Revista presei

IPTANA şi CN APM Constanţa au bătut palma. Firma se va ocupa de reparaţia digului de nord – Revista presei 10 – 11 Decembrie 2018

  • Port Constanța

 

10.12.2018

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a atribuit contractul „Reparaţii dig de nord din Port Constanţa – actualizare proiect“ societăţii Iptana SA. Valoarea acestuia este de 265.000 lei. Proiectantul va întocmi toate documentaţiile necesare obţinerii avizelor cerute de certificatul de urbanism, documentaţia tehnică în vederea obţinerii autorizaţiei de construire, caiete de sarcini, proiectul tehnic cu piese scrise şi desenate şi detalii de execuţie pentru execuţia lucrărilor. Verificarea tuturor documentaţiilor se va face de către verificatori atestaţi.

Responsabili de atribuirea contractului

Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa responsabile de organizarea, desfăşurarea şi atribuirea licitaţie sunti: director general – Dan Nicolae Tivilichi, director general adjunct – Marian Tănase, director Direcţia Exploatare – Patrichi Teodor, director Direcţia Tehnică – Tomescu Ion, director economic – Daniela Șerban, director Coordonator – Ciprian Hanganu, director Direcţia Comercială, şef Departament Achiziţii Publice – Crăciun Mădălin Alexandru, şef Serviciu Juridic şi Contencios – Otilia Ifimov, şef Sucursala Energetică Port Constanţa – Tănase Iulian Pepi, şef Sucursala de Servicii Port Constanţa – Kiss Laszlo Eduard,şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa – Petrescu Vicentius, ingineri Banias Emil Sorin şi Moldoveanu Antoniela, şef Birou Control Financiar Preventiv – Bola Laura Valentina, Departament achiziţii publice Adina Gamalan şi Erna Silvia Brăileanu.

La aceştia se adaugă membrii Consiliului de Administraţie: Murgeanu Gabriela, Naftali Daniel-Adrian, Panait Traian, Petrascu Elena, Popeanga Silvia. Iptana SA, în datele Registrului Comerţului Iptana SA este fostul Institut de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene, care a elaborat studiul tehnico-economic, proiectul tehnic, dar şi documentaţia de execuţie pentru podul de la Agigea, amplasat peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, pe DN 39, la kilometrul 8+988 de metri, pod considerat de unii „minune inginerească“.

Iptana SA a fost înmatriculată în anul 1991 şi are sediul social în Bucureşti. În prezent, firma este în insolvenţă, sub incidenţa Legii nr. 85/2014. Capitalul social subscris, de 8.993.268 de lei, integral vărsat, este compus din 999.252 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 9 lei. Firma este controlată de Cornel Martincu, deţinând 15,76 % din capitalul social, Listă Acţionari – PPM, cu 84,24% din capitalul social. Cornel Martincu este administrator special şi director general. Cenzorul firmei este RPC Consult SRL. Iptana SA desfăşoară activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea. În anul fiscal 2015, societatea cu 141 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 11.960.365 lei şi un profit de 155.904 lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, compania a avut 126 de salariaţi, cifră de afaceri de 10.313.849 lei şi o pierdere de 3.258.737 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 37 de salariaţi, cifră de afaceri de 4.701.243 lei şi o pierdere de 3.430.038 lei. În secţiunea „Documente“, puteţi consulta anunţul de atribuire a licitaţiei. Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/iptana-si-cn-apm-constanta-au-batut-palma-firma-se-va-ocupa-de-reparatia-digului-de-nord-document-678723.html

 

Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa organizează două licitaţii pentru atribuirea unor contracte aferente achiziţionării unor sisteme de securitate pentru sucursala Nave Tehnice şi pentru sucursala Energetică.

Ambele licitaţii au termenul limită pentru depunerea de oferte pe 17 decembrie 2018.

Pentru sucursala Nave Tehnice valoarea estimată a contractului este de 59.500 de lei, iar pentru sucursala Energetică valoarea estimată este de 61.000 de lei.

La sucursala Nave Tehnice Port, suprafaţa construcţiei este de 560 mp, cu un nivel de înălţime de P+2E+M. Destinaţia clădirii este civilă, administraţie, la parter fiind birouri, centrală termică, grupuri sanitare, sală de sport, cameră de odihnă, vestiare, atelier şi două case de scări, la etajul 1 sunt birouri, grupuri sanitare, coridoare de circulaţie şi două case de scări, la etajul 2 sunt birouri, grupuri sanitare, coridoare de circulaţie şi două case de scări, iar la mansardă sunt birouri, arhiva SNTP, arhiva Coremar, grupuri sanitare, coridoare de circulaţie şi două case de scări. Clădirea este echipată cu sistem de detecţie în caz de incendiu. Sistemul electronic de securitate va fi compus din subsistem supraveghere şi înregistrare video şi subsistem antiefracţie.

La Sucursala Energetică Port este vorba de o clădire monument istoric. Construcţia are o suprafaţă de 1.134 mp şi are un nivel de înălţime de P+2E. Destinaţia clădirii este mixtă: civilă, producţie şi depozitare. La parter sunt: atelier de strungărie, hală, 3 case de scări pentru acces etaj 1, birouri, atelier reparaţii TRAFO, magazii, atelier electric, atelier lăcătuşerie boxe JT-PT1, atelier sudură, casă de scări acces etaj 2, vestiare, duşuri, grupuri sanitare. La etajul 1 sunt birouri, grupuri sanitare, miniarhivă, sală de şedinţe, magazie materiale şi scule, atelier PRAM, cameră redresori, patru case de scări pentru acces etaj 1, casa scării acces etaj 2. La al doilea nivel sunt: tabloul electric de înaltă tensiune, magazii, casa scării. Clădirea nu este echipată cu sisteme electronice de securitate şi detecţie în caz de incendiu. Sistemul electronic de securitate va fi compus din subsistem supraveghere şi înregistrare video şi subsistem antiefracţie.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cnapm-constanta-doteaza-cu-camere-de-supraveghere-doua-cladiri-din-portul-constanta-documente-678727.html

 

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a atribuit contractul „Racord de medie presiune pentru distribuţia de gaze naturale în Portul Constanța Sud, execuţie 24 luni“ societății Petroconst SA. Valoarea contractului atribuit este de 5.798.437,5 lei.

Pentru asigurarea necesarului de gaze naturale în zonă s-a studiat posibilitatea realizării unui sistem de alimentare care să satisfacă necesitățile actuale şi de perspectivă şi în același timp să fie fezabil din punct de vedere tehnic şi economic. Având în vedere realizarea conductei de distribuție de către distribuitorul local, conducta a cărui traseu este adiacent portului în dreptul porții 10 Bis, s-a solicitat acordul deținătorului conductei şi implicit a furnizorului pentru realizarea unui punct de alimentare care să deservească incinta Portului Constanţa Sud. În conformitate cu avizul tehnic de racordare emis de Distrigaz Sud Reţele, s-a aprobat realizarea unui punct de predare pentru Portul Constanţa Sud în dreptul porţii 10 Bis. Debitul aprobat pentru care s-a şi făcut dimensionarea primară a reţelei de distribuţie este de 3.500 mc/h la o presiune de 2 bari. În cadrul dimensionării finale s-a luat în calcul un debit suplimentar faţă de cel iniţial de 2500 mc/h, care ar trebui să acopere posibila dezvoltare a portului. Prezentul proiect tratează posibilitatea alimentării consumatorilor identificaţi pe platforma Portului Constanța Sud, alimentare realizată din punctul de predare aprobat de distribuitorul Distrigaz Sud Rețele. Responsabili de atribuirea licitației Persoanele cu funcție de decizie din cadrul CN APM Constanța responsabile de atribuirea licitației sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi, director general adjunct – Marian Tănase, director Direcția Exploatare – Teodor Patrichi, director Direcția Tehnică – Ion Tomescu, director economic – Daniela Șerban, director coordonator – Ciprian Hanganu, director Direcția Comercială – Mădălin Alexandru Crăciun, șef Departament Achiziții Publice – Otilia Ifimov, șef Serviciu Juridic și Contencios – Iulian Pepi Tănase, șef Sucursala Energetică Port Constanța – Kiss Laszlo Eduard, șef Sucursala de Servicii Port Constanța – Petrescu Vicentius, șef Sucursala Nave Tehnice Port Constanța – Emil Sorin Banias, inginer – Moldoveanu Antoniela, inginer – Laura Valentina Bola, Adina Gamalan – Control Financiar Preventiv, Cristian Mihai Toma – Departamentul Achiziții Publice. La acestea se adaugă membrii Consiliului de Administrație: Nicolae Dan Tivilichi, Gabriela Murgeanu, Daniel-Adrian Naftali, Traian Panait, Elena Petrascu, Silvia Popeanga.

Petroconst SA, în datele Registrului Comerţului
Înmatriculată în anul 1994, societatea Petroconst SA are sediul social în municipiul Constanţa, strada I.C. Brătianu. Capitalul social subscris de 723.087,5 lei, integral vărsat, este compus din 289.235 acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 2,5 lei. Compania este controlată de Dumitru Ion Cilibia, cu 23,382% din capitalul social şi Acţionari Listă, cu 76,618% din capitalul social. Persoane împuternicite ale companiei care se ocupă de lucrări de construcţii a altor proiecte inginereşti sunt Dumitru Ion Cilibia – președinte consiliu de administrație, Viorel Gheorghe Constantinescu – director general, Elena Stere – director economic, Adrian Roşculeţ – director tehnic, Marin Abăseacă – administrator, Petre Marin-Marcel – administrator.

Cenzorul companiei este Audit Standard SRL, reprezentat prin Cupi Munir. În anul fiscal 2015, societatea a avut 359 de salariaţi, cifră de afaceri de 46.496.567 lei și un profit de 9.652.792 lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, compania a avut 351 de salariaţi, cifră de afaceri de 33.830.408 lei și o pierdere de 11.485.238 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 319 salariaţi, cifră de afaceri de 37.066.500 lei și un profit de 256.599 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/petroconst-sa-si-cn-apm-constanta-au-semnat-firma-va-executa-un-racord-pentru-distributia-de-gaze-naturale-in-portul-constanta-sud-document-678612.html

 

Autoritatea Navală Română a anunţat cine şi-a adjudecat contractul „Sistem integrat pentru inspecţia navelor“. Câştigătoare este Mira Telecom SA, iar valoarea contactului este de 456.200 euro fără TVA.

Autoritatea contractantă va achiziţiona un Sistem Integrat pentru Inspecţia Navelor în cadrul proiectului „Dezvoltarea unei baze de date comune şi a unui cadrul legal pentru inspecţii la nave, cu interfaţă în sistemul RIS naţional”. Sistemul Integrat pentru Inspecţia Navelor este un instrument de lucru necesar în coordonarea, executarea şi documentarea activităţilor legate de inspecţia navelor pe cursul fluviului Dunăre, activităţi care includ coordonarea traficului, asigurarea securităţi traficului, inspecţia navelor, precum şi respectarea cadrului de reglementări. Sistemul presupune atât achiziţionarea de servicii de dezvoltare software (inclusiv instalarea, configurarea, testarea şi integrarea platformei, precum şi instruirea utilizatorilor), cât şi infrastructura hardware, inclusiv software de baza, sistem de videoconferinţă şi echipamente de birou, necesare funcţionării sistemului în condiţii optime şi în conformitate cu prevederile proiectului. Responsabili de atribuirea contractului Persoanele ce deţin funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante, responsabile de organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de atribuire, sunt următoarele: Brânză Paul – director Direcţia Inspecţii SSN, Zeicu Ion – şef Serviciul Siguranţa Navigaţiei,

Călintaru Cristina – director Direcţia Economică, Nuţu Felicia – şef Serviciul Financiar Contabilitate Bugete Tarife, Ursache Gilda Veronica – şef Birou Contabilitate, Muşat Raluca Alina – şef Serviciul Investiţii Achiziţii Publice, Vasilescu Naiden Gabriela Andreea – şef Birou Juridic şi Contencios, Sincan Elena – şef Serviciul AARSSM, Tăbăcaru Daniela – Birou Juridic şi Contencios, Crăciunescu Corin – Birou Juridic şi Contencios, Frăţilă Mihai Victor – Compartimentul Managementul Fondurilor Europene, Croitoru Vasilica Simona – Compartimentul Managementul Fondurilor Europene, Dobre Iulian – Serviciul Comunicaţii şi IT, Ciopa Ciprian Marius – Serviciul Comunicaţii şi IT, Gherlan Marin – Serviciul Investiţii Achiziţii Publice, Artenie Tatiana – Serviciul Investiţii Achiziţii Publice, Glodeanu Aura – Serviciul Investiţii Achiziţii Publice. Mira Telecom SA, în datele Registrului Comerţului Înfiinţată în anul 1998, Mira Telecom SA are sediul social în Bucureşti, strada Doamna Ghica. Firma este în insolvenţă, sub incidenţa Legii nr. 85/2014. Capitalul social subscris de 120.200 lei, integral vărsat, este compus din 12.020 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 10 lei. Societatea este deţinută de Băsmăluţă Dragoş, cu 15% din capitalul social, şi de Ilie Stelian, cu 85% din capitalul social. Ilie Mădălin Eugen este administrator special şi director general al firmei care desfăşoară activităţi de telecomunicaţii prin reţele fără cablu (exclusiv prin satelit). De asemenea, Euro Insol SPRL este administrator judiciar, iar Expert Consult Audit SBF SRL – cenzor. În anul fiscal 2015, societatea cu 53 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 46.102.785 lei şi un profit de1.431.836 lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma a avut 51 de salariaţi, o cifră de afaceri de 48.569.844 lei şi un profit de 1.849.129 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel:
45 de salariaţi, cifră de afaceri de 13.400.815 lei şi o pierdere de 6.604.731 lei.

Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/contractul-privind-sistemul-integrat-pentru-inspectia-navelor-atribuit-de-anr-unei-firme-aflate-in-insolventa-document-678617.html

 

Portul Constanța a oferit fără licitație un contract de circa 1,5 milioane de euro unuia dintre cei mai cunoscuți afaceriști PSD de la malul mării. Înțelegerea vizează realizarea unui racord pentru distribuția de gaze naturale în Portul Constanța Sud. Firma este cuoscută pentru numeroasele sale contracte cu statul, iar patronul său pentru legăturile strânse de afaceri pe care le-a dezvoltat în special cu fost administrație a orașului.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (CN APMC) a atribuit pe 4 decembrie 2018 un contract privind realizarea unui ”racord de medie presiune pentru distribuţia de gaze naturale în Portul Constanta Sud – execuţie 24 luni”. Potrivit autorității contractante, ”pentru asigurarea necesarului de gaze naturale în zonă s-a studiat posibilitatea realizării unui sistem de alimentare care să satisfacă necesitățile actuale si de perspectivă şi în același timp să fie fezabil din punct de vedere tehnic şi economic.

Având în vedere realizarea conductei de distribuție de către distribuitorul local, conducta a cărui traseu este adiacent portului în dreptul porții 10 Bis, s-a solicitat acordul deținătorului conductei şi implicit a furnizorului pentru realizarea unui punct de alimentare care să de servească incinta portului Constanţa Sud.

În conformitate cu Avizul tehnic de racordare emis de Distrigaz Sud Reţele s-a aprobat realizarea unui punct de predare pentru Portul Constanţa Sud în dreptul porţii 10 Bis.

Debitul aprobat pentru care s-a şi făcut dimensionarea primară a reţelei de distribuţie este de 3500 mc/h la o presiune de 2 bari. În cadrul dimensionării finale s-a luat în calcul un debit suplimentar faţă de cel iniţial de cea, 2500 mc/h, care ar trebui să acopere posibila dezvoltare a portului.

Prezentul proiect tratează posibilitatea alimentării consumatorilor identificaţi pe platforma Portului Constanța Sud, alimentare realizată din punctul de predare aprobat de distribuitorul Distrigaz Sud Rețele”.

Cine este câștigătorul
Contractul a fost încheiat în urma unei proceduri simplificate inițiate pe 12 iulie 2018, fără licitație electronică, cu o valoare estimată inițial de 6.727.207 lei, fără TVA. În cele din urmă, firma aleasă de APC s-a oferit să realizeze racordul de gaze pentru 5.798.437,5 lei, fără TVA. Cei peste 1,5 milioane de euro, cu tot cu TVA, vor merge în conturile Petroconst SA Constanța, una din firmele de tradiție de la malul mării. Petroconst SA are ca domeniu de activitate lucrări de construcții pentru alte proiecte inginerești și a raportat pentru anbul 2017 o cifră de afaceri de 37.066.500 lei și un profit net de 256.599 lei, cu 319 angajați, dar și datorii de 8.193.746 lei.

Zeci de milioane de la stat
Firma care va primit 1,5 milioane de euro de la port are aproximativ 300 de acționari, dar este condusă de Dumitru Cilibia, unul din cei mai cunoscuți afaceriști PSD din Constanța. Petroconst este abonată la banii statului, primind de-a lungul timpului numeroase contracte din fonduri publice, ultimul fiind și cel mai mare din istoria Petroconst. Aproape 290 de milioane de lei (circa 64.000.000 de euro) a oferit Transgaz unei asocieri de firme din care face parte și Petroconst pentru realizarea fazei I a proiectului BRUA.

https://www.replicaonline.ro/contract-de-milioane-in-portul-constanta-pentru-un-cunoscut-afacerist-375225/

 

Ambasadorul României în SUA, George Maior, a primit premiul “SMART 2018 International Award”, din partea SMART Congressional Initiative, organizație a membrilor Congresului SUA din statele Delaware, Maryland, New Jersey și Pennsylvania, în semn de recunoaștere a leadership-ului său în întărirea relațiilor sociale, economice și academice româno-americane. În cadrul evenimentului, reprezentanții Portului Wilmington au înaintat o ofertă de colaborare cu Portul Constanța.

”Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, George Cristian Maior, a efectuat joi, 6 decembrie 2018, o vizită în statul Delaware, ocazie cu care s-a întâlnit cu guvernatorul statului, John Carney, cu cei doi senatori ai acestui stat, Christopher Coons și Tom Carper, cu conducerea companiei Gulftainer care operează Portul Wilmington şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri. De asemenea, ambasadorul României a participat, în calitate de invitat special, la Gala World Trade Center Delaware, dedicată inclusiv onorării Centenarului Marii Uniri de la 1918.

Ambasadorul George Cristian Maior a primit, în cadrul vizitei, premiul “SMART 2018 International Award” din partea SMART Congressional Initiative, organizație bi-partizană, non-profit, a membrilor Congresului SUA din statele Delaware, Maryland, New Jersey și Pennsylvania.

Premiul “SMART 2018 International Award”, i-a fost acordat ambasadorului Maior în semn de “recunoaștere a leadership-ului său în facilitarea colaborării sociale, economice și academice româno-americane pentru îmbunătățirea păcii globale, a economiei globale și a forței de muncă”. Senatorii Christopher Coons și Tom Carper, co-semnatari ai premiului, au aprecia în discursurile ţinute cu această ocazie, nivelul foarte ridicat al relației bilaterale româno-americane și contribuția directă a ambasadorului George Maior la consolidarea Parteneriatului Strategic dintre cele două țări.

Ambasadorul român s-a declarat onorat de premiul primit, și a felicitat, la rândul său, statul Delaware pentru cea de a 231-a aniversare de la ratificarea Constituției SUA, Delaware fiind primul stat care a aderat la Uniune. De asemenea, George Cristian Maior a evocat rolul pe care președintele Woodrow Wilson l-a jucat, în urmă cu o sută de ani, la realizarea Marii Uniri, prin cele „14 Puncte” prezentate în Congresul american.

În cadrul intervenției, George Cristian Maior a adus un elogiu președintelui George H.W. Bush, pentru modul în care a ajutat țările Europei Centrale şi de Est, inclusiv România, să se elibereze de comunism. “Aniversăm anul viitor 30 de ani de la căderea comunismului, inclusiv viziunea și acțiunile președintelui George H.W. Bush contribuind atunci la readucerea României pe drumul libertății și democrației”, a afirmat ambasadorul român.

Ambasadorul Maior a mai arătat că “relațiile dintre România și Statele Unite se află la un nivel excelent, cele două țări împărtășind aceeași viziune strategică și aceleași angajament bazat pe valorile democratice, sprijinul american pentru unificarea noastră națională în 1918 fiind una dintre rădăcinile acestei prietenii de lungă durată.”

George Cristian Maior a menționat în mod special dimensiunea de securitate și apărare a Parteneriatului Strategic româno-american, care rămâne pilonul cel mai puternic al colaborării bilaterale. El a adăugat că dimensiunea economică a parteneriatului se află, de asemenea, într-o dezvoltare și creștere rapidă, inclusiv prezența sa în statul Delaware și întâlnirile avute cu reprezentanți ai mediului de afaceri dovedind acest lucru.

https://www.stiripesurse.ro/george-maior-primeste-premii-in-sua–oferte-pentru-romania–din-partea-unui-gigant-american_1309435.html

 

11.12.2018

 

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța va scoate din conturi circa 100.000 lei pentru contractul „Evaluarea parcelelor de teren domeniu public al statului, a platformelor și a altor active aflate în proprietatea CN APM SA Constanța, amplasate în porturile Constanța, Tomis, Midia, Mangalia și Basarabi, în vederea stabilirii prețului de închiriere“.

Ofertele pot fi depuse până pe data de 17.12.2018, ora15.00. Acestea vor fi deschise în aceeași zi și la aceeași oră. Cuantumul garanției de participare este de 1.000 lei, iar cuantumul garanției de bună execuție este de 5% din valoarea fără TVA a contractului. Operatorul economic participant trebuie să facă dovada prestării, în cel mult ultimii 3 ani, de servicii similare cu cele care fac obiectul contractului, a căror valoare cumulată să fie de cel puțin 50.000 lei fără TVA la nivelul unui contract sau mai multor contracte de servicii finalizate sau aflate în curs de derulare.

În cadrul contractului ce va fi încheiat pe durata a 12 luni, prestatorul va elabora, la solicitarea scrisă a CN APM SA rapoarte de evaluare din care să rezulte prețul pentru închirierea parcelelor de teren domeniu public al statului sau teren domeniu public al statului și active (după caz), situate în Porturile Constanta, Tomis, Midia, Mangalia și Basarabi si concesionate CN APM.

Obiectul achiziției îl reprezintă evaluarea parcelelor de teren aparținând domeniului public al statului, a platformelor și a altor active aflate în proprietatea CNAPM SA Constanța, amplasate în Porturile Constanța, Tomis, Midia, Mangalia și Basarabi, în vederea stabilirii prețului de închiriere. Terenurile portuare aflate în proprietatea publică a statului și concesionate CN APM SA vor fi puse Ia dispoziția utilizatorilor prin contracte de închiriere conform OG 22/1999 modificată și completată și a regulamentului aprobat prin ordinul Ministrului Transporturilor. Terenurile portuare se închiriază în condițiile Iegii, libere de elemente constructive sau cu platforme și/sau alte active aflate în proprietatea CN APM SA Constanța, după caz. Închirierea terenurilor portuare menționate mai sus se face în baza unui contract prin care CN APM, în calitate de locator, transmite operatorului economic, în calitate de locatar, dreptul de folosință temporară a terenului sau a terenului și active (după caz), în schimbul unei chirii în condițiile Iegii. Conform Legii 235/2017, art. 31(1), „punerea la dispoziția utilizatorilor de către administratorii terenurilor portuare care aparțin domeniului public al statului se face prin contracte de subconcesiune sau închiriere, în condiţiile Iegii, cu scopul desfășurării în mod eficient a activităților portuare definite prin prezenta ordonanță“.

Responsabili de atribuirea contractului
Persoanele care deţin funcţii de decizie în cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabile de atribuirea licitaţiei, sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi; director general adjunct – Marian Tănase; director Direcţia Exploatare – Teodor Patrichi; director Direcţia Tehnică – Ion Tomescu; director economic – Daniela Șerban; director coordonator – Ciprian Hanganu; director Direcţia Comercială – Mădălin Alexandru Crăciun; şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov; şef Serviciu Juridic şi Contencios – Iulian Pepi Tănase; şef Sucursala Energetică Port Constanţa – Laszlo Eduard Kiss; şef Sucursala de Servicii Port Constanţa – Daniel Niculescu; şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa – Emil Sorin Banias; inginer – Moldoveanu Antoniela; inginer – Bola Laura Valentina; şef Birou Control Financiar Preventiv – Adina Gamalan; Departament achiziţii publice – Anca Angelescu; Murgeanu Gabriela; Naftali Daniel-Adrian; Panait Traian, Petrașcu Elena; Popeanga Silvia.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/licitatie-la-cn-apmc-se-cauta-un-evaluator-pentru-parcelele-de-teren-din-porturile-constanta-tomis-midia-mangalia-si-basarabi-document-678817.html

 

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța va scoate din conturi circa 100.000 lei pentru contractul „Evaluarea parcelelor de teren domeniu public al statului, a platformelor și a altor active aflate în proprietatea CN APM SA Constanța, amplasate în porturile Constanța, Tomis, Midia, Mangalia și Basarabi, în vederea stabilirii prețului de închiriere“.

Ofertele pot fi depuse până pe data de 17.12.2018, ora15.00. Acestea vor fi deschise în aceeași zi și la aceeași oră. Cuantumul garanției de participare este de 1.000 lei, iar cuantumul garanției de bună execuție este de 5% din valoarea fără TVA a contractului. Operatorul economic participant trebuie să facă dovada prestării, în cel mult ultimii 3 ani, de servicii similare cu cele care fac obiectul contractului, a căror valoare cumulată să fie de cel puțin 50.000 lei fără TVA la nivelul unui contract sau mai multor contracte de servicii finalizate sau aflate în curs de derulare.

În cadrul contractului ce va fi încheiat pe durata a 12 luni, prestatorul va elabora, la solicitarea scrisă a CN APM SA rapoarte de evaluare din care să rezulte prețul pentru închirierea parcelelor de teren domeniu public al statului sau teren domeniu public al statului și active (după caz), situate în Porturile Constanta, Tomis, Midia, Mangalia și Basarabi si concesionate CN APM.

Obiectul achiziției îl reprezintă evaluarea parcelelor de teren aparținând domeniului public al statului, a platformelor și a altor active aflate în proprietatea CNAPM SA Constanța, amplasate în Porturile Constanța, Tomis, Midia, Mangalia și Basarabi, în vederea stabilirii prețului de închiriere. Terenurile portuare aflate în proprietatea publică a statului și concesionate CN APM SA vor fi puse Ia dispoziția utilizatorilor prin contracte de închiriere conform OG 22/1999 modificată și completată și a regulamentului aprobat prin ordinul Ministrului Transporturilor. Terenurile portuare se închiriază în condițiile Iegii, libere de elemente constructive sau cu platforme și/sau alte active aflate în proprietatea CN APM SA Constanța, după caz. Închirierea terenurilor portuare menționate mai sus se face în baza unui contract prin care CN APM, în calitate de locator, transmite operatorului economic, în calitate de locatar, dreptul de folosință temporară a terenului sau a terenului și active (după caz), în schimbul unei chirii în condițiile Iegii. Conform Legii 235/2017, art. 31(1), „punerea la dispoziția utilizatorilor de către administratorii terenurilor portuare care aparțin domeniului public al statului se face prin contracte de subconcesiune sau închiriere, în condiţiile Iegii, cu scopul desfășurării în mod eficient a activităților portuare definite prin prezenta ordonanță“.

Responsabili de atribuirea contractului
Persoanele care deţin funcţii de decizie în cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabile de atribuirea licitaţiei, sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi; director general adjunct – Marian Tănase; director Direcţia Exploatare – Teodor Patrichi; director Direcţia Tehnică – Ion Tomescu; director economic – Daniela Șerban; director coordonator – Ciprian Hanganu; director Direcţia Comercială – Mădălin Alexandru Crăciun; şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov; şef Serviciu Juridic şi Contencios – Iulian Pepi Tănase; şef Sucursala Energetică Port Constanţa – Laszlo Eduard Kiss; şef Sucursala de Servicii Port Constanţa – Daniel Niculescu; şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa – Emil Sorin Banias; inginer – Moldoveanu Antoniela; inginer – Bola Laura Valentina; şef Birou Control Financiar Preventiv – Adina Gamalan; Departament achiziţii publice – Anca Angelescu; Murgeanu Gabriela; Naftali Daniel-Adrian; Panait Traian, Petrașcu Elena; Popeanga Silvia.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/licitatie-la-cn-apmc-se-cauta-un-evaluator-pentru-parcelele-de-teren-din-porturile-constanta-tomis-midia-mangalia-si-basarabi-document-678817.html

 

  • Economie

10.12.2018

 

Turcia şi Azerbaidjanul vor produce împreună vagoane de marfă pentru linia ferată Baku-Tbilisi-Kars, a anunţat ministrul turc al transporturilor şi infrastructurii, Mehmet Cahit Turhan, potrivit Hurriyet Daily News.

Linia oferă doar servicii de transport marfă, iar cele de transport de pasageri vor fi lansate în anii următori, a adăugat oficialul turc.

Potrivit acestuia, nu numai Turcia, Azerbaidjanul şi Georgia vor beneficia de pe urma liniei, ci şi alte ţări.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/turcia-si-azerbaidjan-vor-produce-vagoane-de-marfa-pentru-linia-ferata-baku-tbilisi-kars-17764718

 

Confruntat cu probleme din cauza cărora a fost pus în umbră de portul rival din Rotterdam, portul Hamburg, cel mai mare al Germaniei, plusează, scrie Handelsblatt.

Acesta va construi o linie hyperloop de 100 de metri pentru testarea transportului containerelor. Mai multe consorţii lucrează la proiecte pentru realizarea acestei idei.

Printre acestea, Hyperloop Transportation Technologie din LA, care a semnat un contract cu operatorul portului din Hamburg, Hamburger Hafen und Logistik.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/portul-din-hamburg-va-testa-viziunea-lui-musk-privind-transportul-prin-hyperloop-17777816

 

Comisia Europeana a lansat cererile de propuneri CEF Transport pentru 2019, oferind astfel oportunitati de finantare pentru proiectele de transport.

Aceste cereri de propuneri lanseaza oportunitati de finantare pentru proiecte de transport care abordeaza sectiunile si legaturile transfrontaliere si dezvoltarea porturilor maritime in cadrul Retelei Cuprinzatoare, dar si reducerea zgomotului produs de transportul feroviar de marfa.

In cadrul bugetului indicativ de 100 de milioane de euro, bugetul indicativ pentru reducerea zgomotului produs de transportul feroviar este de 35 de milioane de euro.

Cererile de finantare in cadrul acestei cereri de propuneri ar trebui inaintate in perioada 8 ianuarie 2019 – 24 aprilie 2019, doar in format electronic, prin intermediul modulului TENtec eSubmission.

Data de 17 ianuarie 2019 a fost aleasa ca zi de informare in spatiul virtual.

„Investitiile in infrastructura europeana de transport continua. Obiectivul nostru este sa sustinem proiectele cu cea mai mare valoare adaugata UE, cu impact asupra agendei UE pentru locuri de munca si crestere si asupra consolidarii coeziunii sociale, economice si teritoriale a Uniunii. De asemenea, abordam problema zgomotului produs de transportul feroviar prin promovarea tehnologiilor silentioase care sa imbunatateasca calitatea vietii cetatenilor UE”, a declarat Comisarul European pentru Transport, Violeta Bulc.

Incepand cu 2014, 689 de proiecte au fost sustinute cu aprox. 22,9 miliarde de euro finantare europeana. Dintre acestea, 34 de proiecte au fost selectate in cadrul Cererii de Finantare Mixta CEF Transport 2017 si vor primi 399,5 milioane de euro.

Au fost anuntate cererile de propuneri pentru CEF Transport 2019

 

Organizatia Patronala a Societatilor Feroviare Private din Romania (OPSFPR), reprezentata de presedintele sau, Ion Garoseanu a punctat pozitiv implicarea ministrului Transporturilor, Lucian Sova, pentru dezvoltarea echitabila a sistemului de transport pe calea ferata, in Romania.

“In numele asociatiei pe care o reprezint, apreciez faptul ca actualul ministru al Transporturilor a fost impartial si receptiv fata de problemele cu care se confrunta operatorii privati si a sprijinit demersurile noastre pentru dezvoltarea unui transport feroviar mai eficient. Apreciem ca a reusit sa consolideze dialogul intre factorii de decizie si reprezentantii industriei feroviare in scopul dezvoltarii unui transport integrat si competitiv”, a declarat Ion Garoseanu.

In plus, organizatia a salutat pozitiv implicarea ministrului Sova in dezvoltarea unui dialog consecvent intre transportatorii feroviari privati de marfa si operatorul national, precum si implicarea in stabilirea unui plan de actiune pe termen mediu si lung, pentru eficientizarea acestui important segment al economiei nationale.

Dupa cum bine stim, transportul de marfa pe calea ferata nu a mai fost, de peste un deceniu, un subiect important pe agenda multor demitari perindati prin Ministerul Transporturilor.

Si motivele care vin sa intareasca afirmatia sunt destule. Dintre acestea, amintim aplicarea unui TUI extrem de mare in raport cu taxele impuse transportatorilor rutieri sau accize pe motorina aplicate in momente cand poate acest sistem de transport ecologic ar fi putut fi scutit de acestea.

Viteza de circulatie extrem de redusa si slaba capacitate a caii ferate au dus, oarecum, la ineficienta acestui segment al transporturilor.

In consecinta, operatorii privati, prin vocea presedintelui organizatiei, apreciaza atitudinea pozitiva a actualului ministru al Transporturilor fata de solicitarile formulate de acestia, precum si disponibilitatea fata de un dialog echitabil.

“Experienta ministrului Lucian Sova a contribuit la realizarea unor actiuni importante pentru atingerea obiectivelor din agenda transportului de marfa”, adauga Garoseanu.

“Implicarea activa a actualului sef al Transporturilor ne-a ajutat, deopotriva, sa stabilim o mai buna colaborare intre companii, colaborare care speram ca se va intensifica in interesul evolutiei sistemului feroviar”, a apreciaza presedintele OPSFPR.

Organizatia spera sa se continue aceasta politica a Ministerului si in perioada urmatoare, dupa plecarea ministrului Sova de la conducerea Transporturilor.

Operatorii dau o “bila alba” ministrului Transporturilor, Lucian Sova, pentru implicarea in sectorul feroviar

 

Grupul Rompetrol, care operază cea mai mare rafinărie din România, îşi creşte continuu valoarea exporturilor, susţinute de reţeaua proprie de staţii pe care o are în zona Mării Negre.

Rompetrol Rafinare Constanţa (RRC), cea mai importantă societate din grupul Rompetrol-KMGI, care opererază cele două rafinării ale grupului din România, Petromidia şi Vega, a înregistrat, în primele nouă luni ale anului exporturi de 1,4 miliarde de dolari, cu 66% peste volumul înregistrat în aceeaşi periopadă a anului trecut, potrivit datelor transmise de companie.

Cu acest volum, RRC continuă să fie cel mai mare exportator de produse petroliere al României, iar cele 1,4 miliarde de dolari raportate pentru primele nouă luni din 2017 sunt mai mari decât exporturile aferente întregului an 2017. Compania este în top cinci al celor mai mari exportatori ai României, indiferent de domeniul de activitate.

De altfel, în condiţiile în care beneficiază şi de avantajul propriei reţele de distribuţie în ţările din zona Mării Negre, Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, cu o capacitate de rafinare de peste 5 milioane de tone pe an, a ajuns să vândă mai mulţi carburanţi la export decât pe piaţa internă.

Astfel, după primele nouă luni ale anului, 51% din cantitatea de carburanţi vândută a mers la export (1,8 milioane de tone) şi doar 49% (1,7 milioane de tone) pe piaţa internă.

În total, de când a fost preluat de compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan, KazMunaiGas, în anul 2007, grupul Rompetrol a exportat produse petroliere de 16 miliarde de dolari, conform datelor trimise de companie la solicitarea noastră. Asta în condiţiile în care compania nu foloseşte petrol românesc, care este din ce în ce mai puţin şi nu mai ajunge nici pentru consumul intern al ţării, ci rafinează petrol adus din Kazahstan. Exporturile au crescut pe fondul investiţiilor în modernizare şi în creşterea capacităţii de rafinare a Petromidia.

Rompetrol deține și desfășoară operațiuni în domeniile rafinare, petrochimie, retail și trading pe 11 piețe. Rețeaua de distribuție carburanți cuprinde 1.100 puncte de alimentare în Georgia, Bulgaria, Moldova (este lider de piaţă) și România.

De asemenea, compania încă deţine 49% din Dyneff, o companie independentă cu o reţea de 100 de benzinării şi cu capacităţi de stocare de aproximativ 380.000 m3, activă în sudul Franţei şi nordul Spaniei.

În afara de carburanţii vânduţi prin propria reţea, Rompetrol mai vinde produse petroliere în Ucraina, Turcia, Liban, Serbia, Grecia, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, Maroc, Croaţia, Egipt

Compania mai vinde produse de nişă: sulf şi cocs, şi, dat fiind că deţine singura capacitate petrochimică din România, mai vinde şi polimeri.

http://www.economica.net/rompetrol-cel-mai-mare-exportator-de-produse-petroliere-a-vandut-in-afara-benzina-si-motorina-de-16-mld-usd-de-cand-a-fost-preluat-de-kazahi_162240.html#ixzz5ZGAydN8x

 

11.12.2018

 

Și anul acesta, unii bugetari primesc prime de vacanță! Și ce prime!!! Cei mai deștepți, susținuți de sindicate puternice, și-au negociat contractele colective de muncă și au ridicat suma primelor de Crăciun la maxim. Alții, se resemnează cu decizia conducerii! În timp ce unii bugetari primesc doar 150 lei, bani pentru copii, alții se vor bucura de sume precum 800, chiar și 1.500 de lei.
Principalul beneficiu preferat de companiile și angajatii din România cu ocazia sărbătorilor de iarnă este ”cadoul” cu câteva zerouri. În vremurile bune, foarte mulți bugetari beneficiau de compensații din partea statului, drept cadou de sărbători, fie că vorbim de Paște, fie că vorbim de Crăciun. Astăzi, puțini sunt aceia care se mai pot bucura de aceste atenții. La nivel local, lista este deschisă de angajații Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu“. Suma este considerabilă! ”Vor primi bani, conform CCM, adică 1500 de lei brut. Nu știu dacă din partea sindicatelor mai primesc ceva”, a spus directorul Bogdan Artagea. Angajații de la Oil Terminal au primit, anul trecut, 1000 de lei primă de Crăciun.Vor primi și anul anul acesta, deși nu se știe, până la această dată, ce sumă. ”Trebuie să vedem cum se închide finalul de an, cu privire la realizările financiare, lucru care este foarte important. Nu s-a luat o decizie exact cu privire la primă și valoarea ei. Am trecut printr-un an destul de greu și trebuie să analizăm toate cifrele”, a spus, pentru Replica, Gabriel Daraban, directorul comercial al Oil Terminal. Potrivit unor surse, și angajații Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Constanța vor primi prime de Crăciun, în valoare de 300 de lei. Directorul Marin Dima nu a putut fi contactat pentru a confirma sau infirma zvonurile. Conform Contractului Individual de Muncă, și angajații Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța trebuie să primească cadouri în bani de Crăciun. Nu știm ce sumă, căci directorul Nicolae Tivilichi nu a vrut să dezvăluie suma. ”Compania va respecta Contractul Individual de Muncă. Acesta nu a fost modificat, cel puțin de când sunt eu director, așa că toți angajații vor primi prime”, a precizat, pentru Replica, Tivilichi. Și angajații Administrației Canalelor Navigabile primesc cadou de Crăciun, ne asigură directorul Daniel Georgescu. Însă, nu poate spune suma, la acest moment. ”Sigur vor primi. N-am făcut bugetul pentru 2019, nu știm care-i valoarea din economia de 5%, căci de acolos unt primele. Anul trecut au fost 800 de lei. Nu știu dacă anul acesta vor fi mai mulți sau mai puțin”, a spus Daniel Georgescu, directorul CN ACN. Mai puțin norocoși sunt angajații de la CERONAV. Ei nu vor primi prime, însă vor beneficia, din fondul de asistență socială, de suma de 150 de lei pentru copii. Și angajații CFR Călători vor primi cadou de Crăciun. Însă, nu toți aceeași sumă. De ce? Depinde de ce este specificat în contractul de muncă. ”Anul trecut au primit pentru copii. Nu mai știu ce sumă. Depinde de contracte, căci sunt în funcție de buget. Unele sume se discută între sindicat și administrație”, a spus Gabriel Țăranu, șeful de la Regionala CFR Călători. Potrivit unor surse, unii angajați au primit, deja, din partea sindicatului din care fac parte, suma de 300 de lei.

https://www.replicaonline.ro/ce-angajati-ai-marilor-companii-din-constanta-beneficiaza-de-prima-de-craciun-375346/

 

Guvernul ia în acest an o sumă record, mai mare decât cea de anul trecut, când a obținut 5,93 miliarde de lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Strategia Guvernului PSD-ALDE, încă din 2017, este de a lua din companiile controlate de stat sau la care statul are participație majoritară cât mai mulți bani posibil. Banii, reprezentând dividende și vărsăminte din profitul pe anul trecut, dar și dividende speciale din rezervele companiilor, sunt necesari Guvernului pentru a acoperi deficitul bugetar, în contextul în care cheltuielile au urcat anul acesta mai rapid decât veniturile. Suma de anul acesta se va situa cel mai probabil peste 7 miliarde de lei, potrivit datelor Profit.ro, și o va depăși, astfel, de cel puțin trei ori cea luată în 2016, potrivit datelor Profit.ro. De ce este important: Statul golește de bani companiile pe care le controlează fără să se preocupe de modul în care lipsa investițiilor afectează capacitatea acestora de a rămâne competitive pe piața internă sau în regiune. În timp ce companii de stat din alte țări se extind prin achiziții, inclusiv în România, pentru companiile deținute de statul român singurul obiectiv este să dea acum cât mai mulți bani pentru acoperirea deficitului bugetar, generat nu de investiții, care ar face economia țării mai puternică, ci de majorări nejustificate de salarii ale angajaților statului.

Mai este important: Guvernul PSD-ALDE a introdus în legislație anul trecut prevederea ca statul să poată lua din companiile pe care le controlează și banii din rezerve. Anterior această posibilitate exista doar pentru societățile private, unde există de obicei strategii de dezvoltare pe termen mai lung și nu doar abordarea de a cheltui toți banii posibili și chiar și pe cei inventați înainte de încheierea mandatului. Atât de mare este nevoia de bani a Guvernului, încât statul a impus să primească dividende și de la companiile care anul trecut au înregistrat pierdere.

Dividende și vărsăminte din profitul net încasate la bugetul de stat 2016 2017 ian-sept 2018 venituri din dividende (inclusiv la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat 2,2 miliarde lei 5,4 miliarde lei 5 miliarde lei vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, societăților și companiilor naționale 144 milioane lei 529 milioane lei 417,4 milioane lei Total 2,35 miliarde lei 5,93 miliarde lei 5,42 miliarde lei Statul a luat până în septembrie, cea mai mare parte din dividendele aferente profitului din 2017, suma de 5 miliarde de lei, arată datele analizate de Profit.ro.

Guvernul a obligat și în acest an companiile cu capital integral sau majoritar de stat și regiile autonome să cedeze bugetului minium 90% din profitul net realizat al anului 2017, sub formă de dividende/vărsăminte, după modelul aplicat anul trecut și care a generat proteste din partea unor companii, acestea acuzând că politica respectivă le afectează investițiile. Cea mai recentă rectificare bugetară, din luna noiembrie, prevede o sumă de 1,91 milarde de lei din dividende în plus față de ceea ce statul anticipa anterior că va putea obține. Precedenta rectificare bugetară a fost în luna iulie, astfel că suma de 1,91 miliarde de lei se va adăuga, cel mai probabil în totalitate, la cea de 5,42 miliarde de lei încasată deja de stat în septembrie. Reestimarea veniturilor din dividende/vărsăminte cuvenite bugetului de stat cu +1,91 miliarde lei, ca urmare a centralizării sumelor repartizate de către operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat din profitul exercițiului financiar al anului 2017 conform Ordonanței Guvernului nr.64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, din distribuirea/redistribuirea sumelor înregistrate la și conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr.29/2017 pentru înființarea Centrului Național de Management al Apei Grele (trimiterea corectă ar fi către OUG 29/2017, nu OG 29/2017, n.r.)”, potrivit notei de fundamentare pentru rectifcarea bugetară adoptată în noiembrie de Guvern.

Dacă la companiile unde este acționar minoritar, statul nu poate impune „stoarcerea” de bani a societăților, la cele pe care le controlează integral sau la care are majoritate, poate cere dividende suplimentare din rezerve. Abordarea aceasta este vizibilă la companiile din energie listate la bursă, la care statul are pachetul majoritar. Posibilitatea de a cere companiilor banii din rezerve Astfel, Guvernul a cerut recent companiilor dividende suplimentare. În contul participațiilor deținute, după cum Profit.ro a scris în ultimele săptămâni, statul ar urma să primească: Romgaz (listată)- 501 milioane Transgaz (listată) – circa 8 milioane Nuclearelectrica (listată) – 196,34 milioane lei Transelectrica (listată) – 39,15 milioane lei. Compania dă anul acesta doar dividende suplimentare, întrucât a terminat anul 2017 pe pierdere Hidroelectrica (nelistată) – 440 milioane lei La companii precum Electrica sau OMV Petrom, unde statul este acționar minoritar, nu poate obține dividende suplimentare decât dacă are sprijinul altor acționari sau al acționarului majoritar.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/guvernul-ia-anul-acesta-o-suma-record-de-la-companiile-de-stat-inclusiv-banii-din-rezerve-pentru-a-acoperi-deficitul-bugetar-18687297

 
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, speră ca ordonanţa de urgenţă privind fondul de investiţii de 10 miliarde de euro pentru comunităţile locale să fie adoptată în prima şedinţă de Guvern.
„Este vorba de investiţii pentru administraţia locală, s-a discutat şi la Neptun, dar bineînţeles că începând din seara aia nu a mai ţinut nimeni minte ce am discutat acolo, că au venit alte subiecte mult mai importante trei luni de zile. În zilele următoare o să vedeţi în detaliu”, a declarat Dragnea, după şedinţa CExN al PSD, potrivit Agerpres.

Întrebat de unde vor veni banii, Dragnea a răspuns că din România.

„Este un subiect foarte important, este o chestiune nouă în România şi nu vreau să discut ca alţi colegi de-ai mei despre ce va fi, cum va fi şi dacă va fi. Urmează ca astăzi – mâine să fie finalizat şi sperăm ca în prima şedinţă de Guvern să se adopte ordonanţa de urgenţă şi după care ministrul Finanţelor o să vă explice foarte bine”, a adăugat Dragnea.

Dăncilă: Vom avea în proiectul de buget pe 2019 şi un fond de investiţii locale

Premierul Viorica Dăncilă a declarat că în cadrul CExN al PSD s-a discutat şi despre înfiinţarea unui fond de investiţii locale care să fie prins în proiectul de buget pentru 2019.

„Acest fond de investiţii o să-l avem în bugetul pe 2019. Este vorba de cei 10 S (n.r- zece servicii publice) pe fiecare localitate în parte, fiecare localitate putând avea două proiecte, legate de apă, canal, şcoală, toate aceste lucruri, pe lângă PNDL vrem să facem acest fond de investiţii locale, aşa se numeşte, pe care-l să-l dublăm de o proiecţie financiară, pentru că, chiar dacă ne propunem să facem mai multe lucruri, dacă nu avem o proiecţie financiară nu vom putea realiza acest lucru” a informat Dăncilă, conform Agerpres.

Premierul a răspuns astfel, întrebată dacă în cadrul CExN al PSD s-a discutat şi despre înfiinţarea unui fond de investiţii care ar urma să fie sub umbrela guvernului, „un fond de investiţii de 10 miliarde de euro”.

http://www.bursa.ro/cexn-al-psd-s-a-incheiat-43529537

 

Corporația Căilor Ferate din China va inaugura, până la finalul acestui an, zece noi linii de cale ferată de mare viteză, cu o lungime totală de 2.500 de kilometri. Capacitatea de transport feroviar de mare viteză va fi mult îmbunătățită, răspunzând necesităților pasagerilor.

Totodată, începând cu data de 5 ianuarie 2019, calea ferată națională va implementa o nouă hartă a trenurilor, capacitatea de transport feroviar de mare viteză urmând să crească cu aproximativ 9%. În plus, departamentul feroviar se va implica în construcția „O centură, un drum” și cererilor comerțului internațional. Numărul de trenuri care vor lega China și Europa va crește de la 65, la 68, iar cel al trenurilor către Asia Centrală va crește de la 30, la 33.

http://romanian.cri.cn/341/2018/12/10/1s194839.htm