, precum şi standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart.

România a devenit membră a acestei organizaţii prin Decretul nr. 114/1965 şi este parte la toate convenţiile internaţionale principale privind siguranţa navigaţiei şi prevenirea poluării de către navele maritime, inclusiv parte a Convenţiei internaţionale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart (STCW 1978), cu amendamentele ulterioare (STCW 1995).

România a implementat prevederile Convenţiei STCW 1978 prin Legea nr. 107/1992 pentru aderarea la Convenţia internaţionale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 07 iulie 1978 şi prevederile Convenţiei  STCW 1995 prin Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

De asemenea, prin Legea nr. 20/2001, România a acceptat amendamentele la anexa la Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 1978) şi a Codului privind pregătirea, brevetarea/atestarea şi efectuarea serviciului de cart (Codul STCW), adoptate prin Actul final al Conferinţei părţilor la această convenţie la Londra la 7 iulie 1995, precum şi a amendamentelor ulterioare, adoptate prin rezoluţii ale Comitetului Securităţii Maritime al Organizaţiei Maritime Internaţionale.

Având în vedere prevederile Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 49/2012 pentru publicarea acceptării amendamentelor de la Manila la Anexa la Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 1978), precum şi a amendamentelor de la Manila la Codul privind pregătirea, brevetarea/atestarea şi efectuarea serviciului de cart (Codul STCW), adoptat la Londra la 7 iulie 195l, adoptate prin rezoluţii ale Actului final al Conferinţei părţilor la această convenţie la Manila în anul 2010,

prevederile Directivei 2022/993 a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2022 privind nivelul minim de formare a navigatorilor (codificare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 169 din 27.06.2022,

prevederile Convenţiei ILO nr. 108/1958 privind actele de identitate pentru personalul navigant adoptată la Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, convocată la Geneva de către Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii, la 29 aprilie 1958, ratificată de România prin Decretul Consiliului de Stat nr.25/1976,

cât și forma și conținutul documentelor eliberate conducătorilor de navă de navigație interioară, astfel cum sunt prevăzute în OMTI nr. 209/2022 pentru aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenței și certificarea calificărilor profesionale ale personalului navigant român de la bordul navelor de navigație interioară,

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Autoritatea Navală Română, are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că documentele emise personalului navigant sunt conforme cu cerințele internaționale în vigoare și sunt recunoscute fără nici o rezervă de toate autoritățile. Pe cale de consecință, documentele emise personalului navigant maritim, maritim-portuar și de căi navigabile interioare trebuie să se alinieze și să respecte cerințele impuse de reglementările internaționale sus-menționate.

Prevederile anexei nr. 6 a OMTI nr. 209/2022 pentru aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenței și certificarea calificărilor profesionale ale personalului navigant român de la bordul navelor de navigație interioară impune transformarea documentelor de atestare pentru personalul la bordul navelor de navigație interioară în certificate de calificare națională.

De asemenea, pentru a veni în întâmpinarea solicitărilor primite din partea personalului navigant maritim prevenind preschimbarea acestuia la intervale de timp scurte, este necesară suplimentarea numărului de pagini și a rubricilor din carnetul de marinar.

Prin acest nou act normativ se pune accent pe întărirea elementelor de siguranță, realizată prin introducerea rubricii “Serie” în partea de jos a contracoperții/a primei pagini a fiecărui document, fiind de asemenea eliminate rubricile referitoare la prenumele părinților, motivat de eliminarea acestor informații și din cărțile de identitate.

Având în vedere faptul că implementarea modificărilor și completărilor aduse necesită adaptarea documentelor emise, în scopul asigurării intervalului de timp necesar pregătirii acestora, ANR propune ca intrarea în vigoare a prezentului ordin să se realizeze la 90 de zile de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Totodată, documentele emise la data publicării noului act normativ, care necesită preschimbarea, rămân valabile până la data expirării lor, dar nu mai târziu de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.

.

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

• Instrument motivare
• Textul complet al proiectului actului respectiv
• Anexa1 Anexa2 Anexa3 Anexa4

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/4494-omti17032023dtn

Data publicării: 08.02.2023
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 18.02.202

Grup ţintă

Toate persoanele fizice sau juridice interesate pot transmite propuneri/opinii/sugestii cu privire la proiectul de act normativ.

Scurtă descriere

Fundamentarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2023, a avut în vedere, funcțiile pe care acest instrument trebuie să le îndeplinească și anume: funcția de previziune, funcția de control a execuției financiare și funcția de asigurare a echilibrului financiar al companiei.

Prin Proiectul Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023, ca instrument de management financiar, compania îşi propune asigurarea resurselor financiare necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor către terţi,  atât din punct de vedere dimensional, pe total venituri şi cheltuieli, cât şi structural, pe fiecare categorie de venituri şi cheltuieli şi pe fiecare verigă organizaţională, rolul procesului de bugetare fiind cel de orientare a activității tuturor sectoarelor din cadrul companiei spre același obiectiv: rentabilitate, lichiditate, diminuarea riscurilor, etc.

Veniturile totale în valoare de 118.288 mii lei,  au fost estimate în creștere în anul 2023 faţă de cele realizate/preliminate în anul  2022 cu 5,04 %,  respectiv cu suma de 5.672,69 mii lei, de la 112.615,31 mii lei (anul 2022) la  118.288 mii lei (anul 2023).

Veniturile de exploatare în valoare de 115.200 mii lei,  reprezintă 97,39% din veniturile totale iar veniturile financiare în valoare de 3.088 mii lei,  reprezintă 2,61% din veniturile totale.

Veniturile din exploatare  în valoare de 115.200 mii lei,  au fost estimate în creștere cu 3,89 % față de cele realizate la data de 31.12.2022, respectiv de la  110.886,96 mii lei (anul 2022) la 115.200 mii lei (anul 2023).

Cifra de afaceri în valoare de 63.000 mii lei, reprezentată de  veniturile din prestările de  servicii, a fost estimată  în creștere cu 6,45% faţă de cea preliminată/realizată în anul 2022, respectiv din veniturile care se vor obține din tranzitarea canalelor navigabile pe care Compania le administrează.

Compania realizează venituri aferente tranzitării barjelor în convoi şi navelor fluviale (TC), navelor maritime (TRN), navelor tehnice (LBT), împingătoarelor și remorcherelor (CP).

Aceste venituri au o pondere de cca 85% din cifra de afaceri a Companiei.

Veniturile financiare, în valoare de 3.088 mii lei, sunt programate în creștere cu 78,67 % peste nivelul celor preliminate a se realiza în anul 2022 și reprezintă în principal, diferențe favorabile de curs valutar la disponibilitățile din conturile bancare, generate de încasările din prestațiile portuare în valută.

Cheltuielile totale estimate pentru anul 2023 în valoare de 113.491,86 mii lei, au fost fundamentate în funcţie de activităţile  concrete din programele de achiziţii de bunuri şi servicii, pentru desfăşurarea activităţii, fundamentate pe baza posibilităţilor reale de plată a acestora, a programelor de investiţii şi dotări, în limita surselor legale de finanţare a acestora, a recalculării cheltuielilor de natură salarială şi a cheltuielilor de mandat.

Cheltuielile totale în valoare de 113.491,86 mii lei,  au fost stabilite în directă corelaţie cu nivelul veniturilor totale, pentru anul 2023, mai mari cu 5,03% faţă de cheltuielile totale preliminate/realizate  în anul 2022.

În structura cheltuielilor totale în valoare de 113.491,86 mii lei, cheltuielile  din exploatare în valoare de 113.438 mii lei, dețin o pondere 99,95% iar cheltuielile financiare în valoare de 53 mii lei, dețin o  pondere  de 0,05%.

Cheltuielile de exploatare în valoare de 113.438 mii lei  înregistrează o creștere cu 5,03% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022.

În total cheltuieli din exploatare, cheltuielile cu bunuri și servicii, dețin o pondere de 24,94%, indicatorul “cheltuielile cu impozite, taxe și vărsaminte asimilate” deține o pondere de 2,58%, indicatorul “cheltuielile cu personalul” deține o pondere de 33,91% iar  indicatorul “alte cheltuieli de exploatare” deține o pondere de 38,57%.

În structură,  cheltuielile cu bunuri și servicii au fost programate în valoare de 28.287,63 mii lei, în creștere cu 4,67% față de cele preliminate/realizate în anul 2022, respectiv de la 27.026,58 mii lei (anul 2022) la 28.287,63 mii lei (anul 2023).

Cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate,  în valoare  de 2.929,50 mii lei, au fost estimate în creștere cu 4,84% în anul 2023 față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022.

Cheltuielile cu personalul,  au fost estimate în anul 2023,  în creștere cu 17,02 %,  respectiv cu suma de 5.594,66 mii lei față cele aprobate în anul 2022  în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat, aprobat  prin HG nr. 1286/2022, respectiv de la 32.868,34 mii lei  (anul 2022) la 38.463 mii lei (anul 2023).

La fundamentarea cheltuielilor de natură salarială, s-au respectat prevederile art.63 din Legea nr.368/2022 – legea bugetului de stat pe anul 2023, cu privire la majorarea cheltuielilor de natură salarială, ținȃnd cont și de nivelul indicatorilor economici de performanță ai proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 și de sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2023.

Cheltuielile de natură salarială, în valoare de 34.083,63 mii lei, au fost estimate în creștere  cu 19,59%, respectiv cu suma de 5.583,07 mii lei  faţă de cele aprobate  bugetul de venituri și rectificat pe anul 2022,  prin HG nr.1286/2022,  de la 28.500,56 mii lei (anul 2022) la 34.083,63 mii lei (anul 2023).

Creșterea cheltuielilor de natură salarială în cuantum de 5.583,07 mii lei se datorează:

– creșterii cheltuielilor de natură salarială, aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2023, cu suma de 1.657,67 mii lei, în conformitate cu  art.63 alin.(1) lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022;

– creşterii câştigului mediu brut pe salariat datorat majorării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2023 şi alte cheltuieli de natură salarială aferente acestuia în valoare de 20,52 mii le, in conformitate cu prevederile art.63, alin.(1) lit.b) din Legea nr.368/2022- legea bugetului de stat pe anul 2023;

– creşterii cheltuielilor de natură salarială aferente reîntregirii acestora, pentru întreg anul 2023, determinate ca urmare a acordării unor creşteri salariale şi bonusuri în anul 2022 cu suma de 3.259,16 mii lei,  în conformitate cu art.63 alin.(1) lit. c) din Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022, după cum urmează:

• 714,56 mii lei – influența determinată de majorarea cheltuielilor de naturăsalarială, aferentă reîntregirii acestora pentru antreg anul 2023, cu sumele aferente indicelui de inflație  din anul 2022;
• 541,60 mii lei – influența determinată de majorarea cheltuielilor de naturăsalarială, aferentă reîntregirii acestora pentru antreg anul 2023, cu sumele aferente majorării valorii tichetului de masă de la 20 lei la 30 de lei;
• creşterii cheltuielilor de natură salarială determinate de acordarea, în anul 2023,a unor creşteri salariale şi bonusuri prevăzute prin acte normative, respectiv tichetele de vacanță,  cu suma de 648,72 mii lei, în conformitate cu art.63, alin.(1) lit.d) din din Legea

bugetului de stat pe anul 2023 nr.368/2022 și a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă.

Cheltuielile aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete, în valoare de 3.092,01 mii lei,  au fost fundamentate  în conformitate cu prevederile  art 37 alin.(2) și (3) din OUG. 109/2011 cu modicările și completările ulterioare, dupa cum urmează:

1. pentru directori – valoarea este de 1.232,36 mii lei;
2. pentru consiliul de administraţie – valoarea este de 1.758,53 mii lei.
3. Pentru alte comisii și comitete –  valoarea este de    101,12 mii lei.

Valoarea cheltuielilor de natură salarială preliminate/realizate  în anul 2022, în sumă de 28.373,28 mii lei, nu depășește nivelul celei aprobată prin bugetul de venituri și cheltuieli rectificat al anului 2022,  prin HG nr.1286/2022.

Alte cheltuieli de exploatare în valoare de 43.758,73 mii lei,  au fost estimate în scădere  în anul 2023 cu 4,31 % faţă de valorile realizate/preliminate în anul 2022.

Cheltuielile financiare, în valoare de 53 mii lei, au fost estimate în creștere cu 0,02% fata de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022.

Rezultatul brut (profit) în valoare de 4.796,14 mii lei, a fost prevăzut pentru anul 2023 în crestere  cu 5,23% față de nivelul preliminat a se realiza în anul 2022.

Repartizarea profitului net al companiei pentru anul 2023 în valoare de 4.366,49 mii lei,  a fost efectuată în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 64/2001, cu modificările și completările ulterioare și a art. 38,alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare.

În conformitate cu art.30¹ lit. b) din O.G. nr. 22/1999, Compania Naţională „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A.  are obligaţia de a utiliza peste 50% din totalul veniturilor obţinute din administrarea şi exploatarea structurii de transport naval, care face obiectul concesiunii, pentru întreţinerea, reparaţia, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii.

Sursele de finanţare a investiţiilor, prevăzute pentru anul 2023, în valoare de 112.777,50 mii lei, au fost estimate în creștere cu 71,65% faţă de cele   preliminate/realizate în  anul 2022, respectiv mai mari cu suma de 47.074,12 mii lei și sunt constituite din:

10. a) surse proprii în valoare de 10.174,50 mii lei;
11. b) alocaţii de la buget în valoare de 27.000 mii lei;
12. c) fonduri externe nerambursabile (POIM) în valoare de 603 mii lei.

Cheltuielile pentru investiții pentru anul 2023  în valoare de 112.777,50 mii lei, au fost estimate pentru anul 2023, în creștere cu 71,65%  față de cele preliminate/ realizate la data de 31.12.2022, respectiv mai mari cu suma de 47.074,12 mii lei.

Indicatorii economico – financiari cuprinși în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023, au următoarele valori:

– productivitatea muncii  în unități valorice pe total personal mediu,  recalculată conform Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, în valoare de 280,98 mii lei/persoană,  a fost estimată în creștere  cu 10,22% față de cea preliminată/realizată  în anul 2022;

– câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 și a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022,  în valoare de 5.771,48 lei/salariat, a fost estimat în creștere cu 5,37 față de cel preliminat/realizat în anul 2022;

–  numărul de personal prognozat la finele anului 2023 de 417 salariați, a fost estimat la același nivel cu cel aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat  pe anul 2022 prin  HG nr. 1286/2022;

–  numărul mediu de salariaţi de  410 salariați  a fost estimat la același nivel cu cel aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2022 prin  HG nr. 1286/2022;

– cheltuielile totale la 1.000 lei venituri totale  au fost estimate în scădere cu 0,01% față de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2022;

– plăţile restante – compania nu  a estimat  plăţi restante la data de 31.12.2023;

– creanțele restante, în valoare de 13.850,00 mii lei au fost estimate în scadere 0,25% față de  cele preliminate/realizate  la data de 31.12.2022;

– indicele de creştere al cheltuielilor de 5,03%  este mai mic decȃt indicele de creştere al veniturilor de 5,04%;

– rezultatul brut (profitul ) în valoare de 4.796,14 mii lei, a fost estimat în creștere cu 5,23% fata de cel preliminat/realizat la data de 31.12.2022.

Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A.  a fost supus controlului financiar de gestiune conform Hotărârii Guvernului nr. 1151/2012 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de organizare şi exercitare a controlului financiar de gestiune.

Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” – S.A. a fost avizat de către membrii  Consiliului de Administrație prin Hotărârea  nr. 1/12.01.2023 și stabilit de către Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor prin Hotărârea nr.1 din 26.01.2023.

În conformitate cu art.6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 a fost supus consultării Sindicatului Unit Dunăre – Marea Neagră.

Precizăm că sumele sunt actualizate conform filei de buget aprobată de ordonatorul principal de credite din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, transmisă Ministerului Finanțelor cu adresa nr. 89/53377/11.01.2023 și înregistrată sub nr.1001218-2023.

Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include:

– Instrument motivare
– Textul complet al proiectului actului respectiv
– Anexa

https://www.mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/4433-hg08022023dgc-2