Revista presei

Şedinţă comună a guvernelor din România şi Bulgaria, în februarie – Revista presei 05 – 07 Februarie 2019

  • Port Constanța

07.02.2019

 

Ministrul interimar al Transporturilor din România, Rovana Plumb, a discutat marţi cu omologul său bulgar, Rossen Jeliazkov, despre două proiecte prioritare pentru relaţiile bilaterale, respectiv asigurarea condiţiilor minime de navigaţie pentru desfăşurarea acesteia în siguranţă pe toată perioada anului şi construcţia unui nou pod peste Dunăre.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Transporturilor, părţile au exprimat convingerea că proiectele urmează să fie discutate în cadrul formatului oferit de cea de-a 5-a şedinţă comună a Guvernului României şi Guvernului Republicii Bulgaria (Reuniunea Consiliului de Cooperare la Nivel Înalt România-Bulgaria).

Demnitarii au efectuat o evaluare a stadiului actual şi perspectivelor relaţiilor bilaterale din domeniul transporturilor, în contextul desfăşurării şedinţei comune a celor două guverne, preconizată a avea loc la Bucureşti în data de 22 februarie 2019.

La discuţii au participat şi secretarii de stat din Ministerul Transporturilor, Dragoş Titea şi Ion Iordăchescu, şi Ambasadorul Republicii Bulgaria în România, Todor Ivanov.

http://www.economica.net/sedinta-comuna-a-guvernelor-din-romania-si-bulgaria-in-februarie_164516.html

 

 

Portul Galaţi, cel mai mare de pe sectorul românesc al Dunării, va fi modernizat, urmând să beneficieze de o platformă multimodală pentru traficul de mărfuri, care include un nou cheu, infrastructură rutieră şi de cale ferată, potrivit unei OUG promovate de Ministerul Transporturilor.

Trei ani vor dura lucrările, de la atribuirea contractelor, responsabilii pentru această investiţie de 90 de milioane de euro urmând să fie C.N.

Administraţia Porturilor Dunării Maritime S.A. Galaţi, S.C. Port Bazinul Nou S.A. Galaţi şi S.C. Metal Trade International S.R.L. Galaţi. Banii provin din fonduri europene nerambursabile şi de la bugetul de stat, iar scopul declarat al proiectului este de a aduce portul la un nou nivel, din punct de vedere al funcţionalităţii şi atractivităţii pentru actorii economici interesaţi, având în vedere că studiile de trafic pe care Transporturile le-au ordonat arată o creştere substanţială a traficului de mărfuri începând chiar cu anul viitor.

Interconectare feroviar-rutier-naval Lucrările proiectului contribuie la realizarea obiectivului C.N. A.P.D.M. SA Galaţi, de a creşte traficul şi, pe cale de consecinţă, de a creşte veniturile proprii din activitatea de bază, precum şi din activităţile conexe şi auxiliare. Teritoriul pe care se va realiza investiţia este situat în Portul Galaţi, în zona Portului Bazinul Nou fiind teren portuar, proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului Transporturilor şi concesiunea C.N. A.P.D.M. S.A. Galaţi.

Suprafaţa totală care urmează să fie amenajată în cadrul acestei investiţii este de 32 de hectare.

Proiectul vizează integrarea Portului Galaţi în fluxurile internaţionale de mărfuri prin crearea facilităţilor portuare pentru operarea mărfurilor cu precădere în sistem nava1-feroviar.

Platforma multimodală va funcţiona într-un sistem integrat cu zonele adiacente dezvoltate ale Galaţiului pentru furnizarea serviciilor logistice şi activităţi industriale (Zona Liberă Galaţi şi Parcul Industrial Galaţi), contribuind astfel la dezvoltarea de noi locuri de muncă atât pe durata lucrărilor de construcţii, dar mai ales pe termen lung.

Lucrări de anvergură şi la Constanţa Recent, o altă lege iniţiată de Transporturi şi adoptată prin HG a consfinţit demararea unei alte investiţii în infrastructura portuară a României. De această dată, în Constanţa, unde, tot în trei ani, va apărea o insulă artificială şi un nou cheu, o investiţie de aceeaşi sumă precum cea din Galaţi – 90 de milioane de euro (cea mai mare parte, fonduri europene). Portul Constanţa va avea un nou cheu care să permită operarea marilor petroliere şi nave care transportă carburanţi, semn că România începe să conteze tot mai mult pe harta energetică a Europei. Proiectul va acoperi o suprafaţă desfăşurată de 24 de hectare, din care 11 hectare reprezintă lucrări de infrastructură portuară, 7 hectare teren câştigat mării şi 13 hectare lucrări de dragaj de până la 19 metri în faţa cheului.

Cele patru proiecte subsecvente din cadrul proiectului mare sunt construcţia cheului de acostare, dana estica şi dana vestică, dragajul şi racordul utilităţilor.

Teritoriul pe care se va realiza investiţia este situat în Portul Constanţa, în zona insulei artificiale, cea mai mare parte fiind acvatoriu portuar. Cheul va fi construit din virole de beton armat de 100 t/buc., în extremitatea nordică a insulei artificiale, iar legătura între mal şi insulă va fi amenajată între taluzul neamenajat în prelungirea danei 85 şi pintenul de’pe mal până în zona de nord-vest a insulei. Cheul şi platformele portuare sunt bunuri nou-create şi sunt de utilitate publică. 100 de oameni vor lucra la realizarea acestui cheu. Finanţarea obiectivului de investiţii se face din fonduri europene externe nerambursabile, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020), şi din surse proprii.

Această nouă investiţie va deservi viitoarea platformă industrială din port, care se prefigurează a apărea în următorii ani. După cum spune Dan Tivilichi, director general al APM Constanţa, portul are ambiţia de a deveni numărul 1 la Marea Neagră în ceea ce priveşte comerţul cu produse energetice.

 

La sfârșitul lunii ianuarie 2019, Agenția Națională de Administrare Fiscală a declanșat operațiunea cu numele de cod „Tomis”. În cadrul ei, timp de peste trei luni vor fi controlate mărfurile care trec prin punctele vamale din portul Constanța, atât din zona de nord, cât și din cea de sud.

Potrivit ANAF: „Acțiunea vizează nu numai verificarea operațiunilor de import, ci și tranzacțiile ulterioare, respectiv livrarea, utilizarea, consumul pe teritoriul național și livrarea intracomunitară ori exportul mărfurilor. La punctele vamale din județul Constanța, inspectorii vor verifica, în primul rând, dacă valoarea de import a bunurilor este cea reală fiind, totodată, prezenți la verificarea lor fizică. Dacă se vor constata probleme, controlul va fi extins pe tot lanțul de tranzacționare, respectiv asupra societăților care au contractat deja achiziția bunurilor importate.”

La vasta operațiune din portul Constanța ia parte o companie de o sută de inspectori ai ANAF.

Ieri, ANAF a anunțat primele rezultate. Potrivit comunicatului dat publicității, în cadrul operațiunii „Tomis”, în perioada 25 ianuarie – 3 februarie 2019, inspectorii ANAF au verificat 1.194 de proprietari de mărfuri, beneficiari ai importurilor și achizițiilor intracomunitare. Verificările s-au făcut atât la Biroul Vamal Constanța Sud Agigea, cât și la Biroul Vamal Constanța. În cazul a 65 dintre aceștia a fost dispusă măsura sigilării/înștiințării, iar pentru 52 dintre ei marfa a fost efectiv sigilată, până la prezentarea documentelor justificative necesare clarificării stării de fapt fiscale.

Iată și un caz concret. Inspectorii ANAF au identificat, în portul Constanța Sud Agigea, o cantitate de circa 460.000 de litri de produs viniviticol cu denumirea „must din recolta anului 2018″. Marfa face obiectul unei livrări intracomunitare, către o societate din Spania. ANAF a solicitat sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în vederea prelevării unor probe din produsul viticol care face obiectul investigației. Verificările în acest caz continuă, în vederea clarificării provenienței produsului viticol, a naturii produsului, a stării de fapt fiscale, precum și pentru stabilirea obligațiilor fiscale corespunzătoare.

Deci, până în prezent, ANAF are doar suspiciuni în urma controalelor, dar niciun caz clar de evaziune fiscală.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cate-cazuri-de-evaziune-fiscala-au-descoperit-cei-100-de-inspectori-anaf-in-portul-constanta-367997?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Viitorul vine cu mare viteză în shipping. În ultimele două decenii, știința și tehnologia au accelerat schimbările din această industrie. Invazia tehnologiilor de vârf, a automatizărilor și echipamentelor cibernetice a schimbat conținutul activităților de pe punțile navelor și din compartimentele mașini.

Șocul viitorului
Dar, oare, navigatorii sunt pregătiți să facă față schimbărilor tehnologice?

Uniunea Internațională a Asiguratorilor Maritimi susține că „Există o nevoie din ce în ce mai acută ca navigatorii să beneficieze de o pregătire specială pentru a putea înțelege și manipula cantitățile mari de date produse la bordul navelor lor.”

Pe baza celor mai recente statistici, organizația a avertizat că frecvența coliziunilor navale a crescut odată cu introducerea tehnologiei moderne. Drept urmare, s-a arătat preocupată de „capacitatea echipajelor de a gestiona tehnologia de vârf și de a asimila cantități tot mai mari de date”.

Este evident, shipping-ul internațional se confruntă cu ceea ce scriitorul și futurologul american Alvin Toffler numea șocul viitorului. Pentru generații întregi de navigatori, dar și de armatori, viitorul a venit prea repede, găsindu-i nepregătiți și incapabili să se mai adapteze. Desigur, vina nu e a progresului tehnologic, ci a sistemului de învățământ marinăresc care nu reușește să țină pasul cu el. Școala uită de prea multe ori că menirea sa este să asigure competențe pentru viitor, nicidecum pentru prezent sau trecut.

Marinarul policalificat
„Uniunea European vrea să reorganizeze pe alte principii sistemul de învățământ marinăresc comunitar – a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Adrian Mihălcioiu, președintele SLN și șef al Inspectoratului ITF România. Este vorba de un proiect a cărui construcție se va întinde pe perioada 2019 – 2022. Sindicatul Liber al Navigatorilor este unul dintre participanții la realizarea lui, alături de alte 26 de instituții, organizații și organisme europene: unități de învățământ, de cercetare, structuri guvernamentale și sindicate. Viitorul sistem de învățământ va trebuie să asigure o mai bună pregătire a navigatorilor europeni, astfel încât să crească siguranța navigației. Pe de altă parte, va trebui să asigurare mobilitatea profesională a forței de muncă din shipping.”
Inițiatorii proiectului au în vedere îmbogățirea și adaptarea conținutului pregătirii marinărești la schimbările tehnologice și noutățile din navigația mondială. Viitorii ofițeri vor dobândi competențe de care au nevoie la bordul navelor, dar și pentru activități de la uscat, conexe shipping-ului.

„Policalificarea este necesară întrucât, potrivit unui studiu realizat la nivelul Uniunii Europene, cariera pe mare a unui navigator durează, de regulă, zece ani. După aceea, marinarii se retrag pe uscat, în diferite activități”, a afirmat Adrian Mihălcioiu.

Învățământ marinăresc integrat, european
Potrivit liderului SLN, modul de transmitere a cunoștințelor și deprinderilor va suferi schimbări majore. Sistemul clasic de predare, în clasă, va fi îmbinat cu învățarea de la distanță, pe platformele online ale instituțiilor de învățământ, și cu instruirea pe platformele virtuale realizate de armatori. Acestea din urmă vor cuprinde prezentări și simulări de cazuri concrete la bordul navelor și modul de rezolvare. Practica pe simulatoare va avea un rol tot mai mare în pregătirea viitorilor navigatori. Marea provocare rămâne asigurarea locurilor de practică la bordul navelor, pentru toți cadeții. Dar participanții la proiect sunt optimiști; speră să găsească soluții.
Sistemul de învățământ va cuprinde module pentru funcțiile de bază – ofițer punte, ofițer mecanic și ofițer electrician – și module pentru nivelul managerial.

Lectorii vor fi înregistrați în sistemul european de pregătire și vor fi rotiți prin toate instituțiilor de învățământ, iar limba de predare va fi engleza.

Practic, se va face trecerea de la navigatorul național, la cel european, cu un standard de pregătire mai înalt. Sistemul de învățământ marinăresc va fi integrat la nivel european și va răspunde într-o mult mai mare măsură provocărilor viitorului.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cum-vor-fi-pregatiti-viitorii-ofiteri-de-marina-europa-lucreaza-la-un-proiect-revolutionar-367998?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Black Sea Oil & Gas (BSOG), companie deţinută de gigantul american Carlyle, este prima firmă implicată în noul val de explorări din Marea Neagră care au luat decizia finală de investiţii, urmând să treacă la dezvoltarea proiectului, spun surse din piaţă. Decizia este oarecum suprinzătoare ţinând cont că până acum oficialii companiei s-au declarat rezervaţi în ceea ce priveşte continuarea acestui proiect după toată modificăril legislative.

La finalul săptămânii trecute, Ministerul Enrgiei anunţa următoarele:

„Ministerul Energiei a emis actul de autorizare pentru efectuarea lucrărilor offhore necesare pentru punerea în producţie a gazelor naturale din perimetrul XV Midia, operat de Black Sea Oil & Gas. Actul de autorizare permite începerea construirii infrastructurii offshore a proiectului Midia.”

Proiectul Midia este dezvoltat de Black Sea Oil & Gas, o companie în care controlul este deţinut de americanii de la Carlyle, un pachet minoritar de acţiuni fiind în posesia BERD. În comparaţie cu poriectul Neptun Deep al OMV Petrom, proiectul BSOG este dezvoltat în ape de mică adâncime.

Mai mult, tot anul acesta, Black Sea Oil & Gas (BSOG) a semnat un acord cu francezii de la Engie privind vânzarea gazelor naturale prin intermediul filialei sale Engie Global Energy Management, pentru livrarea de gaze naturale din Proiectul Dezvoltare Gaze Naturale Midia (proiectul MGD).

Potrivit acestui acord, care va fi aplicabil doar în cazul obţinerii deciziei finale de a investi în proiectul MGD, Engie va achiziţiona gaze naturale din zăcămintele Ana şi Doina pe o perioadă de minimum 10 ani, în conformitate cu legislaţia românească.

https://www.zf.ro/zf-24/rasturnare-de-situatie-black-sea-oil-gas-detinut-de-gigantul-carlyle-a-luat-decizia-finala-privind-proiectul-din-marea-neagra-americanii-incep-investitiile-17866486

 

06.02.2019

 

Compania Oil Terminal din portul Constanța este împinsă spre colaps. De vină nu sunt nici cei 900 de angajați, nici echipa managerială și nici consiliul de administrație. Atât conducătorii, cât și executanții își fac datoria și, țin societatea, în care statul român este acționar majoritar, pe profit. Nu, amenințarea vine din partea Fiscului!

Oil Terminal a informat investitorii de pe piața de capital, că, de acum înainte, pentru a-și continua activitatea, va trebui să constituie o garanție globală de 866.291.777 lei. Așa îi cere Agenția Națională de Administrare Fiscală, în baza prevederilor Ordinului ANAF nr. 839/2016.

De ce solicită Fiscul uriașa garanție? Pentru că vrea să aibă deplina siguranță că nu va exista nici măcar o lacrimă de evaziune fiscală în terminalul petrolier, că își va încasa toate taxele vamale și accizele aferente mărfurilor derulate prin depozitele lui.

Prin compania din Constanța, România derulează peste 50% din importul, exportul și tranzitul de hidrocarburi și produse petrochimice lichide. Altfel spus, Oil Terminal are un rol strategic pentru sistemul energetic național și economia țării.

ANAF nu vrea să înțeleagă că Oil Terminal este doar un prestator de servicii. Compania efectuează operațiuni de depozitare, încărcare, descărcare și condiționare a țițeiului, produselor petroliere, petrochimice și chimice lichide, care nu-i aparțin, fiind proprietatea clienților. Or, aceștia depun garanții pentru mărfurile lor, astfel încât Fiscul își încasează toate drepturile. Și atunci, de ce trebuie să supragaranteze terminalul petrolier?

Trebuie știut că acesta are, deja, depuse la ANAF scrisori de garanție în valoare de aproximativ 250 milioane lei pentru obținerea autorizației de antrepozit vamal și de 34 milioane lei, pentru cea de antrepozit fiscal. Deci, pentru a i se permite să funcționeze ca operator portuar de hidrocarburi, Oil Terminal a fost nevoită să constituie garanții de aproape 300 milioane lei. Este, deja, un efort financiar uriaș pentru companie.

Dar pentru ANAF, nu este suficient. Pretinde ca Oil Terminal să constituie garanția globală de 866.291.777 lei, dacă mai vrea să funcționeze după data de 30 aprilie 2019.

Companiei îi este imposibil să obțină o garanție atât de mare, întrucât suma depășește valoarea activelor sale. Nicio instituție de credit nu s-ar încumeta să garanteze o asemenea sumă, fără o acoperire deplină.

Ca urmare, Oil Terminal i-a solicit Fiscului să aibă milă și să-i facă o reducere a cuantumului garanției.

Stimați cititori, dacă, printr-o minune, Oil Terminal va reuși să constituie garanția, se va confrunta, în continuare, cu următoarele riscuri (prezentate în raportul către investitori):

– traderii internaționali pentru operațiuni de stocare temporară și tranzit ar putea evita portul Constanta, ceea ce ar conduce la scăderea cu peste 25% a cifrei de afaceri a societății și, implicit, la scăderea traficului în portul Constanța;

– creșterea prețului pe tona de produs ca urmare a apariției cheltuielilor cu constituirea garanțiilor;

– evitarea Oil Terminal de către proprietarii de mărfuri, pentru că serviciile sale vor deveni prea scumpe;

– imposibilitatea de a atrage noi clienți, în condițiile în care, pentru aceștia, înainte de sosirea unei nave în portul Constanța, sunt necesare majorarea scrisorii de garanție globală și reautorizarea.

Adevărații vinovați

Stimați cititori, toată povestea asta e o adevărată nebunie. În prezent, autoritățile vamale și fiscale exercită un deplin control asupra a tot ce intră și iese din terminalul petrolier, iar mărfurile sunt garantate chiar de către proprietarii lor. Oare de ce trebuie să fie supragarantată de compania Oil Terminal?

Răspunzând întrebărilor ziarului Cuget Liber, ANAF a dat vina pe Uniunea Europeană, susținând că reglementările sale nu fac decât să pună în practică prevederile Codului vamal comunitar. Aiurea! Niciun act normativ al Uniunii Europene nu cere statelor membre să își distrugă economia, pentru a nu mai exista evaziune fiscală.

Vina pentru aceste aberații normative și birocratice, cu consecințe catastrofale pentru securitatea energetică a României, revine în totalitate Ministerului Finanțelor Publice și ANAF.

Stimați cititori, când fluxurile de țiței, produse petroliere și produse chimice vor începe să ocolească portul Constanța, când Oil Terminal își va pierde clienții, iar angajații săi vor rămâne fără locuri de muncă, birocrații din ANAF se vor preface că nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-loviti-in-oil-terminal-atentati-la-securitatea-energetica-a-romaniei-367902?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

 

Consiliul de Administraţie al CN APM SA Constanţa este convocat în Adunare Generală a Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, în şedinţă ordinară, în data de 4 martie 2019, de la ora 11.00, la sediul Ministerului Transporturilor. În acelaşi timp, acţionarii cer urgentarea acestei şedinţe pentru 8 februarie, pentru a alege auditorul financiar.

Ordinea de zi a şedinţei este următoarea: propunerea privind numirea auditorului financiar şi împuternicirea unei persoane din cadrul CN APM SA Constanţa, pentru îndeplinirea formalităţilor de înregistrare a menţiunilor corespunzătoare la Oficiul Registrului Comerţului.

Dreptul de vot se poate exercita direct, prin reprezentant, prin corespondenţă sau prin mijloace electronice, conform statutului companiei. În cazul neîndeplinirii cvorumului necesar pentru prima convocare AGA, şedinţa va fi reprogramată pentru data de 5 martie 2019. Totuşi, având în vedere urgenţa numirii auditorului financiar, CA solicită acordul acţionarilor pentru ca şedinţa să aibă loc în data de 8 februarie 2019. Astfel, deşi convocatorul a fost publicat acum 30 de zile, şedinţa ar putea să aibă loc pe 8 februarie, dacă membrii CA sunt de acord. Între timp, este aşteptată şi şedinţa de Consiliu de Administraţie pentru numirea directorului interimar al CN APM.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ordinea-de-zi-a-adunarii-generale-a-cn-apm-constanta-cand-va-avea-loc-sedinta-document-683615.html

 

05.02.2019

 

Amerocap lucrează cu un fost senator şi ministru american al energiei, Spencer Abraham.

Fondul american de investiţii Amerocap, care a sprijinit Chimcomplex Borzeşti în preluarea unor active ale combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, îşi extinde activitatea de investiţii în zona regională, în sectoarele activelor „problematice“ şi ale trendurilor emergente din energie şi apărare, printre proiectele analizate aflându-se şi o posibilă investiţie în Portul Constanţa.

https://www.zf.ro/zf-24/fondul-american-amerocap-care-este-asociat-cu-un-fost-senator-si-ministru-american-al-energie-vrea-sa-investeasca-in-portul-constanta-17863160

 

Afacerile din portul Constanța sunt într-o continuă mișcare. În 1991, ele erau supuse forței de divizare. Atunci a avut loc desprinderea din fosta Întreprindere de Exploatare Portuară a unei constelații de agenți economici, care, mai apoi, s-au privatizat. Ulterior, pe lângă așa numitele companii tradiționale, au apărut altele noi, care au ocupat zonele virgine ale portului. Totodată a început mișcarea capitalurilor. Unele dintre companii și-au schimbat patronii, pe această cale, capitalul străin dobândind poziții tot mai avansate.
În ultimii ani, în portul Constanța au avut loc câteva fuziuni de operatori portuari, semn că, în dinamica portuară, se manifestă o tendință de concentrare a afacerilor.

Istoria se repetă

Casa de Expediții „Pheonix” SA s-a născut în anul 1991, fiind, la acea vreme, printre puținele societăți din portul Constanța, înființate de la firul ierbii. Având ca obiect de activitate manipularea mărfurilor generale, în special a cherestelei, firma a crescut, s-a dezvoltat organic, sporindu-și cifra de afaceri și profitul, de la an la an, și reinvestind totul în dezvoltare. Numărul lucrătorilor săi a crescut treptat, ajungând, la 120 de persoane, în 2006.
Evoluția bună i-a permis să se capitalizeze și să achiziționeze, în august 2007, un pachet de 70% din acțiunile firmei Apronav, din portul Constanța, pe care a absorbit-o în cele din urmă. Tranzacția a fost realizată la valoarea totală de circa 15,9 miliarde lei vechi – sumă uriașă pentru acele vremuri – fiind finanțată din fondurile proprii ale cumpărătorului.

Apronav SA, compania achiziționată, era specializată în aprovizionarea tehnico-materială a navelor și agenților economici. Dispariția flotei comerciale a României și apariția unui număr tot mai mare de concurenți care aprovizionau navele străine făcuseră ca cifra ei de afaceri să se reducă dramatic. În schimb, prezentau interes activele Apronav: două magazii, cu o suprafață totală de 2.500 mp, plus sediul din apropierea clădirii Romtrans, de la poarta nr. 2 a portului Constanța.

Iată că, după 28 de ani de existență, a venit rândul Casei de Expediții „Pheonix” să fie înghițită de o companie mai mare. Ea va fuziona, prin absorbție, cu operatorul portuar Socep SA. Operațiunea urmează a fi aprobată, pe data de 5 martie 2019, de adunarea generală a acționarilor companiei Socep, se arată în comunicatul dat publicității pe piața de capital.

O lecție pentru portuari

Casa de Expediții „Pheonix” este un operator portuar monospecializat, activitatea sa depinzând în foarte mare măsură de evoluțiile de pe piața lemnului, în principal cea din Orientul Mijlociu și nordul Africii. Revoluțiile arabe din 2010 – 2011, iar mai apoi, războiul din Siria, au afectat dramatic exportul de cherestea din portul Constanța spre aceste zone. La aceasta s-a adăugat creșterea exigenței statului român privind exploatațiile forestiere și exportul de lemn.

Cantitatea de lemn exportată prin portul Constanța a scăzut continuu, de la 941.453 tone, în anul 2011, la 314.695 tone, în 2018. Ca urmare, a crescut competiția dintre operatorii portuari de cherestea, iar volumul lor de activitate și rezultatele financiare s-au subțiat.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice, veniturile Casei de Expediții „Pheonix” au scăzut de la un vârf de 12.262.052 lei, în 2012, la 7.861.073 lei, în 2017, iar profitul de la 1.102.577 lei la 162.683 lei. Totodată s-a redus numărul mediu de angajați, de la 125 la 88 persoane.
Spre deosebire de Casa de Expediții „Pheonix”, compania Socep a dus, încă de la înființare, o politică de diversificare a gamei de mărfuri operate, pentru a nu depinde de o singură piață. Astăzi, prin terminalele sale trec fluxuri de containere, cereale, produse chimice, produse metalice, minereuri, echipamente și altele mărfuri. De aceea, activitatea companiei a avut o evoluție constantă, echilibrată și sănătoasă din punct de vedere financiar.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-fuziune-spectaculoasa-in-portul-constanta-367825?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Compania DP World Constanța a semnat reînnoirea contractului de concesiune cu Administrația Porturilor Maritime Constanța, până în anul 2049. Obiectul concesiunii îl reprezintă cel mai mare terminal de containere din portul Constanța.

Acesta servește piața românească și teritoriul învecinat, cu ramificații către Europa Centrală, Ucraina, Rusia, Bulgaria, Georgia și Republica Moldova, prin conexiuni directe cu nave tip feeder.

Capacitatea curentă a terminalului este de 1.000.000 TEU (containere convenționale) pe an, existând potențial de extindere până la peste 4.500.000 TEU.

Gigantul DP World operează 78 de terminale portuare și inland, susținute de peste 50 de afaceri conexe în 40 de țări de pe șase continente. În cadrul concernului muncesc 36.000 de angajați din 103 țări. În 2017, terminalele DP World au manipulat 70,1 milioane TEU. Se preconizează o creștere la peste 100 milioane TEU, până în 2020.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-dp-world-constanta-a-reinnoit-pana-in-2049-contractul-de-concesiune-cu-cnapmc-367824?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Bugetul Ministerului Transporturilor a crescut, anul acesta, cu circa 55%, la 11,6 miliarde de lei, bani care ar trebui sa fie alocati catre autostrazi, poduri, retele de cale ferata, dar si pentru studii de fezabilitate pentru variante de ocolire si drumuri de mare viteza. Cele mai mari sume vor fi alocate podului peste Dunare de la Braila si Magistralei 6. 1 Mai – Otopeni.

Potrivit proiectului de buget, pus in dezbatere pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, podul suspendat peste Dunare din zona Braila are alocata suma de 362,8 milioane de lei, prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Ministerul Transporturilor a emis, la finalul lunii decembrie 2018, autorizatia de incepere a lucrarilor de construire la infrastructura podului, iar acestea ar trebui sa fie gata in 17 luni.

Pentru metroul pana la aeroportul Otopeni, Guvernul are alocata suma de 290 de milioane de lei. In ceea ce priveste finantarea legaturii de metrou cu Aeroportul International Henri Coanda – Otopeni (Magistrala 6, 1 Mai – Otopeni), Comisia Europeana ar putea finanta doar o parte din proiect, de la 1 Mai la Ikea, argumentand ca din punctul de vedere al analizei beneficiu-cost cealalta parte a magistralei M6 ar fi mult mai profitabil sa se faca suprateran, dar autoritatile romane nu agreeaza aceasta idee, a afirmat, recent, comisarul european Corina Cretu.

Autostrada Sebes-Turda are o lungime totala de 70 de kilometri. Anul trecut au fost deschise circulatiei loturile 3 si 4 in lungime de 30 km, intre Aiud si Turda. Pentru anul acesta, Ministerul Transporturilor aloca 160 de milioane de lei pentru finalizarea lotului 1, in lungime de 17 km si a lotului 2, care are 24 de kilometri.

Pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru drumul expres Poiesti – Buzau, ministerul aloca 4,6 milioane de lei, prin FEDR.

Pentru revizuirea studiului de fezabilitate pentru linia de cale ferata Bucuresti Nord – Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti, ministerul aloca 1,5 milioane de lei.

Ministerul mai aloca 62,7 milioane de lei pentru Varianta de Ocolire Timisoara, din Fondul de Coeziune, 60 de milioane de lei pentru Varianta de ocolire Satu Mare, 20 de milioane de lei pentru varianta de ocolire Alesd, 40 de milioane de lei pentru Varianta de ocolire Beius Stei, 20 de milioane de lei pentru Varianta de ocolire Barlad si 15,7 milioane de lei pentru Autostrada Transilvania, sector Gilau – Bors, sectiunea 3A, din FEDR.

Intr-un studiu de fezabilitate si eficientizare a retelei feroviare din Romania se investesc 3,3 milioane de lei din FEDR. Se mai investesc 1,4 milioane de lei in actualizarea studiului de fezabilitate pentru podul peste Tisa in zona Teplita din Sighetu Marmatiei. Suma de 1,9 milioane de lei este destinata reactualizarii studiului de fezabilitate si a intocmirii proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru Varianta de ocolire a Municipiului Zalau, din Fondul European de Dezvoltare Regionala.

Pentru elaborarea studiului de fezabilitate si a proiectului tehnic pentru drumul de mare viteza Focsani-Bacau se aloca 9,5 milioane de lei din FEDR, iar pentru elaborarea studiului de fezabilitate si a proiectului tehnic pentru drumul de mare viteza Bacau-Pascani este prevazuta suma de 6,5 milioane de lei.

Autostrada Bucuresti-Brasov, tronson Comarnic – Brasov, lot 2: sector Predeal – Cristian, km 162+300 – km 168+600 si drum de legatura are alocata suma de 74,7 milioane de lei.

https://www.wall-street.ro/articol/Auto/238447/bugetul-ministerului-transporturilor-proiecte-de-infrastructura-finantate-in-2019.html

 

  • Economie

06.02.2019

 

Consiliul Concurenţei a aplicat sancţiuni în valoare totală de 435 milioane de lei (93 de milioane de euro), în 2018, acesta fiind al doilea an cu cele mai mari amenzi din istoria instituţiei, a declarat, astăzi, preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu, prezent la conferinţa „Quo Vadis – Piaţa de asigurări în 2019.

Comparativ, în 2017 au fost acordate amenzi de 123 milioane de lei.

„A fost un an cu o activitate foarte intensă, al doilea an ca nivel al sancţiunilor din istoria Consiliului, cu 93 milioane de euro sancţiuni totale, cu un succes pe zona de ajutor de stat – cazul Oltchim. Am avut o activitate intensă, într-un an agitat. Am avut întâlnirea noastră de bilanţ săptămâna trecută şi am mulţumit colegilor că au reuşit să-şi păstreze calmul şi capul şi au lucrat foarte bine şi intens, cu toate perturbările din jur”, a spus Chiriţoiu.

El a adăugat că şi acest an va fi unul la fel de „agitat şi confuz”.

În 2018, au fost sancţionate 74 de companii sau asociaţii, dintre care aproximativ jumătate au recunoscut încălcarea legii şi au beneficiat de reduceri ale cuantumului amenzilor.

Din totalul amenzilor, cele mai multe au fost aplicate pentru formarea cartelurilor, respectiv 62,1%. Pentru înţelegeri verticale, s-au dat 22% dintre amenzi, iar pentru abuz de poziţie dominantă 15%.

Cea mai importantă amendă a fost cea de 53 de milioane de euro pe piaţa RCA, urmată de sancţiunea de 18,8 milioane de euro pe zona de retail şi de abuzul de poziţie dominantă al Orange, care a trebuit sa plătească 14 milioane de euro.

La sfârşitul anului 2018, Consiliul Concurenţei avea în derulare 37 de investigaţii privind posibila încălcare a Legii concurenţei, cu una mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 21 dintre investigaţiile în desfăşurare la 31 decembrie 2018 vizau înţelegeri de tip cartel, iar 11 aveau ca obiect abuzul de poziţie dominantă.

http://www.bursa.ro/in-2018-consiliul-concurentei-sanctiuni-de-93-milioane-euro-81103634

 

Ministerul Transporturilor a publicat pe 4 februarie, în transparenţă decizională, proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea art. 29 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române şi a unor acte normative.

Practic, căderile de copaci pe liniile de cale ferată sunt un real pericol, iar această situaţie trebuie ţinută în control de către CFR. De asemenea, este reglementată şi problema bugetului la metrou.

Prezentul proiect de act normativ stabileşte cadrul legal care permite administratorului infrastructurii realizarea promptă a intervenţiilor necesare în situaţii potenţial periculoase pentru siguranţa circulaţiei trenurilor şi/sau pentru perturbarea masivă a traficului feroviar. Astfel:
– sunt introduse termene operative – 30 de zile – pentru emiterea acordurilor şi marcarea arborilor destinaţi tăierii în vederea permiterii intervenţiilor administratorului infrastructurii pentru toaletarea, doborârea şi îndepărtarea arborilor aflaţi în limita zonei de siguranţă a infrastructurii feroviare;
– sunt definite situaţiile excepţionale în care administratorul infrastructurii feroviare poate realiza intervenţii în limita zonei de siguranţă a infrastructurii feroviare fără acordul prealabil al autorităţilor silvice;
– sunt stabilite proceduri privind estimarea şi valorificarea volumului de masă lemnoasă rezultată în urma intervenţiilor administratorului infrastructurii feroviare în limita zonei de siguranţă a infrastructurii feroviare.

Totodată, în vederea stabilirii modalităţii de plată a compensaţiei în transportul public de călători cu metroul, precum şi a eliminării oricăror blocaje ce ar putea interveni cu privire la alocarea lunară a compensaţiei pentru acoperirea cheltuielilor necesare asigurării serviciului public de transport de călători cu metroul în condiţii de siguranţă, în lunile până la aprobarea bugetului de stat, a bugetului de venituri şi cheltuieli al operatorului de transport cu metroul şi a contractului de serviciu public/actele adiţionale la acesta, se propune asigurarea cadrului legal de plată a compensaţiei, prin completarea art. II din OUG nr. 12/2016.

Neadoptarea în regim de urgenţă a modificărilor legislative propuse poate conduce la:
– riscul producerii unor accidente feroviare grave cauzate de căderea copacilor peste calea ferată;
– riscul escaladării situaţiilor de perturbare masivă a traficului feroviar prin temporizarea intervenţiilor pentru restabilirea circulaţiei ulterior căderilor de arbori;
– blocarea activităţii de transport public de călători cu metroul consecinţe grave, în condiţiile în care circa 600.000 călători utilizează zilnic metroul;
– neacoperirea obligaţiilor de plată cu întreţinerea şi repararea materialului rulant, a cheltuielilor cu materii prime şi materiale, cu piese de combustibil, energie electrică, termică şi apă, schimb, reparaţii curente, salarii, contribuţii către bugetul asigurărilor sociale.

În cursul anul 2017 s-au produs peste 220 de căderi de copaci peste calea ferată, care au afectat atât linia de contact pentru alimentarea cu energie electrică de tracţiune, cât şi alte elemente ale infrastructurii feroviare (linii, echipamente electrice), cât şi a materialul rulant (locomotive şi vagoane) din compunerea trenurilor.

În ultimele patru luni ale anului 2017, ca urmare a căderii accidentale de arbori peste infrastructura feroviară, s-a produs întârzierea a 105 trenuri de călători cu un total de peste 9.500 de minute, precum şi pagube materiale a căror valoare se ridică la peste 200.000 de lei. Numai în data de 10 decembrie 2017 a fost necesară intervenţia personalului şi a utilajelor CFR pentru tăierea şi scoaterea din gabaritul căii ferate a 21 de arbori în zonele Ilva Mica – Vatra Dornei, Lainici – Livezeni şi Orşova – Caransebeş, care au produs blocarea circulaţiei feroviare pentru un total de 11 ore şi întârzierea a 19 trenuri de călători cu un total de 2.733 de minute (peste 45 de ore), cu o medie de 2:15 ore/tren.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/proiect-in-transparenta-decizionala-cum-lupta-ministerul-transporturilor-cu-copacii-care-risca-sa-cada-pe-liniile-de-cale-ferata-683610.html

 

Compania OMV Petrom arată în raportul oficial privind rezultatele financiare din 2018 că nu va lua o decizie privind o posibilă investiție în începerea producției de gaze în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră. Compania, care anunțase 2018 ca an hotărâtor pentru luarea deciziei, citează ”mediul legislativ actual” drept motiv al amânării.

”Neptun Deep: mediul legislativ actual nu oferă premisele necesare pentru o decizie de investiție în valoare de câteva miliarde. Ramanem dornici sa vedem zacamintele din Marea Neagra dezvoltate si vom continua dialogul cu autoritatile pentru a intelege calea de urmat”, arată compania în raportul făcut public miercuri.

De altfel, Petrom arată în cuprinsul raportului că OUG 114 a schimbat masiv planurile companiei.

https://www.g4media.ro/breaking-petrom-amana-decizia-privind-investitia-in-marea-neagra-mediul-legislativ-actual-nu-ofera-premisele-necesare-pentru-o-decizie-de-investitie-in-valoare-de-cateva-miliarde.html

 

07.02.2019

 

După 11 ani, CNAIR anunţă că lucrările la Varianta de Ocolire Constanţa vor fi finalizate în luna martie 2019. Datele au fost publicate într-un raport al lucrărilor aflate în desfăşurare. DRDP Constanţa s-a ocupat de proiectul din municipiu.

Astfel, 531.232.000 de lei au costat 21,775 km de şosea, lucrările fiind începute pe 21 noiembrie 2008, cu termenul cel mai actual de finalizare martie 2019. Proiectantul şi constructorul au fost FCC Construccion SA/ Astaldi SpA JV.

Problemele cu care se confruntă compania de drumuri sunt: finalizarea lucrărilor şi efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor, lipsa asistenţei juridice de reprezentare a intereselor beneficiarului în cadrul arbitrajului, punerea în aplicare a Deciziei CAD nr. 1 la Disputa 2 în conformitate cu legislaţia în vigoare, plata CIP nr. 37 către antreprenor în termenul contractual – ing. Fidic (DRDP Constanţa) refuză să trimită documentele necesare din care să rezulte sumele certificate de inginer în vederea plăţii acestuia.

Stadiul fizic al lucrărilor este de 95,5%, iar stadiul financiar este de 93,5%. În 2008, contractul a fost atribuit asocierii celor două firme, prin licitaţie internaţională. De atunci, lucrările s-au mişcat greu, acesta fiind unul dintre cele mai ample proiecte de infrastructură rutiere la nivel naţional, aflate încă în lucru.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/compania-nationala-de-administrare-a-infrastructurii-rutiere-a-stabilit-cand-trebuie-sa-fie-gata-varianta-de-ocolire-a-constantei-683715.html

 

Banca Europeană de Investiţii (BEI) intenţionează să ofere finanţare de 100 milioane de euro pentru construirea primei părţi a autostrăzii Nis-Merdare, a anunţat guvernul sârb, potrivit Seenews. Finanţarea va fi folosită pentru construirea primei secţiuni a autostrăzii Nis-Merdare din sudul Serbiei. Autostrada de 77 km este parte a unei legături rutiere către capitala Albaniei, Tirana, şi mai departe către portul Durres.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/bei-finanteaza-cu-100-milioane-euro-un-proiect-de-autostrada-din-serbia-17866338

 

Bruxelles-ul blochează planurile Siemens şi Alstom de a crea un gigant feroviar franco-german. Comisia Europeană a respins fuziunea dintre divizia feroviară a Siemens şi Alstom, spunând că ar afecta concurenţa.

Oficialii europeni susţin că fuziunea dintre cele două companii ar fi afectat pieţele pentru sistemele de semnalizare feroviară şi trenurile de mare viteză, iar Siemens şi Alstom nu au oferit remedii suficiente pentru a răspunde acestor preocupări. Comisarul Margrethe Vestager, responsabil de politica în domeniul concurenţei, a declarat: „Milioane de pasageri din întreaga Europă se bazează în fiecare zi pe trenuri moderne şi sigure, iar Siemens şi Alstom sunt ambii campioni în industria feroviară. Fără suficiente concesii, această fuziune ar fi dus la preţuri mai mari pentru sistemele de semnalizare care păstrează siguranţa pasagerilor şi pentru generaţiile viitoare de trenuri de mare viteză. Comisia a interzis fuziunea deoarece companiile nu erau dispuse să abordeze preocupările noastre serioase privind concurenţa”. Decizia vine să pună capăt unei investigaţii aprofundate derulate de către Comisia Europeană. Preluarea ar fi combinat echipamentele şi serviciile de transport ale Siemens şi Alstom într-o nouă societate controlată în întregime de Siemens. Ea i-ar fi reunit pe cei doi mari furnizori de diferite tipuri de sisteme de semnalizare feroviară şi de metrou, precum şi de material rulant în Europa. Ambele companii deţin şi poziţii de lider la nivel global. Fuziunea ar fi creat un lider de piaţă necontestat pe unele pieţe de semnalizare şi un jucător dominant în trenurile de mare viteză. Ar fi redus în mod semnificativ concurenţa în ambele aceste zone, privând clienţii, inclusiv operatorii de transport feroviar şi administratorii infrastructurii feroviare, de o gamă de furnizori şi produse. Comisia a primit mai multe plângeri în timpul investigaţiei aprofundate, de la clienţi, concurenţi, asociaţii industriale şi sindicate. De asemenea, a primit observaţii negative din partea mai multor autorităţi naţionale de concurenţă din Spaţiul Economic European (SEE). Părţile interesate au fost îngrijorate de faptul că tranzacţia propusă ar afecta în mod semnificativ concurenţa şi ar reduce inovaţia în sistemele de semnalizare şi în materialul rulant, ar conduce la blocarea concurenţilor mai mici şi la preţuri mai ridicate, dar şi la o alegere mai mică pentru clienţi. Deoarece părţile nu erau dispuse să ofere remedii adecvate pentru a aborda aceste preocupări, Comisia a blocat fuziunea pentru a proteja concurenţa în industria feroviară europeană.

https://adevarul.ro/economie/business-international/bruxelles-ul-blocheaza-planurile-siemens-alstom-crea-gigant-feroviar-1_5c5ae407df52022f7572cb56/index.html