Revista presei

Fondul de investiții Al Dahra Holding, care a preluat Agricost, vrea să dezvolte în Insula Mare a Brăilei cea mai mare zonă agricolă din Europa – Revista presei 06 – 07 Mai 2019

  • Port Constanța

07.05.2019

 

Fondul de investiții Al Dahra Holding, care a preluat recent Agricost Brăila, cel mai mare producător agricol din România, deținut de antreprenorul Constantin Duluțe, într-o tranzacție anunțată de la începutul anului trecut de Profit.ro și estimată la peste 250 milioane euro, vrea să dezvolte în Insula Mare a Brăilei cea mai mare zonă agricolă din Europa, susține Ahmed Abdullah Bin Saeed Al Matrooshi, ambasadorul Emiratelor Arabe Unite în România.

În toamnă, Al Dahra a anunțat că va investi 500 milioane dolari în România în următorii 5 ani, în diverse sectoare, pregătind noi achiziții de teren agricol, formarea unei companii de îngrășăminte care să vândă pe piețele vecine 350.000 tone anual, înființarea unei ferme agricole. Planul de investiții Al Dahra va fi implementat în mai multe faze în următorii ani.

Planul de investiții a fost anunțat după ce Șeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan, care controlează Al Ain Holding, din care face parte fondul de investiții Al Dahra Holding, a venit la București și s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis.

„Proiectul din Insula Mare a Brăilei este imens. Vorbim de o investiție de circa 500 de milioane de dolari. Vor lucra acolo muncitori si companii românești, inclusiv pentru irigații. EAU va exporta cereale din România spre țările Europei și spre alte țări. Vrem să facem acolo cea mai mare zonă agricolă din Europa”, spune acum ambasadorul.

În ceea ce privește investițiile în agricultură, Al Dahra, cel mai mare trader de cereale din Orientul Mijlociu, va cumpăra teren agricol suplimentar pentru a atinge o producție anuală de 1 milion de tone metrice de cereale și furaje combinate până în anul 2022. În paralel, va dezvolta un punct de colectare a cerealelor cu silozuri, având capacitatea de a gestiona două milioane de tone metrice de cereale de diferite tipuri, provenind atât de la fermele românești operate de Al Dahra, cât și de la cele din afara companiei.

Din punct de vedere al investițiilor în logistică și în lanțul de aprovizionare, Al Dahra intenționează să achiziționeze un punct de operare la portul Constanța pentru a facilita exportul de cereale și importul de îngrășăminte. Va constitui o companie de îngrășăminte specializată, responsabilă cu importul de îngrășăminte în România și comercializarea pe piețele vecine, cu un volum estimat de 350.000 de tone anual, și va investi în modernizarea instalațiilor de încărcare din portul de la Brăila, pentru o capacitate sporită a mărfurilor și a traficului de nave.

De asemenea, Al Dahra are în plan investiții în sectorul creșterii animalelor, prin înființarea unor ferme agricole cu capacitatea de a găzdui un efectiv de 150.000 de capete de specii diferite de animale.

Pe piață din 1995, Al Dahra are sediul în Emiratele Arabe Unite și este cel mai mare trader de cereale din Orientul Mijlociu, cu o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari.

Al Dahra este parte a Al Ain Holding, controlat de șeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan, fost vicepremier al Emiratelor Arabe Unite și președinte de onoare al clubului de fotbal Al Jazeera. Este cel mai tânăr frate al actualului emir și președinte al Emiratelor Arabe Unite, Khalifa bin Zayed Al Nahyan.

Grupul Al Dahra desfășoară afaceri în peste 20 de țări, deține și exploatează o bază mare de active, incluzând o suprafață de peste 200.000 hectare, 8 fabrici de presare și producție de furaje, 4 unități de măcinare a orezului și 2 instalații de măcinare a făinii.

Agricost Brăila, cel mai mare producător agricol din România, are în arendă o suprafață de 57.000 hectare în Insula Mare a Brăilei, pentru care primea subvenții de circa 10 milioane de euro pe an.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/fondul-de-investitii-al-dahra-holding-care-a-preluat-agricost-vrea-sa-dezvolte-in-insula-mare-a-brailei-cea-mai-mare-zona-agricola-din-europa-18995048

 

În cadrul vizitei de lucru pe care premierul Viorica Dăncilă a efectuat-o în Emiratele Arabe Unite, în octombrie 2018, autoritățile române și cele emirateze au agreat de comun acord instituirea unui cadru mai strâns și mai activ de colaborare și coordonare la nivel guvernamental și astfel s-a convenit ridicarea relației bilaterale la nivel de parteneriat economic strategic, scrie financialintelligence.ro. În acest sens, a fost adoptată ”Declarația comună privind stabilirea unui parteneriat strategic economic între Guvernul României și Guvernul EAU”, care reprezintă baza consolidării viitoare a cooperării în toate domeniile de interes comun – economic, politic, cultural, academic.

Schimburilor comerciale dintre România și Emirate Arabe Unite s-au ridicat anul trecut la 330 milioane de dolari. România exportă în EAU: îmbrăcăminte, lemn, legume, carne procesată și în viu. EAU exportă în România electronice, îmbrăcăminte, parfumuri.

Volumul schimburilor comerciale bilaterale de bunuri, la nivelul lunii octombrie 2017, a atins un total de 292,50 milioane euro, în timp ce volumul schimburilor de servicii pe anul 2016 fost de 72,20 milioane de euro. Multe companii emirateze vor să investească în România.

Reporter: Anul trecut, pachetul majoritar de acţiuni al companiei Agricost, care administrează Insula Mare a Brăilei, a fost vândut de Constatin Duluţe companiei Al Dahra din Emiratele Arabe Unite.

Agricost este cea mai mare fermă de cereale din România şi operează în sistem de arendă aproape 56.000 de hectare de teren în Insula Mare a Brăilei. Valoarea tranzacției este de circa 200 milioane de euro. Agricost SA a primit prin atribuire directă, în 2012, un contract de concesiune pe o perioadă de 20 de ani, pentru o suprafață de 57.720 ha. Firma plătește la schimb o arendă de 606 kg grâu/ha/an și 720 euro/ha/an pentru terenul neagricol.

Terenul nu este parte a tranzacţiei (fiind proprietatea a statului), dar va fi folosit în continuare, în arendă, de firma cumpărată de şeic. Ce ne puteţi spune despre această tranzacţie?

Ahmed Abdullah Bin Saeed Al Matrooshi: Proiectul din Insula Mare a Brăilei este imens. Vorbim de o investiție de circa 500 de milioane de dolari. Vor lucra acolo muncitori si companii românești, inclusiv pentru irigații. EAU va exporta cereale din România spre ţările Europei şi spre alte ţări. Vrem să facem acolo cea mai mare zonă agricolă din Europa.

Reporter: Ce alte companii şi-au mai exprimat interesul să investească în România?

Ahmed Abdullah Bin Saeed Al Matrooshi: Avem în România compania DP World, la Constanța, cu activitate intensă.

La începutul lunii februarie 2019, a avut loc semnarea prelungirii cu 30 de ani a acordului de concesiune pentru operarea de către DP World a Terminalului de containere din Portul Constanța. În urma investiției realizate până acum de compania DP World, au intrat în economia românească aproape 200 de milioane de USD. Prelungirea acordului pe termen lung înseamnă dezvoltarea unor noi investiții de aproximativ 100 de milioane de USD și intrarea în economia românească a peste 230 de milioane de USD.

La mijlocul lunii martie, a fost semnat Memorandumul de Înțelegere între DP WORLD și Ministerul Transporturilor din România, în contextul vizitei la București a E.S. Sultan Ahmed Bin Sulayem, președintele Dubai Ports, Vămi și Zona Liberă și președinte al Autorității Maritime a orașului Dubai.

Un alt domeniu de interes pentru companiile emirateze este cel de real-estate. Acum câteva săptămâni, compania EMAAR, dezvoltatorul cele mai înalte clădiri din lume Burj Khalifa, a vizitat România, ocazie cu care oficialii companiei și-au exprimat interesul să investească în proiecte imobiliare, să construiască hoteluri, clădiri în România.

Un alt domeniu interesant pentru investițiile emirateze în România este sănătatea. Oficiali ai ministerului sănătății din EAU au vizitat România pentru a identifica oportunitățile de investiții de aici. Vrem să intrăm în sectorul de sănătate din România, prin construcția de spitale private în toată țara.

Vrem să găsim cele mai bune modalități de a lucra în acest sector în beneficiul ambelor părți.

O altă companie interesată de investiții în România este Mubadala care deţine deja circa 40% din OMV Austria, fiind al doilea mare acţionar al OMV, după statul austriac. Oficialii Mubadala vor veni în România pentru a explora noi oportunităţi de investiţii.

O altă companie care vrea să investească în România este Masdar – este vorba de investiţii în energie verde.

Alte companii interesate de investiţii în România sunt Abu Dhabi Port, Abu Dhabi Airport. Acestea vor să lucreze cu autorităţile din România pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor. De exemplu, aeroportul din Bucureşti nu are piste suficient de lungi.

Există, de asemenea, discuţii cu Etihad pentru cooperarea cu Tarom.

Reporter: Care sunt cele mai importante investiţii româneşti în Emiratele Arabe Unite? Folosesc firmele româneşti facilităţile oferite de zonele libere din EAU?

Ahmed Abdullah Bin Saeed Al Matrooshi: Sunt multe companii româneşti care lucrează în Emiratele Arabe Unite, în diferite domenii – construcţii, decoraţiuni etc. Unele din acestea beneficiază deja de facilităţile fiscale din zonele libere din EAU.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre dezvoltarea turismului dintre cele două ţări?

Ahmed Abdullah Bin Saeed Al Matrooshi: Turismul este foarte dezvoltat între cele două ţări. Sunt mulţi români care vizitează EAU şi mulţi cetăţeni emiratezi care vin în România, mai ales că acum nu mai e nevoie de vize.

Emiratele Arabe Unite are multe locuri frumoase de vizitat, atât tradiţionale, cât şi moderne. România are o natură extraordinară care îi atrage pe emiratezi foarte mult.

Reporter: Câţi români lucrează în EAU în prezent? Ce ne puteți spune de comunitatea românească din EAU?

Ahmed Abdullah Bin Saeed Al Matrooshi: Oficial, în EAU lucrează circa 20.000 de români în diverse domenii de activitate – construcţii, hotelărie, sănătate. Sunt consideraţi oameni foarte muncitori, respectaţi în EAU, care nu fac probleme.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre situaţia actuală economică a Emiratelor Arabe Unite?

Ahmed Abdullah Bin Saeed Al Matrooshi: Economia Emiratelor Arabe Unite se află într-o situaţie foarte bună, cu creşteri în multe sectoare – turism, petrol, industrie, activităţi de import-export. Fiecare din acestea contribuie semnificativ la PIB-ul EAU.

https://economie.hotnews.ro/stiri-agricultura-23123811-ambasadorul-emiratelor-arabe-unite-romania-eau-exporta-cereale-din-romania-spre-tarile-europei-spre-alte-tari-vrem-facem-acolo-cea-mai-mare-zona-agricola-din-europa.htm

 

Ziarul „Cuget Liber” a căutat răspunsul la această întrebare în statisticile publicate de Direcția Județeană de Statistică. Potrivit acestora, populația cu domiciliul în județul Constanța a crescut cu 2,37% în intervalul 1995 – 2017, ajungând la 768.170 de persoane. Câți dintre aceștia muncesc în străinătate, statistica oficială nu ne spune.

În această perioadă scurtă, de doar 22 de ani, s-a produs un accentuat fenomen de îmbătrânire a populației județului. Dacă în 1995, ponderea persoanelor de 80 de ani și peste în totalul populației județului era de 13%, în 2017 a urcat la 21,88%. Pe de altă parte, ponderea populație de 0 – 14 ani s-a diminuat de la 21,73% la 15,24%.

Din 1995 până în 2016, fondul de locuințe al județului a avut o evoluție impresionantă. În această perioadă numărul locuințelor a crescut cu 24,51%, ajungând la 289.733, al camerelor de locuit, cu 29,47%, până la 821.960, iar a suprafeței locuite, cu 80,67%, până la 15.101,5 mii de metri cubi.

Pe fondul crizei economice izbucnite în 2009, care a dus la închiderea unui număr mare de locuri de muncă, al creșterii migrației interne și externe a forței de muncă, populația ocupată civilă din județul Constanța s-a redus 22,8 mii, respectiv 7,37%, de la 309 mii cât era la sfârșitul anului 2008, la 286,2 mii, la finele anului 2016.

Structura ei pe domenii de activitate, în 2016, era următoarea:
– industrie – 18,17%,
– comerț – 17,08%,
– agricultură, silvicultură și pescuit – 16,21%,
– construcții – 11,98%,
– transport și depozitare – 9,22%,
– sănătate și asistență socială – 5,00%,
– activități de servicii administrative și de servicii suport – 4,16%,
– învățământ – 3,95%,
– hoteluri și restaurante – 3,49%,
– alte activități de servicii – 2,93%;
– administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public – 2,24%
– informații și comunicații – 1,95%,
– activități profesionale științifice și tehnice – 1,40%,
– intermedieri financiare și asigurări – 0,87%,
– activități de spectacole, culturale și recreative – 0,84%,
– tranzacții imobiliare – 0,49%.

Din 1995 până în anul 2016, județul Constanța a pierdut 64.100 salariați.

Numărul mediu al acestora a scăzut cu 27,71%, de la 231,3 mii la 167,2 mii.

Aproape 80% din totalul celor 167.184 de salariați existenți în 2016 lucrau în: industrie (21,54%), comerț (19,75%), transport și depozitare (10,19%), construcții (8,15%), hoteluri și restaurante (7,01%), sănătate și asistență socială (6,70%), învățământ (6,24%).,

În anul 2015, din totalul de 20.174 de unități economice din județul Constanța, 86,90% aveau între 0 și 9 lucrători, 10,97% – între 10 și 49 lucrători, 1,84% – între 50 și 249 lucrători, iar 0,28% – 250 de lucrător și peste.

Investițiile brute din județul Constanța se ridicau la 4,467 miliarde de lei, în anul 2106. Mai mult de un sfert din acestea, respectiv 27,20%, se regăseau în activitățile de transport și depozitare (în special din porturile maritime și de pe canalele de navigație). Urmau: industria prelucrătoare cu o pondere de 15,40%, producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă caldă, cu 15,27% și comerțul, cu 10,23%.

În sectorul agricol, zootehnia județului Constanța a înregistrat un continuu declin. Din 1995 până în 2016, numărul bovinelor a scăzut cu 37,88%, ajungând la 35.082 de capete, al porcinelor cu 60,92%, până la 112.098 de capete, iar al ovinelor, cu 22,27%, până la 304.415 de capete. Doar caprinelor le-au priit noile vremuri, numărul lor crescând de 4,55 ori și ajungând la 107.624 capete în 2016.

În intervalul 1995 – 2016, parcul de tractoare și mașini agricole s-a subțiat puternic. Numărul tractoarelor s-a redus cu 50,35%, ajungând la 3.328, al plugurilor, cu 17,92%, până la 3.152, și al combinelor autopropulsate, cu 57,45%, până la 876. Doar numărul semănătorilor mecanice a crescut cu 15,63%, până la 2.464.

Suprafața agricolă a județului Constanța, cultivată cu principalele culturi a crescut cu 2% în intervalul 1995 – 2016, ajungând la 483.980 hectare. Culturile de cereale pentru boabe (grâu, secară, orz, orzoaică și porumb) dețin 66,60% din suprafața totală, iar cele de plante uleioase (floarea soarelui și rapiță), 25,26%.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cum-a-evoluat-economia-judetului-constanta-in-ultimele-trei-decenii-374542?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Rompetrol Rafinare, membru al grupului KMG International, împreună cu principalul său partener pentru transporturile interne pe căile ferate, Grup Feroviar Român, au implementat cu succes un sistem de monitorizare și control în timp real al traficului de produse petroliere.

Shunting Expert urmează să fie folosit pe cele două platforme operate de Rompetrol Rafinare – rafinăria Petromidia și rafinăria Vega Ploiești. Prin aplicație, operatorii vor avea acces nelimitat pentru aproximativ 13.000 de vagoane lunar (10.000 la Petromidia, 3.000 la Vega).

Volumul impresionant de produse petroliere, transportate printr-un număr însemnat de manevre feroviare, cere un control strict asupra tuturor parametrilor, software-ul este capabil să înregistreze și să redea în timp real poziția vagoanelor pe linii. De asemenea, aplicația poate fi considerată un instrument de bază care facilitează și intermediază deciziile luate de coordonatorul direct al operațiunilor de manevră.

„Mereu suntem în căutare de soluții digitale care să eficientizeze activitatea din cele două rafinării. Un instrument de precizie precum Shunting Expert ne ajută să avem o imagine extrem de clară asupra produselor pe care le trimitem în toată țara. Înregistrăm un nou pas important în digitalizarea activității Rompetrol Rafinare și ne bucurăm că găsim constant soluții care ne vor sprijini să atingem, an de an, rezultate operaționale în creștere”, a declarat Yedil Utekov, directorul general Rompetrol Rafinare.

Sistemul de ultimă generație creează posibilitatea ca persoanele care au un alt background profesional să acceseze funcția de coordonator al manevrei. Concret, îi permite să vadă cu mare precizie traseul, încărcătura și statusul fiecărui vagon aflat în mișcare.

Cu ajutorul Shunting Expert, digitalizarea este integrată 100%, iar avantajele sunt nenumărate: controlul total al situației vagoanelor, controlul total al situației liniilor de cale ferată (implicit și controlul gradului de ocupare al liniilor), scăderea considerabilă a efortului uman și a erorilor care pot fi cauzate de om, precizia raportărilor, trasabilitatea vagoanelor, locomotivelor și a personalului specializat sau interconectarea cu alte aplicații.

Imagine mai clară asupra gestionării produselor petroliere

De asemenea, Rompetrol Rafinare deține acces nelimitat la istoricul vagoanelor, la rapoartele de drum, dar și o imagine completă și corectă a trenurilor expediate și sosite la Capu Midia sau în halta Ploiești Nord.

Aplicația Shunting Expert este o premieră la nivel național și în zona de Sud-Est a Europei, iar Rompetrol Rafinare este prima companie de profil care se va folosi de sistemul de ultimă generație, pentru monitorizarea traficului pe care ferată, atât la Petromidia, cât și la rafinăria Vega Ploiești.

Implementarea software-ului nu este singura colaborare digitală dintre Rompetrol Rafinare și Grup Feroviar Român. În ultimele luni, cele două părți au integrat cu succes Scrisoarea de Trăsură Electronică. Până de curând, toate documentele care fac dovada unui transport de marfă erau completate de mână, ori în format printat. În prezent, datele importante sunt introduse pe o platformă digitală, unde pot fi avizate și urmărite de toate părțile implicate.

„Dacă Shunting Expert creează o punte digitală în planul operațional, scrisoarea de trăsură electronică va redefini relația din planul comercial. La finalizarea acestui proces, vom putea spune că GFR va avea cu Rompetrol cel mai înalt nivel de cooperare digitalizată pe piața transportului feroviar de marfă din această zonă a Europei. Într-o industrie care trebuie să fie într-o creștere susținută, cum este transportul feroviar de marfă, este necesară integrarea tehnologiei în activitatea de zi cu zi, pentru a rămâne competitivă și a obține performanță”, a spus Amedeo Neculcea, director general adjunct Grup Feroviar Român.

Pentru Grupul KMGI, implementarea unei soluții digitale pe segmentul de trading oferă o imagine mai clară asupra gestionării produselor petroliere. Rompetrol deține în țară 6 depozite de carburanți (Arad, Craiova, Mogoșoaia, Simleul Silvaniei, Vatra Dornei și Zărnești), prin care acoperă cu succes cererea de piață din România.
În cei 40 de ani de activitate, rafinăria Petromidia a consemnat, pe fondul investițiilor majore, o continuă dezvoltare a activităților sale de producție. De exemplu, de la o cantitate de materie primă procesată în 1979 (momentul punerii în funcțiune) de 1,26 milioane tone la 3,82 milioane tone în 2007 (momentul preluării de către KazMunayGas), respectiv 5,66 milioane în 2017 și 5,92 milioane tone anul trecut.

Înființată în 1905, rafinăria Vega Ploiești a înregistrat în 2018 un număr de 8 recorduri istorice, inclusiv la capitolul materie primă procesată, dar și la produsele obținute (bitum, solvent, hexan). Vega funcționează în sinergie perfectă cu rafinăria Petromidia – Năvodari, care îi asigură integral rafinăriei din Ploiești materiile prime/semifabricate necesare.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-solutii-de-ultima-generatie-pentru-transporturile-rompetrol-rafinare-374539?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

În data de 6 mai 2019, la sediul Reprezentanței din București, SNTGN Transgaz SA a semnat cu Black Sea Oil &Gas (BSOG), Memorandumul de Înțelegere pentru utilizarea și dezvoltarea rețelei de transport gaze naturale pentru Proiectul Dezvoltare Gaze Naturale Midia („Proiectul MGD”).

Memorandumul de Înțelegere pentru utilizarea și dezvoltarea rețelei de transport gaze naturale pentru „Proiectul MGD”, a fost semnat de Ion Sterian, director general al Transgaz și de CEO-ul Black Sea Oil & Gas, Mark Beacom. La eveniment au fost prezenți și reprezentanți ai managementul executiv al celor două companii.

Memorandumul de Înțelegere descrie principiile de bază, responsabilităţile şi cadrul de cooperare pentru execuţia conductei de transport gaze naturale ce va prelua în Sistemul Naţional de Transport gaze naturale, gazele tratate la noua staţie de tratare a gazelor din comuna Corbu, judeţul Constanţa.

De asemenea, Memorandumul de Înțelegere mai vizează cooperarea în domeniul cercetării, inovării, transferului tehnologic, decarbonizării şi utilizării noilor tehnologii, injectarea hidrogenului în conducta de gaze pentru a extrage gazul ecologic, contribuind astfel la atenuarea schimbărilor climatice.

SNTGN Transgaz SA este operatorul tehnic al Sistemului Național de Transport (SNT) gaze naturale și asigură îndeplinirea în condiții de eficiență, transparență, siguranță, acces nediscriminatoriu și competitivitate a strategiei naționale privind transportul intern și internațional al gazelor naturale și dispecerizarea gazelor naturale, precum și cercetarea și proiectarea în domeniul specific activității sale, cu respectarea cerințelor legislației europene și naționale, a standardelor de calitate, performanță, mediu și dezvoltare durabilă.

https://www.stiripesurse.ro/sntgn-transgaz-sa-i-black-sea-oil-gas-au-semnat-memorandumul-de-intelegere-pentru-reteaua-de-transport-gaze-naturale-pentru-proiectul-mgd_1347516.html

 

Coridorul sudic al gazelor (SGC) este un proiect important care aduce gazul din Azerbaidjan pe piețele din Europa și facilitează securitatea energetică a Europei. Ambasadorul UE în Azerbaidjan, Kestutis Jankauskas, a declarat pentru Trend că extinderea SGC cu alte surse de gaze este posibilă dacă este necesar.

El a spus că se poate realiza prin instalarea de stații de pompare suplimentare în cazul unei cereri mai mari și a unor posibilități mai largi de expansiune și transport.

Jankauskas a subliniat, de asemenea, că o întrebare suplimentară cu privire la gaze poate provoca un potențial interes pentru Turkmenistan.

„În al doilea rând, anul trecut și anul acesta, în cadrul reuniunii ministeriale a Consiliului consultativ al SGC, s-a discutat despre cererea potențială și posibilitățile de extindere, dar și despre surse suplimentare de gaz”, a menționat el.

În plus, Jankauskas a subliniat că, ținând seama de cererea și potențialul de expansiune, partea interesată în primul rând o reprezinta țările din Balcanii de Vest, iar unele proiecte au fost dezvoltate în această măsură, astfel încât SGC nu este sfârșitul „ci un factor și un început”.

Proiectul privind Coridorul sudic de gaze prevede crearea unei infrastructuri de conducte pentru transportul gazului din Azerbaidjan, care este extrasă ca parte a dezvoltării câmpului Shah Deniz Stage 2, în Europa prin Turcia.

Principalele componente ale proiectului sunt Shah Deniz Stage 2, extinderea conductei Caucazului de Sud Baku-Georgia cu Turcia, construcția conductei Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) de la granița de est a Turciei până la granița de vest și Trans- Pipeline Adriatic (TAP) care leagă Grecia, Albania și Marea Adriatică în sudul Italiei.

Ceremonia de lansare a primei etape a Coridorului Sudic de gaze a avut loc la Baku la 29 mai 2018, în timp ce ceremonia de deschidere a TANAP a avut loc la 12 iunie 2018, în orașul turc Eskișehir.

Livrările de gaze din Azerbaidjan către Europa sunt așteptate la începutul anului 2020 sa ajungă la valoarea de 10 miliarde de metri cubi.

În plus, 6 miliarde de metri cubi de gaz din Azerbaidjan vor fi livrați regiunilor de vest ale Turciei. Livrările în Turcia au început în vara anului 2018.

SGC este unul dintre cele mai ambițioase proiecte din lume ale industriei de petrol și gaze, precum și un obiectiv complex care implică numeroase părți interesate, inclusiv șapte guverne și 11 companii.

https://www.stiripesurse.ro/coridorul-sudic-de-gaze-poate-fi-extins_1347519.html

 

Volumul exportului de țiței din Azerbaidjan în Turcia a constituit 207.085 de tone în ianuarie-februarie 2019. Potrivit raportului Turciei de reglementare a pieței energiei (EMRA), Azerbaidjanul a exportat în Turcia în februarie 129,085 tone de petrol. Ponderea Azerbaidjanului în volumul total de țiței și produse petroliere livrate în Turcia a fost de 3,84% în februarie.

Între timp, Turcia a importat în februarie 683 milioane de metri cubi de gaze naturale din Azerbaidjan. Importurile de gaze din Turcia din Azerbaidjan au scăzut cu 125 de milioane de metri cubi față de ianuarie.

Azerbaidjanul a fost cel de-al treilea furnizor de gaze pentru Turcia în februarie, după Rusia (1,21 miliarde de metri cubi) și Iran (685 de milioane de metri cubi). Restul importurilor au fost din Nigeria, Algeria, Qatar, Egipt, SUA și Franța.

Turcia a importat 808 milioane de metri cubi de gaz natural din Azerbaidjan în ianuarie și 794,5 milioane de metri cubi în luna decembrie a anului trecut.

Turcia importă gaze naturale din Azerbaidjan prin conducta Caucazului de Sud (Baku-Tbilisi-Erzurum) și prin conducta Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline(TANAP).

Conducta Caucazului de Sud, comandată la sfârșitul anului 2006, furnizează gazul Shahdeniz către Azerbaidjan, Georgia și Turcia.

Exporturile de gaze din Azerbaidjan către Turcia au ajuns anul trecut la 7,5 miliarde de metri cubi.

TANAP, alături de TAP, face parte din proiectul Southern Corridor Gas, care prevede transportul gazelor provenite din câmpul gazelor naturale Shah Deniz-2 din Azerbaijan către piețele europene.

Gazoductul TANAP a fost pus în funcțiune la 12 iunie 2018 în Eskisehir, Turcia. Primul transport de gaze către Turcia a început la 30 iunie.

Până în prezent, TANAP a transportat în Turcia aproximativ 800 de milioane de metri cubi de gaz Shah Deniz. TANAP va transporta 2 miliarde de metri cubi în Turcia în 2019, 4 miliarde de metri cubi în 2020 și 6 miliarde de metri cubi de gaze naturale vor fi transportate în 2021.

https://www.stiripesurse.ro/cat-costa-petrolul-i-gazul-azer-exportat-in-turcia_1347521.html

 

Locuitorii localităţilor situate de-a lungul râului Timiş au rămas neplăcut impresionaţi de imaginea apelor râului, de obicei atât de curate şi de frumoase şi care oferă numeroase locuri de picnic, camping şi excursii, scrie publicația sârbă Telegraf, citată de Rador

Nenumărate sticle de plastic, pungi, saci şi leşuri de animale plutesc în mijlocul albiei râului. Odată cu creşterea nivelului apei (potrivit datelor Institutului RHMZ, este vorba de 202 cm în dreptul localităţii Jaša Tomić şi de 78 cm la Sečanj în ultimele 24 de ore), râul a început să aducă şi gunoaie şi vegetaţie, până atunci oprite în alte locuri din amonte, şi probabil şi deşeuri provebind din ţara vecină.

Potrivit ultimelor informaţii, la data de 3 mai a fost deschis barajul de la Tomaševac, şi întreg conţinutul respectiv a continuat să plutească pe râu. În acest moment, deşeurile mici trec fără probleme pe sub baraj, se monitorizează deplasarea deşeurilor mai mari, dar cea mai mare problemă sunt tonele de deşeuri din plastic care continuă să sosească.

Conform cursului râului, deşeurile vor ajunge la Pančevo, apoi se vor vărsa în Dunăre şi, până la urmă, se vor întoarce tot în România.

Când o situaţie similară a apărut în anul 2014, toată lumea a fost nedumerită.

Localităţile ameninţate de cantitatea imensă de gunoi: Jaša Tomić, Boka, Sutjeska, Sečanj, Neuzina, Pančevo, Botoš, Tomaševac, Orlovat, Uzdin, Idvor, Farkaždin, Sakule, Čenta, Opovo, Sefkerin, Glogonj şi Jabuka, toate din Voivodina.

Astăzi, când se petrece acelaşi lucru pentru a doua oară, locuitorii Voivodinei sunt supăraţi.

A treia oară nu vor mai tăcea, ameninţă ei.

https://www.g4media.ro/115389.html

 

06.05.2019

 

Transgaz a obţinut dreptul de începere a lucrărilor la conducta care va prelua gazele din Marea Neagră şi le va conecta la sistemul naţional de transport (SNT), precum şi la gazoductul BRUA, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, remis, vineri, AGERPRES.

Aceasta după ce Ministerul Energiei a emis Decizia exhaustivă nr. 4/25.04.2019 pentru proiectul „Conducta Ţărmul Mării Negre-Podişor pentru preluarea gazului din Marea Neagră”.

„În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 347/2013 – decizia exhaustivă reprezintă decizia sau ansamblul deciziilor luate de o autoritate sau de autorităţi ale statelor membre, cu excepţia instanţelor judecătoreşti, care stabileşte dacă unui iniţiator de proiect i se acordă sau nu autorizarea pentru realizarea proiectului. În cazul conductei care va prelua gazele din Marea Neagră, iniţiatorul proiectului este SNTGN Transgaz SA”, potrivit comunicatului.

Valoarea totală estimată a proiectului este de 360,4 milioane de euro, iar termenul estimat de finalizare este anul 2021.

Ministrul Economiei a arătat că realizarea acestui proiect permite folosirea gazelor din offshore pentru dezvoltarea economiei naţionale şi a comunităţilor locale şi a subliniat că dezvoltarea SNT reprezintă o prioritate a sa.

‘Este un pas foarte mare pe care-l facem pentru a valorifica pe plan intern gazele din Marea Neagră. Această conductă pe care Transgaz o va construi va permite să direcţionăm gazele naturale pe care le vom exploata în perimetrele din off-shore atât către BRUA – deci la export, contribuind la securitatea energetică regională şi europeană, cât şi în Sistemul Naţional de Transport Gaze – adică pentru uz intern, permiţând comunităţilor locale şi agenţilor economici din ţară să aibă acces la aceste resurse de gaz care sunt deosebit de importante. Am spus în repetate rânduri şi cu orice prilej am avut la dispoziţie, faptul că pentru mine, ca ministru, sunt importante două lucruri esenţiale: să folosim resursele de gaze pentru a dezvolta economia românească şi să le folosim pentru a dezvolta comunităţile româneşti. Proiectul acesta ne permite să realizăm şi aceste lucruri. Sunt peste 40 de comune, din 3 judeţe, care vor fi tranzitate de această conductă care se va întinde peste 300 de kilometri’, a declarat ministrul Economiei, Niculae Bădălău, citat în comunicat.

La rândul său, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a arătat că acest proiect consolidează rolul strategic pe care compania îl are în sectorul infrastructurii energetice europene.

„Având în vedere finalizarea conformă şi completă a procesului de autorizare necesar pentru realizarea proiectului de interes comun, a procesului de consultare şi participare a publicului precum şi emiterea Deciziei exhaustive, Transgaz în calitate de iniţiator al Proiectului pentru construirea conductei care preia gazele din Marea Neagră a obţinut astfel dreptul de începere efectivă a lucrărilor de construire a gazoductului. Astfel, compania îşi consolidează rolul şi locul pe care-l are în sectorul infrastructurii energetice europene’, a arătat oficialul Transgaz.

Conducta va traversa judeţele Constanţa, Călăraşi şi Giurgiu.

Pe teritoriul judeţului Constanţa, conducta este situată pe teritoriul administrativ al comunelor Tuzla, Costineşti, Topraisar, Amzacea, Mereni, Chirnogeni, Cobadin, Peştera, Rasova.

Pe teritoriul judeţului Călăraşi, conducta este situată pe teritoriul administrativ al comunelor Borcea, Jegălia, Perişoru, Dragalina, Ştefan Vodă, Cuza Vodă, Grădiştea, Independenţa, Alexandru Odobescu, Ciocăneşti, Dorobanţu, Ulmu, Lupşanu, Mânăstirea, Frăsinet, Curcani, Mitreni, Radovanu, Crivăţ.

Pe teritoriul judeţului Giurgiu, conducta este situată pe teritoriul administrativ al comunelor Hotarele, Greaca, Isvoarele, Prundu, Băneasa, Călugăreni, Stoeneşti, Schitu, Iepureşti, Ghimpaţi, Bulbucata, Letea Nouă, Clejani, Bucşani.

De-a lungul traseului conductei se vor amplasa 20 de staţii de robinete de secţionare, precum şi 10 staţii de protecţie catodică situate în cadrul staţiilor de robinete de secţionare.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/05/03/transgaz-a-primit-unda-verde-pentru-conducta-care-va-prelua-gazele-din-marea-neagra–301295

 

Grupul italian Fincantieri, care participă la licitația de furnizare a patru corvete multifuncționale destinate Marinei Militare Române, planifică să angajeze în următorii doi ani mai mult de 400 de muncitori români, care vor fi instruiți pe șantierele filialei Vard din Brăila și Tulcea. Grupul norvegian Vard operează 9 șantiere cu peste 9.000 de angajați în Norvegia, România, Brazilia și Vietnam, fiind deținut în proporție de 86,81% de grupul italian Fincantieri, al patrulea cel mai mare constructor de nave la nivel global. În România, Vard are 5.000 angajați direcți și un număr indus de 3.000 persoane (acest lucru înseamnă că în jurul 8.000 de persoane intră și ies zilnic din șantiere), fiind cel mai mare angajator din sectorul construcțiilor navale din țară. În ultimii ani, grupul italian a investit peste 150 milioane de euro în Brăila și Tulcea, fiind astfel printre șantierele cele mai tehnologice din Europa. Într-un context în care în România lipsește forța de muncă calificată, grupul italian, cu 20 de fabrici pe 4 continente și cu peste 19.000 angajați, a preferat să se ocupe, personal, în ultimii ani, de instruirea viitorilor săi angajați. Astfel, în anul 2017 au fost instruiți 158 români, iar în anul 2018, 358 persoane au frecventat cursurile de formare profesională. În primele trei luni ale acestui an, au fost instruite 212 persoane, iar numărul acestora se va mări, probabil, la peste 500 până la sfârșitul anului 2019, cu o tendință în creștere.

Au crescut și orele de instruire pentru fiecare participant la curs: de la 492 în 2017 la 657 în 2018, cu o estimare de 729 ore pentru anul 2019. În total, în ultimii doi ani și jumătate, au fost organizate pe șantierele din România ale Vard peste 500.000 ore de instruire. Participanții la curs sunt distribuiți în cadrul a două instituții de învățământ superior, ambele denumite Anghel Saligny, una la Brăila și alta în Tulcea, dar și la Universitatea ”Dunărea de Jos”, Facultatea de inginerie navală din Galați, Universitatea ”Dunărea de Jos”, Facultatea de Inginerie din Brăila și Universitatea ”Ovidius”, Facultatea de Inginerie Mecanică Industrială și Marină din Constanța. Aproximativ 350 de tineri care provin de la aceste instituții au participat la cursurile organizate în ultimii doi ani. ”Recrutăm personal necalificat din Brăila, Tulcea, Constanța și Galați, și ne ocupăm de instruirea acestora pe cheltuiala noastră. Cei mai mulți studenți au între 18 și 40 de ani, iar pe șantiere se desfășoară instruirea teoretică și practică”, au declarat reprezentanții Vard. Instruirea durează în medie cam patru luni, iar la sfârșit, participanții sunt angajați pe unul din cele două șantiere. Grupul italian Fincantieri are, în total, 5.000 angajați pe cele două șantiere din Tulcea și Brăila din care 465 sunt vietnamezi: 65 în Brăila și 400 în Tulcea. ” Preferăm să angajăm cetățeni români, pentru că susținem angajarea pe termen lung și fidelizarea angajaților noștri. De asemenea, costurile pentru străini sunt mult mai ridicate, includ masă și cazare pe lângă salariu și celelalte impozite și contribuții prevăzute de lege. Preferăm să investim în instruirea personalului român pentru a crea o mână de lucru locală calificată, pentru a stimula angajarea, mai ales a celor tineri, contribuind la dezvoltarea socială și economică a teritoriilor unde se află șantierele noastre”, au adăugat reprezentanții Vard. Comparativ cu alte societăți, Vard recrutează personal necalificat pe care îl instruiește de la zero, investind, astfel, pentru instruirea viitorilor angajați. Instruirea poate dura între 3 luni ( de exemplu, pentru vopsitori) la 6 luni (pentru tâmplari și sudori) cu un minim de 320 de ore până la maximum 720 de ore. Reprezentanții grupului naval au mai arătat că Vard dorește să continue cu o recrutare specifică pentru a identifica, printre angajații români, pe cei mai experți și calificați, pentru a-i angaja în proiectul unităților militare pentru Marina Română, în cadrul licitației în care Fincantieri este unul dintre cei trei candidați calificați în licitație. Datorită expertizei grupului italian, care este principalul constructor naval occidental și care are, printre clienții săi, pe cei mai mari operatori de nave din lume, Marina Militară și US Navy, pe lângă multe alte Marine străine, și dat fiind că este partenerul celor mai importante companii europene de apărare din cadrul programelor supranaționale, în caz de adjudecare a licitației, pe șantierele Vard din Tulcea și Brăila pot fi construite nave militare pentru Marina Română, inclusiv destinate în viitor pentru export, spun aceștia, adăugând că, datorită nivelului ridicat de tehnologie a șantierului, pot fi construite nave militare mai mari și chiar submarine.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/fincantieri-planifica-sa-recruteze-peste-400-muncitori-romani-pentru-santierele-vard-din-braila-si-tulcea-18992570

 

Nava-Școală „Mircea”, cel mai longeviv ambasador al României pe mările și oceanele lumii, pleacă, az, în tradiționalul marș internațional de instrucție. Anul acesta, marșul va avea o însemnătate aparte. Velierul, simbol al învățământului românesc de marină, va împlini, în luna mai, 80 de ani de când a intrat în serviciul Marinei Militare Române. Pentru a marca acest moment istoric, nava va ajunge în Hamburg, portul unde a fost construită, iar la întoarcerea în portul Constanța va urma traseul efectuat în urmă cu opt decenii, informează Forțele Navale Române.

Va traversa Marea Neagră, Marea Marmara, Marea Egee, Marea Mediterană, Oceanul Atlantic și Marea Nordului

Nava-Școală „Mircea” va traversa, pe parcursul celor trei luni de marș, Marea Neagră, Marea Marmara, Marea Egee, Marea Mediterană, Oceanul Atlantic și Marea Nordului, cu escale în porturile: Siracusa (Italia), Barcelona (Spania), Almeria (Spania), Cadiz (Spania), Brest (Franța), Rouen (Franța), Haga (Olanda), Hamburg (Germania), Southampton (Marea Britanie), Lisabona (Portugalia), Valleta (Malta) și Istanbul (Turcia). Echipajul navei va fi format din 179 de membri, dintre care 57 de studenți de anul II ai Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, 32 de elevi din anul I de la Școala Militară de Maiștri Militari a Forțelor Navale „Amiral Ion Murgescu”, cărora li se alătură și 14 cadeți străini de la academiile navale din Albania, Bulgaria, China, Franța, Portugalia, Polonia, Turcia și Ucraina. Velierul va acosta în portul Almeria (Spania), în perioada 25 – 26 mai, pentru ca membrii echipajului să își poată exercita dreptul la vot, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European.

Nava-Școală „Mircea” se va întoarce acasă, miercuri, 7 august, după trei luni de pregătire a viitorilor marinari militari români și străini.

Nava – Şcoală „MIRCEA” este un velier clasa A tip bark, cu trei arbori, având o înălțime de 44 de metri, cu 23 de vele ce însumează o suprafaţă totală de 1.750 metri pătraţi. Aceasta a fost construită în perioada 1938-1939 la Şantierul Naval „Blohm & Voss” din Hamburg, Germania. Din seria sa mai fac parte navele „Eagle” – SUA, „Gorch Fock I” – Germania, „Gorch Fock II” – Germania şi „Sagres” – Portugalia.

Certificatul de naștere al noii nave-școală s-a semnat la 26 ianuarie 1938, iar la 22 septembrie, același an, a fost lansată la apă și botezată cu numele MIRCEA, alegere justificată de bogata tradiție și renumele predecesorului său. Numele navei provine de la vestitul voievod MIRCEA cel BĂTR N ce a cârmuit Țara Românească, între anii 1386 și 1418, sub a cărui domnie navigația autohtonă și comerțul efectuat pe mare au cunoscut o mare dezvoltare, vasele românești navigând, încă de pe atunci, nu numai în Marea Neagră, ci și în Marea Egee și Marea Mediterană, fapt care i-a adus numele de „Domn până la Marea cea mare”. Nava are în prova, sub bompres, un galion, reprezentându-l pe domnitor îmbrăcat cu bluză albastră, mantie roșie și purtând pe cap coroana, simbol al domniei. La 27 aprilie 1939, a avut loc ceremonia ridicării pavilionului național, iar pe data de 1 mai 1939, MIRCEA, o navă cu caracteristici superioare, ce asigura condiții de navigație și viață la bord mult îmbunătățite, a intrat în serviciul Marinei Militare. MIRCEA a intrat în portul Constanța pe data de 17 mai 1939, fiind salutat de oficialități, de tinerii elevi ai Școlii Navale, de navele aflate în port, între care și vechiul bric adus de la Galați pentru a preda ștafeta pregătirii marinărești noii nave. La 3 iulie 1939, MIRCEA a plecat în primul său marș de instrucție în Marea Mediterană unde a făcut escale în porturile Palermo, Toulon, Palma, Gibraltar, Alger și Alexandria.

Peste 100 de persoane din rândul familiilor și apropiaților au ajuns în Dana Militară a Portului Constanța pentru a-și lua rămas bun de la tinerii care pleacă azi în marș. Sunt și niște marinari din alte state care le vorbesc celor care vor pleca cu Bricul Mircea. Tinerii militari au coborat de pe bric pentru a-și lua la revedere de la rude și apropiați. Doi marinari chinezii care au 24 de ani vort pleca, pentru prima oară, cu un stat străin în misiune.

Qu Luping este din vestul Chinei. Luping înseamnă „să ai o călătorie placută” și este pentru prima oara când călătoteste cu străini. De asemenea, a spus că se înțelege foarte bine cu românii cu care va călători

A început ceremonia de pentru plecarea în marș. La bord sunt 178 de persoane. Preoții oficializează slujba religioasă la bordul bricului Mircea.

„La întoarcere vom parcurge în intinerariu toate porturile desfășurate conform planului de acum 80 de ani. Pe timpul acestui marș, în portul Hamburg vom organiza, între 25 și 29 iunie, o ceremonie care să aducă în atenție faptul că Bricul Mircea este un simbol al academiei și a forțelor navale române și a armatei României. Am proiectat cu atenție cu Statul Major acest marș de instrucție și suntem înaintea plecării în acest voiaj cu un număr impresionant de militari. Avem 57 de cadeți ai ANMB anul II și cadeti de la Școala de Marină. Sunt și partenerii noatri. Vor fi 16 cadeți din țările partenere, 8 din Bulgaria, Albania, China și Ucraina” a spus, în fața cadeților și elevilor, contraamiralul de flotilă Mihai Panait. „De asemenea, avem planificarea unui marș istoric în jurul lumii în anii 2020-2021″ , a mai spus Mihai Panait.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/imagini-de-la-eveniment-nava-scoala-mircea-pleaca-in-marsul-aniversar-la-implinirea-a-80-de-ani-rude-si-prieteni-isi-iau-ramas-bun-de-la-tinerii-690456.html

 

Operatorul elvețian de marfă BLS Cargo a răscumpărat Crossrail Benelux NV de la grupul de transport Rhenus, printr-o tranzacție încheiată pe 5 martie.

Tranzacția prin care a fos repreluat 100% din capitalul social al operatorului belgian de marfă Crossrail Benelux NV are efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2019.

În ultimii doi ani, BLS Cargo a colaborat strâns cu Corssrail Benelux NV, în special în Germania și Belgia. Odată cu această achiziție, BLS Cargo își întărește poziția pe coridorul de marfă Belgia – Germania – Elveția – Italia, notează Rail Passion.
BLS Cargo a răscumpărat Crossrail Benelux, după 11 ani

Crossrail Benelux NV era o filială deținută 100% de compania elvețiană Crossrail AG, ea însăși filială 100% a grupului Rhenus Logistics și care deține de asemenea Crossrail Italia Srl.

Crossrail Benelux a rezultat din fuziunea din aprilie 2008 dintre operatorul DLC (Dillen & Le Jeune Cargo NV) și Crossrail AG. Parcul de tracțiune al Crossrail Benelux NV era compus la 1 martie 2019 din 12 locomotive electrice, dintre care patru Taurus ES 64 U 2 seria 6182 și opt Traxx F 140 MS seria 6186, și din 15 locomotives Diesel, dintre care șapte JT 42 CWR și opt JT 42 CWRM.
Crossrail Benelux are licență de exploatare din septembrie 2010 și certificate de siguranță pentru a putea circula pe căile ferate, germane, belgiene și olandeze. Crossrail Benelux asigură totodată trenuri de containere între porturile belgiene Anvers și Zeebrugge și Germania, Italia și România.

BLS Cargo a răscumpărat Crossrail Benelux NV de la grupul de transport Rhenus Logistics